Anatomie 11aprilie18 [603275]

3.1 Anatomia și fiziologia ficatului
Definire :
Ficatul reprezintă cel mai mare organ glandural al corpului care are și un rol important
hematopoietic și hemodinamic (atât ca și rezervor de sânge cât și ca distribuitor al masei
sanguine). Acesta, pe lângă funcția de producere a bilei are și multiple funcții metabolice. [1]
Din punct de vedere morfologic, ficatul prezintă 4 lobi: lobul drept, lobul stâng, lobul caudat
și lobul pătrat, ultimii doi evidențiați în special pe fața viscerală.

Fig.1 Suprafețele anterioare și posterioare ale ficatului care ilustrează
divizarea funcțională a ficatului în lobii hepatici stângi și drepți [13]
Anatomia morfologică :
Ficatul nu are o formă bine definită, acesta variază în funcție de mai mulți factori cum ar fi
vârsta, poziția corpului, poziția diafragmei, etc și este situat subdiafragmatic, în loja hepatică
a etajului supramezocolic. (Fig.2 ).[1]

Fig.2 Localizarea ficatului [6]
Poziția ficatul este variabilă cu :
 tipul constituțional
 poziția corpului ( orto-, clinost atism/ de -, pro-, laterocubit)
 ținuta corpului (extensie, flexie, înclinare laterală)
 timpul respirator (în inspir poziție oblică, iar în ex pir poziție transversală) .[7]
Ficatul măsoară în medie :
 20-40 cm -diametrul transversal,
 5-12 cm -diametrul sagital
 până la 27 cm înalțime
Culoarea ficatului la un om viu este brun -roșcată și are o suprafață lucioasă fin punctată din
cauza împărțirii în lobuli, intensitatea culorii variază în raport cu cantitatea de sânge pe care o
conține.
Ficatul prezintă o consistență mai mare decât celelalte organe glanulare deoarece este fiabil,
elastic și prezintă o mare plasticitate ce îi permite să se muleze pe organele din jur.[1]
Acesta este învelit de o capsulă fibroasă fină, numită capsula Glisson .[4]
Prin analogie ficatului i se descriu:
 o față diafragmatică (fața superioară) – care pătrunde în torace [1]
– Suprafața sa ventrală este subîmpărțită în trei arii: două ventro -toracice, dreaptă și
stângă, încadrând aria mijlocie, epigastrică
– Suprafaț a cranială (a lobului stâng) are raport proximal cu centrul tendinos și parțial
cu partea musculară stângă a diafragmei.
– Suprafața dreaptă (a lobului hepatic drept intraperitoneal și convex în toate
sensurile) – la acest nivel, lobul drept poate prezenta amprente costale

– Suprafața dorsală este formată din porțiunea extraseroasă (aria nuda) delimitată de
ligamentele coronar, trigonale și peritoneul lobului caudat [7]
 o față viscerală (fața inferioară) – la nivelul ei se găsește hilul ficatului [1]
– Această față este subîmpărțită în trei sectoare (drept, mijlociu și stâng), de trei
șanțuri, două sagitale, drept și stâng și unul transversal, al hilului hepatic.
– Șanțul sagital drept, cavo -colecistic , corespunde anterior fosei veziculei biliare iar
posterior, fosei venei cave
– Șanțul sagital stâng este mai profund ș i mai îngust; el fiind format din două
segmente : anterior se găsește ligamentul rotund al ficatului iar posterior, ligamentul
venos al lui Arantius.
– Șanțul transversal, porta hepatis, lung de 6 – 7 cm și larg de 1,2 – 2 cm, are, între cele
două șanțuri sagitale, o direcție oblică posterioară spre stânga [7]
 o margine inferioară – situat ă anterior între fața diafragmatică respectiv fața viscerală ;
la nivelul său fiind pediculul aferent al ficatului (artera hepatică proprie, vena portă
hepatică și ductul hepatic comun) [1]
Ficatul reprezint ă aproximativ 2 -3% din greutatea corporală medie. [5]
Greutatea ficatului în funcție de sex și talie este cuprinsă în medie în intervalul 1200 –
2000g. [4]

Mijloace de fixare:
La menținerea ficatului în poziție normală intervin mai mulți factori și anume presa
abdominală, vasele sanguine, formațiunile peritoneale , respectiv tracturile fibroase. [1]
Mijloacele de fixare, mai exact sunt reprezentate de ligamente (falciform, rotund, coronar,
triunghiulare) , vena cavă inferioară și respectiv de pediculul hepatic. [9]
Ligamentul falciform împarte ficatul în 2 părți și anume lobul drept respectiv lobul stâng[4]

Anatomia funcțională
Cea mai mică unitate fun cțională a ficatului este acinul.
Acinul reprezintă structura parechimatoasă hepatică ce are în centru un spațiu port și o venă
centrolobulară la periferie. Acest spațiu port conține o ramură a arterei hepatice (25%) , o
ramură a venei porte (75%) și respe ctiv un canalicul biliar (Fig.3 ).
Corelat cu morfologia toracică și tipul respirator, ficatul este „bombat” la femeie. În acest
caz, diametrul vertical ajunge la 10 – 12 cm pe partea dreaptă, la persoanele cu ficatul „plat”,
diametrul vertical hepatic d rept poate diminua până la 5 cm.

Fig.3 Lobulația hepatică [2]

Lobul hepatic are prop riul său aport sanguin portal și arterial și un drenaj venos prin vena
centrolobulară.
Venele centrolobulare converg pentru a forma venele hepatice.
Există 3 vene hepati ce principale care constituie pediculul eferent al ficatului și care se varsă
în vena cavă inferioară și anume vena hepatică stângă, vena hepatică mediană respectiv vena
hepatică dreapt ă. (Fig.4 ).

Fig.4 Venele hepatice

Vena cavă inferioară reprezintă mijlocul de fixare a ficatului prin intermediul celor 3 vene
suprahepatice. [4]
Vena hepatică stângă separă ficatul stâng în 2 părți și anume: anterior și posterior.
Vena hepatică mediană este formată din 2 ramuri: dreaptă și stângă în porțiunea mijlocie a
ficatului.
Vena hepatică dreaptă prezintă un trunchi venos care se varsă la nivelul marginii drepte a
venei cave inferioare și drenează sectorul anterior respectiv posterior al ficatului drept. [1]
Ficatul este un organ cu funcții complexe el reprezentând o stație intermediară între intestin si
circulația sistemică. Această stație intermediară este implicată în transportul, depozitarea
respectiv metabolizare anumitor produși care prin circulația hepa tică vor ajunge în întregul
organism.
Vena portă hepatică principală are un diametru de 1.09 cm și participă în proporție de 75 –
80%, iar artera hepatică în proporție de 20-25% la masa sanguină a ficatului.
Vascularizația ficatului:
a) Artera hepatică proprie
Artera hepatică comună (AHC) ia naștere din trunchiul celiac (TC) . La început continuă
direcția acestuia și când întâlnește vena portă se divide în două ramuri terminale: hepatică
proprie (AHP) și artera gastroduodenală (AGD) .
 Artera hepatică propr ie se divide la nivelul hilului hepatic în ramura dreaptă (AHDr)
și stângă (AHSt g). De regulă , artera hepatică stângă este mai scurtă decât artera
hepatică dreaptă.
-AHP prezintă o lungime ce variază între 0,5 -3 cm, iar diametrul – de la 0,3 până la 0,6 cm ,
-AHD r prezentând o lungime de 2 -4 cm și un diametru de 0,2 -0,4 cm
-AHSt g prezentând o lungime de 2 -3 cm, și un diametru cuprins între 0,2 -0,3 cm .[12]
 Artera gastroduodenală se bifurcă în artera gastroepiploică dreaptă și arterele
pancreaticoduodenale an terioară și posterioară. [10]

Fig.5 Vascularizație arterială hepatică, clasificare după N. Michels [10]

b) Vena portă hepatică
Vena are rolul de a colecta sângele tubului digestiv subdiafragmatic, al pancreasului și
respectiv al splinei.
Trunchiul principal al venei porte se bifurcă (la nivelul hilului hepatic ) în ramurile: stâ nga și
dreapta, ramul portal drept se divide în ramul drept anterior și posterior, iar ramul portal stâ ng
se divide în ramurile care alimentează segmentele II, III și IV. Vena segmentară dreaptă
secundară pornea de la ramura stângă la o distanță de 1 cm de la bifurcație.
Vena port ă prezintă o lungime de 8 -10 cm respectiv un calibru de 15 mm . [10]

Fig.6 Anatomia venoasă portală [10]
Diametrul trunchiului comun al venei por te varia ză între 0,16 și 0,18 cm:
-al ramurei drepte – 0,12-0,14 cm,
-al celei stângi 0,10 -0,12 cm. [12]
Fluxul sanguin hepatic este în proporție de 25% din DC cu două surse.
-circulație funcțională (cu ↓ O2) – vena portă (70%)
-circulație nutritivă (cu ↑ O2) – artera hepatică (30%) [11]
 Sistemul vascular funcțional – format din sistemele venelor porte, principală și
accesorii.
Vena portă prezintă 3 porțiuni și anume: retropancreatică, retroduodenală și intraomentală.
Venele sale afluente sunt gastrice dreaptă și stângă, pancreatico -duodenale superioare, cistice,
ale ligamentului rotund (cu lungime de 5 – 6 cm), aranțiană și, inconstant cel e paraombilicale,
dreaptă și stângă; adițional sunt descrise venele capsulare, vasculare și coledociene.
În pediculul hepatic aferent , vena portă principală este situată într -un plan posterior arterei
hepatice (spre stânga) și ductului hepato -coledoc (spre dreapta), ambele cu traiecte divergente
distal. [7]
Ramul portal drept:
– prelungește traiectul venei porte hepatice
– drenează venele cistice inferioare
– se divide dicotomic în venele portale secționale, anterioară și posterioară și câteva
pentru partea dreaptă a lobului caudat.

Ramul stâng :
– are traiect bisegmentat în unghi diedru, transversal și ombilical
– din prima porțiune emerge un ram caudat stâng, iar din cea de -a doua ramuri portale
secționale, medială și laterală
Anastomozele porto -cave sunt cone xiuni venoase între sistemele port și cave. Ele sunt
multiple și reprezintă căi de supleere a drenajului venos în obstrucția portală. Unele sunt
permanente (la nivelul esofagului distal, cardiei și rectului) iar altele, ocazionale
(materializate și manifes te în hipertensiunea portală intra – sau infrahepatică), odată cu
repermeabilizarea unor vene vestigiale inconstante (ombilicală, duct venos,
paraombilicale ).[7]
 Sistemul vascular nutritiv al ficatului este format din artere hepatice provenite din două
surse: artera gastrică stângă și artera hepatică comună. Uneori, poate exista și o arteră
hepatică dreaptă, ram din mezenterica superioară, cu traiect ascendent, retroportal.
Artera hepatică proprie , reprezintă un ram terminal al arterei hepatice comune , un traiect
ascendent pe o înălțime de 15 – 20 mm, spre hilul portal, pe fața ventro -medială a venei porte,
la stânga ductului biliar principal.[7]
Ea emite câteva ramuri colaterale și se divide în ramurile terminale dreaptă și stângă.
Ramul drept – care fu rnizează artera cistică și finalizează în hem ificatul drept prin două
ramuri pentru lobul drept (anterior și posterior) cu ramuri pentru segmentele 5, 8, 6, 7 și
pentru partea dreaptă a lobului caudat (Fig.7 ).
Ramul stâng – vascularizează hemificatul stâng (secțiunile medială și laterală cu segmentele
4, 2 și 3), jumătatea stângă a lobului caudat și lobul pătrat (Fig.5) . [7]
Debitul hepatic este de aproximativ 1500 ml pe minut, reprezentând cca. 20 -25% din debitul
cardiac.

Fig.7 Segmentarea ficatului [8]

Vena portă respectiv artera hepatică se continuă cu vase care dau naștere la venule portale și
arteriole hepatice ce pătru nd în centrul acinului hepatic. Acinul hepatic reprezintă unitatea
funcțională a ficatului .
Sângele este apoi condus pr in vase din ce în ce mai mari spre venele hepatice .
Presiunea sângelui din vena portă este de aproximativ 10 mmHg iar p resiunea sângelui din
artera hepatică este de aproximativ 90 mmHg. „
Raportul dintre rezistența presinusoidală și cea postsinusoidală > raportul dintre rezistența
precapilară și cea postcapilară în orice alt pat vascular al organismului. „
Ficatul conține aproximativ 15% din volumul total de sânge din corp.
Sistemul arterei hepatice prezint ă autoreglare: „
– fluxul variază invers proporțional cu cel al venei porte; „
– dacă scade fluxul în sistemul venei porte ⇒ crește compensator fluxul în sistemul
arterei hepatice. „
Sistemul venos port nu prezintă autoreglare. Fluxul în port ă depinde doar de fluxul sanguin
din teritoriile aferente. „
Ficatul menține un consum constant de O 2. [11]

Funcțiile ficatului:
 Vasculare – responsabile cu depozitarea și filtrarea sângelui
 Metabolice
 De sinteză
 Secretorii și excretorii – responsabile pentru formarea bilei
 De detoxifiere și de epurare plasmatică.

Bibliografie :
[1]Elemente de morfo -fiziologie hepatică, Petru L.Matusz, Marius Raica, Rodica Mateescu,
Delia Zăhoi, Claudia Mederle, Editura Brumar
[2]http://www.umfiasi.ro/ProgrameEuropene/Emediqual/Prezentari%20Scoala%20de%20Var
a/PROCEEDING%20DE%20HISTOLOGIE%20%C5%9EI%20HISTOPATOLOGIE%20H
EPATIC%C4%82.pdf , accesat în data 21.03.2018
[3]https://sites.google.com/site/odettessonographyportfolio/dms -121–cross -sectional –
anatomy/liver -anaotmy -normal , accesat în data 2 1.03.2018
[4]https://www.justmed.eu/files/rezi/Angelescu%20%20Tratat%20de%20Patologie%20Chiru
rgicala.pdf , accesat în data 05.04.2018
[5]https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4038911/ , accesat în data 23.03.2018
[6]http://www.medtorrents.com/blog/bolile_sistemului_digestiv_si_organele_anexe_la_copii/
2017 -03-18-1914 , accesat în data, 11.04.2018
[7]http://www.umfiasi.ro/ProgrameEuropene/Emediqual/Studiul_ficatului.pdf , accesat în data
26.03.2018
[8]http://www.ymed.ro/anatomia -functionala -a-ficatului/ , accesat în data 26.03.2018
[9]https://www.procto.ro/ficatul -anatomia -ficatului/ , accesat în data 05.04.2018
[10]http://medclub.eu/load/chirurgie/925 -anatomia -arteriala -hepatica/ , accesat în data
05.04.2018
[11]http://fiziologie.umft .ro/ro/CV14.PDF , accesat în data 05.04.2018
[12]http://usmf.md/uploads/Downloads/Medicina%202/Anatomia%20topografic%C4%83/m
anuale/Anatomia%20Topografic%C4%83%20a%20pediculului%20hepatic%20Guzun%20G
h.%20pdf.pdf , accesat în data 05.04.2018
[13]http://www.corpul -uman.com/wp -content/uploads/2011/04/ficatuluman -3.jpg , accesat în
data 11.04.2018