Anca Gabriela Turtureanu Introducere în turism [616061]

Anca Gabriela Turtureanu Introducere în turism
Geografie economica 1Editura Universitară Danubius, Galați
2010ANCA GABRIELA TURTUREANUUNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN GALAȚI
DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ȘI FRECVENȚĂ REDUSĂ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Anul I,Semestrulal II-leaGEOGRAFIE ECONOMICĂ

Geografie economică 2© Toate drepturile pentru această lucrare sunt rezervate autorului. Reproducerea ei
integrală sau fragmentară este interzisă.
Editura Universitară „Danubius ”este recunoscută de
Consiliul Național al Cercetării Științifice
dinÎnvățământul Superior (cod 111)
ISBN978-606-533-150-1
TipografiaZigotto Galați
Tel.: 0236.477171

Geografie economică 3CUPRINS
1.Teoria resurselor naturale
Notiuni introductive 8
Resursele naturale și locul acestora în cadrul geosferelor
terestre14
Obiectivele specifice unității de învățare
Rezumat 21
Teste de autoevaluare 22
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 22
Bibliografie minimală 22
2.Geografia resurselor
Geografia resurselor umane 25
Geografia resurselor energetice 32
Geografia resurselor neenergetice 56
Geografia resurselor agricole și forestiere 69
Obiectivele specifice unității de învățare
Rezumat 76
Teste de autoevaluare 77
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 79
Lucrare de verificare 79
Bibliografie minimală 89

Geografie economică 43.Geografia resurselor transporturilor
Structura transporturilor și a căilor de comunicație 82
Transporturile special
91
Zone cu trafic intens de transport
93
Obiectivele specifice unității de învățare
Rezumat 94
Teste de autoevaluare 94
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 95
Bibliografie minimală 95
4.Geografia turismului
Potențialul turistic 98
Bazine turistice 106
Obiectivele specifice unității de învățare
Rezumat 110
Teste deautoevaluare 111
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 111
Lucrare de verificare 111
Bibliografie minimală 111
Bibliografie (de elaborare a cursului)

Geografie economică 5INTRODUCERE
Modulul intitulat Geografie economica se studiază în anul I și vizează
dobândirea de competențe în domeniul Economic.
Obiectivele cadru pe care ți le propun sunt următoarele:
asumarea informațiilor esențiale din curs și din bibliografie;
corelarea cu informații din alte domenii (discipline) conexe ;
aplicarea noțiunilor fundamentale ale asigu rării comerciale, pe cazuri
concrete.
Conținutul este structurat în următoarele unități de învățare:
Teoria resurselor naturale
Geografia resurselor
Geografia resurselor transporturilor
Geografia turismului
In prima unitate de învățare, intitulată Teoria resurselor naturale , vei regăsi
operaționalizarea următoarelor obiective specifice, care î ți vor da capacitatea:
-să identifici locul resurselor naturale in geosfere ;
-să aplici clasificarea resurselor naturale ;
-să explici evolutia resurselor naturale ,
după ce vei studia con ținutul cursului și vei parcurge bibliografia recomandată.
Pentru aprofundare și autoevaluare î ți propun exerci ții și teste adecvate.
După ce ai parcurs informa ția esențială, în a doua unitate de învățare Geografia
resurselor vei achizi ționa, odată cu cuno ștințele oferite, alte competențe care î ți
vor permite:
-săexpliciconceptele și evoluția resurselor umane și energetice ;
-să descrii conceptu alevoluția resurselor neenergetice și aresurselor
agricole si forestiere .
Ca sa îți evaluez gradul de însu șire a cuno ștințelor, vei rezolva o lucrare de
verificare pecare,după corectare ,o vei primi cu observa țiile adecvate și cu
strategia corectă de învățare pentru modulele următoare.
Incea de a treia unitate de învățare ,intitulată Geografia transporturilor ,vei
regăsi operaționalizarea următoarelor obiective specifice;vei avea astfel
capacitatea:
-să definești rolultransporturilor in epoca contemporan ă;
-să identifici tipurile de transporturi
-să descrii caracteristicile tipurilor de transporturi ,
după ce vei studia con ținutul cursului și vei parcurge bibliografia recomandată.
Pentru aprofundare și autoevaluare î ți propunalteexerciții și teste adecvate.

Geografie economică 6După ce ai parcurs informa ția esențială, înultimaunitate de Geografia
turismului ,vei achizi ționa, odată cu cuno ștințele oferite, competențe gratie
cărora vei fi capabil :
-săexplicicaracteristicile conceptului de resurse turistice
-să identifici principalele bazine turistice .
-să definești caracteristicile resurselor turistice ;
O a doua lucrare de verificare îți va fi p ropusă după parcurgerea acestui modul.
Rezultatul acesteia va fi completat cu strategii de învățare eficientă în vederea
examenului.
Pentru o învățare eficientă ai nevoie de următorii pa și obligatorii:
Citești modulul cu maximă aten ție;
Evidențieziinformațiile esențiale cu culoare, le notezi pe hârtie, sau le
adnotezi în spa țiul alb rezervat;
Răspunzi la întrebări și rezolvi exerci țiile propuse;
Mimezi evaluarea finală, autopropunându -ți o temă și rezolvând -o fără
să apelezi la suportul scris;
Compari rezultatul cu suportul de curs și explică -ți de ce ai eliminat
anumite secven țe;
În caz de rezultat îndoielnic reia întreg demersul de învățare.
Pe măsură ce vei parcurge modulul î ți vor fi administrate două lucrări de
verificare pe care le vei regăsi la sfârșitul unităților de învățare 2 și 4. Vei
răspunde în scris la aceste cerin țe, folosindu -te de suportul de curs și de resurse
suplimentare indicate. Vei fi evaluat după gradul în care ai reu șit să
operaționalizezi obiectivele. Se va ține cont de acur atețea rezolvării, de modul
de prezentare și de promptitudinea răspunsului. Pentru neclarități și informa ții
suplimentare vei apela la tutorele indicat.
N.B.Informația de specialitate oferită de curs este minimală. Se impune în
consecință, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
sarcinilor de lucru, a testelor și lucrărilor de verificare. Doar în acest fel vei
putea fi evaluat cu o notă corespunzătoare efortului de învățare.

Anca Gabriela Turtureanu Teoria resurselor naturale
Geografie economică 71.TEORIA RESURSELOR NATURALE
1.1.Notiuni introductive 8
1.2.Resursele naturale și locul acestora în cadrul
geosferelor terestre14
Obiectivele specifice unității de învățare
Rezumat 21
Teste de autoevaluare 22
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 22
Bibliografie minimală 22
Obiective specifice:
La sfârșitul capitolului, vei avea capacitatea:
să identifici locul resurselor naturale in geosfere ;
să aplici clasificarea resurselor naturale ;
să explici evolutia resurselor naturale .
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Anca Gabriela Turtureanu Introducere în turism
Geografie economica 81.1.Notiuni introductive
Geografia (dingrecescul γεωγραφία —geographia , însemnând „a descrie
pământul”) este studiul care se ocupă cu relieful, terenurile, trăsăturile,
locuitorii și fenomenele Pământului . O traducere literară ar fi „să descrii sau să
scrii despre Pământ”. Prima persoană care a folosit cuvântul „geografie” a fost
Eratosthenes (276—194 î.Hr.). Patru direcții tradiționale ale cerectării în
domeniul geografiei sunt analiza spațială a fenomenlor naturale și umane
(geografia ca un studiu al distribuției), studiul fizic (al locurilor și regiunilor),
studiul relației dintre om ș i uscat și cercetarea în domeniul științelor
Pământului .
Cu toate acestea, geografia modernă este o disciplină cuprinzătoare care
încearcă să înțe leagă Pământul cu toate complexitățile sale naturale și
artificiale —nu doar unde sunt obiectele, dar și cum au fost create și cum vor
fi. Ca „legătură dintre om și științele fizice”, geografia este divizată în două
mari ramuri, geografia umană șigeografia fizică .
Definițiile geog rafiei converg catre o știință care studiază exteriorul
Pământului, dar cu variante și controverse care îmbracă trei principale
unghiuri de vedere: naturalistic (mergând până la determinism geografic),
social (mergând până la voluntarism) și complex (me diul de la suprafață
Pământului ca un sistem, în care și societatea este o componentă sau un
subsistem).
Indiferent de aceste poziții și variantele lor, tot ca părți de convergență,
geografia abordează fenomenele de la suprafața Pământului în
interdependență lor teritorială și temporală, la nive l planetar , sau la nivel
continental, zonal, regional și localtotdeauna în sens cauzal. Amintes c două
definiții:
„știința Pământului considerat în relație r eciprocă a maselor celor patru învelișuri atât din
punct de vedere static -al distribuției în spațiu -cât și din punct de vedere dinamic -al
transformării în timp” -S. Mehedinți.
„Geografia studiază organizarea lăuntrică, naturală și cea impusă de om, a mediului de la
exteriorul solid al Terrei, sau sp ațiul terestru, ca un sistem dinamic și unitar (geografia
generală), dar d iversificată local și regional (geografia regională) ”-Gr. Posea și alții.
Cu alte cuvinte, este vorba de studiul geosferei externe (compusă din mai multe
paturi) al carui specific rezidă în schimbul de materie și cu Cosmosul
sau studiul unității structurale a naturii de la suparfața Terrei, prin analiza și
interacțiunile elementelor ce o compun (geografia generală) și regionalitatea
îmbinării acestora (geografia regională). In Rom ânia, creatorul geografiei
moderne a fost Simion Mehedinți. Geografia contemporană a condus la
specializări pe discipline; geomorfologie, hidrologia uscatului, oceanografie,
climatologie, biogeografie, pedogeografie, geografia economică și geografia
populației și a asezărilor (geografia umană).
Disciplinele geografice sintetizeaz ăîn plan orizontal (la suprafața Terrei)
rezultatele altor științe, care se ocupă cu aceeași geosferă, analizatăînsăîn
plan vertical (de exemplu, relieful litosferei și nu litosf era, clima atmosferei și
nu atmosfera etc.) (Posea, 1998). Geografia este unică prin poziția ei la
contacul dintre științele naturale și cele sociale, ceea ce a făcut ca uneori să îi

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 9fie negată expresia ei duală. Este exemplul geografiei sovietice care inc lude
geografia umană în cadrul științelor sociale. Pe de altă parte, perspectiva
dualității este astăzi depășită prin focalizarea cercetărilor pe relațiile om —
mediu, indiferent dacă aceste abordări vin din partea geografiei fizice sau a
celei umane.
Însens larg, geografia fizica este știința despre Pământ, dar Terra constituie și
obiectul de studiu al altor științe, precum:
geologia (care în sens larg este tot știința despre Pământ, iar în sens restrâns,
urmăreste studiul alc ătuirii Terrei, al rocilor și mineralelor; istoria
planetei),
geodezia (studiază forma și dimensiunile Terrei, preluând obiectul de studiu
specific geografiei matematice din Antichitate),
geofizica (aprofundează proprietățile fizice ale Pământului),
cartografia (reunește tehnicile de realizare a hărților),
biologia(știința despre organismele vii) ,
meteorologia, ține de fizica atmosferei etc.
Cu toate aceste științe geografia fizică dezvoltă legături strânse, sintetizând
rezultatele lor parțiale într -o viziune globală și interdependentă asupra mediului
terestru.
Fig.1.1.Sistemul științelor geografice
GGEEOOGGRRAAFFIIEE

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 10Fig.1.2. Abordarea sistemica a ramurilor geografieiRAMURI ALE GEOGRAFIE I
(bazate pe o abordare sistematica)
FIZICĂ PRINCIPII / FILOSOFI E METODE ȘITEHNICI UMANĂ
CURENT DE
GÂNDIRE
GEOGRAFICECOLOGIE
UMANĂ
(ÎNTINDERE
TERESTR ĂȘI
INTERAC ȚIUNE
UMANĂ)CARTOGRAFIE METODE DE STUDIU
ALE TERENULUI
TEHNICI
CANTITATIVEGEOINFORMATICA
GIS GPS LIS
INTERFATA
BIOGEOGRAFIE
CLIMATOLOGIE HIDROLOGIE
GEOMORFOLOGIE GEOGRAFIA
SOLURILORSOCIAL /
CULTURALPOPULATIE
ȘI ASEZARIECONOMIC
POLITIC ISTORIC
URBAN RURAL
INFRASTRUCTUR Ă TURISM AGRICULTUR Ă
SERVICII COMERT ȘI
TRANSPORTINDUSTRIALGEOGRAFIA
MEDIULUI
ÎNCONJUR ĂTORECOLOGIEGEOGRAFIA
PLANTELORZOOGEOGRAFIE

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 11Geografia economică mondială , ca ramură a Geografiei, studiază, pe măsură
ce dezvoltarea economică se accelerează, resursele naturale, atât ca răspândire
în spațiu, cât și ca obiect al activității economice de prelucrare, transport,
depozitare și distribui re.
Amploarea acțiunilor umane, indiferent de domeniul de activitate, este
indiscutabil dependentă de resursele naturale.
Etimologia cuvântului "resurse" este de origine franceză "ressources" și
exprima inițial acțiunea de ieșire din situații dificile. T reptat, cuvântul a căpătat
sensul de mulțime a mijloacelor de existență. Atât în trecut, cât și în prezent au
existat puncte de vedere diferite în ceea ce privește delimitarea sferei noțiunii
deresurse naturale .
Astăzi, cei mai mulți, acceptă ideea că pr inresurse naturale se înțeleg toate
concentrările naturale de substanțe solide, lichide sau gazoase aflate în
interiorul sau exteriorul scoarței terestre ce asigură baza existenței omenești și
reprezintă principalul obiect al activității economice.
Organismele O.N.U. au inclus în noțiunea de resursă, elementele mediului
natural care facilitează viața și activitatea omului sau care furnizează
amplasamente pentru activități umane.
Noțiunea de resursă economică este mai cuprinzătoare decât cea de resursă
naturală prin faptul că ea cuprinde pe lângă resursa naturală și forma de materie
primă în care ajunge aceasta, ca urmare a prelucrării în cadrul diferitelor
activități economice.
Conceptul de resursă are un caracter dinamic, schimbându -și conținutul în
raport cu necesitățile societății și în raport cu gradul de cunoaștere a naturii și
cu posibilitățile tehnice de a le atrage în procesul de producție.
În funcție de descoperirea și valorificarea resurselor naturale se disting mai
multe perioade.
1.1.1.Perioada veche
Perioada veche a societății tradiționale se extinde peste epocile paleoliticului,
neoliticului, sclavagistă și feudală.
Înperioada paleolitică , în căutarea sa permanentă de hrană, omul se
mulțumea cu ceea ce îi oferea natura. Activitățile sale de bază constau în
culegerea fructelor, a rădăcinilor și frunzelor, în vânătoare și pescuit deci și
resursele naturale căutate erau foarte reduse. Spre sfârșitul perioadei, omul
începe să domesticească animalele. Uneltele acestei perioade erau produse din
roci, oase, lemn și scoici.
Înneolitic omul introduce în existența sa cultura plantelor, continuă
domesticirea animalelor, defrișează păduri, desțelenește terenuri. Apar, tot
acum, primele unelte din metal ( cupru) și începe utilizarea sării. Depende nța
omului de capriciile vremii scade și acesta începe să populeze și alte regiuni
față de cele de baștină, migrând către zonele nordice ale continentelor,

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 12declanșând și primele dezechilibre în natură prin aridizare antropică. Aceste
procese se continuă și astăzi în unele regiuni din nordul Africii și în Asia de
Sud-Vest.
Perioadele sclavagistă și feudală sunt caracterizate de apariția uneltelor din
bronz și fier, prelucrarea sticlei și a cărămizilor, a lemnului pentru corăbii,
apariția irigațiilor. Tot în aceste perioade se valorifică energia eoliană și cea
hidraulică. Procesul de defrișare a pădurilor se accelerează din cauza nevoilor
crescânde ale populației.
1.1.2. Perioada revoluțiilor industriale
Perioada modernă începe în Europa de Vest în secolul al XVII -lea odată cu
declanșarea Războiului civil din Anglia de către Oliver Cromwell în 1642 și
continuând cu revoluția franceză de la 1789 care a avut și un profund caracter
economic.
Această perioadă este caracteriz ată de apariția motorului cu abur, folosirea
cocsului, producerea gazului de iluminat și apariția motorului cu ardere internă.
Se valorifică, în perioada aceasta, numeroase surse de energie primară și
anume: combustibilii fosili, cărbunii, petrolul, apa. Se dezvoltă metalurgia, în
special cea a aluminiului și se extrag cantități din ce în ce mai importante de
săruri, dezvoltându -se astfel industria chimică.
Primele semne importante ale dezechilibrelor naturale își fac simțită prezența,
datorită defrișăril or masive ale pădurilor, degradării solului, micșorării sau
chiar dispariției unor specii faunistice, exploatării excesive ale unor zăcăminte
de substanțe minerale valoroase.
1.1.3. Perioada contemporană
Perioada contemporană a adus în ceea ce privește r esursele naturale, noi
mijloace de evidențiere și evaluare precisă a rezervelor de substanțe minerale
utile din cadrul geosferelor. Toate acestea au fost facilitate de progresul
tehnico-științific și apariția tehnologiilor înalte.
Totodată, au intrat în ci rcuitul economic noi resurse naturale: nodulii
polimetalici din oceane, zăcămintele metalifere ce au concentrații reduse,
energia nucleară, rezultatele geneticii utilizate în agricultură etc.
În perioada contemporană se pune tot mai acut problema poluării și degradării
mediului ( impunându -se măsuri de evitare a acesteia ), dar și cea a
conștientizării faptului că unele resurse sunt epuizabile, iar altele degradabile
pe termen lung ( apărând astfel conceptul de dezvoltare durabilă ).
Dezvoltarea geografiei în România
Descrieri cu caracter geografic referitoare la teritoriul României se întâlnesc
încă din scrierile învățaților antici: Herodot, Strabon, Plinius cel Bătrân,
Ptolemeu ș.a. („Geografia României”, vol. I, 1983). Asemenea inf ormații
continuă în Evul Mediu, fiind în special redactate de călători și cronicari de

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 13origine bizantină (Constantin al VII -lea Porfirogenetul) sau arabi (Ibn
Battutah). Cele mai multe descrieri încep însă odată cu avântul luat de
geografie în Europa, la s fârșitul secolului al XV -lea, ca urmare a marilor
descoperiri geografice.
După framântările sociale care culminează cu revoluția lui Tudor Vladimirescu
(1821), geografia se afirmă tot mai mult ca obiect independent de predare în
școală.
În secolul al XIX -lea erau realizate condiții de apariție a unei mișcări
geografice în România, cu toate că nu existau încă geografi de meserie, ci
numai specialiști din alte domenii care aveau și preocupări geografice sau
profesori de ocazie care predau geografia în școală.
Societatea de Geografie din România a luat ființă la 15/28 iunie 1875, prin
înaltul Decret al Domnitorului Carol I nr. 1120 din 15 iunie 1875, sub numele
deSocietatea Geografic ăRomână.La data înființării sale, Societatea era a
șasea din lume (după Soci etatea Geografică din Paris, 1821, Societatea
Geografică din Berlin, 1828, Societatea Geografică engleză, 1830, Societatea
Geografică din Sankt Petersburg, 1845, Societatea Geografică Italiană, 1866) și
a devenit una dintre cele mai vechi societăți științi fice din țară. Bazele
geografiei moderne în România se pun numai o dată cu înființarea primelor
catedre universitare, în 1900 (București), 1904 (la Iași), 1919 (la Cluj) și 1924
(la Cernauți).
Întemeietorul școlii geografice românești este Simion Mehedin ți(1869–1962),
care a fost și primul profesor al primei catedre de geografie din București
(1900). Prin Mehedinți pătrund în geografia românească ideile lui Humboldt și
Ritter, ridicate însă la un nivel superior de înțelegere, cu privire la geografia
globală (sub aspectul obiectului și al metodei).
Simion Mehedinți susține o geografie unitară, concepută ca un sistem organic,
asemenea obiectului ei de studiu, Pământul, compus din învelișuri de diferite
complexități subordonate legic, dar care interacționează între ele continuu și
specific. Interacțiunea conduce la formarea unor locuri de convergență și a
unor centre de acțiune de diferite mărimi, care formează în jurul lor regiuni
naturale, ca părți complexe ale învelișului planetar. Școala lui Mehedinți ca ș i
complexitatea geografică a teritoriului românesc au condus la diferențierea
unor orientări geografice, propulsate de anumite personalități, de centre
universitare apărute pe parcurs, de direcții de specializare etc.

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 14Fig.1.3. Ramuri ale geografiei bazate pe o abordare regională
1.2.Resursele naturale și locul acestora în cadrul geosferelor terestre
Repartiția geografică a resurselor naturale este explicată cu ajutorul factorilor
naturali care le -au generat, dar și acelora socio -economici care le -au creat o
valoare de întrebuințare.
Răspândirea inegală a resurselor se datorează în primul rând factorilor geologici și
celorclimatici; această neuniformitate este trăsătura tuturor resurselor de materii
prime minerale și de combustibili, cu profunde implicații asupra dezvoltării
economice .
Această răspândire inegală a resurselor este strâns legată de particularitățile
evoluției geologice a diferitelor regiuni, dar și stadiul diferit de cunoaștere a
potențialului acestora.
În cazul unor regiuni la fel de cunoscute, condițiile geologice dife rite explică
diferențierile ce apar, atât în privința volumului cât și în ceea ce privește gama
de resurse.
Factorul geologic este responsabil de apariția domeniului continental și marin.
Deși domeniul oceanic ocupă aproximativ 71% din suprafața Terrei, a cesta nu
este cunoscut în totalitate, cu toate că există posibilitatea ca aici să se găseascăSarcina de lucru 1
Redactează un eseu care să cuprindă sistemul stiintelor geograficeRAMURI ALE GEOGRAFIE I
(BAZATE PE O ABORDARE
REGIONALA)
STUDII
REGIONALEDEZVOLTARE
REGIONAL ĂANALIZA
REGIONAL ĂPLANIFICARE
REGIONAL Ă
STUDII
MACRO
REGIONALESTUDII
MEZO
REGIONALESTUDII
MICRO
REGIONALEPLANIFICARE
RURALĂ/ALE
SATELORPLANIFICARE
URBANĂ/A
ORASELOR

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 15o mare parte din resursele de care are mare nevoie omenirea. Totuși, tehnica
contemporană a permis creșterea gradului de accesibilitate și cunoaștere a
resurselor din zona shelfului care au intrat deja în mare parte în circuitul
economic.
Distribuția uscatului se reflectă și în repartiția resurselor.
Emisfera nordică cuprinde circa 2/3 din uscatul Terrei ( Europa, Asia,
America de Nord, părți din Africa și America de Sud). În această emisferă,
acoperită de continente în proporție de 39%, se găsesc aproximativ 95% din
rezervele mondiale de cărbuni, peste 90% din rezervele cunoscute de petrol și
gaze naturale, 75% din minereurile de fier și circa 60% din resursele
energetice.
Emisfera sudică este acoperită doar în proporție de 19% de uscat și oferă mult
mai puține resurse naturale comparativ cu cea nordică.
Diversitatea mare a condițiilor geologice le poate înscrie pe acestea în două
mari grupe: cea a platformelor continentale și cea a regiunilor de orogen.
Platformele continentale ocupă teritorii mult mai întinse decât a celor de
orogen și s -au format prin consolidarea soclurilor lanțurilor muntoase; acestea
au un aspect monoton de câmpie sau podiș, cu fenomene leg ate, în măsură
redusă, de vulcanism.
Aceste regiuni, de vârste apreciabile ( la scară geologică ), au avut condiții
favorabile formării de substanțe minerale utile.
Unele substanțe sunt specifice regiunilor de platformă și de cele mai multe ori
au rezerve im punătoare; rezervele de uraniu din Scutul Canadian ( Blind River,
Gunnar) sau cele din platformele australiene, africane sau din America de Sud
se constituie într -un exemplu edificator.
Tot în zonele de platformă, condițiile de formare au favorizat concentr area de
mari rezerve de minereuri de fier ( Krivoi-Rog, Kursk -Belgorod -C.S.I.),
zăcăminte de itabirite ( Itabira-Brazilia, Lacul Superior -S.U.A. sau cele din
India și Australia ). La aceste resurse se adaugă și zăcămintele neferoase
(cupru, plumb, zinc )din zona Scutului Canadian, Australia și partea central –
sudică a Africii.
Unele studii au scos în evidență că platformele continentale precambriene
concentrează peste 80% din minereurile de titan, 75% din cele de fier și peste
70% din cele de uraniu, aur și nichel.
Importante zăcăminte de petrol și gaze naturale s -au descoperit în platformele
din zonele Africii de Nord, Arabiei și Siberiei.
Cărbunii formați în platformele continentale sunt mai ușor de exploatat
deoarece rezervele au volume mari și sunt sla b cutate; aceste zăcăminte sunt
cel mai adesea formate din cărbuni bruni și lignit.
Zonele de orogen provin din zone mari de geosinclinal care presupun
acumulări imense de sedimente ce sunt metamorfozate, cutate și înălțate
formând astfel lanțurile muntoas e.
Intensitatea și complexitatea unor fenomene din timpul orogenezelor au
favorizat fie îmbunătățirea calității unor zăcăminte, cum ar fi cele de cărbuni

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 16(zona Munților Appalachi din estul S.U.A. sau în Europa în Marea Britanie,
Germania, Polonia ).
Orogenezele mai vechi -hercinică și caledoniană au dus la formarea unor
variate și bogate zăcăminte de metalurgie. Astfel în C.S.I. în zona Munților
Ural s-au format zăcăminte de fier, cupru, molibden, nichel, aur, argint, platină,
în Munții Scandinaviei: titan, vanadiu, în Cordiliera Australiană: wolfram, aur
și argint, dar și săruri de sodiu și potasiu în Germania și S.U.A.
Orogenezele mezozoice au dus la acumulări importante ( datorită unor
activități magnetice din timpul orogenezei chimerice ) de wolfram ( 70% din
rezervele mondiale ), staniu ( 60% din rezervele mondiale ) și cupru și plumb
(30% din rezervele mondiale ).
O mare parte a rezervelor de petrol ( din nordul Americii de Sud, Indonezia,
Zona Precaucaziană, Subcarpați ) și de cărbuni ( vestul Americii de Nord,
Peninsula Kamceatka, Insula Sahalin ) s-au format în timpul orogenezei alpine.
Tot ultimele orogeneze au dus la formarea ( ca și la cele vechi, de altfel ) unor
zăcăminte importante de minereuri feroase ( molibden, mangan, crom ) și
neferoase ( cupru).Condițiile geologice diferite au creat însă diferențieri în
structura resurselor. Astfel, Cordiliera din vestul Americii deține rezerve
importante de cupru, plumb, zinc, staniu, aur, argint, platină, wolfram,
molibden, titan, vanadiu, dar Cordiliera din Chile ( pânăîn Peru și Columbia )
prezintă concentrații mai mari de cupru, iar în Bolivia predomină staniul și
wolframul.
Condițiile climatice , pe lângă cele geologice, influențează repartiția
geografică.
Energia hidraulică depinde de volumul scurgerii superficiale da te și de
condițiile climatice adică de volumul precipitațiilor. Multe din activitățile
umane au la bază apa, care este inegal răspândită, datorită condițiilor climatice
(evapotranspirație, precipitații ). De asemenea, resursele forestiere depind de
regimultermic și de umiditate, precum valorificarea unor resurse energetice
care depind ( printre alți factori ) de condițiile climatice: energia valurilor și
energia eoliană.
În funcție de modurile diferite de formare, de locul unde se găsesc, de modul
deutilizare, de gradul de cunoaștere etc., resursele naturale se pot clasifica în
mai multe moduri:

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 17Criteriul locului în spațiu (geosfere)resurse din
atmosferă și/sau
extraterestreaer, azot, energie eoliană, energie solară, lumină
resurse ale
hidrosferei apă, hidroenergieenergia de potențial a
râurilor, mareelor,
valurilor, curenților marini
substanțe minerale noduli polimetalici
săruri dizolvate
resurse din
litosferăsubstanțe minerale
utilecombustibili fosili: cărbune,
petrol,gaze, șisturi
bituminoase
minereuri feroase și neferoase
roci de construcție
soluri
resurse ale
biosfereiflora
fauna
omul(ca forță de muncă )
Criteriul naturii substanțelor utilemetaleferoase
(siderurgice )fier, mangan, crom, nichel,
cobalt, wolfram, vanadiu
neferoasede bază:cupru, plumb, zinc,
staniu
ușoare:aluminiu, magneziu,
titan
prețioase ( nobile):aur,
argint, platină
rare:radiu, beriliu
nemetalecombustibili
mineralilichide:petrol
gazoase:gazenaturale
solide:uraniu, cărbune,
șisturi bituminoase
materiale de
construcțiiroci:granite, bazalte,
calcare, marmure etc.
nisipuri și pietrișuri,
calcare, marne
materii prime
chimicesulf, pirite, gips, sare, crom
îngrășăminte
mineralefosfați, săruri de potasiu,
nitrați
materii prime
ceramiceargile, caolin, cuarț,
feldspat, magnezit
materii izolante azbest, mice
materii abrazive gresii, corindon, diamant
industrial
materii colorante limonit, argile, diatomite,
baritină
materii folosite în
industria
alimentarăbentonite, calcare
pietre prețioase și
semiprețioasediamant, rubin, safir,
granați, varietăți de silice
(agat, onix, opal,
calcedonie), cuarț și
varietăți colorate de cuarț
(ametist, morion, citrin),
malahitetc.

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 18Criteriul genezeizăcăminte
magmaticemagmatice sau
ortomagmaticede incluziuni
de segregație, de licuație
de injecție
postmagmaticepegmatitice
pneumatolitice
hidrotermale: hipotermale,
mezotermale, epitermale
zăcăminte
vulcanogen –
sedimentare
(mixte)nemetamorfozate
metamorfozate
zăcăminte
sedimentaresedimentare
propriu-zisedetritice ( depunere
mecanică ) de precipitație
chimică organogene
rezidualezăcăminte de acumulare
mecanică: eluviale,
deluviale, proluviale,
aluvialezăcăminte de
concentrare chimică: de
cimentație, de substituție
vadoasă
zăcăminte
metamorficezăcăminte de
metamorfism
magmatic ( contact
metamorfice )termic metamorfice
pirometasomatice ( skarn):
endoskarn, exoskarn
zăcăminte regional
metamorficezăcăminte metamorfice
zăcăminte metamorfozate
Criteriul loculuide formare azăcămintelorzăcăminte
endomagmatice
(intra-
magmatice)care se formează în interiorul bazinelor
magmatice ( cromit, diamant )
zăcăminte
perimagmatice
(para-magmatice)aflate la marginea cuptorului magmatic
(zăcămintele hidrotermale depuse pe fracturi )
Criteriul modului de utilizareresurse care
devin materii
primesubstanțe minerale utile
gaze din atmosferă
lemn
apă
resursecare sunt
sau produc
energieforța apei
combustibilii fosili
forța vântului
energia solară
resurse pentru
alimentațievegetația
fauna
resurse
informaționaletehnologii
informații economice
Fig.1.4. Criterii de clasificare a resurselor naturale
Odată cu creșterea tot mai mare a consumului de resurse naturale a apărut și
pericolul reducerii volumului lor sau chiar a dispariției unora. Una din
clasificări are drept criteriu gradul de epuizare și refacere în timp a acestora.
Astfel, resurs ele sunt:

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 19inepuizabilenemodificabile prin intervenția omului energia solară
modificabile prin intervenția omuluiapa
aerul
epuizabileneregenerabileminereurile
combustibilii fosili
regenerabileplantele
animalele
Fig.1.5. Clasificarea resurselor naturale
O astfel de clasificare impune o conștientizare a faptului că resursele nu sunt în
întregime inepuizabile, chiar și unele care sunt considerate inepuizabile, cum ar
fi apa, sunt afectate de activitatea umană ( datorită circuitului apei î n natură
cantitatea de apă dulce nu se modifică, dar consumul intens din anumite zone
afectează considerabil resursele acesteia ).
Datorită dezvoltării industriale în ritmuri tot mai alerte și a creșterii consumului
de resurse naturale s -a impus impetuos ac tivitatea de cercetare și explorare a
unor noi resurse și rezerve de substanțe minerale utile.
În funcție de gradul de cunoaștere a resurselor, se impune definirea unor
termeni. Astfel:
Resursele cuprind zăcăminte care în prezent nu sunt importante din punct de vedere
economic, dar care pot deveni rentabile în anumite condiții economice și tehnice
favorabile.
Rezervele cuprind zăcăminte prospectate, ele fiind evaluate în raport cu importanța,
calitatea și posibilitățile de valorificare în stadiul tehnicii actuale.
Pe plan mondial, se încearcă uniformizarea termenilor de rezerve sigure, probabile și
posibile.
Fig.1.6. Gradul de cunoaștere a resurselor naturaleExploatabileIdentificate Nedescoperite
SigurePresupusePotențiale (zone cunoscute )
Teoretice (zone necunoscute ) Cifrate Evaluate
NeexploatabileParamarginale Rezerve –
Submarginale Resurse

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 20Resursele paramarginale sunt resurse exploatabile, dar la un preț de 1,5 ori
mai mare.
Resursele submarginale sunt de 2 -3 ori mai scumpe față de prețurile medii,
dar progresul tehnic le poate face rentabile.
În general, mediul fizic este interesant pentru activitatea de cercetare a
resurselor atât prin varietatea componentelor ce formează unitățile sale
naturale, dar și prin potențialul material al acestora, care, valorificat cu ajutorul
uneltelor, contribuie la progres.
Relativ la litosferă, trebuie să se țină seama de legăturile necesare stabilite
între resursele subsolului, relief și so l și dezvoltarea și localizarea unităților
industriale și agricole.
Pentru acest lucru trebuie luate în considerație constituția geologică,
fragmentarea reliefului, direcția și altitudinea culmilor muntoase, prezența
depresiunilor, a câmpiilor, a luncilor , teraselor și solului ce le acoperă1.
Analizaatmosferei , din punct de vedere climatic, atrage atenția prin influența
directă și de mari proporții pe care o exercită temperatura aerului, precipitațiile,
vânturile și înghețurile asupra producției agricole și a transporturilor.
Hidrosfera pune o multitudine de probleme de ordin practic. Astfel, trebuie
precizate raporturile dintre potențialul hidrologic și nevoile imediate ale
consumului de apă al așezărilor, ale industriei și agriculturii. De asemenea,
apele trebuie analizate și sub aspec tul materiilor prime conținute: alge scoici,
pește, săruri, minereuri.
Biosfera se remarcă prin valoarea deosebită a vegetației lemnoase, a materiei
prime pentru industria alimentară și ca mijloc de purificare a atmosferei în
cadrul aglomerațiilor urbane. De asemenea, un factor important al acesteia îl
constituie capacitatea de combatere a eroziunii solului. Fauna terestră și
acvatică are o mare importanță în activitatea economico -socială datorită
faptului că ea reprezintă un sector esențial în asigurarea hranei.
Dezvoltarea tehnologică a sfârșitului de mileniu a adus modificări structurale
în ceea ce privește rezervele multor substanțe minerale utile, astfel că multe țări
se văd în postura de a nu mai avea resursele proprii necesare dezvoltării
economice.
Dezvoltarea economiei mondiale se confruntă în primul rând cu limitele fizice
ale resurselor, cât și cu structurile economico -sociale.
Risipa enormă de resurse, care caracterizează civilizația contemporană și
deteriorarea echilibrului natural al factori lor de mediu decurg din trăsăturile
caracteristice ale modului de producție de pe piața liberă a cărei încercare
permanentă de dominare neglijează exploatarea rațională a acestora.
În sprijinul protejării populației împotriva epuizării resurselor naturale s-a
inițiat și aplicat conceptul dezvoltării durabile.
Prezența umană se face însă peste tot simțită, modificând într -un fel
asemănător și cu o amprentă de neconfundat orice tip de mediu. În prezent, nu
se mai poate vorbi de un mediu natural „pur”, ci de medii suportând diferite
1Societatea de Științe geografice din România, Îndrumător de cercetări geografice , București, 1969

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 21grade de antropizare. Gradul de antropizare reprezint ăgradul de transformare
a mediului ini țial de către om. Gradul de antropizare este în funcție de
condițiile oferite de diferitele tipuri de mediu, de nivelul de organizare socială,
de civilizație și interese. Din această perspectivă, mediul natural este cel în care
predomină încă elementele netransformate sau puțin modificate de om,
influența antropică fiind predominant indirectă (medii antropizate = medii
rurale arhaice, me dii antropice, medii artificiale = orașele).
Antropizările intensive și extensive timpurii le -au suferit mediile favorabile
vieții: pădurile temperate, mediile mediteraneene, stepele, luncile și litoralul
planetar. Totodată, mediul actual este o sumă de pa leomedii, din care se mai
păstrează uneori mărturii.(Iuliana Armas, 2007).
Fig.1.7. Medii dupa gradul de antropizare (Armas, Damian, 2001)
Sarcina de lucru 2
Dați exemple de tipuri de clasificari a resurselor naturale.
Rezumat
Repartiția geografică a resurselor naturale este explicată cu ajutorul factorilor naturali
care le-au generat, dar și acelora socio -economici care le -au creat o valoare de
întrebuințare. Răspândirea inegală a resurselor se datorează în primul rând factorilor
geologici și celorclimatici; această neuniformitate este trăsătura tuturor resurselor de
materii prime minerale și de combustibili, cu profunde implicații asupra dezvoltării
economic e. Această răspândire inegală a resurselor este strâns legată de
particularitățile evoluției geologice a diferitelor regiuni, dar și stadiul diferit de
cunoaștere a potențialului acestora.
În cazul unor regiuni la fel de cunoscute, condițiile geologice dif erite explică
diferențierile ce apar, atât în privința volumului cât și în ceea ce privește gama de
resurse.

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 22Testedeautoevaluare
1.Raspandirea inegala a resurselor se datoreaza in primul rand:
a.factorilor geologici si climatici
b.reliefului si diferentelor de temperatura
c.dimensiunilor Terrei si hidrosferei
2.Plantele si animalele fac parte din categoria resurselor:
a.inepuizabile nemodificabile prin interventia omului
b.inepuizabile modificabile prin interventia omului
c.eupuizabile regenerabile
3.Energia solara face parte din categoria resurselor:
a.inepuizabile nemodificabile prin interventia omului
b.inepuizabile modificabile prin interventia omului
c.epuizabile regenerabile
4.Flora si fauna fac parte din categoria resurselor:
a.hidrosferei
b.litosferei
c.biosferei
5.Combustibilii fosili fac parte din categoriile resurselor:
a.hidrosferei
b.litosferei
c.biosferei
6.Nodulii polimetalici fac parte din categoria resurselor:
a.hidrosferei
b.litosferei
c.biosferei
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare
1. a;2. c; 3. a; 4. c; 5. b; 6. a.
Bibliografie minimală
1.Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D . (2000).Geografia economică
mondială .București :Fundației României de mâine.
2.Glavan V. (2000).Resursele turistice pe Terra .București : Editura
economică .
ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 22Testedeautoevaluare
1.Raspandirea inegala a resurselor se datoreaza in primul rand:
a.factorilor geologici si climatici
b.reliefului si diferentelor de temperatura
c.dimensiunilor Terrei si hidrosferei
2.Plantele si animalele fac parte din categoria resurselor:
a.inepuizabile nemodificabile prin interventia omului
b.inepuizabile modificabile prin interventia omului
c.eupuizabile regenerabile
3.Energia solara face parte din categoria resurselor:
a.inepuizabile nemodificabile prin interventia omului
b.inepuizabile modificabile prin interventia omului
c.epuizabile regenerabile
4.Flora si fauna fac parte din categoria resurselor:
a.hidrosferei
b.litosferei
c.biosferei
5.Combustibilii fosili fac parte din categoriile resurselor:
a.hidrosferei
b.litosferei
c.biosferei
6.Nodulii polimetalici fac parte din categoria resurselor:
a.hidrosferei
b.litosferei
c.biosferei
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare
1. a;2. c; 3. a; 4. c; 5. b; 6. a.
Bibliografie minimală
1.Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D . (2000).Geografia economică
mondială .București :Fundației României de mâine.
2.Glavan V. (2000).Resursele turistice pe Terra .București : Editura
economică .ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 22Testedeautoevaluare
1.Raspandirea inegala a resurselor se datoreaza in primul rand:
a.factorilor geologici si climatici
b.reliefului si diferentelor de temperatura
c.dimensiunilor Terrei si hidrosferei
2.Plantele si animalele fac parte din categoria resurselor:
a.inepuizabile nemodificabile prin interventia omului
b.inepuizabile modificabile prin interventia omului
c.eupuizabile regenerabile
3.Energia solara face parte din categoria resurselor:
a.inepuizabile nemodificabile prin interventia omului
b.inepuizabile modificabile prin interventia omului
c.epuizabile regenerabile
4.Flora si fauna fac parte din categoria resurselor:
a.hidrosferei
b.litosferei
c.biosferei
5.Combustibilii fosili fac parte din categoriile resurselor:
a.hidrosferei
b.litosferei
c.biosferei
6.Nodulii polimetalici fac parte din categoria resurselor:
a.hidrosferei
b.litosferei
c.biosferei
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare
1. a;2. c; 3. a; 4. c; 5. b; 6. a.
Bibliografie minimală
1.Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D . (2000).Geografia economică
mondială .București :Fundației României de mâine.
2.Glavan V. (2000).Resursele turistice pe Terra .București : Editura
economică .

ANCA Gabriela Turturanu
Geografie economică 233.Iațu C., Muntele I. (2002). Geografia economică .București :Ed.
Economică.
4.Ioan C.,. Turtureanu A. G.(2005).Probleme actuale de servicii si turism .
Galați:Ed. Zigotto.
5.Ioan C.,Ioan A. G. (2003). Economia resurselor naturale .București: Ed.
Didactică și Pedagogică.
6.Marin I., Marin M. (2005). Europa. Geografie regionala .București: Editura
Universitar ă.
7.Muntele I. (2000).Geografia turismului .Iași:Editura Universității “Al. I.
Cuza”.
8.Negut S. , Vlasceanu Gheorghe . (2007). Geografie economic ămondială.
București :EdituraMeteor Press .
9.Negut S. (2006).Geografia economica mondiala .București: EdituraMeteor
Press.
10.Turtureanu A. G. (2009). Geografie economică . Galați:Ed.Zigotto.
11.Turtureanu A. G . (2005). Geografia resurselor naturale. Galați: Ed.
Fundației Academice Danubius .