Anca Maria Catargiu (1) [609420]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ
ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific: Șef Lucră ri dr. Chiurciu Irina

Absolvent: [anonimizat]
2018

1

PROIECT TEHNICO -ECONOMIC DE
ÎNFIINȚARE A UNEI EXPLOATAȚII
AGRICOLE (FERMĂ CULTURI
CÂMP) PRIN UTILIZAREA DE
FONDURI EUROPENE

2

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………….. ……….. Pag. 3

CAPITOLUL I . ASPECTE PRIVIND PNDR 2014 -2020 ȘI MODUL DE
CALCUL AL INDICATORILOR …………………………. ………………. …………………..
Pag. 5
1.1 Aspecte introductive……………………………………. …………. ……………………. ……… Pag. 5
1.2 Prezentarea submăsurii accesate – Submăsura 4.1 ……………………………………… Pag. 7
1.3 Modul de calcul al indicatorilor ce caracterizează investiția ………… ………. Pag. 11
CAPITOLUL II . DATELE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI ……………………….. . Pag. 13
2.1 Datele generale ale societății …………………………………………………………………. … Pag. 13
2.2 Piața de aprovizionare/desfacere și concurență…………………………………………… Pag. 19
2.3 Date tehnice ale investiției……………………………………………………………………….. Pag. 21
2.4 Tehnologia de cultu ră…………………………………………………………….. ………………. Pag. 23
CAPITOLUL III. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI CE
CARACTERIZEAZĂ INVESTIȚIA ……………… …………….. …………………………….
Pag. 31
3.1 Bugetul invetiției…………………….. ……………………………………………………………… Pag. 31
3.2 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor și cheltuielilor ……………………….. Pag. 33
3.3Estimarea rezultatului financiar ……………………………………………………… …………. Pag. 40
3.4Calculul indicatorilor financiari …………………………. …………………… ………………… Pag. 41

CONCLUZII…………………………………………………………………………………… ………….
Pag. 42
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………… Pag. 43

3
INTRODUCERE

Piețele agricole se află la confluența între ferme și întreprinderi de colectare (cooperative
sau comercianți) sau industria prelucrătoare. Acest tip de piață este specific tuturor produselor
normale și perisabile care necesită efectuarea condiționărilor î ntr-un mod rapid și eficient pentru
a păstra intacte toate caracteristicile și proprietățile.
După atingerea acestor condiționări, produsele agricole devin comercializate. Piețele
alimentare pentru consumatori finali sunt poziționate în aval de industria alimentară, incluzând în
prezent angrosiști și comercianți cu amănuntul (distribuție mare).
Întreaga distribuție, distinctă de consumatorul final, constituie, de fapt, principalul client
al industriei. Procesorii trebuie să prezinte un interes continuu nu numai în ceea ce privește
percepția consumatorilor asupra produselor, ci și în ceea ce privește modul de distribuire a
acestora.
Datorită naturii sale specifice, agricultura nu este un sector economic care funcționează în
condiții normale într -un mediu economic dominat numai de legile pieței. Astfel, putem menționa
că, pe termen scurt, cererea de produse agricole este destul de rigidă, fiind mult mai puțin
elastică în raport cu schimbările care se produc în prețuri. Dar, pe termen lung, există o cerere
relativ inelastică nu numai în ceea ce privește prețurile, ci și veniturile consumatorilor.
Atât oferta, cât și cererea de produse agricole creează probleme de instabilitate indiferent
dacă se pune problema din punct de vedereal fluctuațiil or prețurilor sa u diferitelor structuri de
consum. Astfel, "pe câmpul" piețelor produselor agricole și a comportamentului independent
expus de consumator există pericolul ca, după o perioadă în care prețurile ar fi ridicate, să se
asigure o cantitate foarte mare de aprovi zionare. Un astfel de rezultat este o consecință a
supradimensionării sau a aprovizionării în cantități suplimentare care pot conduce la o scădere a
prețurilor în lanț și, în mod automat, la veniturile agricultorilor.
La rândul său, cererea de instabilita te a produselor agricole este rezultatul unor cauze
diferite de natură subiectivă și obiectivă manifestate de consumator unui anumit produs sau
grupuri de produse, în sensul renunțării la unele dintre ele sau al achiziționării altora fără nici o
ezitare. A cest efect al instabilității generează schimbări structurale în consumul de alimente și
induce creșterea sau tendințele în scădere în ceea ce privește oferta producătorilor agricoli și,
prin urmare, a industriei alimentare, după caz.
Grâul este principala materie primă utilizată în fabricarea produselor de panificație,
reprezentând cea mai importantă cultură din producția vegetală și o componentă importantă a
pieței cerealelor .

4
Porumbul este o cereal ă utilizat ă în nutriția umană, hrana pentru animale și ca materie
primă în diverse industrii. Trebuie să menționeze, de asemenea, o serie de caracteristici care
demonstrează importanța culturii de porumb.
Agricultorii din întreaga țară au raportat o recoltă de floare a-soarelui de anul acesta ca
fiind excepțional de bună, deși unii fermieri din regiunile sud -estice și vestice au raportat pierderi
de 10 -25 la sută față de anul trecut. Cu toate acestea, producția de floarea -soarelui românească s –
a îmbunătățit în volum și calitate pe parcursul anului precedent. Replantarea rapiței a crescut și
acrii de floarea -soarelui.
Scopul alegerii temei de față este acela de a sublinia importanța pe care administrarea și
controlul le dețin pentru funcționarea eficientă a unei societăți ce dorește să facă față concurenței
de pe piață, mai ales în condițiile actualei competitivități.
Decizia de a aborda această temă are ca punct de plecare importanța pe care o exercită
investiția și înființarea unei exploatații agricole . Din aces t punct de vedere, se dorește ca prin
această lucrare să se evidențieze cât din teorie se aplică în practică, în ceea ce privește investiția
prezentului proiect.
Prezenta lucrare de licen ță este structurată astfel:
Capitolul I ” Aspecte privind PNDR 2014 -2020 și modul de calcul al indicatorilor” redă
anumite considerații privind literatura de specialitate ,prin prisma căreia este prezentat programul
și submăsura accesată, Submăsura 4.1 .
Capitolul II ” Datele tehnice ale investiției ” prezintă elemente de identificare, activitatea
și procedura de constituire a societății comerciale analizat e, cât și prezentarea clienților și
furnizorilor. În cadrul acestui capitol sunt evidențiate de asemenea, tehnologiile de cultură
Capitolul III ” Bugetul investiției ” reflectă procesul de desfășurare a activității prestate de
către societatea analizată, fiind recomandată efectuarea unei analize economice -financiare, fapt
ce redă un control direct asupra factorilor favorabili sau nefavorabili care pot afecta bunul mers
al activității viitoare a S.C LAND STAR S .R.L.
Pentru o desfășurare eficientă a activității prestate de S.C LAND STAR S.R.L, este
recomandată realizarea unei analize economice -financiare periodică, astfel încât să avem un
control direct asupra factorilor favorabili sau nefavorabili care pot afecta bunul mers al activității
viitoare a înteprinderii.

5
CAPITOLUL I. ASPECTE PRIVIND PNDR 2014 -2020 ȘI MODUL DE CALCUL
AL INDICATORILOR
1.1 Aspecte introductive

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -20201 acoperă întreg teritoriul
României.Din suprafața totală a țării, în jur de 87,1% se află zona rurală (conform definiției din
legislația națională) care cuprinde comunele, ca unități administrativ -teritoriale, împreună cu
satele sale componente, iar pe acest teritoriu , în anul 2012 a trăit 45,0% din populația
românească. Alocarea pe zonă geografică este echilibrată: 33% suprafață netedă (până la 300 m
altitudine), 37% suprafață de deal (300 -1000 m) și 30% zonă muntos (peste 1000 m altitudine).
PNDR 2014 -2020 contribuie la consolidarea dezvoltării pe termen mediu și lung a
sectorului agricol și a spațiului rural, începută odată cu aderarea României la Uniunea Europeană
și susținută prin PNDR 2007 -2013.
Astfel, plecând de la nevoi le reale ale beneficiarilor și în vederea optimizării
implementării noului PNDR, conducerea MADR și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale (AFIR) au acționat pentru:

Figura nr. 1.1 Principalele ținte

Sursa : Prelucrare proprie ;

1http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/PNDR -2014 -2020 -versiunea -aprobata -30-iunie -2017.pdf ,
data accesării: 07.03.2018;

6
AFIR a anunțat recent măsurile care vor fi luate în perioada următoare, pentru
îmbunătățirea implementării PNDR 2014 – 2020 și pentru eficientizarea accesării și derulării
fondurilor europene.

Atractivitatea scăzută a sectorului agricol, precum și scăderea numărului de absolvenți ai
școlilor cu profil agricol reprezintă factori care au contribuit la scăderea nivelului de pregătire a
managerilor exploatațiilor agricole.

7
1.2 Prezentarea submăsurii accesate – Submăsura 4.1

Scopul sprijinului acordat în cadrul acestei submăsuri va contribui la:

Figura nr. 1. 2 Principalele caracteristici privind scopul sprijinului acordat

Sursa : Prelucrare proprie ;

8
Operațiuni / acțiuni eligibile pentru sprijin2:

Figura nr. 1. 3 Principalele operațiuni privind sprijinul acordat

Sursa : Prelucrare proprie ;

Sume (aplicabile) și rata sprijinului3:
În cazul granturilor:
I. În cazul fermelor cu o dimensiune economică de până la 500.000 SO:
Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu
va depăși:

Figura nr. 1. 4 Principalele sume aplicabile

Sursa : Prelucrare proprie ;

2http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/PNDR -2014 -2020 -versiunea -aprobata -30-iunie -2017.pdf ,
data accesării: 09.03.2018;
3Idem., data accesării: 09.03.2018;

9
Intensitatea ajutorului nerambursabil poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale
suplimentare, însă rata combinată de sprijin nu poate depăși 90%, în cazul fermelor mici și
mijlocii (cu o dimensiune de până la 250 000 SO), respectiv 70% în cazul din exp loatațiile
agricole care au între 250.000 și 500.000 SO în cazul:

Figura nr. 1. 5 Investițiile efectuate

Sursa : Prelucrare proprie ;

II. În cazul fermelor cu o dimensiune economică mai mare de 500.000 SO:
Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăși:

Figura nr. 1. 6 Rata sprijinului public nerambursabil

Sursa : Prelucrare proprie ;

10
Intensitatea ajutorului nerambursabil poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale
suplimentare, însă rata de sprijin combinată nu poate depăși 50% în cazul:
➢ proiectelor integrate;
➢ Operațiunile susținute în cadrul PE I;
➢ Investițiile în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și alte constrângeri
specifice, prevăzute în art. 32 R (UE) nr. 1305/2013.

III. În cazul cooperativelor și al grupurilor de producători – intensitate de 50% a
sprijinului și nu va depăși maxim 2.000.000 EUR, indiferent de tipul investiției;
Intensitatea sprijinului nerambursabil poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale
suplimentare, dar rata maximă de sprijin combinată nu poate depăși 90% în cazul:

Figura nr. 1. 7 Intensitatea sprijinului nerambursabil

11
Dimensiunea economică a exploatației agricole se calculează conform Cererii de
Finanțare în sheet‐ul specific Submăsura 4.1 – Stabilirea categoriei de fermă – după cum
urmează:
➢ În cazul exploatațiilor agricole care prevăd în cadrul proiectului modernizare a
acesteia, dimensiunea se va calcula pentru anul în curs la data depunerii Cererii de
Finanțare.
➢ În cazul exploatațiilor agricole care prevad activități agricole complet noi,
dimensiunea economică va fi cea rezultată ca urmare a realizării investiției, așa cum
este prevăzută în documentația tehnico -economică depusă.

1.3 Modul de calcul al indicatorilor ce caracterizează investiția

Pentru aprecierea eficienței investițiilor este necesar să se utilizeze o serie de indicatori
care să furnizeze o bază compatibilă pentru luarea deciziilor de investire.
Acești indicatori trebuie să permită4:
➢ compararea cu alte proiecte din ramura respec tivă, din alte ramuri și chiar cu cele din
întreaga economie;
➢ compararea mai multor variante de proiect pentru aceeași investiție și alegerea celei
optime.
Indicatorii cei mai potriviți care exprimă eficiența investițiilor sunt cei care se bazează pe
actualizare.

Valoarea investiț iei (VI) = valoarea totală a proiectului fără TVA, se preia din bugetul
poiectului
Durata de recuperare a investiț iei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;
Este un indicator ce exprimă durata de recuperare a investiț iei (exprimat în ani).

Se calculează astfel:

12/) _ exp_ _ _ (12
65
1actualizat loatare Flux actualizat net FluxVIDr
  +=
(1)

4http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/PNDR -2014 -2020 -versiunea -aprobata -30-iunie -2017.pdf ,
data accesării: 09.03.2018;

12
Unde :
Dr = Valoarea investiției fără TVA LEI / (Suma Fluxului de numerar actualizat pe anii 1 –
5 + Suma Fluxului din exploatare actualizat pe anii 6 -12)
Se consideră că î n anii 6 -12 cash -flow-urile din exploatare sunt egale cu cash -flow-ul din
exploatare din anul 5.

Se calculează astfel :
100exp_ =VIloatare FluxrRc
(2)

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie s ă fie ≥1,2 , pentru anii
evaluați ;
RAFN = Flux de numerar din exploatare / (dobânzi + plăți lea sing + rambursarea
datoriilor);
Rata de actualizare – este de 8%, folosită pentru actualizarea fluxurilor de numerar
viitoare .

Unde:
r este rata de actualizare egală cu 8% (r=rata dobânzii de refinanțare BCE (4%) + marja
de risc pe țară (4%)

Valoarea actualizata netă (VAN) – trebuie să fie pozitivă ;

Este calculată astfel :
()VI
rlt FN
rFNVANii
iii
i−
++
+= 
= = )1(exp
112
65
1
(3)

Adică:
FN i = flux de lichidităț i net din anul i;
FN i explt = flux de lichidităț i din exploatare din anul i ;
VI = valoarea investiției;

Disponibilul de numerar la sfârșitul perioadei trebuie să fie pozitiv î n anii de
previzionare evaluați.

13
CAPITOLUL II. DATELE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI
2.1 Date generale ale societății

Potrivit Certificatului de înregistrare și a Certificatului Constatator eliberate de Oficiul
Registrului Comerțului de pe lâng ă Tribunalul Buzău , întreprinderea are înscrisă ca activitate
principală: Activități auxiliare pentru producția vegetală – cod CAEN 01 61,iar domeniul de
interes pentru propunerea de finan țare este cultivarea plantelor: gr âu comun, porumb, floarea
soarelui .
Exploatația se constituie în S .R.L, societate cu răspundere limitată, cu asociat unic,
persoană juridică română, care își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și
prezentul statut. Modificarea formei juridice se realizează prin hotărârea asociatului unic, cu
respectarea condițiilor și formalităților prevăzute de lege. Societ atea are un singur administrator
și 2 angaja ți.

Denumire: S.C LAND STAR S.R.L
Adresa: Comuna Merei , Județul Buzău
Telefon: 0746/253544, 023 7/451670
Fax: 0237/451670
E-mail: landstarsrl@yahoo.com
Persoană de contact: Anca Maria Catargiu
Principalul obiectiv de activitate: cod CAEN: 01 61, 0111, 5210
Nr. de înregistrare Registrul Comerțului Județul Buzău: J10/447/2017
CUI: 12308560

Obiectivul general al proiectului îl reprezint ă asigurarea condi țiilor tehnico -matreriale
pentru desf ășurarea în bune condi ții a activit ății productive a societ ății. Rezultatele ce se doresc a
fi înregistrate sunt reducerea costurilor de produc ție, concomitent cu cre șterea productivit ății și
îmbun ătățirea calit ății produc ției ob ținute. Astfel, se propune achiziționarea unor utilaje și
echipamente agricole ce aplică tehnologii dintre cele mai moderne, utilaje care vor contribui la
creșterea performanței și productivității în sectorul agricol prin implementarea unui proiect de
finanțare în cadrul SubMăsurii 4.1 – Investiții în exploatații agricole.

14
Tabelul nr. 2.1
Mijloace fixe aflate în patrimoniu
TERENURI
Nr crt. Amplasare
Judet/Localitate Suprafață
Valoare
-euro – Regim juridic
1 Comuna Mereni, județul Buzău 80 ha 80.000 Proprietate
Mijloace fixe – – – –

Sursa: Prelucrare proprie

Prin proiect s -a prev ăzut achizi ționarea urm ătoarelor mașini și utilaje agricole pentru
modernizarea și eficientizarea activității de producție vegetală :
Tabelul nr. 2. 2
Necesarul de utilaje

Utilaje de achiziționat Cantitate
Tractor agricol 1
Combinator cu tăvălug 1
Semănătoarea cu disc și fertilizare 1
Instalație de irigat și fertilizat 1
Echipamente de fertilizat și stropit 1
TOTAL 5

Sursa: Prelucrare proprie

Prin proiect, s -a prevăzut achiziționarea următoarelor mașini și utilaje agricole5:

5Preluare date S.C LAND STAR S.R.L;

15

Achizi țiile efectuate prin intermediul proiectului au fost necesare pentru asigurarea
unei rentabilit ăți crescute în exploatare, cu reducerea la minim a polu ării, prin utilizarea unor
mașini și utilaje agricole performante și prin reducerea costurilor datorit ă serviciilor prestate
de ter ți, creșterea rapidă a productivității muncii
Înfiin țarea fermei de culturi de c âmp și dotarea acesteia cu utilajele și echipamentele
necesare realiz ării în bune condi ții a tehnologiei de cultivare a condus în mod direct la
creșterea competitivit ății, reflectat ă prin urm ătorii factori6:

Figura nr. 2.1 Principalii factori privind creșterea competitivității

6 Preluare date S.C LAND STAR S.R.L;

16
Dimensiunea economică a S.C LAND STAR S.R.L se determină pe baza Producției
Standard Totale (SO Standard Output), exprimată în euro, a exploatației agricole , fiind inclusă în
categoria Tânăr fermier (categorie specială) – explotația agricolă cu dimensiunea economică
cuprinsă între 12.000 (22 ha grâ u) și 50.000 (94 ha grâu) SO (valoarea producției standard).
SO se calculează înmulțind suprafața, respectiv numărul de animale din exploatație, cu
coeficienții fiecărei culturi, respectiv specii , astfel:

Pentru:

Tabelul nr. 2. 3 Dimensiunea economică

Grâu comun: 529,67 euro/ha x 30 h = 15.890 SO
Porumb boabe: 640,66 euro/ha x 25 h = 16.016 SO
Floarea soarelui: 501,37 euro/ha x 15 h = 7.520 SO
Soia: 4574,6 euro/ha x 10 h = 5.744 SO

Sursa: Prelucrare proprie;

Dimensiunea economică a fermei este de 45.170 SO, fiind criteriul care determină dacă o
exploatație este eligibilă pentru a primi finanțare prin PNDR 2014 -2020 și câți bani poate primi.
Investiția este realizată în Județul Buzău, Comuna Merei .

17

Figura nr. 2.2 Harta județului Buzău

Sursa: www.searchromania.net

Ca amplasament, Comuna Merei se află în zona izvoarelor râului Sărata , apă cu o
lungime de 63 km, care izvorăște din dealurile din nordul comunei și curge spre sud, urmând să
se verse în râul Ialomița . Comuna se învecinează la est cu municipiul Buzău, în sud -est și sud cu
comunele Stâlpu și respectiv Ulmeni, la vest cu comuna Pietroasele, iar la nord cu Tisău și
Verneș ti.

Figura nr. 2.3 Amplasament comuna Merei

Sursa: www.searchromania.net

18
Cadrul natural al Comunei Merei, județul Buzău este redat astfel7:
Relief: Comuna Merei se încadrează în Câmpia Buzău -Călmățui, subunitate a Câmpiei
Române de la baza Subcarpaților și a zonei Munților Buzăului. În ansamblu, relieful de pe raza
comunei apare ca o succesiune de zone: zona înaltă, dealuri, piedmont și câmpie.
Geolo gic, zona face parte din molasa pliocenă – meotianul constituit din nisipuri și gresii
s-a dovedit a fi una din formațiunile cele mai bogate în hidrocarburi.
Hidrografia: Principala arteră hidrografică este Pârâul Sărata cu o lungime de 63 Km,
care se vars ă în râul Ialomița. Bazinul hidrografic deține o suprafață de 1334 kmp. Apa pârâului
are o compoziție sărată datorită straturilor de sare din regiune și a izvoarelor sărate de pe
teritoriul comunei.
Clima: Clima specifică spațiului în care se găsește comun a Merei este cea temperat
continentală. Condițiile climatice ale stațiunii așezate pe versantul sud -estic al culmii Istrița au
determinat aici un climat blând, mai ales datorită efectelor de foehn caracteristice Subcarpaților
de Curbură.
Pedologie (soluri și rocă de bază): Solurile din cadrul dealurilor subcarpatice sunt brune
podzolice, caracteristice pentru zonele depresionare. Soluri intrazonale legate de rocă, în special
rendzine și pcadorendzine sunt caracteristice masivului Istrița.
Potențialul agricol în localitate:
Tabelul nr. 2. 4 Potențial agricol
Judet Localitate Legume /Cereale
Buzău Merei Mediu

Sursa : http://www.cameraagricolavn.ro/ , data accesării: 11.03.2018;

Fragmentarea excesivă a proprietății în agricultură , precum și lipsa formelor de asociere,
conduce la perpetuarea unei dualități, reprezentată pe de o parte de exploatațiile de subzistență și
semisubzistență, iar pe de altă parte de exploatațiile comerciale. Terenul arabil deține o pondere
mare, de 3947,19 ha.
Fondul funciar viticol constituie ”principala resursă naturală a teritoriului comunei,
urmând cultura pomilor fructiferi dar și cultura cerealelor (porumb, grâu), floarea soarelui, sfecla
și alte legume mai ales în zona sat ului Lipia ”8.

7http://www.primariamerei.ro/avizier/Strategia_dezv_2016_2020.pdf , data accesării: 10.03.2018;
8Idem., data accesării: 11.03.2018;

19
2.2 Piața de aprovizionare/desfacere și concurență

➢ Politica de aprovizionare. Furnizori potențiali de materii prime
Principalele materii prime utilizate în procesul de înființare și întreținere a livezii de meri
sunt9:
➢ material săditor ( semințe cereale );
➢ îngrășăminte, apă;
➢ insecticide;
➢ fungicide;
➢ motorină pentru lucrările mecanizate;
➢ îngrășăminte natural .
Aprovizionarea cu materii prime și materiale auxiliare se va realiza pe baza de comenzi
adresate furnizorilor.
Selectarea furnizoril or se va face în urma evaluării acestora, după următoarele criterii:
➢ preț;
➢ termen de livrare;
➢ termene și modalități de plată;
➢ nivelul calitativ al produselor.
Societatea se aprovizionează cu materii prime de pe piața internă: firme românești sau
multinaționale. Astfel, principalii furnizori ai S.C LAND STAR S.R.L sunt:

Tabel ul nr. 2.5 Furnizori

Nume Produsul/ serviciul Adresa
S.C Mogos S.R.L Insecticide, pesticide Str. Mihai Viteazu, nr. 16, mun.
Buzău
S.C Azolux S.R.L fungicide Str. Viilor, nr. 87, mun. Buzău
S.C. CEZ VÂNZARE S.A energie Str. Lalelelor, nr. 21, mun. Buzău
S.C. Aparegio Gorj S.A. Apă irigații Strada principală, c omuna Mereni
S.C Popas Agro S.R.L fungicide Bld. Revoluției, nr. 1, mun. Buzău
S.C Popas Agro S.R.L Semințe floarea -soarelui,
paie Bld. Revoluției, nr. 1, mun. Buzău,
jud. Buzău
.SC Interagroaliment S .R.L,
Buzău Semințe grâu, porumb Str. Lalelelor, nr. 54, mun. Buzău

Sursa: Preluare date S.C LAND STAR S.R.L;

9Preluare date S.C LAND STAR S.R.L;

20
Pentru a putea oferi cele mai bune prețuri clienților săi,S.C LAND STAR S.R.L încearcă
să negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii.
După primirea comenzii, S.C LAND STAR S.R.L are dreptul la o inspecție adi țională a
calității mărfii, iar în cazul în careexistă nereguli are dreptul să returnezecomanda, iar furnizorul
este obligat la rambursarea valorii acesteia.

➢ Piața de desfacere
Societățile înscrise în tabelul 2.4 reprezintă principalii clienți către care S.C LAND
STARS.R.L îș i vinde producția obținută și î ngrășămintele chimice.

Tabel ul nr. 2.6 Clienți

Nume Produsul/ serviciul
S.C Interagroaliment S .R.L insecticide, fungicide
S.C Popas Agro S.R.L pesticide
S.C Cargill Agricultura S .R.L insecticide
S.C Cargill Agricultura S .R.L Semințe grâu, porumb
S.C Agrium Agroport S .A Semințe grâu, porumb
S.C Agricola International S .A Semințe floarea -soarelui, paie
SC Plantagro -Com SRl pesticide

Sursa: Preluare date S.C LAND STAR S.R.L;

S.C LAND STAR S.R.L rămâne statornică în principiile sale referitoare la tranzacțiile
comerciale însensul că va continua să -și păstreze aceeași parteneri de afaceri.
Pentru ai determina pe clienții să cumpere produsele, S.C LAND STAR S.R.L va pune
accentul, în primul rând, pe calitatea deosebită a serviciilor prestate, prețul co nvenabil. Produsele
firmei vor f i distribuite direct consumatorului.
Prețurile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reieșind din
costurile de producție și din alte cheltuieli.

➢ Strategia de piață:
Pentru a putea să facă față rigorilor unei piețe din ce în ce mai concurenț iale, S.C LAND
STAR S.R.L are în vedere un proiect de investiție care să permită obț inerea unor produse de
calitate și î n can tități care să ii permita să devină unul dintre cei mai mari furnizori locali.
Un rol important în schimbarea acestei situații de pe piață o vor avea noile investiții care
vor ține cont de cerințele obligatorii pentru promovarea și distribuția produselor.

21
2.3 Date tehnice ale investiției

Activitatea principală a acestei exploatații de producție vegetală o reprezintă cultura de
câmp a prășitoarelor, păioaselor și a plantelor t ehnice.
Ansamblul de procese și măsuri adoptate în sensul obținerii unui produs reprezintă o
tehnologie specifică.
Produsul final, în cazul activității exploatației, este producția agricolă reprezentată de
cantitatea de semințe uniforme calitativ (grâu, porumb, floarea soarelui, soia), fiind destinate
procesării industriale.Produsul final este livrat direct către client căruia i se asigură, după caz,
transportul până la siloz. În cazul în care acesta are în patrimoniu și o fermă zootehnic ă,
producția vege tală, furajele pot fi transportate către depozitul acestuia.
Descrierea echipamentelor si utilajelor care vor fi achizitionate este prezentată în cele ce
urmeaz ă:

1. Tractor agricol Mc Cormick TTX210:

Figura nr. 2. 4 Tractor agricol Mc Cormick TTX210

Sursa: www.agriaffaires.ro ,data accesării: 11.03.2018;

Descriere:
➢ Motor:IVECO Beta Power /6,7 l /6 cilindri/ Common Rail (Euro 3);
➢ Putere:198CP/210CP la 2200 rpm
➢ Transmisie: XtraSpeed Powershift;
➢ Num ăr viteze: 32/24;
➢ PTO:540/1000rpm;
➢ Prize hidraulice: 3SCV;
➢ Greut ăți frontale (16x45kg);

22
2. Combinator cu tăvălug dublu KO3 -29

Figura nr. 2. 5 Combinator cu tăvălug dublu KO3 -29

Sursa: www.agriaffaires.ro ,data accesării: 11.03.2018;

Descriere:
➢ Număr de organe active: 29;
➢ Lățime de lucru (cm): 760;
➢ Adâncime de lucru(cm): 42;
➢ Putere necesară minimă: 120 CP

3. Semănătoare cu disc și fertilizare 27 rânduri 3,5 M

Figura nr. 2. 6 Semănătoare cu disc și fertilizare 27 rânduri 3,5 M

Sursa: www.agriaffaires.ro ,data accesării: 11.03.2018;

Caracteristici tehnice :
➢ Distanta dintre r ânduri: 130 mm
➢ Putere tractor: 100 -110 CP
➢ Greutate goal ă: 1640 kg
➢ Bunc ăr semin țe: 480 l
➢ Bunc ăr fertilizare: 450 l

23
➢ Num ăr rânduri: 27 ;
➢ Roți: 7.0/15.3 ;
➢ Vitez ă de lucru: 5 -7 km/h ;
➢ Marcatori cu cilindru hidraulic ;
➢ Grape acoperire semin țe cu reglaj și copiere a solului ;
➢ Trepte de urcare pentru umplere .

Durata de realizare a investiției va fi de 17 luni.

Tabelul nr. 2.7 Durata de realizare

Se vor evidenția investițiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare în care
trebuie să se încadreze în perioada de grație.
Se estimează implementarea proiectului după o perioada de 80 de zile.

2.4 Tehnologia de cultură

Culturile exploata ției STAR LAND S.R.L10:
➢ Grâu:30 ha;
➢ Porumb : 25 ha;
➢ Floarea soarelui : 15 ha;
➢ Soia: 1 0 ha.

10Preluare date S.C LAND STAR S.R.L; Specificare Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
Achiziție
tractor
agricol X
Combinator
cu tăvălug X
Semănătoare
cu disc și
fertilizare X

24
Tabelul nr. 2. 8 Planul de cultură
Sola 1 Sola 2 Sola 3 Sola 4 Sola 5
AN 1 Grâu Porumb
Soia
Floarea –
soarelui Porumb
AN 2 Porumb
Soia
Floarea –
soarelui Grâu Floarea –
soarelui
AN 3 Soia Floarea –
soarelui Grâu
Porumb

Grâu

AN 4 Floarea –
soarelui Grâu Porumb Soia Floarea –
soarelui
AN 5 Grâu Porumb Soia Floarea –
soarelui Soia

Sursa: Prelucrare proprie

În vederea asigurării unei productivități ridicate la hectar, solicitantul va realiza rotația
culturilor, în funcție de compatibilitate și ținând cont de plantele premergătoare foarte bune și
bune pentru fiecare cultură în parte.
Plante premergătoare:
➢ Grâul de toamnă – Triticum aestivum L.
Bune: mazărea,fasolea,borceagul,rapi ța,mustarul,inul,cartoful timpuriu ;
Foarte bune: soia,floarea soarelui,cartoful,sfecla de zahar, dac ă au fost bine întreținute și
recoltate înainte de 15 septembrie ;
Nu sunt indicate ca premerg ătoare: sorgul,meiul,orzul și monocultura peste 2 ani.

➢ Porumbul – Zea mays
Foarte bune premerg ătoare sunt: mazărea, fasolea, soia, năutul, inul pentru ulei, cartofii
șicerealele păioase ;
Bune: floarea soarelui, porumbul 1 -2 ani, sfecla de zahăr culturi furajere.
Medii: sorgul,ricinul.

➢ Floarea -soarelui – Helianthus annus
Foarte bune: cereale păioase
Bune: porumb

➢ Soia.

25
Planul de cultură propus pentru perioada de implementare a proiectului :

Tabel Structura culturilor pe an :
Tabelul nr. 2. 9 Structura culturilor pe an

BLOC
FIZIC SUPRAFAȚĂ
-HA- CULTURA
An 1 CULTURA
An 2 CULTURA
An 3 CULTURA
An 4 CULTURA
An 5
88 10,00 PORUMB GRÂU FLOAREA –
SOARELUI PORUMB SOIA
148 20,00 SOIA GRÂU FLOAREA –
SOARELUI SOIA GRÂU
158 10,00 FLOAREA –
SOARELUI PORUMB GRÂU FLOAREA –
SOARELUI FLOAREA –
SOARELUI
246 15,00 PORUMB FLOAREA –
SOARELUI GRÂU PORUMB PORUMB
112 10,00 GRÂU SOIA PORUMB GRÂU GRÂU
56 15,00 GRÂU GRÂU ORZ PORUMB SOIA
Total 80,00 80,00 80,00 80,00 80,00 80,00
Sursa: Prelucrare proprie

1. Grâu:

Figura nr. 2. 7 Rotația grâului

26
Sămânța și semănatul:
– Calitatea semințelor pentru semănat: Semințele folosite la semănat trebuie să
aparțină unui soi recomandat pentru zona de cultură, să fie din categoria biologică Bază, C1 sau
C2 și să fie certificată. Pentru a îndeplini cerințele de calitate pentru semănat , sămânța de grâu
trebuie să aibă puritatea fizică de peste 98% și germinația de peste 85%.

Figura nr. 2. 8 Procedee privind tehnica de însămânțat și semânat grâul

2. Porumb :

Figura nr. 2. 9 Rotația porumbului

27
Sămânța și semănatul:

Figura nr. 2. 10 Procedee privind tehnica de însămânțat și semănat porumbul

Lucrări de îngrijire: Combaterea buruienilor la porumb se poate realiza prin efectuarea
de lucrări mecanice și manuale, prin utilizarea erbicidelor sau combinat, prin efectuarea de
lucrări mecani ce și folosirea erbicidelor.
Recoltarea: Recoltarea porumbului poate fi făcută sub formă de știuleți sau sub formă de
boabe.

Figura nr. 2 .11 Procedee privind tehnica de recoltare a porumbului

28
3. Floarea -soarelui:
Rotația: Floarea soarelui este pu țin preten țioasă la rota ție. Planta premerg ătoare – dacă
solul este bine aprovizionat cu ap ăși dăunători. În regiunile cu ploi suficiente , floarea soarelui
poate urma dup ă orice planta de cultur ă, pe când în regiunile secetoase nu trebuie cultivat ă după
plante cu înrădăcinare ad âncă.
Fertilizarea: Floarea -soarelui absoarbe eficient substanțele nutritive și apa datorită
sistemului radicular profund. Din punct de vedere al conversiei acestora ar putea fi considerată
ineficientă datorită indicelului de rec oltă scăzut.
Lucrările solului: Floarea soarelui reacționează pozitiv la arăturile efectuate cât mai
devreme în vară. După porumb sau alte premergătoare recoltate mai târziu se efectuează arătura
de toamnă care se grapează în regiunile secetoase. Înlocuirea arăturii prin lucrări cu grapa cu
discuri la 1 0-12 cm adâncime, 1 -2 ani practic nu influențează nivelul producției.
Sămânța și semănatul: Sămânța corespunde pentru sem ănat atunci c ând puritatea este cel
putin 97%, iar capacitatea germinativ ă de peste 85%. Înainte de sem ănat semin țele se trateaz ă
semi -umed cu funcicide contra putregaiului alb și cenusiu, manei și dăunătorilor.
Epoca de semanat : sem ănatul florii soarelui începe c ând în sol la ad âncimea de sem ănat
se înregistreaz ă temperaturi de 70C.
În cultura neirigat ă, densitatea optim ă este cuprins ăîntre 40 -50 mii plante recoltabile la
hectar , iar in cultura irigabil ă 45-55 mii plante la hectar. Cantitatea de s ămânță folosit ă
variaz ăîntre 3,5 -5 Kg/ Ha.
Distanța între r ânduri – 70 cm.
Adâncimea de sem ănat- variaz ă cu textura și gradul de umiditate al solului între 5 -8 cm.
Lucrări de îngrijire: Principalele lucrări de îngrijire în cultura florii soarelui sunt:
combaterea buruienilor, combaterea bolilor și combaterea dăunătorilor și irigarea.
Floarea soarelui este o cultură sensibilă la îmburienare până în faza în care plantele
înregistrează un ritm intens de creștere adică la 30 -40 zile de la răsărire. După această fază
pericolul de îmburionare dispare întrucât planta acoperă foarte bine solul împiedicând răsărirea
buruienil or prin umbrire. Se execută trei pr ășile între rânduri ș i dou ă prășile pe r ând:
➢ prășila întâi se aplică imediat ce plantele au format prima pereche de frunze, cu viteza
redusă de 3 -5 km pe oră;
➢ prășila a doua la 10 -12 zile de la prima;
➢ prășila a treia la 1 2-15 zile de la a doua, viteza 7 -8 km pe oră.
Floarea soarelului este o specie cu o serie de boli: putregaiul alb, mana, p ătarea brun ă,
frângerea tulpinilor, putrezirea tulpinilor și rădăcinilor.

29
Recoltarea:
Recoltarea mecanic ă se execut ă cu combine de cereale prev ăzute cu echipamentul de
recoltarea florii soarelui. Înălțimea de t ăiere se regleaz ăîn 50-100 cm în lanurile în care plantele
nu sunt v ăzute și de 20 -50 cm în cele cu plante c ăzute.Recoltarea cu combina se face c ând 75 –
80% din ca pitule au culoare brun ă, iar umiditatea din semin țe ajunge la 14 -15%.
Condi ționarea(tratarea) semin țelor de f loarea soarelui înainte de p ăstrare constituie o m ăsura
obligatorie. Semin țele supuse p ăstrării trebuie s ă aibă o puritate fizic ă de 98%, semin țe decoj ite
sau v ătămate s ă nu dep ășească 2%.

4. Soia
Rotația: Soia este o plantă de cultură puțin pretențioasă față de planta premergătoare.
Totuși, aceasta preferă ca plante premergătoare cerealele păioase, porumbul, sfecla de zahăr,
cartoful. Nu sunt indicate ca plante premergătoare leguminoasele anuale sau perene , efectul
benefic al acestora fiind valorificat mai bine de alte plante de cultură.
Fertilizarea: Consumul specific de elemente nutritive pentru formarea a 100 kg semințe
și biomasa secundară aferentă este de: 7,1 -11 kg azot, 1,6 -4,0 kg P2O5 și 1,8 -4,0 kg K2O. Soia
consumă cantități mari de azot, aceasta datorându -se conținutului ridicat al întregii p lante în
acest element (în proteină). Aplicarea îngrășămintelor minerale.
Aplicarea îngrășămintelor foliare constă în 2 administrări, prima atunci când sunt formate
complet frunzele, iar a doua la începutul formării păstăilor. Se utilizează volume de solu ție
cuprinse între 300 -500 m3 /ha, cu o concentrație de 0,5 -1,0%.
Lucrările solului: pentru soia sunt asemănătoare ca cele efectuate pentru cultura
porumbului. Lucrările solui după plante premergătoare cu recoltare timpurie. Atunci când planta
premergătoar e se recoltează timpuriu, imediat după recoltarea acesteia se recomandă efectuarea
lucrării de dezmiriștit.
Sămânța și semănatul :
Calitatea semințelor pentru semănat. Semințele folosite la semănat trebuie să aparțină
unui soi recomandat pentru zona de cult ură și să fie certificate.
Tratarea semințelor. Tratarea semințelor cu fungicide împotriva bolilor se face numai
atunci când semințele nu se bacterizează și dacă există riscul să apară și să se dezvolte bolile în
vegetație, folosindu -se produse precum Apr on XL 350 ES (1,0 l/t) sau Dividend 030 FS (1,7 l/t).
Epoca de semănat. Soia se seamănă atunci când în sol, la adâncimea de semănat,
dimineața la ora 700 se realizează temperatura minimă de germinare de 7 -8°C și vremea este în
curs de încălzire, ceea ce co respunde cu temperatura medie a aerului de 14 -15°C.

30
Densitatea de semănat. Prin stabilirea densității la semănat se urmărește obținerea la
recoltare a 40 -50 plante/m2, pentru realizarea acestora semănându -se 50 -55 b.g./m2.
Distanța dintre rânduri. Distanța dintre rânduri se corelează cu gradul de îmburuienare
a terenului și posibilitățile de combatere a buruienilor .
Adâncimea de semănat. Adâncimea de semănat este cuprinsă între 2,5 și 4 cm, în
funcție de umiditatea și textura solului, și nu trebuie să depăș ească 5 cm
Lucrări de îngrijire :
Combaterea buruienilor. Soia este sensibililă la îmburuienare în primele faze de
vegetație până când plantele ajung să acopere terenul, dar și spre maturitate după ce încep să
cadă frunzele.
Combaterea dăunătorilor. Princip alii dăunători ai soiei sunt:
– păianjenul roșu (Tetranicus urticae), care produce defolierea prematură (căderea
frunzelor) și care se combate în momentul semnalării cu insecticide precum: Sintox 25 (2,0 l/ha),
Nissorun 10 WP (0,04%), Omite 570 EW (0,8 l/ ha)
– molia păstăilor (Etiella zinkenella), al cărui atac se previne prin evitarea monoculturii,
iar dacă este necesar prin efectuarea de tratamente chimice cu diferite insecticide omologate.
Combaterea bolilor. Cele mai periculoase boli la soia sunt: ma na soiei (Peronospora
manshurica), arsura bacteriană (Pseudomonas glycine), fuzarioza (Fusarium ssp.), rizoctonia
(Rizoctonia ssp.), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), care se transmit prin sol și resturi
vegetale, iar în condiții favorabile de umi ditate și temperatură pot aduce prejudicii culturii de
soia. Pentru prevenirea aecstor boli se recomandă folosirea de sămânță sănătoasă, respectarea
rotației, a epocii și a densității de semănat, precum și tratarea seminței înainte de semănat atunci
când e xistă riscul dezvoltării acestor boli.
Irigarea este absolut necesară la soia în zonele secetoase. Se poate spune că în zona de
sud și sud -est a țării, irigarea este una dintre principalele măsuri fitotehnice care determină
obținerea unei producții mari la soia. În zonele cu mai puțin de 500 mm precipi tații anuale, soia
trebuie cultivată pe terenurile irigate și pe cele cu aport freatic.
Recoltarea :
Momentul optim de recoltare la soia este atunci când păstăile sunt uscate, au culoare
brună, iar boabele au culoarea și luciul caracteristic, ceea ce coresp unde unei umidități de 13 –
14%. Recoltarea se poate începe atunci când umiditatea semințelor a ajuns la 16% și trebuie
terminată atunci când umiditatea semințelor a ajuns la 12%.
Recoltarea mai timpurie duce la obținerea unui număr mare de semințe verzi, c eea ce
creează probleme deosebite la păstrare, iar recoltarea prea târzie determină înregistrarea de
pierderi prin scuturarea semințelor din păstăile bazale.

31
CAPITOLUL III. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI CE
CARACTERIZEAZĂ INVESTIȚIA
3.1 Bugetul invetiției

➢ Resursele necesare pentru investiție:

Istoric BCE stabilit în data de 07martie 2018:

Tabelul nr. 3. 1

Utilaje de
achiziționat Cantitate Preț fără TVA TVA Preț cu TVA
Tractor agricol 1 157.678 37.842 195.520
Combinator cu
tăvălug 1 120.758 22.944 143.702
Semănătoarea cu
disc și fertilizare 1 90.395 17.175 107.570
Instalație de irigat și
fertilizat 1 50.658 9.625 60.283
Echipamente de
fertilizat și stropit 1 68.180 12.954 81.134
TOTAL 5 487.669/104.875euro 92.657/ 19.926
euro 580.326 /
euro
Istoric BCE 4,6597 lei/euro din data de 07.03.2018

Sursa: Prelucrare proprie

Simbol Dată 07.Mar . 201 8
EUR Valoare 4.6597

32
➢ Resurse necesare procesului tehnologic
a) Consumul de materii prime și materiale pentru primul ciclu de producție

Tabelul nr. 3.2
Nr. Specificație Cantitate UM Consum/ Preț
unitar
(lei) Valoare
totală TVA Valoare
totală
1 Sămânță
grâu 250 kg 1,760 1.6 2,816 535.04 3351.04
2 Sămânță
porumb 22 kg 1,760 1.45 2,552 484.88 3,036.88
3 Sămânță
floarea
soarelui 10 kg 800 1.4 1,120 212.8 1,332.8
4 Sămânță soia 80 kg 6,400 1.6 10,240 1,945.6 12,185.6
5 Combustibil 300 l 24,000 3 72,000 13,680 85,680
6 Fosfor 190 kg 15,200 1.5 22,800 4,332 271,32
7 Azot 350 kg 28,000 1.5 42,000 7,980 49,980
8 Erbicid 3.5 l 280 175 49,000 9310 58,310
9 Fungicid 3 l 240 135 32,400 6156 38,556
10 Sfoară 2 kg 160 16.5 2,640 501.6 3,141.6
11 Apă, erbicid,
insecticid 3800 mc 304,000 1.4 425,600 80,864 506,464
12 Întreținere
utilaje – reparații
anuale 9,000 9,000 1,710 10,710
TOTAL 672,168 127,711.92 799,879.92

Sursa: Prelucrare proprie

b) Cheltuieli cu salariații pentru primul ciclu de producție
Tabelul nr. 3.3
Nr.
Crt. Categorie
de personal Nr.
persoane
Salariul brut
(lei)

Contribuț ii angajator
(lei)
Total

lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil 1 3,603 43,236 1,495 17,940 61,176
2 Muncitori calificaț i 2 4,802 57,624 2,101 25,212 82,836
3 Total 3 6,800 100,860 3,596 43,152 144,012

Sursa: Prelucrare proprie

33
3.2 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor și cheltuielilor

➢ Estimarea pe 5 ani a veniturilor și cheltuielilor post -investiție

Estimarea veniturilor pe 5 ani:

a) Prognoza vânzărilor:
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume
propriu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse.

Tabelul nr. 3.4
Nr.
crt. An Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec. Ian.
1. I X X X X
2. II X X X
3. III X X X
4. IV X X X X X X
5. V X X X X X
Sursa: Prelucrare proprie
X – seria vândută

c) Estimarea veniturilor:
Tabelul nr. 3.5

1. Venituri grâu

Nr. Crt. AN Producție/
UM
kg/ha Preț de
vânzare (lei) Valoare /ha
Prod*PV Valoare
totală
1 1 4.400 0.97 4,268 341,440
2 2 4,500 0.99 4,455 356,400
3 3 4,600 1.13 5,198 415,840
4 4 4,700 1.23 5,781 462,480
5 5 4,800 1.25 6,000 480,000

Sursa: Prelucrare proprie

34
2. Venituri porumb

Tabelul nr. 3. 6

Nr. Crt. AN Produc ție/
UM
kg/ha Preț de
vânzare (lei) Valoare /ha
Prod*PV Valoare
totală
1 1 3,800 0.81 3,078 246,240
2 2 3,850 0.82 3,157 252,560
3 3 4,000 0.84 3,360 268,800
4 4 4,100 0.90 3,690 295,200
5 5 4,300 0.95 4,085 326,800

Sursa: Prelucrare proprie

3. Venituri floarea soarelui

Tabelul nr. 3.7

Sursa: Prelucrare proprie

4. Venituri soia:
Tabelul nr. 3.8
Nr. Crt. AN Producție/ UM
kg/ha Preț de
vânzare
(lei) Valoare /ha
Prod*PV Valoare
totală
1 1 1,750 2.5 4,375 350,000
2 2 1,790 2.6 4,654 372,320
3 3 1,820 2.5 4,550 364,000
4 4 1,800 2.5 4,500 360,000
5 5 2,000 2.4 4,800 384,000

Sursa: Prelucrare proprie

Nr. Crt. AN Producție/
UM
kg/ha Preț de
vânzare (lei) Valoare /ha
Prod*PV Valoare
totală
1 1 1,760 1.31 2,305,6 184,448
2 2 1,850 1.31 2,423,5 193,880
3 3 1,900 1.30 2,470 197,600
4 4 1,950 1.31 2,554,5 204,360
5 5 1,890 1,30 2,457 196,560

35
a) Venituri totale din activitatea cultivată pe 5 ani :
Tabelul nr. 3.9

Nr. Crt. AN Valoare
totală
grâu Valoare
totală
porumb Valoare
totală
floarea –
soarelui Valoare
totală
soia Valoare
totală
1 1 341,440 246.240 184,448 350,000 1,122.128
2 2 356,400 252,560 193,880 372,320 1,175,160
3 3 415,840 268,800 197,600 364,000 1,246,240
4 4 462,480 295,200 204,360 360,000 1,322,040
5 5 480,000 326,800 196,560 384,000 1,387,360
Sursa: Prelucrare proprie

b) Estimare venituri din producția secundară – (paie, gunoi de grajd)

Tabelul nr. 3.10

Nr. Crt. AN Producție/
UM
Kg/ha Preț de
vânzare (lei) Valoare /ha
Prod*PV Valoare
totală
1 1 7,600 0.18 1,368 109,440
2 2 7,800 0.18 1,404 112,320
3 3 8,100 0.18 1,458 116,640
4 4 8,150 0.18 1,467 117,360
5 5 8,200 0.18 1,476 118080

Sursa: Prelucrare proprie

c) Estimare subvenții
Tabelul nr. 3.11

Nr. Crt. AN Subven ție/ha
EURO Total/80 ha
EURO Total/80 ha
LEI
1 1 150 12.000 55916.4

Sursa: Prelucrare proprie

36
Estimare venituri totale:
Tabelul nr. 3.12

Nr. Crt. AN Total venituri –lei
1 1 1,231,568.00
2 2 1.287,480.00
3 3 1,362,880.00
4 4 1,439,400.00
5 5 1,505,470.00

Sursa: Prelucrare proprie

➢ Estimarea cheltuielilor anuale în funcție de planificarea ciclurilor de producție și
de prețurile estimate
➢ An I:

Cheltuieli anuale cu ciclurile de producție:
Tabelul nr . 3.13

Nr.
Specificație
Cantitate
UM
Consum Preț
unitar
(lei) Valoare
totală
TVA Valoare
totală
1 Sămânță
grâu 250 kg 1,760 1.6 2,816 535.04 3,351.04
2 Sămânță
porumb 22 kg 1,760 1.45 2.552 484.88 3,036,88
3 Sămânță
floarea
soarelui 10 kg 800 1.4 1120 212.8 1,332,8
4 Sămânță soia 80 kg 6,400 1.6 10,240 1,945.6 12,185,6
5 Combustibil 300 l 24,000 3 72,000 13,680 85,680
6 Fosfor 190 kg 15,200 1.5 22,800 4,332 27,132
7 Azot 350 kg 28,000 1.5 42,000 7,980 49,980
8 Erbicid 3.5 l 280 175 49,000 9,310 58,310
9 Fungicid 3 l 240 135 32,400 6,156 38,556
10 Sfoară 2 kg 160 16.5 2,640 501.6 3,141,6
11 Apă 3800 mc 304,000 1.4 425,600 80,864 506,464
12 Întreținere
utilaje – reparații
anuale 9.000 9,000 1,710 10,710
TOTAL 672,168 127,711.92 799,879.92

Sursa: Prelucrare proprie

37
➢ An I I:
Cheltuieli anuale cu ciclurile de producție:
Tabelul nr. 3.14
Nr. Specificație Cantitate UM Consum Preț
unitar
(lei) Valoare
totală TVA Valoare
totală
1 Sămânță grâu 250 kg 1,760 1.65 2,904 551.76 3,455.76
2 Sămânță porumb 22 kg 1,760 1.45 2,552 484.88 3,036.88
3 Sămânță floarea
soarelui 10 kg 800 1.45 1,160 220.4 1,380.4
4 Sămânță soia 80 kg 6,400 1.65 10,560 2,006.4 12,566.4
5 Combustibil 300 l 24,000 3.5 84,000 15,960 99,960
6 Fosfor 190 kg 15,200 1.5 22,800 4,332 27,132
7 Azot 350 kg 28,000 1.5 42,000 7,980 49,980
8 Erbicid 3.5 l 280 175 49,000 9,310 58,310
9 Fungicid 3 l 240 135 32,400 6,156 38,556
10 Sfoară 2 kg 160 16.5 2,640 501.6 3,141.6
11 Apă 3800 mc 304,000 1.4 425,600 8,0864 506,464
12 Întreținere
utilaje – reparații
anuale 9000 9,000 1,710 10,710
TOTAL 684,616 130,077.04 814,693.04
Sursa: Prelucrare proprie

➢ An I II:
Cheltuieli anuale cu ciclurile de producție:
Tabelul nr. 3.15
Nr.
crt. Specificație Cantitate UM Consum Preț
unitar
(lei) Valoare
totală TVA Valoare
totală
1 Sămânță grâu 250 kg 1,760 1.65 2,904 551.76 3,455.76
2 Sămânță
porumb 22 kg 1,760 1.5 2,640 501.6 3,141.6
3 Sămânță
floarea
soarelui 10 kg 800 1.5 1,200 228 1,428
4 Sămânță soia 80 kg 6,400 1.65 10,560 2,006.4 12,566.4
5 Combustibil 300 l 24,000 4 96,000 18,240 114,240
6 Fosfor 190 kg 15,200 1.6 24,320 4,620.8 28,940.8
7 Azot 350 kg 28,000 1.6 44,800 8,512 53,312
8 Erbicid 3.5 l 280 175 49,000 9,310 58,310
9 Fungicid 3 l 240 135 32,400 6,156 38,556
10 Sfoară 2 kg 160 16.5 2,640 501.6 3,141.6
11 Apă 3800 mc 304,000 1.4 425,600 8,0864 506,464
12 Întreținere
utilaje – reparații
anuale 9000 9,000 1,710 10,710
TOTAL 701,064 133,202.16 834,266.16
Sursa: Prelucrare proprie

38
➢ An I V:
Cheltuieli anuale cu ciclurile de producție:
Tabelul nr. 3.16
Nr. crt. Specificație Cantitate UM Consum Preț
unitar
(lei) Valoare
totală TVA Valoare
totală
1 Sămânță grâu 250 kg 1,760 1.7 2,992 568.48 3,560.48
2 Sămânță
porumb 22 kg 1,760 1.55 2,728 518.32 3,246.32
3 Sămânță
floarea
soarelui 10 kg 800 1.55 1,240 235.6 1,475.6
4 Sămânță soia 80 kg 6,400 1.65 10,560 2,006.4 12,566.4
5 Combustibil 300 l 24,000 4 96,000 18,240 114,240
6 Fosfor 190 kg 15,200 1.7 25,840 4,909.6 30,749.6
7 Azot 350 kg 28,000 1.7 47,600 9,044 56,644
8 Erbicid 3.5 l 280 176 49,280 9,363.2 58,643.2
9 Fungicid 3 l 240 136 32,640 6,201.6 38,841.6
10 Sfoară 2 kg 160 17 2,720 516.8 32,36.8
11 Apă 3800 mc 304,000 1.4 425,600 80,864 506,464
12 Întreținere
utilaje – reparații
anuale 9000 9,000 1,710 10,710
TOTAL 706,200 134,178 840,378
Sursa: Prelucrare proprie

➢ An V:
Cheltuieli anuale cu ciclurile de producție:
Tabelul nr. 3.17
Nr.
crt. Specificație Cantitate UM Consum Preț
unitar
(lei) Valoare
totală TVA Valoare
totală
1 Sămânță grâu 250 kg 1,760 1.7 2,992 568.48 3,560.48
2 Sămânță
porumb 22 kg 1,760 1.6 2,816 535.04 3,351.04
3 Sămânță
floarea
soarelui 10 kg 800 1.6 1,280 243.2 1,523.2
4 Sămânță soia 80 kg 6,400 1.65 10,560 2,006.4 12,566.4
5 Combustibil 300 l 24,000 4.5 108,000 20,520 128,520
6 Fosfor 190 kg 15,200 1.7 25,840 4,909.6 30,749.6
7 Azot 350 kg 28,000 1.7 47,600 9,044 56,644
8 Erbicid 3.5 l 280 176 49,280 9,363.2 58,643.2
9 Fungicid 3 l 240 137 32,880 6,247.2 39,127.2
10 Sfoară 2 kg 160 19 3,040 577.6 3,617.6
11 Apă 3800 mc 304,000 1.5 456,000 86,640 542,640
12 Întreținere
utilaje – reparații
anuale 9000 9,000 1,710 10,710
TOTAL 749,288 142,364.72 891,652.72
Sursa: Prelucrare proprie

39
Centralizator cu cheltuielile pentru cei 5 ani de producție:

Tabelul nr. 3.18
Nr. crt. Ani Sumă (lei) Sumă (euro)
1. An I 799,879.92 171,659.1025

2. An II 814,693.04
174,838.0883

3. An III 834,266.16
179,038.5991

4. An IV 840,378.00
180,350.2371

5. An V 891,652.72
191,354.1043

Sursa: Prelucrare proprie

Cheltuieli salariale pe 5 ani de producție:

Tabelul nr. 3.19

Nr.
Crt. Categorie
de personal Nr.
persoane
Salariul brut
(lei)

Contribuț ii angajator
(lei)
Total

lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil 1 3,603 43236 1495 17940 61176
2 Muncitori calificaț i 2 4,802 57,624 2101 25212 82836
3 Total 3 6,800 100,860 3596 43152 144012

Centralizator cheltuieli totale pe 5 ani de producție:

Tabelul nr. 3.20
Nr.crt. AN Sumă (lei) Sumă (euro)
1 AN 1 943,891.92 202,564.95
2 AN 2 958,705.04 205,743.94
3 AN 3 978,278.16 209,944.45
4 AN 4 984,390 211,256.09
5 AN 5 1,035,664.72 222,259.96

Sursa: Prelucrare proprie

40
3.3 Estimarea rezultatului financiar

➢ Estimarea rezultatului financiar

Tabelul nr. 3.2 1

Nr. crt.
An Venituri totale
(lei) Cheltuieli totale
(lei) Rezultat
financiar
(lei) Rezultat
financiar
(euro)
1. An I 1,231,568.00 943,891.92 287,676.08 61,865.82
2. An II 1,287,480.00 958,705.04 328,774.96 70,704.29
3. An III 1,362,880.00 978,278.16 384,601.84 82,710.07
4. An IV 1,439,400.00 984,390.00 455,010.00 97,851.61
5. An V 1,505,470.00 1035 ,664.72 469,805.28 101,033.39

Sursa: Prelucrare proprie

➢ Estimarea rezultatului financiar în urma efectului dat de sursele de finanțare

Principalele surse proprii de finanțare la nivelul sunt: surse proprii la inițierea unei
afaceri, autofinanțarea, creșterile de capital și alte surse care pot fi asimilate fondurilor proprii.

Finanțarea investiției din alte surse, altele decât ajutorul public:

Tabelul nr. 3.2 2
Nr. crt. Sursele de finanțare Valoare (lei) Valoare (euro)
1 Sprijin nerambursabil (conform
subm ăsurii aferente -70%) 341,368.30 73,259.72
2 Autofinanțare – 5% 24,383.45 5,232.84
3 Împrumuturi – 25% 121,917.25 26,164.18
TOTAL 487,669.00 104,656.74

Sursa: Prelucrare proprie

41
Creditul se face pe o perioadă de 36 luni (3 ani) cu o dobândă de 75 %.
Suma de rambursat = 487669 * 75% + 487669 = 580.326 lei
Rata/luna = 580.326 /36 luni = 16.120 lei/lun ă
Rata/an = 16.120 lei/luna * 12 luni = 193.441 lei/an

3.4 Calculul indicatorilor financiari
Indicatorii financiari

Tabelul nr. 3.23
INDICATORI FINANCIARI – pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale,
întreprinderi familiale, persoane fizice
Anul UM Total
an I Total
an II Total
an III Total
an IV Total
an V
Nr.
crt. Specificație Valoare
1. Valoarea investiției (Vi)
= valoarea totală a
proiectului fără TVA
LEI
487,669.00
2. Durata de recuperare a
investiției (Dr) = maxim
12 ani
ANI
1.84
3. Rata de actualizare 8%
4. Valoare actualizată netă
(VAN) – trebuie să fie
pozitivă
LEI

5. Disponibil de numerar la
sfârșitul perioadei –
trebuie să fie pozitiv
LEI
287,676

616,451

1,001,053

1,456,063

1,925,868

Sursa: Prelucrare proprie

Tabel încasări -plăți
Tabelul nr. 3.24
Specificație 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Incas ări
(total/an) 1231568 1287480 1362880 1439400 1505470

Plăți (total/an) 943891 958705 978278 984390 1035664

Excedent/ deficit 287676 328775 384602 455010 469805
Disponibil
perioada
precedenta
287676 616451 1001053 1456063
Disponibil de
numerar la
sfârsitul
perioadei actuale 287676 616451 1001053 1456063 1925868 1925868 1925868 1925868 1925868 1925868 1925868 1925868
Actualizare de
cash flow 266366 528507 794668 1070249 1310713 121362 1123726 1040487 963414 892050 825972 764789

Sursa: Prelucrare proprie

42
CONCLUZII

AFIR a anunțat recent măsurile care vor fi luate în perioada următoare, pentru
îmbunătățirea implementării PNDR 2014 – 2020 pentru eficientizarea accesării și derulării
fondurilor europene.
Cererea de forță de muncă în agricultură are drept conținut necesarul de lucrători de
diferite meserii și profesii ce pot fi efectiv încadrați sa larial în activitățile unei unități agricole
dintr -un anumit areal geografic și interval de timp. Referitor la dimensiunea calitativă a ofertei
de forță de muncă pe piața muncii din agricultură se mai poate arăta că, cu cât forța de muncă din
mediul rural are un nivel de educație și calificare mai ridicat cu atât productivitatea este mai
mare, eficiența și echilibrul general al ocupării își capătă consistență.
Valorificarea producției agricole cuprinde totalitatea acțiunilor tehnicoorganizatorice și
economi ce care se desfășoară în agricultură, respectiv în cadrul exploatațiilor pomicole în
principal, după obținerea producției. Avem aici în vedere condiționarea, selectarea, depozitarea
și transportul către beneficiar a producției destinate valorificării. O va lorificare superioară a
producției se pregătește încă din momentul programării producției și continuă pe tot parcursul
realizării acesteia prin măsurile tehnice și organizatorice care au ca scop să asigure producții
mari, de calitate superioară și ieftine.
Pe baza analizei tehnologiei de înființare și întreținerea culturii de cereale a rezultat
necesitatea achiziționării unui număr minim de echipamente care să asigure independența tehnică
a exploat ării culturii .
Prin proiect s -a propus achiziționarea de ut ilaje noi ș i performanțe, în vederea asigurării
respectării condiț iilor de mediu.
Achizițiile care urmează a fi efectuate prin intermediul proiectului sunt strict necesare
pentru asigurarea unei rentabilități crescute î n exploata re cu reducerea la minim a poluă rii prin
utilizarea unor mașini și utilaje agricole performante ș i prin reducerea costuri lor serviciilor
prestate de terț i.
Solul este principala sursă de nutrienți minerali și de apă pentru plante. Capacitate a
acestuia de a asigura nutrienț ii necesa ri plantelor v ariază în funcț ie de nivelul lui de fertilitate.
Atât din rațiuni economice, cât ș i din exigente de protecț ie a mediului, se impune o corectă
gestionare și folosire a îngrășămintelor (fertilizanților) la nivelul fiecărei exploataț ii agricole.
Folosirea î ngrășă mintelo r pentru realizarea unor producții profitabile trebuie făcută pe
baza u nor previziuni realiste, care să țină cont de condiț iile pedoclimatice locale, de potențialul
productiv al culturilor și nivelul tehnologic al unit ății agricole.

43
BIBLIOGRAFIE

1. Dona Ion, Economie rurală , Editura Economică, București, 2016;
2. Dona Ion, Managementul dezvoltării rurale – Note de curs , Sinteze, USAMV, 2015;
3. Lascut Radu Traian, Manual de cunoștinte economice și antreprenoriale în turism ,
Colecția THR, 27, Editura THR -CG;
4. Porojan Dumitru, Bisa Cristian, Planul de afaceri – concepte, metode, tehnici,
proceduri , Ed. IRECSON, București, 2002.;
5. *** Ghid pentru demararea unei afaceri în mediul rural ( www.ruralactiv.ro );
6. *** Ordonanța de Urgență nr. 6 din 2 februarie 2011 pentru stimularea înființării și
dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri – publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din data de 9 februa rie 2011;
7. *** Programul de Dezvoltare Rurală a U.E 2014 -2020;
8. *** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020/versiunea oficială I – 1
iulie 2014 (www. madr.ro/…/dezvoltare -rurala/programare -2014 -2020);
9. *** Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și
facilitarea accesului la finanțare – START – (www.aippimm.ro/…/programe );
10. *** Strategia Europa 2020 – (www.ec.europa.eu/europe2020 );
11. *** Strategia Națională în Domeniul Politicii de Tineret 2014 -2020 ( http://mts.ro );
12. http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/programare -2014 -2020/dezbatere/Draft –
Strategie -PNDR -2014 -2020.pdf ;
13. http://www.metropolacraiova.ro/contin ut/uploads/2016/11/Studiu -de-Mediu -2.pdf ;
14. http://www.cameraagricolavn.ro/ ;
15. http://www.putereagricola.ro/ ;
16. www.lajumatate.ro ;
17. http://old.fonduri -ue.ro/ .