Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă. [621503]

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

1
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………… …… ..… 3
1. MANAGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISMULUI. CONCEPTE DE BAZĂ ……… 5
1.1. Management – procese și oameni ………………………. …………….. …………….. …………. 5
1.2. Funcțiile managementului ……………………………….. …………. ………………. …………….. 6
1.3. Noțiunea de serviciu …………………………………….. ………….. ……………….. …………. ….. 8
1.4. Natura activităților în industria ospitalieră ………….. …………… ……………. …………… .. 9
1.5. Turismul și atracția turistică ……………………………………………………………………… . 10
1.5.1. Forme de turism ………………………………………………… …………………………. .. 10
1.5.2. Tipologia vizitatorilor …………………………………………………………………….. . 12
1.5.3. Tipuri de turism și atracție turistică …………………………………………………. .. 13
1.6. Conclu zii ………………………………………………………………………………………………. .. 17
2. TURISMUL ȘI CĂLĂTORIILE ÎN CONDIȚIILE ACTUALE …………………………… . 18
2.1. Contribuția economică a sectorului Turism și Călător ii ……………………………….. .. 19
2.2. Indexul Competitivității Turismului și Călătoriilor …………………………………….. .. 20
2.3. Ierarhizarea mondială din punct de vedere al Indexului Competitivității Turismului
și Călătoriilor în anu l 2011 ………………………………………………………………………… . 25
2.4. Concluzii ……………………………………………………………………………………………….. . 27
3. ANALIZĂ COMPARATIVĂ A TURISMULUI R OMÂNESC ȘI A TURISMULUI
BULGĂRESC ………………………………………………………………………………………………. .. 28
3.1. Performanța turismului românesc în paralel cu turismul bulgăresc din perspectiva
Indexului Competitivități i Turismului și Călătoriilor în anul 2011 …………….. …… 28
3.2. Impactul crizei economice asupra turismului României și al Bulgariei ………….. .. 32
3.3. Analiză empirică a principalilor factori care influențează Indexul Competitivității
Turismului ș i Călătoriilor din perspectiva climatului instituțional și a dezvoltării
durabile – România vs. Bulgaria ………………………………………………………………… . 34
3.4. Evoluția principalilor indicatori economici specifici sectorului Turis mului și
Serviciilor ……………………………………………………………………………………………….. . 40
3.4.1. Numărul unităților hoteliere și al altor stabilimente asemănătoare ………. .. 40

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

2
3.4.2. Capacitatea de cazare …………… ……………………………………………………….. .. 41
3.4.3. Sosirile rezidenților ……………………………………………………………………….. .. 42
3.4.4. Sosirile nerezidenților ………………………………………….. ………………………… . 43
3.4.5. Nopți petrecute de către un rezident/nerezident într -un hotel sau un
stabiliment asemănător ………………………………………………………………….. .. 44
3.4.6. Contribuția directă a sectorului Turism și Căl ătorii în PIB ………………….. . 45
3.4.7. Investiții de capital ……………………………………………………………………….. … 46
3.4.8. Contribuția directă a sectorului Turism și Călătorii în angajare …………… .. 47
3.4.9. Turismul de recr eere vs. turismul de afaceri …………………………………….. .. 49
3.4.10. Ponderea veniturilor încasate de la turiștii rezidenți/nerezidenți în PIB … 51
3.5. Concluzii ………………………………………………………………………… …………………….. . 53
IDEI DESPRINSE ȘI RECOMANDĂRI ……………………………………………………………… .. 55
BIBLIOGRAFIE …. ………………………………………………………………………………………. …….. 57

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

3
INTRODUCERE
Deși apari ția turismului se pierde în negura timpurilor și, î n cons ecință, din cauza
lipsei unor informaț ii istorice nu se poate stabili o dată cât de cât certă a detașării sale ca
activitate distinctă, se pare că unele forme incipiente de turism s -au practicat din cele mai
vechi timpu ri. Poate nu ar fi exagerat dacă s-ar afirma că, deși nu au constituit un scop în
sine, satisfacțiile turistice ale unor călătorii au o vârstă aproxima tiv egală cu cea a primelor
așezări omenești stabile. Afirmația se bazează pe ideea că omul, chiar din cele mai
îndepărtate timpuri ale evoluției sale, nu a reuș it să producă toate cele trebuincioase
subzistenței și, î n ciuda mijloacelor precare de comunic ație, a căutat să cultive și să
întrețină relaț ii cu semenii s ăi din alte colectivităț i, prin intermediul schimburilor
comerciale, ceea ce a f avorizat, inerent, și o lărgire treptată a contactelor, permițând o mai
bună cunoaștere reciprocă a colectivitățil or respective.
La începutul acestui secol și mileniu, industri a turismului și a călătoriilor reprezintă
pe plan mondial cel mai dinamic sector de activitate și, î n acelaș i timp, cel mai important
generator de locuri de muncă. Î n perspectiva acestui secol e ste acceptată ideea că economia
mondială va fi dirijată de trei supra -industrii ale serviciilor: tehnologia informațiilor;
telecomunicațiile și industria turismului.
Produsul turistic este solicitat permanent, în fiecare an, sezon, sau chiar zilnic, de un
segment tot mai mare de populație din toate zonele globului, indiferent de existența unor
situații conjuncturale care se manifestă pe plan local sau regional.
Astăzi, aproape în unanimitate, specialiștii susțin că exis tă o industrie a turismului, cu
foarte multe priorități pentru unele state, datorită lucrurilor c omune și legăturilor de afaceri
determinate de practica călătoriilor interne și internaționale.
De netăgăduit, turismul acționează ca un motor important de creștere economică și
prosperitate, ma i ales în țările cu economii emergente, fiind un element cheie în reducerea
sărăciei și disparităților regionale. Prin dezvoltarea acestuia se obține un semnificativ spor
de producție, aportul său la PIB fiind proporțional cu nivelul de dezvoltare al fiecă rei țări.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

4
Din evoluțiile turismului, semnalate pe plan mondial, rezultă că acest sector
reprezintă o sursă principală de redresare a economiilor naționale a tuturor țărilor care
dispun de resurse turistice importante.
În acest context, Forumul Economic Mondial propune, prin intermediul Indicelui
Competitivității Turismului și Călătoriilor (ICTC), pe lângă o metodologie de identificare a
factorilor cheie care contribuie la creșterea competitivității turismului, și instrumente de
analiză și evaluare a aces tor factori.
În lucrarea de față am abordat tema turismului, în particular turismul românesc în
paralelă cu turismul bulgăresc. Războiul turistic dintre România și Bulgaria reprezintă un
subiect de actualitate, foarte mediatizat, mai ales în sezonul estiva l.
În prima parte a lucrării am abordat câteva noțiuni de bază specifice managementului
serviciilor turistice, dar și noțiuni referitoare la produsul turistic și atracția turistică. În a
doua parte a lucrării mi -am propus să analizez determinanții care st au la baza Indexului
Competitivității Turismului și Călătoriilor din perspectiva a două state aflate în concurență
directă, România și Bulgaria, pentru a scoate în evidență efectele comunicării asupra
competitivității în sectorul turism, iar în partea fina lă am prezentat si am comentat
principalii indicatori ai turismului, comparativ pentru cele două țări analizate.
Pentru România, turismul reprezintă unul din sectoarele prioritare care, prin resursele
pe care le antrenează și prin interconexiunile cu celel alte ramuri ale economiei naționale,
constituie un factor important pentru progresul economic. România are o șansă foarte mare
de dezvoltare deoarece dispune de bogate și variate resurse naturale și antropice.
Potențialul acestei ramuri este imens, dar pre a puțin valorificat. Turismul românesc
reprezintă ramura economică cu avantajul competitiv internațional cel mai mare, cu toate
acestea performanțele sale economice sunt modeste.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

5
CAPITOLUL 1
MANAGEMENTUL ÎN INDUSTRIA TURISTICĂ .
CONCEPTE DE BAZĂ
Lumea în care trăim se deschide. Porți fereca te în fața călătoriilor noastre sunt din ce
în ce mai puține. Deosebirile dintre națiuni, tradițiile, gastronomia și pe isajele, doar pe
alocuri asemănătoare, fac ca numărul celor care propun voiaje, precum și cantitatea
voiajorilor/turiștilor să crească în mod sincron.
Turismul reprezintă una din cele mai evidente forme de globalizare a economiei și,
totodată, una foarte g reu de evaluat. Există puține fenomene care oferă o dovadă mai
elocventă a compresiei spațio – temporale a societăților precum costurile în scădere și
ușurința crescândă a călătoriilor internaționale în scopuri de agrement și, de aici, numărul
tot mai mare de cetățeni din aproape toate clasele sociale care se pot desprinde de mediile
și experiențele lor de rutină. Ce altă activitate expune atât de multe persoane, din
numeroase straturi sociale, la un contact atât de vast, imediat și tangibil, cu alte cultur i,
locuri și cadre de referință?
1.1. Management – procese și oameni

Etimologic, originea cuvântului management se regăsește în cuvântul latin manus =
mână , dar și în alte cuvinte, precum termenii francezi manèger = a dresa caii și manège =
manej . În 1066, în urma bătăliei de la Hastings, insula britanică intră sub stăpânire franceză
pentru circa 200 ani, iar englezii preiau în vocabularul lor termeni francezi, între care
menager = a gospodări , din care a rezultat verbul to manage = a administra, a se descurca,
a guverna, a conduce . Termenul management s -a consacrat în domeniul economic datorită
contribuției a două mari personalități, englezul Frederick Taylor și francezul Henry Fayol ,
care au enunțat principia și reguli ale managementului.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

6
Complexitatea semanti că a termenului este determinată de sensurile sale multiple,
între acestea amintim :
a) Managementul se constituie ca o știință, adică un ansamblu organizat și
coerent de concepte, principii, metode și tehnici prin care se explică fenomenele
și procesele în conducerea organizațiilor;
b) Managementul reprezintă de asemenea, o artă, care reflectă latura sa
pragmatică și constă în măiestria managerului de a aplica, la realitățile practice
concrete, în condiții de eficiență, cunoștințele științifice pe care le dețin e;
c) Managementul reprezintă o stare de spirit specifică, reflectată de un anumit
fel de a vedea, a dori, a căuta și accepta progresul.
O definiție cuprinzătoare, sugestivă și elocventă concepe managementul ca știința
care studiază procesele și relațiile de management din cadrul organizațiilor și mediul
ambient în care aceasta acționează în vederea descoperirii legităților și principiilor care le
guvernează și conceperii de metode, tehnici și modalități de conducere care să contribuie la
ridicarea eficienței.1
1.2. Funcțiile managementului: esen ța conducerii
În cadrul procesului de management se desfășoară fazele acestuia, adică funcțiile
managementului. Specialiștii in management apreciază că funcțiile managementului
constituie esența conducerii întrucât aceste f uncții reprezintă condiția esențială pentru
desfășurarea procesului de conducere și pentru reușita acestuia.
 Funcția de previziune și planificare
Previziunea (planificarea, după Fayol) înseamnă “a scruta” viitorul și a întocmi
planul de ac țiune. Prevederea înseamnă a pregăti viitorul, considerând că cel mai eficace
instrument în această acțiune este planul.
Această funcție stabilește obiectivele esențiale ale organizației și ale componentele
sale, precum și resursele și mijloacele necesare realizării lor.

1 Virgil Petrovici, Bazele Managementului , Ed. Muntenia, 2006, p. 12.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

7
 Funcția de organizare
Funcția de organizare reunește ansamblul fazelor prin care se identifică procesele de
muncă necesare realizării obiectivelor planificate, procese ce se grupează și se
repartizează spre executare unor persoane sau grupuri de persoane ( compartimente).
Funcția de organizare se concretizează în două componente: organizarea formală
(oficială sau instituțională) și organizarea informală (neoficială).
 Funcția de coordonare
Coordonarea urmărește sincronizarea deciziilor conducerii cu acțiunil or personalului.
La baza coordonării se află comunicarea, ce reprezintă procesul de transmitere a unui
mesaj și de recepționare a acestuia de către destinatar.
Forma oficială prin care se realizează funcția de coordonare este ședința (reuniunea
de lucru).
 Funcția de antrenare
Funcția de antrenare reunește ansamblul proceselor prin care se determină
personalul organizației să participe la stabilirea și realizarea obiectivelor.
Antrenarea are ca fundament motivarea , care presupune corelarea satisfacțiilor
personale din procesul muncii cu eforturile depuse și, mai ales, cu rezultatele obținute.
 Funcția de control – evaluare
Control – evaluarea reprezintă ansamblul proceselor prin care se urmărește și se
măsoară rezultatele obținute prin comparație cu prevederil e planurilor, în vederea adoptării
unor măsuri corective sau de dezvoltare.
Controlul are în vedere adoptarea unor măsuri corective (de corecție) atunci când se
înregistrează abateri de la planurile stabilite.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

8
1.3. Noțiunea de serviciu
Se poate observa faptul că, prin funcțiile pe care le îndeplinesc activitățile de servicii
în cadrul mecanismelor de piață, în calitatea lor de mijloace de coordonare a activităților
economice, rolul acestora în cadrul econo milor naționale nu mai poate fi ignorat, un sector
de servicii ineficient putând contribui la stoparea dezvoltării.
Serviciile au devenit în ultimul deceniu pri ncipalul subiect al competiției economice.
Numărul firmelor prestatoare de servicii a c rescut considerabil în întrega lume, începând
cu anul 1960, când a avut loc revoluția serviciilor. Studiind dorințele clienților, s -a dovedit
că produsele sunt cump ărate pentru serviciile pe care ele le oferă , și nu ca entități în sine.
La acestea se adaug ă serviciile prestate direct de operatori. Un produs adus pe pia ță
înglobează mai m ulte servicii decât prelucrări: dezvolt are tehnologică, control tehnic,
distribuție, depozitare etc. Și agricultura este dependentă de servicii (transport, depozitare).
Industria serviciilor nu oferă bunuri tangibile, ci servicii ale căr or beneficii sunt
transferate direct în momentul cumpărării. Importanța crescândă a serviciilor în economie,
ascensiunea rapidă și evoluția spectaculoasă din ultimele decenii au intensificat
preocupările pentru cunoașterea acestui sector. Eforturile în ace astă direcție sunt motivate
și de faptul că teoria economică a acordat prea puțină atenție serviciilor.
Serviciile reprezintă ansamblul activităților ce pot fi oferite ca o marfă
comerciliza bilă, pentru care producția și consumul au loc simultan și la care clientul
participă dire ct, intangibilă, ce nu poate fi analizată sau experimentată înainte de achiziție,
dar care permite satisfacerea unor dorinț e și necesități ale clienților2.
În încercarea de a sintetiza experiența teoretică și practică privind defini rea serviciilor
și delimitarea lor de bunuri , trebuie evidențiat că serviciile reprezintă o activitate umană,
cu un conținut specializat, având ca rezultat efecte utile, imateriale și intangibile destinate
satisfacerii unei nevoi sociale. Serviciile sunt a ctivități de sine stătătoare, autonomizate în
procesul adâncirii diviziunii sociale a muncii și sunt organizate distinct într -un sect or
denumit și sectorul terțiar.

2 Adriana Zait, Marketingul serviciilor , Editura Sedcom Libris, Ia și, 2002, p. 21

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

9
1.4. Natura activităților în industria ospitalieră
Pentru a reuși să creeze o întreprindere la nivel microeconomic sau o industrie la
nivel macroeconomic cu profil turisti c de nivel mondial, activitatea desfășurată trebuie să
se caracterizeze printr -un înalt profesionalism. Aceasta cu atât mai mult cu cât produsul
turistic reprezintă r ezultatul mai multor activități conexe.
Produsul turistic trebuie să f ie privit mai ales în latura sa intangibilă. Multe din
elementele activității din industria ospital ității – servicii hoteliere, de alimentație, transport
etc. – sunt tangibile , dar fa ctorul principal care determină atitudinea clienților față de
produsul turistic vizeaz ă latura intangibilă a acestuia – calitatea produsului turistic
cumpărat. Legat d e aceasta, industria turistică, atât în ceea ce privește inputurile cât ș i
outputurile, pune accentul pe e lementul uman , ca element determinant al acestei activități.
Termenul turism provine din cuvântul englez to tour (a călători, a colinda), având
semnificația de excursie. Creat în Anglia în secolul al XVIII -lea, desemnând inițial
acțiunea de a călători în Europa , acest termen derivă la rândul său din cuvântul francez tour
(călătorie, mișca re în aer liber, drumeție) și a fost preluat în majoritatea limbilor moderne,
pentru a exprima acele călătorii realizate, în primul rând, în scop de agremen t și recreere.
Termenul francez tour derivă din cuvântul grecesc tournos și din cel latin turnus , cu
semnificația de circuit.
Termenul de industria ospitalității (hospitality industry) este folosit adesea în
literatura vestică împreună cu termenele de turism și industria turistică, dar concentrându -și
atenția asupra responsabil ității personalului din această industrie de a fi gazde ospitaliere.
Are așa dar, un sens legat de înțelesul termenului de ospitalitate – primir e, găzduire bună
oferită cuiva.
Intervin unele aspecte care transformă pro fesia de lucrător și manager în turism într -o
profesie unică . În cadrul unei între prinderi cu profil turistic pot exista până la 8 -9 tipuri de
activități care fu ncționează simultan. Aceasta transformă munca într -o activitate
diversific ată și interesantă. Alt factor care asigură muncii u n caracter dinamic se referă la
omniprezența clientului. În industria turistică, în comparație cu industria manufacturieră ,
avem d e-a face cu caracteristici diferite ale muncii. Munca lucrătoril or din ram urile

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

10
manufacturiere, prezintă adesea un grad ridicat de rutină. În domeni ul ospitalității, natura
muncii este complet diferită. Produsul muncii lucrătorului constă, într -o bună măsură, în
relații umane. În turism, ca în orice activitate prestatoare de ser vicii, munca este mult mai
apropiată de client. Lucrătorul va întâlni și servi toate tipurile de clienți – dificili și
pretențioși, de diferite vârste, celebri și anonimi, cu venituri diferite etc. Fiecare persoană
cu care angajatul ș i managerul din turism va intra în contact va oferi posibilitatea acestora
să înveț e tot timpul lucruri noi despre natura umană și despre necesitatea perfecționă rii în
vederea asigurării unor servicii de calitate. În condițiile în care sp ecializarea și
automatizarea au fragmen tat tot mai mult munca, activi tatea din turism oferă nu numai
responsabilitatea pentru propriul element din cad rul produsului turistic, dar și oportunitatea
de a fi martor la satisfacerea clientului și chiar d e a primi personal aprobarea sa.
1.5. Turismul și atracția turistică
În iulie 1991, Conferin ța Organizaț iei Mondiale de T urism (OMT) de la Ottawa a
redefinit conceptele de bază din turism, asimilând termenul de turism activităț ilor care sunt
“… angajate de persoane î n curs ul voiajelor sau sejurului l or în locuri situate î n afara
mediului rezidențial pentru o perioadă de peste 24 de ore sau de cel puț in o noapte, fără a
depăș i un an, în vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alt e motive,
adică î n alte scopuri decât prestarea unei activități remunerate î n locul vizitat”3.
1.5.1. Forme de turism
Conform definiției turismului de mai sus, distingem urmă toarele forme de turism:
 turism intern (c ând rezidenții unei țări călătoresc în propria țară );
 turism internațional receptor (când ner ezidenții unei anumite țări vizitează
țara respectivă );
 turism internaț ional emitent (c ând rezidenții unei țări vizitează alte țări decâ t
cea din care provin).
Aceste trei forme de bază se pot combina rezultâ nd alte trei forme derivate de turism:
o turismul interior (cuprinde turismul intern ș i turismul receptor);

3 Recomandări elaborate de Organizația Mondială a Turismului în colaborare cu Guvernul Canadei, la
Conferința Internațională privind statisticile călătoriilor și turismului (Ottawa, 24 -28 iunie 1991) și aprobate
în 1993 de Comisia pentru Statistică a Națiunilor Unite .

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

11
o turismul naț ional (cuprinde turismul intern ș i turismul emitent);
o turismul internaț ional (cuprinde turismul receptor ș i turismul emitent).
Serviciul turistic constituie “… un ansamblu de activităț i ce au drept obiect
satisfacerea nevoilor tur istului în perioada în care se deplasează și în legatură cu
aceasta” .4 Deci, o parte a activit ăților care compun prestația turistică vizeaz ă acoperirea
unor necesități obișnuite, cotidiene (odihnă, hrană), iar altă parte determin ă specificitatea
turismului și particularizează formele sale de manifestare.
Prin natura ș i specificul propri u, serviciul turistic trebuie să creeze și să asigure
condi țiile necesare refacerii capacității de muncă, î n mo d simultan cu pet recerea plăcută ș i
instructiv ă a timpului liber . Pe de altă parte, în urma realiză rii consumulu i turistic, indivizii
trebuie să dobândească un plus de informații, cunoștințe, chiar deprinderi și obiceiuri noi,
în concordanță cu exigențele epocii contempora ne, conducând astfel, în mod direct, la
creșterea calității întregii vieți. Pornind de la tendința, tot mai accentuată, de micș orare a
timpului necesar odihnei pasive ș i, respect iv, de sporire a dimensiunilor și formelor de
odihnă activă, serviciul turisti c trebuie să asigure posibilităț i multiple de r ăspuns, conform
criteriilor odihnei active. Organizatorilor de turism le revin sarcini sporite în vederea
diversificării agrementului tradițional și creșterii atractivității manifestărilor turistice, cu
atât m ai mult cu cât turismul s -a transformat î ntr-un fenomen de masă , iar frecven ța de
petrecere a timpului liber în afara reședinț ei permanente a crescut.
În ultimii ani, datorită tendinței de diversificare și creștere a complexităț ii nevoilor de
consum, se re marcă un proces de î mboga țire a conț inutului prestației cu noi tipuri de
activități, a că ror clasificare poate fi realizată în funcț ie de mai m ulte criterii. Derularea
prestației turistice presupune însa, î n marea majoritate a cazurilor, activități grupate în
urmă toarele tipuri de servicii:
 servicii de cazare;
 servicii de alimentaț ie;
 servicii de agrement -divertisment;
 servicii de transport;
 servicii suplimentare (complementare).

4 Gheorghe Barbu, Turismul în economia națională , Editura Spor t-Turism, București, 1999, p. 27.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

12
1.5.2. Tipologia vizitatorilor
În ceea ce privește noțiunea de turiști , după normele elaborate de Organizația
Mondială a Turismului, în această categorie se cuprind:
 persoanele care se deplasează în stațiunile balneo -climaterice în scopul
tratamentului sau îmbunătățirii stării de sănătate;
 persoanele care se deplasează în alte lo calități cu scopul de a participa
sau de a asista la competiții sportive;
 persoanele care călătoresc în scopuri profesionale, adică de a participa la
conferințe internaționale, reuniuni științifice sau misiuni religioase etc.;
 persoanele care se deplasea ză cu scopuri culturale;
 persoanele care călătoresc în scop de afaceri. 5
Motivele voiajului și sejurului pot fi:
 vacanță – sejur și tranzit, sejur scurt de agrement (turism de week -end sau
de proximitate);
 cură terapeutică (termalism, talazoterapie, re cuperare și repunere în
formă);
 familiale (vizite la rude și prieteni);
 excursii ;
 servicii de alimentație în favoarea localnicilor, care servesc și ca
prescriptori pentru clienții -turiști;
 religioase (pelerinaje);
 culturale (festivaluri);
 afaceri sau motive combinate – afaceri și vacanță.
Potrivit acestor motive ale călătoriei, Organizația Mondială a Turismului împarte
vizitatorii unor locuri în turiști și vizitat ori de o zi, așa cum arată Fig. 1.1.
o Clientela de afaceri reprezintă aproximativ 25% din totalul clientelei
mondiale.

5 Gheorghe Postelnicu, Introducere în teoria și practica turismului , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1997, p. 11

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

13
o Clientela de agrement este un segment de piața de 3 ori mai mare și este,
după unii cercetători, adevărata expresie a turismului.

Fig. 1.1 – Tipurile de vizitatori după motivul principal al vizitei
Sursa : Nicolae Lupu, Hote lul – Economie și management , Editura All, București, 1998, p. 20
1.5.3. Tipuri de turism și atracție turistică
Deplasările de scurtă durată și activitățile din week -end constituie loisir -ul, adică
activități menite să utilizeze timpul liber disponibil pen tru recreere, întreținerea sau
refacerea sănătății, continuarea educației personale, manifes tarea unor aptitudini deosebite
sau a unor talente, menținerea legăturii cu familia și prietenii etc.
Loisir -ul este o rezultantă a civilizației, a creșterii rolul ui individului în societate, a
implementării în legislație și, implicit, în conștiința individuală și colectivă a drepturilor și
libertăților individului și, nu în ultimul rând, a revalorizării timpului și a diversificării
modalităților de consum.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

14
Fluxuri le de vizitatori se îndreaptă spre zone de atracție turistică, determinate de cele
mai multe ori de preferințele și înclinațiile personale, cu excepția călătoriilor de afaceri și a
unor deplasări în interesul îngrijirii sănătății.
Atracția turistică este determinată de o complexitate de factori clasificați, în general,
ca naturali și antropici .
Factorii naturali reprezintă calități ale climei sau solului unor zone geografice,
elemente din flora și fauna acestor zone, surse de ape minerale, cursuri de râur i, lacuri etc.
Preferințele pentru zona de munte sunt întâlnite mai ales la persoanele dispuse să facă
mișcare în aer liber și să practice sporturi de iarnă, drumeții etc. Preferințele pentru zonele
de pe litoral sau de pe cursurile de apă se îmbină deseor i cu dorința sau necesitatea
efectuării băilor de soare, a practicării înotului, canotajului etc. și a călătoriilor cu vase de
croazieră.
Factorii culturali cuprind realizări din domeniul arhitecturii, muzee și expoziții, case
memoriale și castele, monumen te create de artiști, realizări de artă populară cuprinzând
obiecte de uz casnic, case țărănești, costume naționale, obiceiuri din diferite zone
folclorice, practicarea unor meserii cum este olăritul etc.
Factorii de cult religios care constituie atracție turistică pot fi în același timp și
realizări din domeniul arhitecturii sau artei populare (biserici sau mănăstiri) dar pot fi și
ceremonii, diferite ocazii pentru practicarea unui anumit cult religios, întâlniri cu persoane
sau locuri de importanță deoseb ită, legate de tradiție etc.
Elemente de atracție turistică mai pot fi și zone, locuri sau localități importante
pentru istoria poporului, pentru o comunitate anume, pentru o familie etc.
Pentru anumite categorii de turiști pot constitui o atracție deose bită zone sălbatice
care oferă o atmosferă de aventură , de mister , ocazii de explorare, participarea la acțiuni
care implică o mare doză de risc etc.
Atracția turistică poate fi constituită din evenimente de diferite feluri și posibilități de
practicare a unor activități utile și relaxante , a unor hobby -uri etc. (învățarea și practicarea
unor sporturi, a unor meserii, dobândirea unor deprinderi – cum ar fi învățarea unor limbi
străine, practicarea unor activități din mediul rural și altele).

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

15
Pornind de la ideea că turistul este mai educat, cu mai mult discernământ, mai
selectiv și mai revendicativ, organizatorii produsului turistic au fost obligați să țină seama
de calitate , ridicând -o la standardele cele mai înalte, turiștii solicitând tot mai mult
amuzam ent și un conținut al divertismentului tot mai bogat în plan cultural, științific, social
și profesional.
Noile stiluri de viață au influențat implicit și noile tipuri de vacanță, acestea fiind
impuse pe plan internațional de dinamica și particularitățile demografice, ideologia și
filosofia individuală sau de grup, progresele în domeniul transporturilor și comunicațiilor,
de noile concepții privind folosirea timpului liber, ca și de rațiuni privind sănătatea și
condiția fizică.
Animația a devenit una din pr eocupările majore ale organizatorilor de turism, care au
sesizat că investițiile considerabile făcute în infrastructură și amenajări turistice nu ajung să
satisfacă pretențiile tot mai ridicate ale turiștilor, acestea trebuind completate cu încă ceva
de na tură să-i incite și să -i satisfacă.6
Sfera animației este vastă, sursele ei fiind nelimitate; punerea în practică a acesteia se
exercită prin participarea a numeroase organisme, instituții, organizații, societăți, mass –
media, și a acelor factori, implicați în agrementarea, antrenarea și participarea publicului la
acțiunile organizate.
În scopul creșterii atractivității programelor și, implicit, a circulației turistice,
animația, cu toate formele ei, a devenit obiectul atracției organizatorilor de turism și a
prestatorilor de servicii. Rezultatul a constat în asigurarea mijloacelor și echipamentelor
necesare petrecerii timpului liber.
Interesul oamenilor de afaceri din diverse sectoare industriale a determinat apariția
unor programe turistice destinate acestu i segment, programe care include vizitarea a
diferite obiective industriale. S -au creat astfel asociații turistice industriale care, în
colaborare cu centre educaționale de informații, companii de transport, agenții de
publicitate, personal managerial din industrie și diferite organisme locale, conlucrează la
derularea programelor cu acest conținut.

6 Constantin Draică, Turismul internațional. Practici de elaborare și distribuție a produsului turistic , Editura
All Beck, București, 2008, p. 80 -83.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

16
Turismul industrial furnizează celor interesați oportunități de a vizita anumite părți
sau sectoare ale obiectivului industrial care, în mod uzual, nu sunt acc esibile publicului
larg.
Tipul cel mai curent de program îl constituie turul obiectivului industrial, asociat cu
vizite la muzee tehnice specifice (maritime, feroviare, aviatice, tehnice etc.) la care
participă vizitatorii interesați.
În anul 1990 a fost creată Federația Europeană pentru Cazare Turistică la Locuitor
(fermier) în Mediul Rural EUROGITES, organizație ce reunește asociații naționale
aderente la sistem și are ca obiectiv principal menținerea modului de viață tradițional în
spațiul european.
Aria tematică a acestui produs specific poate îmbrăca diverse aspecte, organizatorii
de turism putând elabora variante de programe specializate pe sejururi rurale . În
gospodăriile țărănești, turistului i se pot oferi produse alimentare ecologice conform
gastronomiei locale. Au luat amploare contactele sociale specifice acestui mediu, precum
și diversele variante scurte de program în care este inclus și sfârșitul de săptămână petrecut
la o fermă sau programele tematice legate de specificul zonei (vânătoare, p escuit, inițierea
și practicarea echitației etc.).
Pentru creșterea atractivității programului oferit, anumite localități rurale sunt incluse
și în cadrul circuitelor turistice cu vizitare a unui sat, cu cazare și masă tradițională
asigurate numai în locu ințe țărănești, vizite la muzeul local, la biserica satului și prin
împrejurimi.
Pentru o asemenea modalitate de petrecere a vacanței, în Uniunea Europeană se
folosește termenul de turism verde , culoarea având rostul de a distinge această formă de
turism de celelalte: turism alb (spoturi albe), turism albastru (vacanțe la mare), turismul
luminilor (în mediu urban).

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

17
1.6. Concluzii
Rolul turismului în economie este incontestabil.
Turismul se manifestă ca un mijloc de diversificar e a structurii economiei unei țări,
aparând astfel anumite activităț i specifice, precum: industria agrementu lui, transportul pe
cablu, agențiile de voiaj, producț ia de artizanat, imprimând noi dimensiuni un ora dintre
activitățile existente: agricultura, industria alimentară, construcț ii, transporturi, servici i
culturale. Turismul reprezintă o cale de valorificare superioară a tuturor categoriile de
resurse.
Turismul , prin specificul să u, generează noi locuri de muncă, având o contribuție
majoră la atragerea excedentului de forța de munc ă din alte sectoare ș i, implicit , la
atenuarea ș omajului. Din punct de vedere calitativ, relația turism – forță de muncă poate fi
exprimată prin urmă toarele aspecte: nivelul de calitate al celor ocupa ți în turism și
structura forței de muncă pe trepte de p regătire, raportul între cei angajați cu timp parțial și
timp total de muncă, proporția angajaților sezonieri și fluctuaț ia personalului , costul
formării profesionale.
Ca orice a ctivitate economică, turismul reprezintă o combinație a efectelor negative
și pozitive, unde, prin cunoașterea și conș tientizarea posibilelor efecte negative ,
comunitatea locală și organele componente vor acționa asupra dimensionării activităț ilor
turistice și a fenomenului turistic , astfel încât mutațiile, de orice natură, să poată fi pozitive
și favorabile.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

18
CAPITOLUL 2
TURISMUL ȘI CĂLĂTORIILE ÎN CONDIȚIILE ACTUALE
Rolul important pe care sectorul turismului și călătoriilor trebuie să -l joace în
dezvoltarea viitorului economic și social al întregei planete este incontestabil. Totuși, mai
trebuie depuse multe eforturi pentru a ne asigura că potențialul industriei este pe deplin
valorificat. Atât guvernele, cât și industria respectivă vor trebui sa treacă peste un număr de
provocări pentru a se asigura că sunt realizate benefici i maxime pentru economie și
societate, într -un mod durabil și pe termen lung.
Turismul și călătoriile pot fi un catalizator pentru imbunătățirea nivelului de trai pe
spațiul întregului glob, iar recunoașterea contribuției potențialului industriei turismulu i este
un pas in direcția bună, deși există incă o lipsă de conștientizare des intâlnită despre
valoarea economică și potențialul segmentului de turism și călătorii printre toate nivelurile
guvernamentale și ale populației largi.
După o perioadă dificilă, sectorul Turism și Călătorii își revine după recenta scadere
economică, cu noi națiuni care conduc piaț a și cu Europa și America de Nord rămânând în
urmă. Creșterea economică înceată și mă surile de austeritate adoptate de multe țări
europene au afectat și încă vor afecta aleger ile călă torilor privind destinațiile de turism,
ceea ce rezidă în opțiunea acestora de a își petrece vacanțele acasă, în spaț iul intim. Acest
lucru are consecin țe importante pentru multe ță ri considerate destinații -cheie, care în
prezent trebuie să se preocupe să atragă noi călă tori, mai ales din țările în dezvoltare. Pe de
altă parte, țările cu economie în dezvoltare din Asia și America Latină continuă activ să -și
dezvolte activitatea în sectorul Turism și Călătorii, în ciuda recesiun ii globale.
Consiliul Mondial de Turism și Călătorii (WTTC) estimeaz ă că î n prezent sectorul cu
pricina însumează, din combinarea activităților directe ș i indirecte, 9,2% din PIB -ul
mondial, 4,8% din exporturile mondiale și 9,2% din investițiile globale, a tingând aceleași
nivele ca înainte de criză .

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

19
2.1. Contribuția economică a sectorului Turism și Călătorii
O naț iune cu un sector al Turismului și Călătoriilor în creș tere contribuie la sc ăderea
ratei ș omajului, augmentarea venitului național și îmbunătă țirea balanței de plăți. Sectorul
este un element cheie privind creșterea economică și prosperitatea, mai ales în țările în
dezvoltare, jucând un rol esențial în reducerea sără ciei.
Turismul si calatoriile reprezinta o activitate economica esentiala pentru mul te tari de
pe cuprinsul Globului. Pe langa impactul economic direct, aceasta industrie are si
consecinte indirecte si induse semnificative, potrivit WTTC.

Fig. 2.1. – Contribuția sectorului Turism și Călătorii în PIB
Sursa: prelucrarea autorului dup ă World Travel & Turism Council , Economic Impact 2012 , p. 2

Contribu ție
direct ă
•HORECA
•Transport
•Evenimente culturale, sportive și de divertisment
•Cheltuieli turistice
Contribuție
indirectă
•Investiții de capital
•Cheltuieli guvernamentale
Contribuție
indusă
• = cheltuielile directe și indirecte ale angajaților din
sectorul turistic
• Produse alimentare, îmbrăcăminte, obiecte de uz
casnic, divertisment.
Contribuția totală a sectorului
Turism și Călătorii în PIB și
ANGAJARE.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

20
2.2. Indexul Competitivității Turismului și Călătoriilor
Deși un sector în creștere oferă numeroase beneficii, există obstacole la nivel național
care împiedică dezvoltarea uniformă. De aceea Indexul Competitivității Turismului și
Călătoriilor (ICTC) urmărește mă surarea problemelor ca re au fost identificate drept
pârghii pentru îmbunătățirea competitivităț ii acestui sector în țările din toată lumea. Prin
analiza detaliată a fiec ărui pilon ș i subp ilon ale indexului, companiile ș i guvernele pot
acționa direct în vederea dezvoltării sectorului.
Din punct de vedere metodologic, Indexul Competitivităț ii Turismului și Călătoriilor
își propune să evalueze elementele care asigură dezvoltarea sectorului tu ristic în diferite
țări prin intermediul a trei categorii de variabile care afectează competitivitatea turismului
la nivel global. Aceste categorii sunt evaluate prin intermediul a trei subindici subordonați
Indexului Competitivității Turismului și Călător iilor:
1) cadrul legislativ și al reglementărilor care afectează sectorul turismului;
2) mediul de afaceri și infrastructura;
3) resursele naturale, culturale și umane implicate în activitățile de turism.
Primul subindex se referă la acele aspecte care depind în mo d direct sau indirect de
climatul politic și mediul instituțional specifice fiecărei țări, al doilea cuprinde elemente
ale mediului de business și ale infrastructurii pentru fiecare economie, iar al treilea
subindex – elemente mai “moi” , precum resursele u mane, culturale și naturale ale fiecărei
țări.
Fiecare dintre acești subindici este compus dinte -un număr de piloni care definesc
elementele esențiale în analiza competitivității turismului. Aceste elemente sunt:
1. legile și regulile specifice;
2. sustenabili tatea mediului;
3. siguranță și securitate;
4. sănătate și igienă;
5. prioritatea acordată turismului;
6. infrastructura de transport aerian;
7. infrastructura de transport terestru;

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

21
8. infrastructura turistică;
9. infrastructura tehnologiei informației și comunicării;
10. competitivitatea la nivelul prețurilor;
11. resursele umane;
12. afinitatea pentru turism și călătorii;
13. resursele naturale;
14. resursele culturale.
La acestea se mai adaugă o ultimă componentă devenită din ce în ce mai importantă
în ultima perioadă, anume schimbări le climaterice .
Fiecare dintre acești piloni este, la rândul său, alcătuit dintr -un număr de variabile
individuale. Setul de date utilizat pentru estimarea acestor piloni include atât datele
obținute din anchetele statistice anuale realizate de Forumul Ec onomic Mondial, date de
natură cantitativă obținute din surse accesibile publicului, de la organizațiile internaționale
și de la instituții și experți în domeniul turismului. De asemenea, studiul statistic este
efectuat în rândul directorilor executivi și lideri de afaceri care iau decizii în acest
domeniu. În plus, metodologia ICTC nu se rezumă la a acorda scoruri și punctaje
sectorului turistic din diverse țări, ci își propune să creeze un cadru comun de evaluare care
să permită comparația între performan țele obținute în acest domeniu.
Având în vedere elementele care compun Indexul Competitivității Turismului și
Călătoriilor, se remarcă faptul că cel puțin o mare parte dintre acestea nu pot fi evaluate în
mod direct prin intermediul unor indicatori statist ici standardizați, fiind determinate pe
baza unor sondaje de opinie efectuate fie în rândul specialiștilor, fie în rândul clienților.
Așadar Indexul Competitivității Turismului și Călătoriilor este, în mare parte, rezultatul
percepțiilor formate în legătur ă cu performanțele turistice ale unei regiuni sau țări, iar
aceste percepții sunt influențate de mesajele transmise prin intermediul comunicării. În
acest context, Indexul Competitivității Turismului și Călătoriilor nu arată numai
competitivitatea turistic ă în sens strict, ci și efectele pe care procesele de comunicare,
tehnicile de transmitere ale mesajului le -au avut asupra activităților turistice specifice.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

22

Figura 2.2. – Componentele Indexului Competitivității Turismului și Călătoriilor
Sursa: Blanke , J., Chiesa, Th. (ed.), The Travel and Tourism Competitiviness R eport 2011,
World Economic Forum, 2010, p. 5.
Pilonul reglementă ri guvernamentale verifică în ce măsură mediul politic
influenț ează dezvoltarea sectorului T&C în fiecare țară. Guvernele pot a vea un impact
serios asupra atractivității acestui sector, prin aplicarea unor politici care să creeze și să
promoveze sau, din contră, să împiedice dezvoltarea acestuia. Câteodată politici bine
intenționate pot sfârși în a crea birocrație obstructivă și c onsumatoare de timp sau alte
obstacole care conduc la un rezultat opus celui dorit. Acest pilon ia in considerare și în ce
Cadrul legislativ și al
reglementărilor
Legile și regulile
specifice
Sustenabilitatea
mediului
Siguranță și
securitate
Sănătate și igienă
Prioritizarea
activităților de
turismm
Mediul de afaceri și
infrastructura
Infrastrctura
transportului
aerian
Infrastructura
transportului
terestru
Infrastructura
turistică
Infrastructura
IT&C
Competitivitatea
prețurilor
Resursele naturale,
culturale și umane
Resursa umană
Afinitatea pentru
turism și călătorii
Resursele
naturale
Resursele
culturale
Schimbările climei

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

23
măsură sunt bine venite și facilitate investițiile străine directe (ISD) și companiile cu
capital străin (foreign ownership), cât de bine protejate sunt drepturile de proprietate,
timpul și costurile necesare lansării unei afaceri, daca cerințele obținerii vizei fac dificilă
pătrunderea în țară a străinilor și gradul deschiderii către acordurile bilaterale de servicii
aeriene.
Este de n etăgăduit importanța mediului natural pentru a face dintr -o locație o
destinație turistică atractivă, de aceea politicile care promovează sustenabilitatea mediului
înconjurător sunt cruciale. Pilonul sustenabilitatea mediului măsoară rigurozitatea
reglemen tărilor guvernamentale privind mediul și gradul în care acestea sunt
implementate, precum și prioritizarea dezvoltării sustenabile a sectorului T urism și
Călătorii . În plus, acest pilon include și evidența emisiilor de dioxid de carbon și a speciilor
pe ca le de dispariție în țara la care se referă.
Siguranța și securitatea reprezintă un factor critic care determină competitivitatea
unei țări în domeniul Turism și Călătorii . Turiștii sunt predispuși să ocolească țările sau
regiunile periculoase. Acest pilon se referă la cheltuielile ridicate ocazionate de crime,
violențe și talhării și la gradul de încredere pe care îl pot avea oamenii în serviciile poliției
în ceea ce privește prevenirea crimelor și a accidentelor rutiere la nivel național.
Pilonul sănătate si igienă contribuie și el în mod esențial la competitivitatea
sectorului analizat . Accesul într -o țară străină la apă potabilă și servicii sanitare este
important pentru sănătatea si confortul călătorilor; iar în cazul când turiștii chiar se
îmbolnăvesc, sistemul sanitar al țării gazdă trebuie sa fie capabil să asigure ingrijirile
necesare.
Gradul în care guvernul prioritizează sectorul are, de asemenea, un impact major
asupra competitivității acestui sector. Susținând clar că turismul si transporturile re prezintă
principalele preocupări ale guvernării și reflectând acest lucru în elaborarea bugetului,
statul poate orienta fondurile necesare implementării unor proiecte esențiale și, în plus,
poate atrage investiții private in acest sector.
Calitatea infrast ructurii transportului aerian oferă acces relativ ușor între țări,
precum și mobilitate în interiorul unei țări. Acest pilon măsoară deopotrivă cantitatea
transportului aerian, măsurabilă în locuri pe kilometru, numărul plecărilor, densitatea

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

24
aeroportului și numărul companiilor aeriene operatoare, și calitatea infrastructurii
transportului aerian pentru zboruri interne si internaționale.
Vitale pentru asigurarea mobilității într -o țară sunt extinderea și calitatea
infrastructurii transportului la nivelul so lului. Acestea iau in considerare calitatea
drumurilor, a căilor ferate și a porturilor, precum și măsura in care rețeaua națională de
transport asigur ă mijloace de transport către centrele de business (comerciale) și către
atracțiile turistice.
Pilonul ca re include infrastructura turistică este sensibil diferit față de infrastructura
transportului, pentru ca ia in considerare inf rastructura cazării (numărul camere lor de
hotel) și prezența marilor companii de inchiriat mașini într -o țară, dar măsoară și
infrastructura fi nanciară destinată turiștilor (automatele bancare ).
Luând în considerare valoarea crescândă a mediului online pentru industria
Turismului și Călătoriilor în ceea ce priveste planificarea itinerariilor, achiziționarea
ofertelor de sejur, rez ervarea cazării, achiziționarea biletelor de transport, calitatea
infrastructurii tehnologiei informației și comunicării este însemnată în cadrul fiecărei
economii. Acest pilon măsoară penetrarea tehnologiei informației și comunicării (linii
telefonice, in ternet, bandă de frecvență) în activitatea societății, precum și penetrarea
acesteia în domeniul afacerilor privind realizarea tranzacțiilor.
Competitivitatea prețurilor se referă la practicarea unor prețuri scăzute care să atragă
din ce în ce mai mulți tu riști în țara gazdă. Pentru a măsura competitivitatea prețurilor se
iau în considerare comparări între prețurile bunurilor si serviciilor din două țări diferite
(paritatea puterii de cumpărare – PPC), între taxele de aeroport, prețurile carburanților,
sistemele de impunere (care afectează și turiștii într -o oarecare măsură – TVA) și costurile
de cazare în camere de hotel.
Calitatea resurselor umane într-o economie asigură acces facil către personal bine
pregătit care contribuie la dezvoltarea industriei Turismului și Călătoriilor . Pilonul acesta
se referă deopotrivă la sănătatea, educația și trainingurile de specializare a angajaților, fiind
compus din doi subpiloni. Subpilonul educație și training măsoară atât ponderile ultimelor
forme de învățământ absolvi te de populație, cât și calitatea sistemului educațional din
fiecare țară, așa cum este apreciată de comunitatea de business.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

25
În afara sistemului de educație formală, mai există și sectorul privat care se implică in
dezvoltarea resurselor umane prin oferta rea de traininguri specializate de către companii.
Al doilea subpilon care măsoară disponibilitatea muncitorilor calificați ia în calcul gradul
în care reglementările statului împiedică angajarea, respectiv concedierea muncitorilor
autohtoni, precum și gra dul în care acestea afectează accesul emigranților la locurile de
muncă disponibile. De asemenea, acest ultim subpilon include și sănătatea forței de muncă,
ce se concretizează în speranța de viață înregistrată la nivelul țării respective și nivelul
costur ilor ocazionate de îmbolnăvirea lucrătorilor.
Indexul C ompetitivității Turismului și Călătoriilor cuprinde și afinitatea pentru
turism și călătorii , ce evaluează gradul deschiderii societății către vizitatorii străini. Mai
exact, pilonul acesta măsoară at itudinea populației originare priv ind turiștii de alte nații.
Țările care dispun de bogății naturale și pe care le valorifică prin oferirea accesului
turiștilor către acestea dețin un avantaj competitiv evident. Pilonul resurse naturale este
compus din at racțiile naturale, incluzând locurile naturale desemnate de UNESCO în
categoria Patrimoniului Natural (World Heritage) , calitatea mediului înconjurător, fauna –
prin specificarea num ărului total de s pecii cunoscute care viețuiesc î n țara respectivă și
parcurile și rezervațiile naturale ocrotite de lege.
Nu în ultimul rând, și resursele culturale ale unei țări fac diferența privind măsurare a
competitivității acelei țări î n sectorul Turismului și Călătoriilor la nivel mondial. Pilonul
acesta include monumente le culturale din lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO
care se află într -o țară, precum și stadioane le sportive, precizând capacitatea locurilor,
evenimente gen expoziții și târguri internaționale.
2.3. Ierarhizarea mondială din punct de vedere al
Indexul ui Competitivității Turismului și Călătoriilor în anul 2011
Studiul competitivității Turismului și Călătoriilor a fost realizat pe un eșantion de 139
țări, cu șase mai multe decât studiul din 2009, aceste țări acoperind toate regiunile lumii și
însum ând circa 98% din PIB -ul mondial. Este suficientă numai o scurtă privire asupra
Indexului Competitivității Turismului și Călătoriilor din 2011 (Tabelul 2.1) pentru a
observa dominația economiilor avansate în pozițiile superioare ale clasamentului. Acest

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

26
fenomen este, de altfel, cât se poate de firesc de vreme ce mare parte dintre elementele care
compun indexul depind în mod direct și nemijlocit de gradul de dezvoltare al economiei
naționale, iar economiile dezvoltate beneficiază de un avans considerabil în ceea ce
privește investițiile în economie, în general, și în sectorul turistic, în particular. Pe de altă
parte, economiile emergente au început să recupereze teren față de anii anteriori dinaintea
crizei economice și să performeze din ce în ce mai mult în cadrul clasamentului . Analiza
structurii Indexul Competitivităț ii Turismului și Călătoriilor arată că, deși țările cu
economie avansată sunt mai performante din punct de vedere a cadrului legislativ,
mediului de afaceri și resurselor umane, acestea sunt î n mod clar devansate de țările
emergente la capitolul competitivitatea prețurilor. Așadar, una dintre cele mai sigure
metode de a sporire a competitivității pe piața turismului internațional constă din obținerea
unui raport calitate -preț mai bun decât cel al concurenței.
Tabelul 2.1.
Clasificarea națiunilor în funcție de punctajul obținut în calculul ICTC 2011
2011 2011 2009 2011 2011 2009
Țară/Economie Loc/139 Punctaj Loc/133 Țară/Economie Loc/139 Punctaj Loc/133
Elveția 1 5,68 1 Japonia 22 4,94 25
Germania 2 5.5 3 Belgia 23 4,92 22
Franța 3 5,41 4 Italia 27 4,87 28
Austria 4 5,41 2 Coreea 32 4,71 31
Suedia 5 5,34 7 Ungaria 38 4,54 38
Statele Unite 6 5,30 7 China 39 4,47 47
Regatul Unit 7 5,30 11 Bulgaria 48 4,39 50
Spania 8 5,29 6 Polonia 49 4,38 58
Canada 9 5,29 5 Turcia 50 4,37 56
Australia 13 5,15 9 România 63 3,96 66
Olanda 14 5,13 13 Moldova 99 3,60 93
Luxembourg 15 5,08 23 Venezuela 106 3,46 104
Danemarca 16 5,05 14 Panama 56 4,30 55
Finlanda 17 5,02 15 Chile 57 4,27 57
Portugalia 18 5,01 17 Uruaguai 58 4,24 63
Noua Zeelandă 19 5,00 20 Ciad 139 2,56 133
Norvegia 20 4,98 19
Sursa: prelucrări ale autorului după Blanke, J., Chiesa, Th. (Eds.), „The T ravel and
Tourism Competitiveness R eport 2011 ”, World Economic Forum , 2010, p. 52.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

27
Calculele aferente Indexulu i Competitivității Turismului și Călătoriilor se bazeaz ă pe
evaluările specialiștilor WTTC pentru fiecare din variabile. Scara valorică utilizată este 1 –
7. Cuantificarea fiecărei variabile se face conform formulei standard :
6 x
+ 1
Valoarea fiecărui pilon se calculează ca medie aritmetică neponderată a tuturor
variabilelor care îl compun. Fiecare subindice se calculează ca medie aritmetică
neponderată a valorilor pilonilor care îl compun.
2.5. Concluzii
Turismul reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei mondiale,
dată fiind cont ribuț ia sa ca principal generator de locuri de muncă și cale de dezvoltare
sustenabilă pentru ță rile emergente.
Industria turismului și călătoriilor reprezint ă un sector cu identitate proprie aflat într –
o evolu ție dinamic ă. La nivelul unei țări, evolu ția ascendent ă a acestui sector contribuie la
creșterea gradului de angajare, cre șterea venitului na țional și poate îmbun ătăți balan ța
plăților. Activitatea din domeniul turistic este m ăsurat ă prin diferi ți indicatori, iar
economiile na ționale sunt clasificate în func ție de ace știa în cadrul unor clasamente
interna ționale.
Consiliul Mondial de Turism și Călătorii a elaborat Indexul Competitivității
Turismului și Călătoriilor în scopul identificării pârghiilor necesare îmbunătățirii acestui
sector în țările din toată lumea. Acest index analizează cadrul legislativ și al
reglementărilor, mediul de afaceri și infrastrucura, precum și resursele naturale, culturale și
umane implicate direct în activitățile de turism.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

28
CAPITOLUL 3
ANALIZĂ COM PARATIVĂ A TURISMULUI ROMÂNESC
ȘI A TURISMULUI BULGĂRESC
Istoria relațiilor dintre România și Bulgaria se concretizează printr -o competiție
acerbă în toate sectoarele economiei, dar mai ales printr -un război turistic. Competiția,
însă, ar trebui purtată la nivel intern . Fiecar e țară să lupte cu ea însăși în schimbare a
mentalităților și a comportamentelor și în dezvoltarea capacității de înțelegere că ne află m
într-un spațiu competitiv, î ntr-un spa țiu european, î n care cine are cele mai bune servicii,
cine are cele mai bune cost uri, cine are cea mai bun ă infrastructură ș i cine are cele mai
bune servicii, acela va reuș i.
3.1. Performanța turismului românesc în paralel cu
turismul bulgăresc din perspectiva Indexului Competitivității
Turismului și Călătoriilor în anul 2011
În cadr ul clasamentului efectuat pe baza Indexului Competitivității Turismului și
Călătoriilor, România ocupă, în anul 2011, locul 63 din 139 de țări, în evoluție față de
clasamentul anterior, realizat în anul 2009, când de afla pe locul 66.
La rândul ei, Bulga ria ocupă locul 48 din 139, în urcare cu două poziții de la
clasamentul din 2009.
Pe primul loc se clasează Elveția, iar pe ultimul – Ciad.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

29
Tabelul 3.1.
Indicele competitivității turismului în cazul României
Poziție
/ 139 Scor
scala 1 -7
Cadrul le gislativ și al reglementărilor 51 4.9
Legile și regulile specifice 63 4.5
Sustenabilitatea mediului 50 4.8
Siguranță și securitate 35 5.4
Sănătate și igienă 59 5.1
Prioritatea acordată sectorului turistic 80 4.4
Mediul de afaceri și infrastructura 66 3.8
Infrastructura de transport aerian 81 2.8
Infrastructura de transport terestru 101 3.1
Infrastructura generală de turism 38 5
Calitatea infrastructurii IT&C 49 3.8
Competitivitatea prețurilor 80 4.5
Resursele naturale, culturale și umane 66 3.8
Resursele umane 63 4.9
Afinitatea pentru turism și călătorii 95 4.4
Resursele naturale 94 2.7
Resursele culturale 41 3.3
Sursa: prelucrări ale autorului după Blanke, J., Chiesa, Th. (Eds.), „The T ravel and
Tourism Competitiveness R eport 2011” , World E conomic Forum, 2010 , p. 318.
România a obținut cel mai bun punctaj pe pilonul siguranță și securitate, 5,1 puncte
din 7 posibile, acest punctaj fiind ceva mai ridicat decât al ocupantei locului întâi, în vreme
ce competitoare sa directă a însumat 6,7 punct e la capitolul sănătate și igienă, respectiv 6,8
la infrastructura turistică (Tabelul 3.1.).

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

30

Figura 3. 1. Indicele competitivității turismului în cazul României
Sursa: prelucrări ale autorului după Blanke , J., Chiesa, Th. (Eds.), „ The Travel and
Tourism C ompetitive ness Report 2011” , World Economic Forum , 2010, p. 318.
Tabelul 3.2.
Indicele competitivității turismului în cazul Bulgariei
Poziție
/ 139 Scor
scala 1 -7
Cadrul legislativ și al reglementărilor 54 4.8
Legile și regulile specifice 94 4.1
Suste nabilitatea mediului 99 4.2
Siguranță și securitate 81 4.6
Sănătate și igienă 10 6.7
Prioritatea acordată sectorului turistic 71 4.5
Mediul de afaceri și infrastructura 44 4.3
Infrastructura de transport aerian 89 2.7
Infrastructura de transport tere stru 90 3.2
0 1 2 3 4 5 6 7Cadrul legislativ și al reglementărilor Legile și regulile specifice Sustenabilitatea mediuluiSiguranță și securitate Sănătate și igienă Prioritatea acordată sectorului turisticMediul de afaceri și infrastructura Infrastructura de transport aerianInfrastructura de transport terestruInfrastructura generală de turismCalitatea infrastructurii IT&CCompetitivitatea prețurilor Resursele naturale, culturale și umane Resursele umaneAfinitatea pentru turism și călătorii Resursele naturaleResursele culturale

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

31
Infrastructura generală de turism 6 6.8
Calitatea infrastructurii IT&C 43 4.1
Competitivitatea prețurilor 46 4.8
Resursele naturale, culturale și umane 51 4
Resursele umane 71 4.9
Afinitatea pentru turism și călătorii 51 4.8
Resursele na turale 78 3.5
Resursele culturale 37 3
Sursa : prelucrări ale autorului după Blanke, J., Chiesa, Th. (Eds.), „The T ravel and
Tourism Competitiveness R eport 2011” , World Economic Forum , 2010, p. 289.
Comparativ cu a sa competitoare directă, Bulgaria (Tabel ul 3.2.) a înregistrat scoruri
surprinzătoare din punct de vedere al infrastructurii generale de turism (scor 6,8/7; poziție
6/139 ) și al sănătății și igienei (scor 6,7/7; pozi ția 10/139 ). Punctaje mai mici a obțitut pe
pilonul infrastructurii de transport terestru (scor 3,2/7; pozi ție 90/139 ) și pe pilonul
infrastructurii de transport aerian (scor 2,7/7; poziție 89/139).

Figura 3. 2. Indicele competitivită ții turismului în cazul Bulgariei
Sursa: prelucrări ale autorului după Blanke , J., Chiesa, Th. (Eds .), „The Travel and
Tourism Competitive ness Report 2011” , World Economic Forum , 2010, p. 290.
0 1 2 3 4 5 6 7Cadrul legislativ și al reglementărilor Legile și regulile specifice Sustenabilitatea mediuluiSiguranță și securitate Sănătate și igienă Prioritatea acordată sectorului turisticMediul de afaceri și infrastructura Infrastructura de transport aerianInfrastructura de transport terestruInfrastructura generală de turismCalitatea infrastructurii IT&CCompetitivitatea prețurilor Resursele naturale, culturale și umane Resursele umaneAfinitatea pentru turism și călătorii Resursele naturaleResursele culturale

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

32
3.2. Impactul crizei economice asupra turismului României și al Bulgariei
Criza economică a afectat semnificativ sectorul turismului, acest lucru reflectându -se
atât într -o scădere a numărului de turiști străini și a veniturilor obținute de pe urma acestora
de către o țară, cât și prin transformarea turismului internațional într -un turism cu caracter
intern. Cel de -al doilea fenomen a afectat în mod direct și semnifi cativ turismul românesc,
unde numărul vacanțelor petrecute de rezidenți în anul 2010 a scăzut cu 11,1 %7 față de
2010, mai ales în condițiile în care procentul turiștilor străini în totalul turiștilor se situa, la
nivelul anului 2010, la numai 15,4%8. După doi ani consecutivi de contracție, sectorul
turistic european a început să dea semne de revenire începând cu anul 2010 când, nopțile
petrecute în hoteluri au cunoscut o creștere cu 2,8% în comparație cu 20099. Acest lucru
nu a fost valabil însă și pentru România, care a continuat trendul negativ, înregistrând în
anul 2010 o reducere cu 8,7% a nopților petrecute în hoteluri față de 2009.
În contextul turismului european, România ocupă poziția 34 din 42 de poziții, unul
dintre competitorii săi direcți, Bulg aria, situându -se șapte poziții mai sus, pe locul 27. De
altfel, țările europene ocupă poziții foarte bune în clasamentul mondial al Indexului
Competitivității Turismului și Călătoriilor în condițiile în care majoritatea acestora au fost
afectate serios de criza economică, iar atât investițiile, cât și veniturile obținute în sectorul
turism au cunoscut o importantă scădere.
De altfel, o analiză a impactului crizei economice, în perioada 2007 -2009,
demonstrează că cele mai importante destinații turistice din Europa precum Spania, Franța,
Italia, Germania, Grecia sau Irlanda s -au aflat în epicentrul crizei, una dintre singurele
beneficiare de pe urma crizei, din zona europeană, fiind Bulgaria. În perioada 2009 -2011,
România a reușit să urce trei poziții în cla samentul Indexului Competitivității Turismului și
Călătoriilor, fapt care poate constitui, printre altele, o dovadă a creșterii eficienței
comunicării în turism.

7 EUROSTAT, Slow Recovery of the T ourist Accommodat ion S ector in 2010 , p. 9.
8 EUROSTAT, Summer Season Tourism T rends in 2010 , p. 2.
9 EUROSTAT, Slow R ecovery of the Tourist Accommodati on S ector in 2010 , p. 1.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

33
Tabelul 3.3.
Poziția României și Bulgariei în r aport cu competitorii regionali
Ordine Țara
ICTC Cadrul legislativ
și de
reglementare Mediul de
afaceri și
infrastructura Resursele
naturale,
culturale și
umane
Poziția
în
Europa Poziția
globală Punctaj
obținut Poziția
globală Punctaj
obținut Poziția
globală Punctaj
obținut Poziția
globală Punct aj
obținut
1 Republica Cehă 22 31 4.77 26 5.26 37 4.56 31 4.48
2 Slovenia 22 33 4.64 29 5.19 33 4.7 53 4.03
3 Croația 24 34 4.61 42 5.02 36 4.58 43 4.23
4 Muntenegru 25 36 4.56 32 5.15 49 4.15 36 4.38
5 Ungaria 26 38 4.54 24 4.29 45 4.28 48 4.06
6 Bulgaria 27 48 4.39 54 4.79 44 4.32 51 4.05
7 Polonia 28 49 4.38 49 4.86 65 3.81 30 4.48
8 Slovacia 31 54 4.35 39 5.05 57 3.96 52 4.04
9 România 34 63 4.17 51 4.85 66 3.8 66 3.84
10 Serbia 38 82 3.85 67 4.57 84 3.39 94 3.6
11 Ucraina 39 85 3.83 64 4.63 76 3.53 118 3.33
12 Moldova 42 99 3.6 68 4.57 98 3.11 129 3.12
Sursa: prelucrări ale autorului după Blanke, J., Chiesa, Th. (eds .), “The T ravel and
Tourism Competitiveness R eport 2011” , World Economic Forum, 2010, p. 12.
În ceea ce privește competitorii săi direcți, țările vecine sau aflate în aceeași regiune
(Tabelul 3.3.), se poate observa că România se află pe o poziție destul de nefavorabilă,
fiind net devansată atât de vecinul său din vest, Ungaria, cât și de competitorul său direct
pe toate piețele turistice, Bulgaria. Rezultatul este cu atât mai interesant cu cât se poate
remarca faptul că o parte dintre țările aflate înaintea României (Republica Cehă, Ungaria,
Polonia, Slovacia) nu pot beneficia, de exemplu, de oportunitățile oferite de un litoral care
poate fi exploatat din punct de vedere turistic.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

34
3.3 Analiză empirică a principalilor factori care influențează Indexul
Competitivității Turismului și Călătoriilor din perspectiv a climatului
instituțional și a dezvoltării durabile – România vs. Bulgar ia
Climatul politic și mediul instituțional existent au un efect decisiv asupra atractivității
ca destinație turistică a unei anumite regiuni sau țări. În general, turiștii sunt foarte sensibili
la mesajele transmise în legătură cu cadrul de siguranță și s ecuritate existent, iar la acest
capitol orice informație negativă, mai mult sau mai puțin fundamentată, poate crea un efect
de halou și de contagiune în rândul publicului. Un exemplu relevant care arată modul în
care percepția asupra cadrului legislativ ș i de reglementare îl are asupra percepției turiștilor
este oferit de cazul Egiptului. Începând cu anii 2000, profitând de resursele naturale și
culturale pe care le posedă, economia Egiptului s -a orientat către sectorul touristic
devenind una dintre cele m ai atractive destinații turistice, cu un număr de 12,5 milioane de
vizitatori străini și venituri de 10,8 miliarde de dolari, aproximativ 11% din PIB, obținute
din activitățile turistice. Această situație favorabilă s -a schimbat însă aproape peste noapte
în momentul izbucnirii în iarna lui 2011 a protestelor de la Cairo, care au necesitat nu
numai repatrierea turiștilor străini aflați în acel moment în Egipt, ci și reducerea
semnificativă a numărului de potențiali turiști care doreau să călătorească în Egip t10.
În ceea ce privește imaginea generală a României din perspectiva cadrului legal,
aceasta este, în general, percepută ca o țară care, deși se confruntă cu un nivel ridicat al
birocrației și al instabilității legislative, oferă condiții suficiente pentru a fi considerată o
destinație care nu implică riscuri majore de securitate. În plus, cel puțin la nivel declarativ,
România, ca membră a Uniunii Europene, este determinată să -și alinieze legislația, inclusiv
în domeniul turismului, la normele, directivele și regulamentele europene.
A. Legile și regulile specifice
În cadrul acestui pilon scopul cercetărilor este acela de captura măsura în care mediul
politic contribuie sau este dispus să contribuie la dezvoltarea sectorului turistic în fiecare
țară. Guvernele , prin politicile pe carele creează și implementează, pot avea un impact

10 Doi din te cei mai mari tour -operatori europeni, Thomas Cook și TUI Travel, au estimat pierderi de 20
milioane de lire, respectiv 25 milioane de lire ca urmare a crizelor politice din Egipt și Tunisia (cf.
Stevenson, A., Egyptian Tourism: the Cost of Crisis, FT.co m, 8 februarie 2011).

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

35
important asupra atractivității acestui sector emergent fie asigurând sprijinirea acestui
sector, fie împiedicând dezvoltarea acestuia. Uneori chiar și politicile guvernamentale bine
intenționate pot produce un efect opus față de cel urmărit. În cadrul acestui pilon, trebuie
luată în considerare măsura în care guvernul autohton permite transferul și protejarea
drepturilor de proprietate către străini și modul în care sunt tratate inves tițiile străine
directe (ISD); timpul și costurile necesare pentru înființarea unei afaceri ; măsura în care
este asigurată libera circulație a vizitatorilor; gradul de deschidere a acordurilor bilaterale
privind serviciile aeriene; angajamentele asumate pr ivind regimul de deschidere a
serviciilor de turism și de călătorie în cadrul comerțului internațional .
Tabelul 3.4.
Legi și reguli specifice – analiză comparativă România – Bulgaria
Nr.
crt. Indicator în cadrul pilonului
Legi și reguli specifice Poziție în cadrul ICTC
România Bulgaria
1 Prevalența proprietarilor străini 68 102
2 Drepturile de proprietate 79 121
3 Impactul legislației asupra ISD 90 126
4 Condițiile de viză 42 42
5 Acordurile bilaterale aerine 85 102
6 Transparența deciziilor guver namentale 137 130
7 Timpul necesar pentru a demara o afacere 40 71
8 Costul pentru a demara o afacere 30 19
9 Acordurile de tip GATS 51 85
Sursa: prelucrări ale autorului după Blanke, J., Chiesa, Th., (eds.),
“The Travel and Tourism Competitiveness Re port 2011 ”, World Economic Forum , 2010, p. 145, 319.
Așa cum se menționa anterior, România și Bulgaria beneficiază de o imagine relativ
bună în ceea ce privește cadrul legal datorită, mai ales, poziției lor de membre al Uniunii
Europene. Conform WEF (Tabel ul 3.4.), România se află deasupra Bulgariei la șase dintre

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

36
capitolele specifice pilonului legi și reguli specifice, fiind devansată numai la două dintre
cele nouă capitole. Se observă că România a reușit să obțină o imagine mai bună decât
competitorul său direct la ceea ce reprezintă cadrul legislativ al afacerilor fiind, se pare, o
destinație mai atractivă pentru investițiile străine directe, inclusiv în sectorul turistic. Pe de
altă parte, opacitatea deciziilor guvernamentale, precum și costurile de tran zacționare
necesare pentru a demara o afacere afectează imaginea României față de cea a Bulgariei.
Imaginea pe care o țară reușește să o creeze despre cadrul său legislativ în domeniul
afacerilor este reflectată în anuarul editat de Banca Mondială „Doing B usiness” ajuns la
ediția din 2011. În conformitate cu această lucrare, România este clasată pe locul 56 (în
scădere cu două locuri față de 2010), în timp ce Bulgaria se situează cu cinci poziții mai
sus pe locul 51 (similar cu cel din anul precedent11). În ceea ce privește regimul
proprietății, anuarul remarcă faptul că atât România, cât și Bulgaria au introdus proceduri
rapide pentru înregistrarea dreptului de proprietate, termenul fiind de maxim șase zile în
cazul ambelor țări12. România a făcut unele efort uri pentru a facilita accesul la credite și a
încuraja, în acest fel, investițiile private în sectorul turistic prin acceptarea unor garanții la
credite de diverse forme, administrarea unei baze de date comune cu privire la incidența
situațiilor de neplată a ratelor bancare și reducerea comisioanelor și costurilor de accesare a
creditelor13. Totodată, România și -a aliniat cadrul legal la cel internațional asigurând o mai
mare securitate a tranzacțiilor de natură financiară pentru a proteja în mod mai eficien t
drepturile de proprietate. Din păcate, aceste măsuri, deși favorabile investițiilor în turism,
nu au fost promovate suficient pentru a fi cunoscute publicului larg. În același timp,
Bulgaria a încurajat apariția unor noi afaceri prin reducerea plafonului cu privire la
capitalul social minim necesar de la 5.000 de leva (3.250 euro) la 2 leva (1,30 euro)14, iar
analizele Băncii Mondiale arată că această țară se situează pe primele locuri (mai exact,
locul 7) în ceea ce înseamnă facilitarea accesului la credi te15. Din punct de vedere al
regimului juridic, Bulgaria se remarcă, de asemenea prin rapiditatea cu care poate fi
demarată o afacere, există patru proceduri care trebui parcurse, iar numărul mediu de zile
necesar pentru îndeplinirea condițiilor legale pent ru demararea unei afaceri este de 18

11 Doing Business in 2011 , p. 12.
12 Doing Business in 2011 , p. 36.
13 Doing Business in 2011 , p. 44 .
14 Doing Business in 2011 , p. 19.
15 Doing Business in 2011 , p. 39.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

37
zile16. Pe lângă timpul necesar pentru a demara o afacere, România, ca urmare mai ales a
crizei, a fost nevoită, alături de alte șaisprezece state ale lumii, să -și revizuiască în mod
semnificativ regimul legal al insolve nței, pentru a permite ieșirea mai rapidă din afacere a
firmelor care se confruntă cu situații economice delicate17. Regândirea regimului
insolvenței nu a permis numai declararea mai rapidă, din punct de vedere legal, a situației
de faliment, ci și emiterea unor proceduri mai flexibile de reorganizare care să permită
firmelor aflate în criză să poată continua activitatea.
B. Sustenabilitatea mediului
În prezent nimeni nu contestă faptul că relația turism – mediu înconjurător deține o
importanță aparte, protejar ea și conservarea mediului reprezentând, probabil, condiția
esențială de desfășurare și dezvoltare a turismului. Această legătură este una complexă și
ambivalentă: pe de -o parte, mediul natural prin componentele sale, oferă resursa de bază a
sectorului tur istic, iar pe de altă parte turismul exercită o influență atât pozitivă, cât și
negativă asupra mediului ecologic, prin alterarea componentelor acestuia. Cercetările în
zona turismului s -au concentrat din ce în ce mai mult asupra problemelor privind
dezvol tarea durabilă, iar conceptual de turism durabil a intrat în vocabularul curent al
cercetării. În acest context, „Turismul durabil dezvoltă idea satisfacerii nevoilor turiștilor
actuali și industriei turistice și, în același timp, a protejării mediului și a oportunităților
pentru viitor”. Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice
etc. ale „actorilor” din turism menținându -se integritatea culturală, ecologică, diversitatea
biologică și toate sistemele ce susțin viața”18.
Deși există o opinie cvasigenerală conform căreia mediul natural, prin locațiile
atractive pentru turism pe care le oferă, reprezintă elementul esențial în dezvoltarea
turismului, devine din ce în ce mai clar faptul că politicile și factorii privind îmbunătăți rea
durabilității mediului sunt cruciali fiind modalitatea prin care o țară se poate asigura că va
continua să fie o destinație atractivă și în viitor. Așadar, în cadrul pilonului referitor la
sustenabilitatea mediului trebuie evaluată rigurozitatea reglem entărilor guvernamentale cu
privire la mediu în fiecare țară, precum și măsura în care acestea sunt de fapt puse în

16 Doing Business in 2011 , p. 152
17 Doing Business in 2011 , p. 10.
18 World Tourism in 2010 , p. 24.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

38
aplicare și respectate. Având în vedere impactul pe care turismul îl poate provoca asupra
mediului ar trebui să se țină cont de măsura în ca re guvernele acordă o importanță
prioritară dezvoltării durabile serviciilor de turism. În plus, față de aspectele de natură
politică, acest pilon se referă la elemente privind modul încare este afectat mediul de
emisiile carbon, precum și starea în care s e află fauna și flora în țara respectivă.
Tabelul 3.5.
Sustenabilitatea mediului – analiză comparativă România – Bulgaria
Nr.
crt. Indicator în cadrul pilonului
Sustenabilitatea mediului Poziție în cadrul ICTC
România Bulgaria
1 Strictețea reglementăr ilor de mediu 71 125
2 Aplicarea reglementărilor privind protecția mediului 88 118
3 Sustenabilitatea dezvoltării sectorului touristic 118 123
4 Emisiunile de dioxid de carbon 74 92
5 Concentrația de particule dăunătoare 7 99
6 Speciile amenințate 61 58
7 Ratificarea tratatelor privind protecția mediului 30 13
Sursa: prelucrări ale autorului după Blanke, J., Chiesa, Th., (eds.),
“The Travel and T ourism Cmpetitiveness Report 2011” , World Economic Forum , 2010, p. 145, 319.
În conformitate cu Raportul WEF (Tabelul 3.5.), România a reușit să -și creeze o
imagine mai bună decât Bulgaria în cadrul pilonului „Sustenabilitatea mediului” obținând
punctaje mai bune la cinci dintre cei șapte indicatori calculați de WEF în cadrul acestui
capitol. Se pare că Român ia a reușit să asigure o mai mare sustenabilitate a dezvoltării
turismului și, în același timp, beneficiază de condiții de mediu mai bune, acestea fiind mai
strict protejate decât în Bulgaria. În același timp, România are de recuperat față de Bulgaria
în ceea ce privește protejarea speciilor pe cale de dispariție și implicarea în ratificarea
tratatelor internaționale privind mediul înconjurător.
În România, strategiile propuse și promovate prin diverse campanii de comunicare
doresc să plaseze turismul durab il pe traiectoria următoarelor principii fundamentale:

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

39
 Mediul, în sine, deține o valoare intrinsecă și nereproductibilă deosebit de
importantă pentru activitățile turistice. Această valoare nu ar trebui alterată
deoarece de ea ar trebui să beneficieze și g enerațiile viitoare;
 Dezvoltarea durabilă a turismului presupune un echilibru între exigențele turiștilor
și specificul destinației;
 Activitățile turistice trebuie să aducă beneficii nu numai turiștii și comunitatea
locală, cât și mediul ambiant;
 Comuniune a turism – mediu trebuie întreținută pe doua axe astfel încât, o dată,
activitatea turistică pe termen lung să fie susținută denoportunitățile oferite de
mediul ambiant, iar turismul, la rândul său, trebuie să nu producă degradarea
mediului înconjurător;
 Dezvoltarea sectorului turistic trebuie să se realizeze în concordanță cu specificul
ecologic, social, cultural și economic al teritoriului în care se desfășoară.
În mod concret, aceste strategii pot fi puse în aplicare prin activități de turism care
evită sau, în cel mai rău caz, limitează daunele aduse regiunii geografice de amplasamentul
obiectivului turistic, logistica și arhitectura construcțiilor. Toate activitățile de turism se
desfășoară în condițiile respectării reglementărilor privind mediul înconj urător, iar
impactul activităților de turism asupra mediului este evaluat în mod obiectiv.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

40
3.4. Evoluția principalilor indicatori economici specifici
sectorului Turismului și Călătoriilor
3.4.1. Numărul unităților hoteliere și al altor stabili mente asemănătoare
Tabelul 3.6.
Numărul unităților hoteliere și al altor stabilimente asemănătoare
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
România 3301 3608 4125 4163 4362 4566 4724
Bulgaria 1016 1230 1348 1526 1646 1784 1823
Sursa: prelucrări ale autorului după statisticile EUROSTAT 2012

Fig. 3.3. – Numărul unităților hoteliere și al altor stabilimente asemănătoare
Sursa: prelucrări ale autorului dup ă statisticile EUROSTAT 2012
În perioada 2004 -2010, România și Bulgaria au înregistrat trenduri ascendente din
punct de vedere al numarului de unități hoteliere si alte stabilimente destinate cazării
turiștilor, valoarea medie a României (4.121,28 unități) depășind cu mult media vecinei
sale (1.481,85 unități ).

010002000300040005000
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Numărul unităților hoteliere
România Bulgaria

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

41
3.4.2. Capacitate de cazare (număr de paturi) în hotelur i
și alte stabilimente turistice
Tabelul 3.7.
Capacitate de cazare în hoteluri și alte stabilimente turistice – mii
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
România 208 216 226 228 238 247 258
Bulgaria 171 201 212 231 240 249 245
Sursa: prelucrări ale autor ului dup ă statisticile EUROSTAT 2012

Fig. 3. 4. – Capacita te de cazare în hoteluri și alte stabilimente turistice – mii
Sursa: prelucrări ale autorului dup ă statisticile EUROSTAT 2012
Deopotrivă România și Bulgaria au înregistrat creșteri semnificative al e capacităților
de cazare turistică (număr de paturi) în perioada 2004 -2009. Dacă în prima parte a
perioadei se putea observa o diferență vizibilă între capacitatea de cazare a Bulgariei și cea
a României (37.000 paturi), în 2009 aceasta s -a red us conclude nt (-13.000 paturi).

050100150200250300
2004 2005 2006 2007 2008 2009Capacitatea de cazare – mii
România Bulgaria

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

42
3.4.3. Sosiri ale rezidenților
Tabelul 3.8.
Sosiri ale rezidenților – mii
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
România 3963 4139 4604 5186 5420 4663 4562
Bulgaria 1503 1721 1921 2228 2442 2100 1996
Sursa: prelucrări ale autorului dup ă statisticile EUROSTAT 2012

Fig. 3. 5. – Sosiri ale rezidenților – mii
Sursa: prelucrări ale autorului dup ă statisticile EUROSTAT 2012
În perioada de analiză 2004 -2010, curba sosirilor turiștilor în țara de origine a
înregistrat pentru ambele țări o evoluție pozitivă în prima parte a perioadei, urmând ca în a
doua jumătate aceasta să scadă. Valorile maxime au fost atinse în 2008, anul ultim de
creștere economică, 5.420 sosiri în România, respectiv 2.442 sosiri în România. Curba
sosirilor rezidenților români se situează lejer deasupra celei reprezentante a sosirilor
turiștilor bulgari în țara lor.

0100020003000400050006000
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Sosirile rezidenților – mii
România Bulgaria

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

43
3.4.4. Sosiri ale nerezidenților
Tabelul 3.9.
Sosiri ale nerezidenților – mii
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
România 1332 1407 1363 1531 1439 1256 1327
Bulgaria 1668 1909 2023 2206 2205 1931 2064
Sursa: prelucrări ale autorului dup ă statisticile EUROSTAT 2012

Fig. 3 .6. – Sosiri ale nerezidenților – mii
Sursa: prelucrări ale autorului dup ă statisticile EUROSTAT 2012
Bulgaria a câștigat detașat competiția cu România privind atragerea turiștilor străini,
înregistrând un trend aproximativ crescător din punct de vedere al numărului sosirilor
nerezidenților, în timp ce România a avut o evoluție oscilantă în aceeași perioadă de timp,
2004 -2010. Maximul istoric din perioada analizată s -a înregistrat în anul 2007 cu
următoarele valori: 2.206 sosiri în Bulg aria și 1.531 sosiri în România.

05001000150020002500
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Sosirile nerezidenților
România Bulgaria

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

44
3.4.5. Nopți petrecute de către un rezident sau nonrezident într -un hotel
sau un stabiliment asemănător
Tabelul 3.10.
Nopți petrecute de către un rezident/nonrezident într -un hotel
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
România 17190 17471 18098 19756 19831 16154 15418
Bulgaria 13562 15428 16118 16736 17011 14054 15002
Sursa: prelucrări ale autorului dup ă statisticile EUROSTAT 2012

Fig. 3 .7. – Nopți petrecute de către un rezident/nonrezident într -un hotel
Sursa: prelucrări ale autorului dup ă statisticile EUROSTAT 2012
În perioada de creștere economică, numărul nopților petrecute de către turiști,
depotrivă rezidenți și străini, în unitățile de ca zare din România și Bulgaria a fost în
creștere, constatându -se apoi un declin semnificativ în perioada de recesiune. Valorile
absolute înregistrate de România au depășit pe cele ale Bulgariei.

0500010000150002000025000
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Nopți petrecute
România Bulgaria

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

45
3.4.6. Contribuția directă a sectorului Turism și Călătorii în PIB
 România

Fig. 3.10. – Contribuția sectorului T&C în PIB -ul României
Sursa: prelucr ări ale autorului dupa statisticile EUROSTAT 2012
În anul 2011, sectorul Turism și Călătorii din România a contribuit cu 7,7 mld RON
în totalul PIB (1,4% din PIB), valoare despre care se așteaptă să se majoreze cu 14,8%,
până la 8,8 mld RON în 2012.
Pentru perioada 2013 -2022, specialiștii prevăd o creștere cu 6,9% pe an a sectorului
respectiv în totalul PIB, până la valoarea 17,2 mld RON (1,8% din PIB).
 Bulgaria

Fig. 3.11 . – Contribuția sectorului T&C în PIB -ul Bulgariei
Sursa: prelucr ări ale autorului dupa statisticile EUROSTAT 2012

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

46
Vecina de sud a României a înregistrat în anul 2011 o pondere de 3,6% în PIB, ceea
ce înseamnă 2.753,7 mil BGN. Contribuția în totalul PIB se va diminua cu un procent în
2012, atingând valoarea 2.727,6 mil BGN, dar va crește anual cu 2,6%, până la 3.513,3 mil
BGN (2,7% din PIB).
3.4.7. Investiții de capital
 România

Fig. 3.11. – Investiții de capital în România
Sursa: prelucr ări ale autorului dupa st atisticile EUROSTAT 2012
România a atras în anul 2011 9,4 mld RON investiții de capital, valoare ce va crește
cu 5,1 procente în anul următor, și cu 6,9% în fiecare an pe perioada următorilor 10 ani,
până la 19,3 mld RON în 2022.
Contribuția investițiilor făcute în sectorul Turism și Călătorii în totalul investițiilor de
capital se va majora de l a 7,3% în 2011 la 7,6% în 2022.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

47
 Bulgaria

Fig. 3.12. – Investiții de capital în Bulgaria
Sursa: prelucr ări ale autorului dupa statisticile EUROSTAT 2012
Bulga ria a atras investiții de capital în domeniul Turism și Călătorii în valoare de
893,3 mil BGN în 2011, valoarea ce va scădea anul următor cu 2,5 procente, dar va crește
cu 5,4% anual până în 2022, atingând valoarea absolută de 1.475,6 mil BGN.
Ponderea inv estițiilor de capital făcute în sectorul analizat în totalul investițiilor
naționale va scădea de la 6% în 2011 la 5,1% în 2022.
3.4.8. Contribuția directă a sectorului Turism și Călătorii în angajare
 România

Fig. 3.13. – Contribuția sectorului T&C în angajare în România
Sursa: prelucr ări ale autorului dupa statisticile EUROSTAT 2012

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

48
Sectorul Turism și Călătorii a generat în mod direct 184.500 de locuri de muncă
(2,2% din totalul de locuri de muncă) și se preconizează că la finalul anului 2012 se vor
înregistra valori de până la 7,5%, adică 198.000 de locuri de muncă (2,3% din totalul de
locuri de muncă).
Locurile de muncă generate direct de sectorul cu pricina se referă la slujbe în cadrul
hotelelor, agențiilor de turism, companiilor aeriene, dar și slube din d omeniul
restaurantelor și activităților de petrecere a timpului liber.
Până în 2022 se vor înregistra 233.000 locuri de muncă directe, cu o rată a creșterii
de 1,6% pe an.
 Bulgaria

Fig. 3.14. – Contribuția sectorului T&C în angajare în Bulgaria
Sursa: pr elucr ări ale autorului dupa statisticile EUROSTAT 2012
În Bulgaria, sectorul Turism și Călătorii a generat 101.000 de locuri de muncă directe
în anul 2011 (3,3% din totalul locurilor de muncă) și se anticipează că se va înregistra o
scădere de până la 3,4% la finele lui 2012, până la valoarea 97.500 (3.2% din totalul
locurilor de muncă).
Până în 2022, sectorul va număra 80.000 de locuri de muncă, cu o scadere de 2% pe
an.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

49
3.4.9. Turismul de recreere vs. turismul de afaceri
 România

Fig. 3.15. – Turismul de recre ere vs. turismul de afaceri în România
Sursa: prelucr ări ale autorului dupa statisticile EUROSTAT 2012
Cheluielile cu turismul de recreere, efectuat deopotrivă de către turiștii rezidenți si
nonrezidenți, au generat în anul 2011 69,7% din veniturile înregi strate de sectorul Turism
și Călătorii în PIB (10,4 mld RON), în timp ce turismul de afaceri a înregistrat 30,3% (4,5
mld RON).
Pentru anul 2012 se așteaptă o creștere a cheltuielilor cu turismul de recreere până la
valoarea 13,9%, respectiv 11,8 mld RON, și o continuare a trendului ascendent cu 6,2
procente în fiecare an până în 2022.
În ceea ce privește turismul de afaceri, se anticipează o majorare a veniturilor
generate de acest tip de turism cu 15,3% în anul 2012, respectiv 5,2 mld RON, în plus o
creșt ere cu 8% în fiecare an până în 2022, până la valoarea 11,3 mld RON.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

50
 Bulgaria

Fig. 3.16. – Turismul de recreere vs. turismul de afaceri în Bulgaria
Sursa: prelucr ări ale autorului dupa statisticile EUROSTAT 2012
Valorile înregistrate de Bulgaria la cap itolul contribuției sectorului Turism și
Călătorii în PIB din punct de vedere al celor două tipuri de turism, anume de recreere și de
afaceri, se aseamănă valorilor înregistrate de competitoarea sa, România.
Astfel, cheluielile cu turismul de recreeree, ef ectuate de catre turiștii rezidenți și
nonrezidenți, a generat în anul 2011 70,5% din veniturile înregistrate de sectorul Turism și
Călătorii în PIB (5.612,6 mil BGN), în timp ce turismul de afaceri a înregistrat 29,5%
(2.348,7 mil BGN).
Pentru anul 2012 s e asteaptă o creștere a cheltuielilor cu turismul de recreere cu 2,9
puncte procentuale, respectiv 5.775,8 mil BGN, și o continuare a trendului ascendent cu
3,5 procente în fiecare an până în 2022, până la valoarea de 8.161 mil BGN.
Cheltuielile cu turism ul de afaceri vor scădea cu 6,35% în anul 2012, respectiv
2.201,7 mil. BGN, dar vor crește cu 1,7% în fiecare an până în 2022, până la valoarea
2.613,4 mil BGN.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

51
3.4.10. Ponderea veniturilor încasate de la turiștii rezidenți și
nerezidenți în total PIB
 România

Fig. 3.17 . – Ponderea veniturilor încasate de la turiștii rezidenți și nerezidenți în total PIB
Sursa: prelucr ări ale autorului dupa statisticile EUROSTAT 2012
Veniturile încasate de la turiștii rezidenți au determinat 60,8% din totalul veniturilor
directe generate de sectorul Turism și Călătorii în PIB, în anul 2011, în timp ce veniturile
turistice încasate de la nonrezidenți au înregistrat 39,2 procente.
Se preconizează o creștere a veniturilor turistice determinate de rezidenți cu 2,9% în
2012, până la v aloarea 10,5 mld RON, și o creștere anuală cu 5,6 puncte procentuale, până
la 18,2 mld RON, în perioada 2013 -2022.
Veniturile turistice încasate de la nonrezidenți vor crește cu 21% în 2012, până la 7,5
mld RON, respectiv vor crește cu 8,5% pe an până în 2 022, la 16,7 mld RON.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

52
 Bulgaria

Fig. 3.18. – Ponderea veniturilor încasate de la turiștii rezidenți și nerezidenți în total PIB
Sursa: prelucr ări ale autorului dupa statisticile EUROSTAT 2012
La polul opus, Bulgaria a înregistrat o pondere a venituri lor încasate de la turiștii
rezidenți de 24,8% în totalul veniturilor directe generate de sectorul Turism și Călătorii în
anul 2011, în timp ce veniturile turistice determinate de nonrezidenți au înregistrat 75,2
procente.
Pentru anul 2012 se preconizează un declin cu 2,3 procente al veniturilor turistice
încasate de la autohtoni, până la 1.917,4 mil BGN, și o creștere cu 5,6% pe an până în
2022, până la valoarea 3.329,6 mil BGN.
Veniturile turistice încasate de la nonrezidenți se vor majora cu 1% în 2012, până la
6.010,7 mil BGN, și vor crește cu 2,1% pe an, până la valoarea 7.379,6 mil BGN în 2022.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

53
3.5. Concluzii
În ultimii anii s -a remarcat o competiție feroce între România și Bulgaria din punct
de vedere al turismului, larg dezbătută în mass -media și fo arte cunoscută omului de rând.
Dacă facem o comparație între România și Bulgaria, observăm că ambele țări au
facut parte din blocul comunist, au ieșit în același timp din el, au o climă asemănătoare,
tipul de turism cerut de relief este aproximativ același și în ambele țări există condiții
pentru turismul cultural. În plus, România are avantajul Deltei Dunării, al mitului Dracula,
are tradiții bine păstrate și multe locuri pitorești virgine.
Totuși, în conditii asemanătoare, sunt diferențe notabile între t urismul românesc și
cel bulgăresc, existând tendința ca România să fie devansată de vecina sa.
Turiștii străini au petrecut, în medie, în perioada 2008 -2010, peste 17 milioane de
nopți în România și 15 milioane în Bulgaria, anual, potrivit raportului BCR din anul
201119. Și mai sunt și alte puncte la care suntem mai buni decat vecinii bulgari.
Spre exemplu, Bucureștiul atrage mult mai mulți turiști străini decât Sofia. Potrivit
datelor din raportul BCR, în Capitala Romaniei străinii petrec peste 2 milioane de nopți, în
timp ce în Sofia petrec doar circa 800.000.
Litoralul, în schimb, înclină balanța în favoarea Bulgariei, care înregistrează aproape
7 milioane de înnoptări ale turiștilor străini, față de aproape 260.000 în România.
În ceea ce privește stațiunile montane, diferențele între România și Bulgaria nu sunt
atât de mari. România înregistrează 230.000 de înnoptari ale străinilor, iar Bulgaria
280.000. Alte destinații turistice din Bulgaria atrag peste 2,5 milioane de înnoptări ale
străinilor, fa ță de sub 500.000 de înnoptări în România.
În perioada 2006 -2010, încasarile din turism pe cap de locuitor din Bulgaria au fost
de 7 ori mai mari decât în România. Contribuția directă a sectorului Turism și Călătorii în
PIB a fost de 1,5% în România, re spectiv 5,3% în Bulgaria, iar în total angajare a
înregistrat o medie de aproximativ 2,4% în România, pe când în Bulgaria 4,3%.

19 BCR, Romanian Tourism – Long Term Investment in Pure Nature and H istory , 2011.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

54
Mai multe investiții străine directe vor contribui la îmbunătățirea serviciilor și vor
pune bazele pentru creșterea numărului de turiști străini, precum și a duratei sejururilor
petrecute în România. Investițiile organice, alături de pătrunderea capitalului străin în
turism, ar putea genera fluxuri adiționale de 1 -1,5 miliarde euro în balanța turismului în
2016, se arată in raport. În perioada 2005 -2009, România a atras investiții de capital în
valoare de 186 mil. euro, dar Bulgaria s -a situat mult mai bine – 450 mil. euro.
Infrastructură de transport rutier mai bună, acces mai ușor la atracțiile turistice
locale, campanii publicit are mai bune – pot asigura o poziție mai înalta a României pe harta
turismului internațional. Pentru aducerea infrastructurii rutiere aproape de standardele
europene trebuie dezvoltată acoperirea și calitatea sa, dat fiind că transportul pe șosea este
domi nant atunci când se călătorește dintr -un loc în altul.
Constrângerile financiare și condițiile actuale ale pieței au determinat ca în Bulgaria
două persoane din patru să -și permită o vacanță anuală de o săptămână, în timp ce în
România, raportul este de doar ¼, foarte jos în comparație cu medie europeană ce
depășește 100%. Deopotrivă turiștii români și bulgari preferă să -și petreacă vacanțele în
interiorul țării de rezidență, înregistrând valori de 98%, respectiv 94%.
În perioada 2004 -2010, densitatea ho telurilor și a altor stabilimente asemănătoare
depășește densitatea înregistrată la nivelul vecinei sale (raport 8/3), dar capacitatea de
cazare înregistrează valori asemănătoare.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

55
IDEI DESPRINSE ȘI RECOMANDĂRI
În perioada comunistă, România a re prezentat o destinație turistică importantă pentru
piața zonală, promovând cu precădere produsele turistice de litoral, stațiunile balneare,
programele culturale și mănăstirile din nordul Moldovei și Bucovina.
Oferta turistică românească nu s -a schimbat de -a lungul timpului devenind
necompetitivă în raport cu exigențele cererii turistice și ale produselor turistice similare de
pe piața internațională. Structurile turistice de primire și îndeosebi oferta de agrement sunt
învechite, necompetitive, serviciile turistice și programele turistice sunt realizate stereotip
și de calitate modică iar raportul calitate -preț este neconcludent. De aceea, în ultimii 20 de
ani s-a constatat o scădere contin uă a cererii turistice externe pentru România.
Analiză efectuată în cadrul studiului de caz prezentat anterior, deși scurtă, este în
măsură să ofere câteva răspunsuri în legătură cu motivele unei competitivități reduse a
României raportat ă la Bulgaria.
În primul rând, se observă că, deși a făcut eforturi serioase pentru a îmbunătăți
mediul institutional pentru a favoriza investițiile în turism, România nu a avut o strategie
de semnalare a acestor oportunități foarte bine pusă la punct. În acest context, România nu
a putut să beneficieze în mod eficient de poziția geografic ă favorabilă, resursele naturale și
culturale și nici de calitatea superioară a capitalului uman.
În al doilea rând, deși strategiile de dezvoltare a turismului iau în considerare, cel
puțin la nivel declarativ, principiile fundamentale ale unei creșteri sustenabile, aceste
principii nu numai că nu sunt puse în practică, dar nu sunt nici măcar transmise către
publicul țintă prin metode și tehnici de comunicare. Din acest motiv, publicul românesc,
atât ca prestator cât și ca beneficiar de servicii turistice , nu este educat în spiritul protejării
mediului înconjurător și al dezvoltării durabile.
În al treilea rând, criza economică a oferit un nou impuls Bulgariei care s -a dovedit,
încă o dată, mult mai determinată în a fructifica avantajele competitive de car e dispune pe
piața turismului internațional. În acest context, Bulgaria, spre deosebire de România,
reprezintă un exemplu de bune practici în ceea ce privește adoptarea unor strategii viabile
și comunicarea eficientă a acestora.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

56
Pentru a ieși din competiți a turistică internațională este necesară modernizarea,
relansarea și dezvoltarea turismului românesc și crearea unor produse turistice moderne și
competitive pe piața turistică. Se impun, astfel, pe lângă modernizarea structurilor turistice,
a stațiunilor turistice, și crearea de produse turistice noi, stațiuni, programe originale,
atractive și inedite ce ar putea, printr -o activitate susținută de promovare pe piața
internațională, să direcționeze importante fluxuri turistice spre România. În acest sens, se
impune și dezvoltarea ofertei de agrement și de animație, de mare atractivitate, prin crearea
de parcuri tematice și de divertisment, parcuri acvatice, oferte prezente în țările cu tradiție
turistică din lume.
Alături de modernizarea și dezvoltarea unei o ferte turistice diversificate și
competitive sunt necesare și măsuri de îmbunătățire și dezvoltare a activității de marketing
și promovare, de integrare în turismul mondial, de asigurare a cadrului legislativ și
mediului financiar -fiscal stimulativ și stab il, corespunzătoare.

Trandafir
Anca – Florentina MAN AGEMENTUL ÎN INDUSTR IA TURISTIC Ă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ROMÂNIEI ȘI A BULGARIEI
DIN PERSPECTIVA TURI SMULUI

57
BIBLIOGRAFIE
1) Claudia Elena Tuclea , Managementul întreprinderilor mici și mijlocii din turism
și servicii , biblioteca -digitală.ase.ro ;
2) CNUCED, Les perspectives du tourisme dans les pays en development , 2005 ;
3) Constantin Drai că, Turismul internațional. Practici de elaborare și distribuție a
produsului turistic, Editura All Beck, București, 2003;
4) Dan Buciu, România, codașă la capitolul competitivitate , 2011, www.ziare.com ;
5) Eugenia Câmpeanu -Sonea, Management turistic , suport de curs on -line;
6) Gică Cruceru, Bică Elena, Managementul calității serviciilor turistice , suport de
curs on -line;
7) Iulian Budușan, Rețet e de succes pentru turismul româ nesc – Analiza FPTS , 2012,
www.business24.ro ;
8) Jennifer Blanke, Thea Chiesa, The Travel & Tourism Competitiveness Report
2011 – Beyond the Downturn , WEF, Geneva, Switzerland, 2011 ;
9) Norina Popovici , Managemen t, Ed itura Universitaria, Craiova , 2010;
10) Olivia Ruggles -Brise, Eva Aimable, Travel & Tourism Economic Impact –
Romania , World Travel and Tourism Council, 2012 ;
11) Olivia Ruggles -Brise, Eva Aimable, Travel & Tourism Economic Impact – World ,
World Travel and Tourism Council, 2012 ;
12) Olivia Ruggles -Brise, Eva Aimable, Travel & Tourism Economic Impact –
Bulgaria , World Travel and Tourism Council, 2012 .
13) Puiu Nistoreanu, Managementul în turism servicii , biblioteca -digitală.ase.ro ;
14) Rareș Crișan, Managementul întreprinderilor din turism și comerț, Editura Presa
Universitară Clujean ă, Cluj -Napoca, 2004;
15) Silvia Muhcin ă, Marketing în turism -servicii , suport de curs on -line;
16) Virgil Petrovici, Bazele Managementului , Editura Muntenia, 2006;
17) World Travel and Tourism Council, România – Impactul turismului și călătoriilor
asupra locurilor de muncă și economiei , 2010 .