Anatomia Si Fiziologia Meningelui
PROIECT DE CERTIFICARE
CUPRINS
1.CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
ANATOMIA MENINGITEI
VASCULARIZATIA MENIGITEI.
NOTIUNIDE FIZIOLOGIE
2. CAPITOLUL II
PREZENTAREA AFECTIUNII
DEFINITIE
ETIOLOGIE.
EPIDEMIOLOGIE
SIMPTOMALOGIE
FORME CLINICE
COMPLICATII
DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC CLINIC.
DIAGNOSTIC PRIN IMAGISTICA MEDICALA.
ANALIZA DE LABORATOR
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
TRATAMENT
PROFILAXIE
CAPITOLUL III
PROCES NURSINGCAZ I
PLAN INGRIJIRE
TEHNICI SPECIFICE
CAZ II
PLAN INGRIJIRE
TEHNICI SPECIFICE
CAZ III
PLAN INGRIJIRE
TEHNICI SPECIFICE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Meningitele reprezintă un capitol de patologie cu o remarcabilă uniformitate calitativă a manifestărilor clinice care sunt variabile mai mult din punct de vedere cantitativ .
Lucrarea este structurată pe mai multe capitole care cuprind :
Partea teoretica cu noțiuni de anatomie și fiziopatologie, epdemiologie, morfopatologie, etiologie, complicații,diagnostic clinic și paraclinic, investigații, tratamentul, rolul A.M. general și specific secției.
Ne oprim în special asupra subcapitolului : Anatomia și fiziologia meningelui, unde întâlnim mai multe clasificări de meningită.
Meningita acută poate fi clasificată după diferite criterii și anume :
Etiologie, dupa aspectul L.C.R.-ului, după mecanismul de producere.
După etiologie meningitele acute infecțioase pot fi cauzate de bacterii,viruși,fungi și protozoare.
VIRUSURILE: Determină frecvent meningite cu lichid clar .
Cele mai frecvente virusuri sunt:
Enterovirusuri( virusul poliomielitic, ECHO.coxsackie);
Arbovirusuri;
Mixovirusuri( virusul urlian, virusul rujeolic, myxovirus influentzae);
Adenovirusuri( virusul herpetic, virusul varicelo-zosterian, virusul citomegalic).
BACTERIILE: Produc meningitele cu lichid tulbure sau purulent:
Coci gram pozitivi( pneumococ, stafilococ, streptococ);
Bacili gram pozitivi( bacteria cărbunoasă, listeria);
Bacili gram negativi( Haemophilus influenzae, E. Coli, Salmonell, Klebsiella pneumonia, Proteus);
Coci gram negativi( meningococ);
Microbacterii.
În meningita acută infecțioasă, aspectul L.C.R.-ului(obținut prin rahicente-za) poate fi: clar, purulent, hemoragic.
Meningitele cu lichid clar.
Prezintă LCR clar de la început și pe tot parcursul evoluției bolii.
Se caracterizează prin:
-debut brusc;
-LCR clar;
-fără bacterii în LCR;
-evoluție benignă.
Germenii cei mai incriminați sunt virusurile: ECHO, coxsackie, urlian, etc.
Meningitele cu lichid clar trebuie diferențiat de meningita TBC, încă frecvent întâlnită, care este, de asemenea, o meningită cu LCR clar.
Meningitele bruceloase, leptospirotice, fungice, sunt de asemenea, meningite cu lichid clar.
2.Meningitele purulente. Prezintă un LCR tulbure, galben verzui, conținând un număr mare de elemente celulare, cele mai multe fiind polinucleare, din LCR, putând fi identificat agentul etiologic bacterian.
3.Meningitele cu lichid hemoragic. Prezintă un LCR hemoragic pe toată durata puncției lombare, nu coagulează în eprubetă, iar hematiile sedimentează pe fundul eprubetei.
Meningitele cu lichid hemoragic sunt foarte rare, iar etiologia lor este de obicei bacteriană(meningita cărbunoasă, meningită listeriană, etc.).
Meningitele acute infecțioase constitue o urgență a patologiei infecțioase datorită persistenței pe plan mondial a unei morbidități crescute.
Partea practică cuprinde cele trei cazuri care fac studiul acestei lucrări.
Cazurile sunt studiate diferit, în funcție de vârstă și sex.
Cazul nr.1: este o elevă de 18 ani, cu diagnostic de Meningită seroasă acută de etiologie virală.
Cazul nr.2 : este un copil în vârstă de 07 ani, cu diagnostic de Meningită limfocitară (seroasă) urliană. Oreion cu stare generală alterată.
Cazul nr.3 : este un bărbat în vârstă de 34 de ani, cu diagnostic de Meningită limfocitară seroasă acută de etiologie virală.
CAPITOLUL I: PARTEA TEORETICĂ
1. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA MENINGELUI
Meningele
– Definiție.
Meningele reprezintă învelișul membranos care acoperă creierul și măduva spinării. Structura meningelui este astfel alcătuită încât corespunde întru totul necesității funcționale de protejare a Sistemului nervos central și anexelor sale, cunoscut sub numele de Sistem nervos cerebrospinal sau Nevrax, care este format din măduva spinării și encefal.
Astfel, deosebim: meningele rahidian și meningele cranian (învelișurile creierului).
Meningele Rahidian
În interiorul canalului vertebral, măduva spinării este învelită în trei membrane de protecție de natură conjunctivă, numite meninge. La nivelul găurii occipitale, ele se continuă cu meningele cranian, care acoperă encefalul.
De la exterior la interior, acestea sunt dispuse în următoarea ordine: Duramater, Arahnoida și Piamater.
Meningele cranian (învelișurile creierului)
Învelișurile creierului, sau meningele cranian, sunt reprezentate de: Duramater cranian, Arahnoida cranian, Piamater cranian care continuă, la acest nivel, învelișurile măduvei, acoperind encefalul.
Duramater cranian – se află în raport cu pereții cutiei craniene, de ale cărei oase aderă, alcătuind un fel de periost al acestora (periost intern). În grosimea duramater se află artera meningeană, care hrănește atât țesutul ei fibros, cât și oasele cutiei craniene, în locul de aderență cu aceasta.
O particularitate a duramater craniene sunt spațiile venoase, numite sinusuri, pline cu sânge venos. Acest sânge este condus spre vena jugulară internă.
Duramater cranian nu acoperă encefalul la suprafață ca un strat al ei, în unele locuri ea pătrunde printre diferitele părți ale lui, separându-l. Cea mai voluminoasă prelungire a duramater pătrunde printre emisferele cerebrale în fisura interemisferică, alcătuind Coasa creierului. Duramater pătrunde de asemenea între lobii occipitali și cerebel și formează cortul cerebelului, care desparte emisferele cerebrale de emisferele cerebeloase, dând naștere unui sept mai mic, numit Coasa cerebelului.
O porțiune a duramater căptușește șaua turcească, formând locul glandei hipofize.
2) Arahnoida craniană – este o lamă conjunctivă, formată din celule endoteliale, care trimite printre fibrele dureimater prelungiri numite vilozități arahnoidiene. Unele din aceste vilozități, fiind mai mari în special în regiunea din creștetul capului, poartă denumirea de Granulațiile Pacchioni. Ele pot străpunge uneori fibrele dure și ajungând la os și săpând în el niște gropițe. Arahnoida învelește encefalul ca o pânză de păianjen, trecând peste scizuri și șanțuri ca un fel de punte, fără să pătrundă în ele.
Datorită acestui fapt, la denivelările mai mari, se formează între Arahnoidă și Piamater niște pungi numite Cisterne.
În cisterne, precum și în întregul spațiu subarahnoidian (spațiul dintre arahnoidă și piamater) se află lichidul cefalorahidian (L.C.R.)
În marea cisternă și în fundul de sac subarahnoidian se fac puncțiile, respectiv puncția suboccipitală și puncția lombară.
Între arahnoida și duramater se află spațiul subdural.
Piamater cranian – vine în raport direct cu substanța cenușie a creierului. Ea urmărește intim suprafața creierului, pătrunzând prin șanțuri și scriuri, îndepărtându-se la nivelul acestora de arahnoidă și formând cisternele subarahnoidiene amintite. Piamater este o membrană fibrovasculară cu roș nutritiv al substanței nervoase.
1.2 VASCULARIZAȚIA MENINGITEI
L.C.R. – are rol protector, nutritiv (datorită bogăției sale în zahăr) și de excreție (de a elimina și debarasa țesutul nervos de unii produși ai metabolismului).
L.C.R. – este clar ca apa de stâncă, incolor, inodor
Prin structura lor și mai ales prin anvelopa de lichid constituită de LCR, meningele exercită în primul rând un rol mecanic și de susținere a sistemului nervos central. Creierul este supus continuu la presiuni și deplasări foarte violente din toate direcțiile. Prin suspendarea sa în interiorul cutiei craniene și prin legăturile multiple cu care este ancorat de către meninge, prin cele trei forțe ale acestora, creierul suportă aceste presiuni și noxe fără să le perceapă. În cazul unei retrageri exagerate ale LCR de exemplu, encefalul suferă până la refacerea lichidului extras, exteriorizând această suferință printr-o cefalee vie, mai ales în timpul deplasărilor.
Meningele și LCR ar mai avea un rol metabolic, nutritiv al țesutului nervos subiacent. Aceasta se poate deduce din bogăția de vase ale Piamater.
Concentrația constantă, dar ridicată în clorură de sodiu, face din LCR un mediu propice pentru menținerea unui tonus al neuronilor.
Cert este că el are un rol de epurare, de eliminare a substanțelor străine pătrunse în spațiile cerebrale, ceea ce o dovedește rapiditatea cu care se normalizează uneori un lichid purulent sau hemoragic în cazul meningitelor sau al hemoragiilor cerebrale.
În concluzie, meningele și LCR asigură o protecție mecanică și biochimică complexă, care determină o funcționare normală și constantă a Sistemului Nervos Central.
Orice perturbare în una sau mai multe din componentele meningiene va atrage după sine o tulburare mai mult sau mai puțin importantă a întregului sistem pe care îl susține și îl protejează .
1.3 NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE
Germenii ajung la meninge prin propagare hematogenă , prin extensie de la o infecție de vecinătate(de exemplu sinuzită , abces epidural ) sau prin fistula LCR (de exemplu , datorată mielomeningocelului , sinusului dermal spinal , traumatismelor craniene deschise sau procedeelor neurochirugicale ) .
Suprafața bacteriană este esențială pentru succesul colonizării și al însămințării LCR de către meningoci , H.influenzae tip b și pneumocci , de exemplu cilii specializați permit meningococilor să se lege de celulele nazofaringiene și să traverseze bariera mucoasei .
În curentul sanguin , capsula bacteriană rezistă atacului neutrofilelor , celulelor sistemului reticuloendotelial și căii clasice a complementului .
Receptorii pentru cili și alte componente ale suprafeței bacteriene din plexurile coroide – un loc precoce a inflamației SNC –facilitează penetrarea în LCR .
Fiziopatologie reprezintă calea de pătrundere a agenților patogeni în Sistemul Nervos Central (SNC)
Calea hematogenă – este modalitatea cea mai frecventă atât pentru bacterii (bacteriemie) în cazul meningitelor meningococice sau pneumococice.
Calea directă – în meningitele survenite după traumatismele craniocerebrale, după fisuri sau malformații congenitale.
Calea prin contiguitate – reprezintă modul principal de propagare a infecției de la focare învecinate meningelor (otice, sinuzale, osoase, vasculare, abcese cerebrale)
Calea septinevritică (nervoasă) – este importantă pentru unele virusuri cu mare potențial neurotrop (Rabic, Echo, Coxsackie, Zoster, Herpetic, etc.)
Cale limfatică – în special periolfactivă este admisă prin relațiile speciale pe care le are nervul olfactiv cu spațiile subarahnoidiene cerebrale. Infecțiile nazofaringiene ar putea să se propage producând inițial meningite bazilare cu generalizare ulterioară (de exemplu rinosinuzită meningococică).
PREZENTAREA AFECȚIUNII
DEFINIȚIE
Meningita este afecțiune infecto –contagioasă caracterizată prin inflamația meningelui provocată de diverși agenți infectioși.
CAUZE: este în primul rând infecția meningelui și contaminarea lui cu germeni patogeni.
Există însă și numeroase cauze neinfecțioase de afectare meningiană care au însă o incidență mai mica : :hemoragii meningiene prin ruptură musculară sau anevrism .
Răspândirea sau poarta de intrare a acestor germeni patogeni este influențată de anumiți viruși cum ar fi: Enteroviruși [Coxackie și Echo] pe cale digestivă ,Mixoviruși pe cale aeriană, Arbovirus prin înțepături de andropode care au cea mai largă răspândire pe plan mondial.Lipsa unor cunostințe despre boală și sănătate a fiecarui individ duce la înmulțirea și răspândirea boliloraminarea lui cu germeni patogeni.
Există însă și numeroase cauze neinfecțioase de afectare meningiană care au însă o incidență mai mica : :hemoragii meningiene prin ruptură musculară sau anevrism .
Răspândirea sau poarta de intrare a acestor germeni patogeni este influențată de anumiți viruși cum ar fi: Enteroviruși [Coxackie și Echo] pe cale digestivă ,Mixoviruși pe cale aeriană, Arbovirus prin înțepături de andropode care au cea mai largă răspândire pe plan mondial.Lipsa unor cunostințe despre boală și sănătate a fiecarui individ duce la înmulțirea și răspândirea bolilor contaginoase.
2.2. ETIOLOGIE
Din totalitatea virusurilor cunoscute și din statisticile consultate, cele mai frecvente virusuri incriminate în producerea de meningite acute la om sunt:
Enterovirusurile, care au cea mai largă răspândire pe plan mondial și care cuprind:
virusurile poliomielitice, cu cele trei tipuri cunoscute (I, II, III);
virusurile Coxsackie grupa A, cu cele 26 serotipuri și grupa B cu 6 serotipuri;
virusurile Echo, cu 28 de tipuri antigenice diferite
Mixovirusurile, care cuprind virusul urlian, gripal și paragripal.
Virusul coriomeningitei limfocitare benigne (Armstrong).
Virusurile bolilor eruptive, printre care importante sunt virusurile herpetice (Herpes simplex), virusul varicelos, al rubeolei și al rujeolei.
Virusurile cu predilecție pentru țesutul limfohematopoietic (virusul mononucleozei, limfocitozei infecțioase, virusul hepatitei epidemice).
Arbovirusurile, cu peste 70 de tipuri, care constituie un grup aparte. Ele afectează în special țesutul nervos, lezând fie substanța albă, fie pe cea cenușie sau pe amândouă, cu un aspect clinic de leuco-, polio- sau panencefalită, în care meningele poate fi și el interesat.
EPIDEMIOLOGIE
Aceasta diferă după agentul cauzal, atât ca incidență sezonieră, cât și ca distribuție pe grupe de vârstă.
Sursa de infecție care produce meningita diferă – la meningitele cu Enterovirusuri sursa se face pe cale digestivă, la Mixovirusuri pe cale aeriană, la Arbovirusuri prin înțepături de artropode, la meningita din boala ghearelor de pisică prin zgârieturile produse de acest animal.
SIMPTOMALOGIE
O afecțiune respiratorie prodromală sau o faringită preced deseori febra , cefaleea , redoarea de ceafa si voma , care carecterizează meningita acuta .
Adulții pot ajunge în stare gravă în mai puțin de 24 de ore și copii pot ajunge în aceași stare într-o perioadă mai scurtă .
La copii mari și adulți modificările de constiență evoluează spre iritabilitate , confuzie , somnolență , stupoare și comă .
Pot să apară convulsii și afectarea nervilor cranieni .
Deshidratarea este frecventă și colapsul vascular poate conduce la șoc și la sindromul Waterhouse-Friderichsen , mai ales în septicemia meningococică .
Hemipareza și alte deficite focale pot fi produse de infarctul cerebral , dar apariția lui precoce este rară în meningite și mai degrabă sugerează un abces cerebral, ismie focală produsă prin emboli septici dintr-o endocardită bacteriană sau paralizie Todd .
La copii cu vârsta între 3 luni și 2 ani , simptomele sunt mai puțin predictibile .
Sunt frecvente febra , voma , iritabilitatea , convulsiile , țipătul ascuțit și bombarea sau tensionarea fontanelei ,redoarea cefei poate lipsi .
La sugari și la copii mici , revărsatul subdural se poate dezvolta după câteva zile .
Semnele tipice sunt convulsiile , febra persistentă și cresterea perimetrului cranian .
Puncțiile subdurale la nivelul șuturilor coronare decelează o hiperproinorahie .
FORME CLINICE
Meningita seroasă acută este caracterizată printr-un debut brusc: cu cefalee, febră până la 380C, frison, fatigabilitate, slăbiciune generală, vărsături, fotofobie, poziție antalgică, redoarea cefei, semnul Brudzinski, de intensitate medie, uneori sunt reprezentate de amețeli, mialgii, lombalgii, artralgii, angina, semne de hipertensiune intracraniană cerebrală, iritabilitate, somnolență, convulsii, delir, comă, respirație neregulată.
În unele meningite acute (cu lichid clar) viral (cu Echo și Coxsackie) există și erupții cu caracter maculos sau maculo – papulos, de culoare roz sau roșie, palidă și de scurtă durată. Faringele este hiperemic și deseori prezintă microvezicule sau pete hemoragice.
COMPLICAȚII
Prognosticul meningitelor virale este, în majoritatea cazurilor, favorabilă, obținându-se o recuperare completă. Totuși, sunt posibile unele sechele neuropsihice prin tulburări de circulație lichidiană sau prin urmările unui proces encefalitic concomitent sau apariția și agravarea edemului cerebral (este indicată internarea).
Meningita meningococică este o boală care trebuie considerată ca urgență și tratată în primele ore, evoluția fiind în acest caz favorabilă.
Tratamentul face ca semnele clinice să se amelioreze și LCR să se limpezească. În lipsa tratamentului, evoluția este severă și prognosticul este rezervat.
Complicațiile sunt toxice și septice:
-Miocardite toxice;
-Hemoragii la glandele suprarenale;
-Tulburări de auz, până la surditate definitivă;
-Neuroretinita cu pierderea vederii;
-Complicații pulmonare( pneumonii, bronhopneumonii);
-Complicații articulare( artrite);
-Sinuzite.
Prognosticul este mult îmbunătățit în urma tratamentului cu chimioterapeutice și antibiotice.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv.
Se pune pe:
-Date clinice;
Diagonosticul meningitelor se pune prin metode complexe –clinice , paraclinice și de laborator , care trebuie parcurse cât mai repede .
Prima etapa este aceea a diagnosticului de boală care se pune clinic prin căutarea și depistarea sindromului meningian .
Acesta cuprinde unele simptome (fotofobie , rahialgii și manifestările datorate hipertensiunii intracraniene :cefalee , vărsături uneori bradicardie și tensiune arterială crescută ,convulsii,comă),precum și extreme de importantele semne de iritație meningiană (redoarea cefei , semnul Kering , Brudzinski , Lasegue,altrepiedului )
Datele clinice se referă la prezența sindromului meningian .
Diagnostic prin imagistica medicală
Imagistica medicală cuprinde diferite procedee pentru a crea imagini ale corpului uman în scop clinic. Imagistică medicală este extrem de importanță în confirmarea, evaluarea în mod corect și documentarea cursului unei afecțiuni, precum și în evaluarea răspunsului la tratament.
Pentru diagnosticarea meningitei se utilizează următoarele examene :
. tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică nucleara (RMN) la nivelul capului, pentru găsirea tumefierii țesuturilor cerebrale sau a complicațiilor, cum ar fi leziunile cerebrale
-radiografie toracica, în căutarea unei infecții pulmonare
-Date epidemiologice;
Datele epidemiologice clinice și rezultatele examinărilor paraclinice sunt informații furnizate de examenul L.C.R.
Datele epidemiologice se referă la cazurile existente de purtători de meningococi în cavitatea nazofaringiană sau de existența anginelor cu aceeași etiologie
Datele epidemiologice pot aduce argumente utile în diagnostic – apariția unei meningite într-o colectivitate în care sunt cazuri de oreion, sau într-o colectivitate unde au fost cazuri diagnosticate virusologic de poliomielită (infecții cu virusul Echo sau Coxsackie).
Se stabilește luarea corectă a semnelor meningiene (anamneza).
Anameza poate depista situații care pledează în favoarea pneumococului (pneumonii , otite , sinuzite , meningite repetate ) .
DATE DE LABORATOR
Datele de laborator sunt cele care precizează originea meningococică și furnizează diagnosticul de certitudine (pentru precizarea etiologiei este necesară cercetarea virusului în materii fecale, spălături nazofaringiene, L.C.R., sânge).
Puncția lombară, prin care se extrage un LCR purulent, cu Randy(+) și elemente numeroase(3000 până la 10 000/mm³), ajută la punerea diagnosticului .
Deosebit de important este ca diagnosticul pozitiv să fie făcut cât mai precoce. Întârzierea diagnosticului poate duce la deces sau la vindecare cu mari sechele neuropsihice mai ales la copii mici.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Cel mai important, trebuie făcut cu meningismul bacterian (prezența sindromului meningian, fără a exista modificări citologice și biochimice ale LCR-ului) – meningita bacteriană, meningite virale, hemoragia subarahnoidiană, tumori cerebrale, abcese cerebrale.
TRATAMENT
Acesta constă în: tratamentul profilactic, tratamentul curativ sau medicamentos (în general simptomatic, însă în unele cazuri și patogenic) și tratament igienodietetic.
• Tratamentul profilactic: se realizează prin izolarea bolnavului, vaccinarea (antipoliomielitică, antigripală, antiurliana, antirujeolica, antirubeolica, antihepatita virală etc.), educația sanitară a bolnavilor și aparținătorilor, igienă corespunzătoare.
• Tratamentul curativ sau medicamentos: este obligatorie internarea bolnavului în spital, precum și izolarea acestuia de alte boli infectocontgioase. Tratamentul medicamentos este conform prescripțiilor în funcție de etiologie. De asemenea, acesta mai este și în funcție de antibiogramă. Tratamentul simptomatic se face cu antialgice, sedative, antitermice, antiinflamatorii, antiemetice, vitaminoterapie, corticoterapie, oxigenoterapie (unde este cazul). Pe lângă tratamentul medicamentos, se mai pot efectua cu rol decompresiv puncții rahidiene.
• Tratamentul igieno-dietetic: se va asigura un repaos la pat, îndepărtarea tuturor factorilor generatori de boală, fără consum de alimente iritante și excitante a Sistemului Nervos Central, bogat în vitamine.
PROFIXILAXIE
Antibioticele și tratamentul simptomatic instituit precoce au redus rata mortalității prin meningită acută bacteriană la 10 % .
Totuși meningită tratată tardiv sau care apare la nou născut sau la vârstnic este desori fatală .
Un număr scăzut de leucocite în periferie este un semn de diagnostic sever .
Leucopenia persistența , întârzierea tratamentului și apariția sindromului Water-house Friderichesen reduc șansele de supraviețuire .
Supraviețuitorii prezintă ocazional semne de afectare a nervilor cranieni sau de infarct cerebral , covulsii recidivante sau retard mental.
PROCES DE NURSING
2.9. Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor
Rolul asistentei medicale în secția de boli infecto-contagioase este :
– de a asigura un mediu de siguranță și încredere pentru bolnavi.
– de a asigura repaos la pat, fizic și psihic pe toată perioada de internare.
– de efectuare a unor anchete epidemiologice în focar, efectuarea vaccinurilor,înregistrarea funcțiilor vitale, administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic.
-de a asigura un regim igieno-dietetic.
– de a pregăti bolnavul și materialele necesare unor investigații ca de exemplu: puncția lombara pentru examenul L.C.R.
– de a aplica tehnici specifice de prelevare a produselor patologice și biologice în vederea depistării germenilor patogeni.
EXAMENUL FIZIC
Inspecția – bolnavul este cercetat din creștet până în tălpi.
El trebuie să fie dezbrăcat, întotdeauna examinându-se întregul organism, chiar dacă suferința pentru care se consultă este localizată la o anumită regiune.
Se vor consemna observațiile privitoare la culoarea tegumentelor și mucoaselor, eventualele formații anormale de pe tegumente și mucoase, conformația diferitelor segmente ale corpului (torace, coloană vertebrală, bazin, membre) și se vor controla diferitele mișcări fiziologice: flexiunea și extensia capului, mișcările coloanei vertebrale și membrelor.
Inspecția poate furniza relații și asupra mișcărilor respiratorii ( tipul costal-superior la femei, costal-inferior la adolescent și costo-abdominal la copii și adulți ).
Poate oferi date privind :
– atitudinea și poziția pacientului;
– starea de nutriție:
– faciesul;
– modificări ale sistemului osteo-articulare;
– tulburări neurologice.
Tehnica palpării – folosește simțul pipăitului prin aplicarea degetelor și palmelor pe
suprafața tegumentelor și organelor diverselor regiuni.
– da informatii asupra ritmului respirator . Ea vizează: – peretele toracic;
– palparea vârfurilor și barelor plămânilor;
– palparea plămânului adică a freamătului pectoral.
Tehnica percuției – este metoda care completează și mai bine un diagnostic de supoziție
– folosește lovirea (ciocnirea) pereților toracelui,pentru a provoca zgomote
– de regulă se percută ritmic cu degetul mediu de la mâna stângă care este aplicat pe regiunea de percutat
– în acest fel se obțin sunete cu tonalitați variate care sunt deosebite în condiții patologice față de condiții fiziologice : matitate (scaderea sonoritatii) ; hipersonoritate (creșterea sonoritătii).
– se face cu pacientul în ortostatism sau în șezut, pe pat pentru fețele posterioare și mediană și culcat pe spate sau în șezut, pentru fața anterioară .
Tehnica ascultării – este o metodă prin care se încheie examinarea aparatului respirator, rezultatul fiind o sumă a modificărilor decelate;
– tehnica: se face cu stetoscopul biauricular, aplicat pe torace cu toată membrana pentru sesizarea și interpretarea diferitelor zgomote, care se produc în cursul respirației,tusei și a comunicării ; pacientul fiind în poziție șezândă sau în ortostatism.
CAZUL NR. I
1.1. PLAN DE INGRIJIRE
I. Culegera datelor
Nume si prenume : Avram Oana
Data nasterii : 01.01.1996
Varsta : 18 ani
Sex : F
inaltimea: 1,65 m
greutatea: 60 Kg.
Grupa sanguina: 01 RH: (+)
Domiciliul : Matca
Nationalitatea : romana
ocupatia: elevă clasa a XII-a
starea civila : necăsătorită
religia : ortodoxă
alergii : nu se stie alergică
Data internării: 19.03.2013 – Spitalul Municipal Anton Cincu, Tecuci
Data externării: 24.03.2013
Diagnostic de internare: pneumonie virală acută
Motivele internării: tuse spastică, dispnee, febră, disfagie, disfonie, junghi toracic, cefalee.
Situația familială și socială: singură la părinți, locuiește cu familia.
Antecedente personale fiziologice: este născută la termen, pe cale naturală, este primul copil, născut cu o greutate de 3200gr., i-au ieșit dinții la 7-8 luni, a mers la 1 an și a început să vorbească în jurul vârstei de 2 ani.
Menarha, la 13 ani, cantitate normală, durata 4-5 zile, interval regulat, fără dureri.
Antecedente Personale Patologice: a facut bolile copilăriei până la vârsta de 7 ani. .
Antecedente heredo-colaterale: neagă TBC, lues, SIDA, hepatită A,B în familie.
Condiții de viață: corespunzătoare, locuiește împreună cu părinții într-un apartament cu două camere.
data internarii : 01.02.2014, ora 815
data externarii :
diagnostic clinic : Meningită seroasă acută de etiologie virală
motivele internarii : pacienta prezintă facies crispat, grețuri, vărsături, postura inadecvată, hipertermie, buze uscate, cefalee și gemete
situatia familiala : locuiește cu familia.
conditii de viata pacienta locuiește împreună cu parinții , într-o casă cu două camere, baie și bucătărie; are condiții medii de viață
Istoricul bolii debut sub formă de viroză respiratorie, în urmă cu 4-5 zile, manifestate prin cefalee, hipertemie, disfagie (stare patologică cu dureri musculare, însoțite de pronunțată senzație de oboseală, întâlnită în perioadă de început a unei boli infecțioase – gripa).
Fiind la școală la orele de curs și simtindu-se extrem de rău, pacienta s-a prezentat pentru consult, la cabinetul medical al școlii, unde medicul, în urma investigațiilor, i-a dat bilet de trimitere la secția de Contagioase.
Asistenta medicală de la cabinet i-a masurat și înregistrat funcțiile vitale: TA=110/80,
T =38,8°C, P=80, R=23, după care a anunțat Serviciul ambulatoriu și a fost transportat la secția de Contagioase.
II. ANALIZA DATELOR
ANALIZE DE LABORATOR
Nevoi fundamentale alterate
Nevoia de a evita pericolele.
P: amețeala
E: cefalee
S: Puls 80 batai /min
OBIECTIVE – pacienta să nu mai prezinte dureri in următoarele ore
DEPENDENTA- pericol de infecție și apariția complicațiilor, cauzată de inflamația și contaminarea intensă a meningelui cu germeni patogeni
SURSA DE DIFICULTATE- redoarea cefei, amețeli, fotofobie, grețuri, febră moderată
INTERVENȚII PROPRII
asigur repaos la pat și-i recomand să se liniștească
îi creez un microclimat corespunzător
INTERVENȚII DELEGATE:
recoltez analize pentru laborator: 2 ml de sânge pe substanța anticoagulat (EDTA) pentru hemoleucogramă
îi înregistrez funcțiile vitale și vegetative, notându-le în foaia de temperatură
cu rol delegat, administrez medicația prescrisă de medic: HHC i.v. 100 mg
EVALUARE
în urma investigațiilor, pacientul se simte mai bine, durerile s-au mai diminuat
– pacienta este în afara oricărui pericol:
TA=100/ 70 mmHg
P=80/min
R=23/min
T=38,2°C;
2.Nevoia de a comunica.
P: voce stinsa
E : disfonie
S: Respiratie/min 23-respiratii/minut
OBIECTIVE Pacienta sa comunice cu personalul sanitar si familia
DEPENDENȚA- comunicare ineficace la nivel afectiv
SURSA DE DIFICULTATE- neadaptarea la rolul de bolnav,
teama
INTERVENȚII – liniștesc pacientul din punct de vedere psihic și îi explic cu blândețe necesitatea internării pentru a se vindeca.
– încurajez pacientul să-și exprime nevoile, ideile și dorințele sale.
– cercetez posibilitățile de comunicare ale pacientului.
– învăț pacientul să utilizeze mijloace de comunicare conform posibilităților sale.
– supraveghez în permanență pacientul și îi asigur confort fizic și psihic.
– utilizez un vocabular pe înțelesul pacientului, folosind ton adecvat, debit verbal potrivit.
EVALUARE
– În urma îngrijirilor acordate pacientul comunică cu personalul sanitar și anturajul.
3.Nevoia de a-și menține temperatura corpului in limite normale
P: transpiratie
E: hipertermie
S: temperatura : 38,9 °C
OBIECTIVE pacienta să aibă o temperatură a corpului în limite normale
DEPENDENȚA- imposibilitatea păstrării temperaturii în limite normale
SURSA DE DIFICULTATE- hipertermie, febră moderată, buze uscate, pete, tegumente umede, cefalee
INTERVENȚII cu rol delegat, administrez medicația prescrisă de medic (antitermice, analgezice) pentru diminuarea febrei și a durerii: 1 f (2 ml) Algocalmin și 1 tb (500 mg) Paracetamol
– aplic compresii umede și reci pe frunte
– înregistrez temperatura corpului la interval de 1 oră
– supraveghez pacienta
EVALUARE- în urma intervențiilor mele, i-a mai scăzut temperatura cu 0,8 °C, înregistrându-se o stare nefebrilă:
T=37,9°C
– obiectiv personal atins
4.Nevoia de a se alimenta și hidrata.
P: greață
E: regurcitații
S: T.A. 110/90 mmHg
OBIECTIVE – pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic și nutrițional
DEPENDENTA – alimentare și hidratare necorespunzătoare, prin deficit
SURSA DE DIFICULTATE- greață, durere, inapetență
INTERVENȚII – creez un mediu adecvat prin aerisirea salonului;
– îi dau pacientei să consume lichide cu lingurița, pentru a preveni dezhidratarea
– instalez perfuzia cu glucoză 5% i.v. (500 ml), la indicația medicului și o supraveghez
EVALUARE- în urma intervențiilor mele, pacienta se simte mai bine
5. Nevoia de a elimina.
P = eliminare deficitara
E= oligurie
S = volum redus de urina
OBIECTIVE pacienta să nu mai prezinte oligurie
DEPENDENȚA- eliminare deficitară
SURSA DE DIFICULTATE- oligurie, urini concentrate
INTERVENȚII -așez pacienta în decubit lateral, la marginea patului, cu capul într-o parte și captez vărsăturile
– cu rol delegat, administrez tratamentul medicamentos antiemetic ( 1 f de 2 ml i.v. ) Metoclopramid
– supraveghez pacienta
EVALUARE- – în urma administrării de antiemetice, se observă o ușoară ameliorare a vărsăturilor
– pacienta s-a mai liniștit
– obiectiv parțial atins
6. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură.
P. = problemă de a avea o bună postură.
E. = afecțiuni, imobilizare la pat.
S. = indispoziție, anxietate.
OBIECTIVE pacienta să aibă o poziție adecvată, fără dureri
DEPENDENTA- postură inadecvata
SURSA DE DIFICULTATE durere, disconfort, imobilizare la pat
INTERVENȚII o ajut să se instaleze într-o poziție cât mai comodă, fără dureri (decubit lateral) pentru evitarea escarelor și confort
EVALUARE- pacienta și-a îmbunătățit postura, iar durerile s-au mai diminuat
7. Nevoia de a învața cum să-și păstreze sănatatea.
P: lipsa educației
E: boala.
S: întreabă, cere informații.
OBIECTIVE pacienta să primească toate informațiile privind modul de viață si regimul alimentar pentru a preveni boala
DEPENDENTA- incapacitatea de a reține informații
SURSA DE DIFICULTATE – cunoștințe insuficiente
INTERVENȚII – spun pacientei că trebuie sa aibă grijă de sănătate
– trebuie sa aibă un model de viață ordonat
– să consume alimente proaspete bogate în calorii și sănătoase organismului
EVALUARE- pacienta a înteles sfaturile mele și m-a asigurat ca pe viitor o să fie mai bine pentru ea
8. Nevoia de a se recrea.
P: dificultate de a efectua activități recreative.
E: mediul spitalicesc, lipsa persoanelor dragi.
S: plictisit, trist, apatic
OBIECTIVE pacienta să-și recapete încrederea în sine
DEPENDENTA- dificultate de a se relaxa și de a se recrea
SURSA DE DIFICULTATE- anxietate, indispoziție
INTERVENȚII – o încurajez și-i spun că starea sănătății s-a mai îmbunătătit, pentru a deveni mai optimistă
– ii sugerez să citească o revistă sau să completeze un rebus, pentru a se relaxa
EVALUARE- pacienta și-a mai recăpătat încrederea în sine și mi-a urmat sfaturile date
– se simte mai relaxată
9. Nevoia de a dormi și de a se odihni.
P: incapacitatea de a se odihni.
E: afecțiunea, mediul spitalicesc.
S: agitație, anxietate, somn diurn.
OBIECTIVE- pacienta să aibă un somn odihnitor calitativ și cantitativ
DEPENDENTA- disconfort general prin odihnă insuficientă
SURSA DE DIFICULTATE insuficiente ore de somn, insomnie, cefalee
INTERVENȚII
– creez un climat corespunzator, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat și de corp
– indepărtez toate sursele care s-ar putea perturba somnul pacientei
– administrez delegat o tabletă de Diazepam (2mg) oral
EVALUARE
– pacienta s-a odihnit corespunzător calitativ și cantitativ
SURSA DE DIFICULTATE
– biofizic: vârsta, inflamația meningelui de natură infecțioasă, efortul fizic, imunitate scăzută;
– socio-cultural: obiceiuri alimentare nesănatoase (cartofi prajiti, cafea, coca-cola);
– lipsa de cunoaștere: insuficientă cunoaștere despre sănătate și boală;
– de ordin psihologic: anxietate, agitație psihomotorie, situație de criză.
EVALUARE FINALA
Pacienta Avram Oana , în vârstă de 18 ani, a fost internată pe data de 01.02.2014, în secția de Boli infectocontagioase cu diagnostic clinic de Meningită acută seroasă de etiologie virală.
În urma examenelor clinice și paraclinice, a investigațiilor făcute pe pacientă, s-a efectuat tratament și îngrijire medicală, în urma acestora pacienta prezintă o stare generală bună, fără complicații. Pacienta mai rămane internată în spital pentru continuarea tratamentului.
APORT PERSONAL
În cadrul practicii efectuat la secția Contagioase în perioada 01-05.02.2014 am înregistrat funcțiile vitale și vegetative zilnic, am supravegheat starea pacientei: tegumentele și mucoasele, gradul de curățenie al pacientei, al lenjeriei de pat și de corp, precum și la asigurarea echilibrului hidroelectrolitic, prin hidratarea pacientei cu ceai neîndulcit, supa strecurată; am administrat perfuzie i.v. cu ser fiziologic, glucoză 5%, precum și medicație prescrisă de medic, pe bază de Ampicilină, H.H.C, Metoclopramid, Paracetamol, Algocalmin, Diazepam, Vincamina, Eurovita. De altfel, am asigurat confortul fizic și psihic al pacientei, am asigurat legătura pacientei cu familia pe tot parcursul supravegherii, i-am acordat atenție și am comunicat cu pacienta, căutând să-i ridic moralul, instruind-o asupra recuperării organismului și revenind la control periodic.
OBIECTIV PARTIAL ATINS
INTERVENTII SPECIFICE:
1. Recoltarea sângelui pentru hemoleucogramă;
2. Montarea perfuziei parenteral cu glucoză 5%;
3. Schimbarea lenjeriei de pat, fără bolnav;
1.2. TEHNICI SPECIFICE
TEHNICA DE LUCRU
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU HEMOLEUCOGRAMĂ
PACIENTA : Avram Oana , 18 ani
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningită acută seroasă de etiologie virală
DEFINITIE: Puncția venoasă reprezintă crearea unei cai de acces într-o venă, prin intermediul unui ac.
SCOP: Recoltarea sângelui pentru aflarea numărului de hematii, leucocite și
trombocite.
MATERIAL NECESAR: seringă sterilă de 2 ml, 2-3 ace sterile, tampoane adecvate
îmbibate în alcool de 70°, garou, tăviță renală, sticluță cu substanță anticoagulantă (EDTA), mușama, mănuși sterile, buletin de analize.
PREGATIREA FIZICĂ A PACIENTEI: rog pacienta să se așeze pe un scaun, în poziție sezândă, cu brațul în hiperextensie și rezematorul scaunului, îi spun să-și ridice
puțin mâneca mai sus, verific locul de electie (plica cotului), să fie tegumentul
integru, să nu fie brațul paralitic, vizibilitatea venelor.
EFECTUAREA TEHNICII: mă spăl pe mâini cu apa și săpun, mă șterg, îmbrac
mănușile de cauciuc, verific data de valabilitate a seringii, desfac seringa din ambalaj, atașez amboul acului la seringă, atașez garoul la jumătatea brațului, mai verific o dată calitatea venelor, caut vena abordabilă, apoi o palpez. Dezinfectez locul de elecție, introduc acul atașat la seringă în lumenul venos, extrag 2 ml de sânge, desfac garoul, retrag acul din venă, dezinfectez din nou locul de elecție cu tamponul imbibat în alcool 70° și dau pacientei tamponul, rugând-o să țină apăsat timp de 10 minute, fără să îndoaie antebrațul.
Schimb acul seringii și evacuez sângele într-o sticluță în care am pus EDTA, agit ușor și etichetez sticluța pe care scriu numele și prenumele pacientei, diagnosticul clinic, examenul solicitat și duc proba la laborator.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ:
– arunc seringa și acul în containerul pentru incinerare;
– spăl și dezinfectez materialele folosite (tăvița renală, garou);
– arunc mănușile și tamponul de vată la containerul de produse infectate;
– mă spăl pe mâini cu apa și săpun.
ACCIDENTE ȘI INCIDENTE:
a). ce țin de materialul folosit:
– nefolosirea seringilor și a acelor sterile, de unică folosință, duce la infectarea pacientei;
– neverificarea termenului de valabilitate a seringii și a acelor, duce la infectarea pacientei.
b). ce țin de efectuarea tehnicii:
– nerespectarea regulilor de asepsie duce la infectarea pacientei cu alți germeni patogeni;
– hematom prin perforarea venei, amețeli, stare de lipotimie;
– vărsarea sângelui din sticluță;
– nerespectarea raportului dintre EDTA și sânge, duce la denaturarea și eronarea valorilor analizei.
TEHNICA DE LUCRU
MONTAREA PERFUZIEI PARENTERAL CU GLUCOZĂ 5% – 500 ml.
PACIENTA : Avram Oana , 18 ani
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningită acută seroasa de etiologie virală
DEFINIȚIE: Perfuzia reprezintă introducerea pe cale intravenoasă a soluțiilor de perfuzat pentru reechilibrarea hidroionica și volemică, pic cu pic.
SCOP: hidratarea și mineralizarea organismului în stare de dezechilibru hidro-mineral.
MATERIAL NECESAR: trusa pentru perfuzat, flacon cu soluție perfuzabilă de glucoză 3% încălzită la temperatura corpului, garou, perniță pentru sprijinirea brațului, alcool 70°C, tampon de vată, leucoplast, 2-3 ace sterile, mănuși de cauciuc.
PREGĂTIREA PSIHICĂ A PACIENTEI: trebuie făcută cu multă putere de convingere, pentru a acceptă efectuarea tehnicii, îi dau explicații privind tehnica propriu-zisă precum și necesitatea menținerii poziției corecte, în stare de imobilitate relativă.
PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTEI: membrul în care se face perfuzia, se aduce în abducție, fiind sprijinit pe o pernuță mai dură; poziția pacientei în pat este decubit dorsal.
TEHNICĂ: mă spăl pe mâini cu apă și săpun, apoi îmbrac mănușile sterile de cauciuc; verific termenul de valabilitate al flaconului, să nu aibă fisuri, soluția să fie clară, incoloră; îndepărtez ambalajul flaconului, îl fixez pe stativ, îndepărtez armătură metalică, badijonând dopul cu soluție dezifectanta; pentru evacuarea aerului și a lichidului din tubul aparatului, ridic amboul până la înălțimea rezervorului, deschid prestubul și dau drumul, la lichidul din rezervor, lăsându-l să curgă prin vizorul orizontal, cobor progresiv extremitatea tubului până când se umple complet cu soluția de perfuzat și nu mai sunt bule de aer; închid prestubul; dezinfectez tegumentul; puncționez vena; fixez acul cu ajutorul leucoplastului și deschid prestubul, fixând 60-80 pic./min.; supraveghez starea pacientei; înregistrez T.A.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: după terminarea soluției perfuzorului, îndepărtez acul din venă, aplic tampon de vată, îmbibat în alcool, aplic o compresă sterilă pe care o fixez cu leucoplast.
Arunc materialul folosit în cutia special amenajată.
ACCIDENTE ȘI INCIDENTE:
* introducerea bruscă a unei mari cantități de lichide în circulație poate supraîncărca inima, dând semne de insuficientă circulatorie ca dispnee, dureri precordiale;
* hiperhidratare manifestată prin tuse, expectorație, neliniște, polipnee,creșterea T.A.;
* embolie gazoasă din cauza pătrunderii aerului în curentul circulator;
* mânuirea nesterila a aparatelor și lichidelor de perfuzie duce la septicemia;
* perforarea venei și introducerea soluției paravenos.
TEHNICA DE LUCRU
SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT FĂRĂ BOLNAV
PACIENTA: Avram Oana , 18 ani
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningită acută seroasă de etiologie virală
DEFINIȚIE: Schimbarea lenjeriei patului presupune împrospătarea patului și asigură maximum de igienă, confort și căldură uniformă.
SCOP: reîmprospătarea patului pentru igienă și confort.
MATERIAL NECESAR: două cearceafuri, unul plic, unul de pat, o față de pernă, o pătură, o pernă, sac pentru rufe murdare.
PREGĂTIREA PSIHICĂ ȘI FIZICĂ A PACIENTEI: anunț pacienta despre efectuarea acestei tehnici și-i cer acceptul; o ajut să se așeze pe un scaun, în salon, cât timp efectuez tehnică.
EFECTUAREA TEHNICII : îndepărtez noptieră de lângă pat și pregătesc lenjeria curăța pe un scaun, în ordinea întrebuințării ei, apoi aduc coșul pentru rufe murdare lângă pat. Încep cu schimbarea feței de pernă, după ce o scutur, îndepărtez cearceaful de pătură și îl pun direct în sac, îmbrac pătură cu cearceaful curat, o împăturesc în trei și o așez pe scaun; îndepărtez de pat cearceaful murdar, strângându-l de la colțuri, îl introduc în sacul cu rufe murdare, pun cearceaful pe pat și îl introduc adânc sub saltea, pentru că, în timpul mișcării bolnavului, să nu se adune sub el. Îndoi colțurile pe rând, astfel: cu mâna dreapta de lângă pat, prin partea laterală liberă a cearceafului, la o distanță egală de colț, și cu lungimea părții care atârnă îl ridic lângă saltea. În acest fel, se formează triunghiul pe care îl introduc sub saltea.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: strâng sacul cu lenjerie murdară, îl leg la gură, așez noptieră lângă pat, ajut pacienta să se așeze comod în pat, duc la magazine sacul cu rufe murdare, după care, mă spăl pe mâini cu apă și cu săpun.
INCIDENTE:
Toate manevrele le fac cu grijă pentru că cearceafurile să fie așezate bine, să nu se desfacă și să nu se strângă sub pacienta, creându-i disconfort și jenă.
Neîntinderea corectă a cearceafului și formarea de cute duce la disconfort .
CAZUL NR. II
1.1. PLAN DE INGRIJIRE
I. Culegera datelor
Nume și prenume : Rusu Matei
Data nașterii : 04.04.2007
Vârsta : 07 ani
Sex : M
înalțimea: 1,30 m
greutatea: 35 Kg. .
Grupa sanguină: AB IV RH: (-)
Domiciliul : Tecuci
Nationalitatea : roman
ocupatia: pre-școlar
religia : ortodox
alergii : nu se stie alergic
Data internării: 07.03.2014, ora 830– Spitalul Municipal Anton Cincu, Tecuci
Data externării:
Diagnostic de internare: Meningită limfocitară seroasă acută de etiologie virală
Motivele internării : (febră,cefalee, vărsături, stare de somnolență, disfagie
Situația familială și socială: singur la părinți, locuiește cu familia.
Antecedente personale fiziologice: este singurul copil în familia Rusu , născut la termen cu o greutate la naștere de 3,500 kg.
A fost alimentat natural până la vârsta de 7 luni și jumătate după care i s-a diversificat alimentația
Antecedente personale patologice :
– a efectuat vaccinările conform prescripțiilor medicale;
– a fost bolnav de gripă, faringoamigdalită,bronșită;
– fără antecedente patologice meningiene;
Istoricul bolii: a debutat brusc in urma cu 48 ore, cu febră, vărsături, cefalee, însoțite de o stare generală alterată.
S-a prezentat la medicul de familie care i-a dat bilet de trimitere la secția de ,,Boli contagioase’’.
Asistenta medicală i-a înregistrat funcțiile vitale:T.A.=110/70mmHg, T =38 C, R=24/min, P=85/min
Semne subiective: pacientul prezintă o stare de discomfort general însotită de febră ridicată ,redoarea cefei ,vărsături .
Semne obiective: pacientul prezintă facies cu aspect de para ca urmare a inflamării și tumefierii glandelor parotide bilaterale. De asemenea, am observat o tonalitate a vocii foarte scăzute, disfagie, manifestată printr-o jena la deglutiție, tegumente foarte fierbinți,buze uscate, vărsături însoțite de greață.
Pacientul este orientat spațio – temporal .
SURSE DE DIFICULTATE :
– de ordin biofizic: vârsta, durerea ,inflamația și tumefierea glandelor parotide bilaterale;inflamația meningelui și contaminarea cu germeni patogeni
– de ordin psihologic:anxietate,stres ,neliniște
– de ordin sociologic: necunoașterea pericolelor ( copilul bolnav față de colegi), obiceiuri alimentare proaste, insuficiențe cunoștințe despre boală și sănătate.
II. ANALIZA DATELOR
ANALIZE DE LABORATOR
PACIENT: Rusu Matei , 7 ani
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningită limfocitară seroasă acută urliană. Oreon cu stare generală alterată
Nevoi fundamentale alterate
Nevoia de a evita pericolele.
P: amețeala
E: cefalee
S: Puls 80 batai /min
OBIECTIVE- pacientul să nu mai prezinte durere în urmatoarele ore
– să-și îmbunătătească starea de sănătate
DEPENDENȚA- pericol de complicație
– prezența germenilor patogeni cauzată de inflamația și contaminarea intensă a meningelui
– redoarea cefei, durere, inflamarea și tumefierea glandelor parotide lateral, anxietate
SURSA DE DIFICULTATE-durere, gamete, tumefierea glandelor parotide, stare generală alterată
INTERVENȚII PROPRII- asigur repaos la pat și-i recomand să se liniștească
– supraveghez funcțiile vitale și vegetative și le notez în foaia de temperatură
– cu rol delegat administrez tartament prescris de medic cu: Ampicilina (1 g) i.v. , HHC i.v., perfuzie cu glucoză 5%
EVALUARE- în urma intervențiilor mele, pacientul se simte mai bine, durerile s-au mai diminuat
T=38,2
P=85
R=24
TA= 110/70
2.Nevoia de a-și menține temperatura corpului in limite normale
P: transpirație
E: hipertermie
S : Temperatura : 38,2°C
OBIECTIVE- pacientul să aibă o temperatură a corpului în limite normale
– pacientuli să-i scadă temperatura în următoarele ore cu 1,2°C
DEPENDENȚA- imposibilitatea păstrării temperaturii în limite normale
SURSA DE DIFICULTATE- febră moderată, buze uscate, sete, tegumente fierbinți
INTERVENȚII PROPRII- – cu rol delegat, administrez antitermice, analgezice, antiseptice prescrise de medic
– aplic comprese umede reci local și pe frunte
– înregistrez temperatura corpului la interval de 1 oră
EVALUARE- în urma intervențiilor mele i-a mai scăzut temperatura cu 0,5°C, înregistrându-se o stare de nefebrilitate
T= 37,7°C
Obiectiv parțial atins
3.Nevoia de a se alimenta și hidrata.
P: greață
E: regurcitații
S: T.A. 110/90 mmHg
OBIECTIVE- pacientul să fie alimentat și hidratat corespunzător
– să consume ceaiuri neîndulcite
– să respecte regimul hidric hiposodat corespunzător
– pacienta să nu mai prezinte greață
DEPENDENȚA- senzație de greată, vomă, inapetență, disfagie
SURSA DE DIFICULTATE- dificultatea de a se alimenta și de a se hidrata
INTERVENȚII PROPRII admistrez pacientului un regim hipocaloric fără sare și un aport hidric cca 1300 ml/zi
– urmăresc pacienta să consume numai alimente cuprinse în regim
– cu rol delegat, administrez tratament medical antiemetic: Metoclopramid 1 f (2 ml) ora 12
EVALUARE pacientul nu mai prezintă stare de greață și de vomă, s-a putut alimenta și hidrata
5. Nevoia de a dormi și de a se odihni.
P: incapacitatea de a se odihni.
E:cefalee.
S: agitație, anxietate, somn diurn.
OBIECTIVE- să se poată odihni și dormi cantitativ si calitativ, la amiază
DEPENDENȚA – Discomfort general
Ore de odihnă insuficiente
SURSA DE DIFICULTATE – iritabilitate , cefalee , agitație
INTERVENȚII PROPRII creez un climat corespunzator, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp
– indepartez toate sursele care s-ar putea perturba somnul pacientei
EVALUARE- pacientul s-a odihnit la amiaza calitativ și cantitativ
– pacientul s-a trezit mai odihnit
6. Nevoia de a se mișca și de a avea o postură bună
P. = problemă de a avea o bună postură.
E. = afecțiuni, imobilizare la pat.
S. = indispoziție, anxietate.
OBIECTIVE- pacientul să aiba un somn odihnitor în următoarea oră
– pacientul să se odihnească calitativ și cantitativ
DEPENDENTA disconfort general manifestat prin ore insuficiente de somn, somn întrerupt
SURSA DE DIFICULTATE: “imobilizare la pat cu dureri musculare”
INTERVENȚII PROPRII creez un climat corespunzător, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat și de corp
– îndepărtez toate sursele care ar putea perturba somnul pacientului
EVALUARE- pacientul s-a odihnit la amiaza calitativ și cantitativ
– pacientul s-a trezit mai odihnit
7. Nevoia de a învața cum să-și păstreze sănătatea.
P: lipsa educației
E: boala.
S: întreabă, cere informații.
OBIECTIVE- ca pacientul să dobândeasca deprinderi și obiceiuri corecte și noi
DEPENDENTA- incapacitatea de a reține informații
SURSA DE DIFICULTATE- cunoștinte insuficiente despre sănatate și boală
INTERVENȚII PROPRII- educ pacientul și-i explic cât de important e să aibă o igienă corespunzătoare pentru a preveni pericolele
– fac pacientului educație sanitară
EVALUARE- pacientul a înțeles motivația menținerii și păstrării sănătății
– pacientul este mulțumit de sfaturile mele și se simte mai bine
8. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație
P: amețeala
E: dispnee
S: Respirație greoaie :14 resp/min
OBIECTIVE- pacientul să prezinte o bună circulație și respirație în următoarele ore
DEPENDENȚA- dispnee
– alterarea funcției circulatorii
– tegumente cianotice
SURSA DE DIFICULTATE- dificultatea de a respira normal și de a avea o circulație bună
INTERVENȚII PROPRII-
înregistrez funcțiile vitale și le notez în foaia de temperatură
– creez un microclimat corespunzător (aerisesc salonul)
– efectuez împreună cu pacientul exerciții de respirație, din oră în oră
– delegat îi-administrez oxigen prin sondă nazală, timp de 30 minute și supraveghez pacientul
EVALUARE- în urma intervențiilor mele, pacientul are o respirație normală, nu mai prezintă dispnee, și-a recăpătat independența
– obiectiv parțial atins
9. Nevoia de a se recrea și de a se relaxa
P: dificultate de a efectua activități recreative.
E: mediul spitalicesc, lipsa persoanelor dragi.
S: plictisit, trist, apatic
OBIECTIVE – pacientul să aibă o stare de bine și să înlăture temerile și frica
– pacientul să se poată relaxa
DEPENDENTA anxietate, tristețe, teamă, durere
SURSA DE DIFICULTATE- dificultate de a se recrea și de a se relaxa
INTERVENȚII PROPRII
– creez un microclimat corespunzător
– explic pacientului necesitatea internării în spital
– îl anunt că starea lui de sănătate merge spre bine, să înlăture teama și frică
EVALUARE : în urma intervențiilor mele, pacientul se simte mai relaxat și mai vesel
EVALUARE FINALĂ
Pacientul Rusu Matei , in vârstă de 7 ani, a fost internat în data de 07.03.2014 cu DIAGNOSTIC CLINIC: meningită limfocitară seroasă acută urliană, oreon cu stare generală alterată în secția de Boli infecto-contagioase ATI copii, prezentând ca manifestări de dependență redoarea cefei, febră ridicată, inflamarea și tumefierea glandelor parotide bilaterale, disfagie, poziție antalgică, anxietate, dureri musculare, fotofobie.
Pacientul a fost internat pentru investigații clinice și paraclinice.
APORT PERSONAL: În cadrul practicii efectuate în secția de Boli infecțioase, în perioada 07-11.03.2014, am urmărit evoluția pacientului zilnic, înregistrând funcțiile vitale, am recoltat probe de sânge și de urină pentru examenul de laborator, am însoțit bolnavul la examenul de encefalograma și la examenul neurologic.
Am administrat tratament medicamentos prescris de medic și însoțită de A.M. de serviciu, pe bază de: antibiotice, antiinflamatorii, analgezice, antipiretice.
Am efectuat educație sanitară, i-am supravegheat alimentația cu regim hiposodat, exerciții de relaxare în vederea deprinderii independenței cât mai rapid.
Starea pacientului este ameliorată, mai rămâne internat în spital pentru terminarea curei medicamentoase.
TEHNICI SPECIFICE
TEHNICA DE LUCRU
ÎNREGISTRAREA TEMPERATURII AXILARE
PACIENT: Rusu Matei , 7 ani
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningită limfocitară seroasă acută urliana. Oreon cu stare generală alterată
DEFINIȚIE: Temperatura reprezintă starea fiziologică constantă a corpului uman constând în echilibrul dintre căldura produsă ( termogeneză) și cea pierdută ( termoliză).
În mod normal temperaturea corpului este de 37° C, ușor scăzută dimineață și ridicată în timpul nopții
SCOP : de a evalua funcția de termoreglare și termoliză a organismului
MATERIAL NECESAR: termometru maximal , un vas cu soluție de cloramină 5% , prosop personal , comprese sterile , foaie de temperatură ( ce va fi completatat cu pix albastru ) ,mănuși sterile.
PREGĂTIREA PSIHICĂ A PACIENTULUI : explicarea pacientului despre necesitatea acestei tehnici și cererea acceptului
PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTULUI : poziționarea pacientului în șezut în pat , rezemată pe pernă , cât mai comodă
TEHNICĂ: mă spăl pe mâini cu apă și săpun, îmbrac mănușile, verific axila pacientului (integritatea ei ), o tamponez cu prosopul personal apoi scot temometrul din vasul cu soluție cu cloramină, îl scutur să mă asigur că mercurul este coborât în rezervor , apoi așez termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, lipesc brațul pacientului de torace și-i flectez antebrațul pe abdomen. Cu cealaltă mâna pacientul își susține brațul corespunzător axilei în care se află termometrul. Se ține termometrul 10 minute după care se scoate și se citește valoarea obținută ( 37,9 C ) și se memorează .
Mă ocup de pacient ajutând-ul să se întoarcă pe partea cealaltă ( decubit lateral ) și să stea cât mai comod.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: clătesc termometrul, îl șterg, îl scutur și îl introduc în borcanul cu cloramină. Înregistrez temperatura în foaia de temperatură ce este în foaia de observație procedând astfel : reprezint grafic cu o linie albastră continuă corespunzătoare datei și timpului zilei, socotind pentru fiecare linie orizontală a foii două diviziuni de grad. Se unește valoarea obținută cu cea anterioară pentru obținerea curbei termice
ACCIDENTE ȘI INCIDENTE:
– așezarea greșită a termometrului fără a fi bine lipit de piele duce la neatingerea scopului
– notarea greșită a valorii temperaturii în foaia de temperatura da erori în realizarea curbei grafice de temperatura
– spargerea termometrului din neatenție.
TEHNICA DE LUCRU
ADMINISTRAREA ANTIEMETICULUI (METOCLOPRAMID I.V)
PACIENT: Rusu Matei , 7 ani
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningită limfocitară seroasă acută urliană. Oreon cu stare generală alterată
DEFINIȚIE: Administrarea Metoclopramidului i.v. reprezintă calea parenterală (injectabilă) care ocolește tubul digestiv, manevra constând în introducerea substanței medicamentoase în lumenul venos.
SCOP: combaterea vărsăturilor
PREGĂTIREA PACIENTULUI PSIHICĂ: îi spun despre manevra pe care o voi efectua și ii cer să stea calmă și a nu se agite.
PREGĂTIREA PACIENTULUI FIZICĂ: tehnica se execută în salon, la patul bolnavului ; verific integritatea lumenului venos și gradul de curățenie a tegumentului.
De asemenea,după o prealabilă verificare voi așeza brațul în extensie pe un prosop sub care am așezat o pernuță.
PREGĂTIREA MATERIALELOR: tăviță renală, manușile de cauciuc sterile de unică folosință, tampoane îmbibate cu alcool sanitar, garou, fiola de Metoclopramid, prosop sau pernuță pe care va fi așezat brațul pacientei în extensie.
TEHNICĂ: după ce mă spăl pe mâini cu apă și săpun și am îmbrăcat manușile sterile de unică folosință, am trecut la efectuarea manevrei care constă în următoarele:
1) pregătirea fiolei cu substanța medicamentoasă și despachetarea seringii, după care aspir conținutul seringii;
2) schimbarea acului și scoaterea aerului din seringă;
3) aplicarea garoului la 7-8 cm deasupra plicii cotului și dezinfectarea tegumentului.
În acest timp rog pacientul să țină pumnul strâns;
4) dezinfectarea din nou a zonei pe o suprafață mai întinsă și execut puncția prin palparea venei-fixând cu policele tegumentul, pătrunzând astfel prin înțeparea cu forță prin tegument de-a lungul axului longitudinal al venei;
5) aspir să verific dacă sunt în venă. Tin seringa cu mâna stângă iar cu dreapta dau drumul garoului și rog pacientul să desfacă pumnul;
6) injectez lent medicamentul pe lumenul venei,iar din când în când aspir pentru a verifica dacă mai sunt cu acul în interiorul venei;
7) după ce am injectat soluția medicamentoasă,retrag brusc acul și țin apăsat tamponul îmbibat în alcool sanitar pe locul puncției venoase pentru a crea hemostaza, timp de un minut;
8) supraveghez atent pacientul urmărindu-i faciesul pentru a putea observa dacă sunt semne vizibile deosebite.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ:
– tamponul de vată utilizat și mănușile folosite le arunc în găleata colectoare a deșeurilor infectate prevăzute cu sac galben cu inscripția “pericol biologic”
– seringa o arunc în găleata colectoare a deșeurilor menajere,găleata prevăzută cu sac negru de protecție pentru incinerare.
– acele folosite le arunc în găleata colectoare de înțepătoare pentru incinerare
– apisonul acelor folosite ,ambalajul seringii, fiola în care a fost soluția medicamentoasă le arunc în galeata colectoare a deșeurilor prevăzute cu sac negru.
La finalul tehnicii mă spăl pe mâini cu apă și săpun.
PUNCȚIONAREA GREȘITĂ : dacă nu se efectuează corect manevra și nu se știe locul de elecție pentru puncția venoasă, există posibilitatea infectării și contaminării bolnavului dacă nu se respectă regulile de asepsie.
CE ȚINE DE PUNCȚIA VENOASĂ:
– perforarea peretelui opus al venei, hematom, amețeli, paloarea feței, dacă substanța este injectată rapid în vasul venos.
TEHNICA DE LUCRU
EDUCAȚIE SANITARĂ
PACIENT: Rusu Matei , 7 ani
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningită limfocitară seroasă acută urliană. Oreon cu stare generală alterată
DEFINIȚIE : Educația sanitară este metoda profilactică de informare a pacientului prin diverse mijloace (pliante ,cărți sau prin anumite explicații) despre conceptul ,,Sănatate-Boală” cu însușirea unor cunoștințe necesare.
SCOP: însușirea cunoștintelor necesare privind prevenirea posibilelor complicații.
TEHNICA: am deschis discuția cu pacientul spunându-i că este foarte important să țină cont de sfaturile mele, i-am spus ca pe viitor să aibă grijă să nu depună eforturi ,să se ferească de frig și umezeală, să urmeze tratamentul prescris de medic în mod corect și să se prezinte la controlul medical când este chemat. I-am spus că este foarte important să țină cont de acestea, având în vedere sănătatea lui, care este atât de prețioasă și trebuie păstrată Am întărit și accentuat să aibă în vedere următoarele:
– evitarea factorilor de infestare a organismului și tratarea corectă a infecțiilor dacă apar;
– să aibă o alimentație echilibrată și fără mult zahăr;
– evitarea focarelor de infecții din colectivitate;
– evitarea stresului psihic, să gândeasca pozitiv să înlăture temerile;
– să aibă un aport de vitamine;
– sa aibă o viață echilibrată ,respectând sfaturile parinților și a medicului.
ACCIDENTE ȘI INCIDENTE: deoarece pacientul avea o educație sanitară deficitară, am insistat asupra regulilor de igiena elementare și având în vedere apariția acestei boli, care impune un regim de viață special, cu respectarea normelor de igienă,l-am avertizat asupra posibilelor complicații ce pot să apară (cu sechele grave pe tot parcursul vieții).
CAZUL NR. III
PLAN DE INGRIJIRE
I. Culegera datelor
Nume si prenume : Dinu Bogdan
Data nasterii : 30.05.1980
Varsta : 33 ani
Sex : F
inaltimea: 1,70 m
greutatea: 63 Kg.
Grupa sanguina: 01 RH: (+)
Domiciliul : Liești
Nationalitatea : romana
ocupatia: jandarm
starea civila : căsătorit
religia : ortodox
alergii : nu se stie alergic
Data internării: 30.03.2014, ora 830– Spitalul Municipal Anton Cincu, Tecuci
Data externării: 24.03.2013
Diagnostic de internare: Meningită limfocitară seroasă acută de etiologie virală
Motivele internării: tuse spastică, dispnee, febră, disfagie, disfonie, junghi toracic, cefalee.
Situația familială și socială: locuiește împreună cu soțul și copilul într-un apartament . Condițiile de viață și mediu sunt bune
ANTECEDENTE PERSONALE:
Fiziologice
– este al 2- lea copil al familiei sale , provenind dintr-o familie organizată
b) Patologice : nu se știe dacă a avut boli infecțioase în copilărie
– a fost operat de apendicită la vârsta de 12 de ani.
– este suferind de Reumatism Articular Acut ( R.A.A.) încă din copilarie și gastrită dobândită pe parcursul vieții datorită unei hiperacidități și a tratamentelor prelungite cu medicamente (antiinflamatorii), alimentației necorespunzătoare
ANTECEDENTE HEREDO –COLATERALE:
Tatăl: sănătos
Mama: 50 de ani, suferind de R.A.A, H.T.A , actual cu diabet zaharat.
Sotia: 30 de ani, economista ,aparent sănătosa
Frați în număr de 2 frați – nu știe dacă sunt sau nu suferinzi de vreo boală
ISTORICUL BOLII
Debut de aproximativ de trei zile cu fotofobie, vărsături, redoarea cefei, astenie marcată, inapetență, amețeli, drept pentru care pacienta s-a prezentat la medicul de familie care i-a întocmit un bilet de trimitere la medicul de specialitate . În urma consultației efectuate de către acesta i s-a pus diagnosticul “ Sindrom meningean – suspect meningită seroasă “ și i s-a întocmit bilet de internare în secția de boli contagioase
. Ajuns în secția de boli infecțioase, după 72 de ore s-a confirmat diagnosticul de “ meningită limfocitară acută seroasă “ de etiologie probabil virală și rămâne internat pentru tratament.
A mai fost internat în secția de interne în jurul vârstei de 29 de ani cu diagnosticul de gastrită.
A două internare a fost în jurul vârstei de 31 de ani fiind internat în secția de boli infecto-contagioase cu sindrom febril și viroză respiratorie.
II. ANALIZA DATELOR
ANALIZE DE LABORATOR
Pacienta : Dinu Bogdan , 33 de ani
Diagnostic clinic : Meningită limfociatică seroasă acută de etiologie virală
Nevoi fundamentale alterate
Nevoia de a elimina
P = eliminare deficitară
E= oligurie
S = volum redus de urină
OBIECTIVE
pacientul să nu mai verse în urmatoarea oră și să-și mențină aceasta stare fără vărsătură
DEPENDENȚA vărsături și transpirație inadecvată calitativ și cantitativ
SURSA DE DIFICULTATE Dezechilibrul hidro-electrolitic
INTERVENȚII- asigur repaus la pat, așez pacientul în decubit lateral, la marginea patului, cu capul într-o parte ți captez vărsăturile
– cu rol delegat, administrez tratament medicamentos- antiemetic (Motroclopramid 1f 2 ml i.v.)
EVALUARE- în urma administrării de antiemetice, se observa o ușoară ameliorare a vărsăturilor
– pacientul s-a mai liniștit
– obiectiv parțial atins
2) Nevoia de a evita pericole
P: risc de complicații.
E: mediul spitalicesc, procesul infecțios.
S: frisoane, tegumente calde, umede,facies roșu, agitație
OBIECTIVE- să nu mai prezinte dureri în următoarele ore
– să-și îmbunătățeasca starea de sănătate
DEPENDENȚA iritabilitate, gemete
SURSA DE DIFICULTATE durere, cefalee, vertis, fotofobie
INTERVENȚII
creez un microclimat corespunzător, aerisesc salonul
– cu rol delegat recoltez analize de laborator și administrez tratament conform prescripției medicale cu Ampicilină i.m., HHC i.v. și Paracetamol oral
– sprijin pacientul să se deplaseze la toaleta
EVALUARE
– in urma interventiilor, pacientul se simte mai bine
– durerile s-au mai diminuat
– pacientul este în afara oricărui pericol
3) Nevoia de a-și mentine temperatura corpului în limita normală
P: hipertermia.
E: proces infecțios.
S: tegumente calde,roșii,umede.
OBIECTIVE- pacientului să-i scadă de temperatura în următoarea oră cu 1,7°C
– pacientul sa aiba temperatura corpului in limite normale in urmatoarele ore
DEPENDENȚA Hipertermia
SURSA DE DIFICULTATE febră moderată, buze uscate, sete pronunțată , cefalee, transpirație
INTERVENȚII cu rol automat, măsor temperatura corpului, administrez medicația prescrisă de medic, antitermice, antibiotice
– aplic comprese umede și reci local, pe frunte
– urmăresc și supraveghez pacientul, măsor funcțiile vitale și le notez în foaia de T°
EVALUARE- în urma interventiilor mele, pacientului i-a mai scazut temperatura, cu 0,8°C, inregistrandu-se o stare de subfebrilitate:
T=37,9°C
R=18
P=83
TA=100/90 mmHg
– obiectiv parțial atins
4) Nevoia de a fi curat și de a proteja tegumentele
P= tegumente murdare datorita varsaturilor
E= emeza
S = regurcitatii
OBIECTIVE – pacientului să-i scada de temperatura în următoarea oră cu 1,7°C
– pacientul să aibă temperatura corpului în limite normale în următoarele ore
DEPENDENȚA Imposibilitatea păstrării tegumentelor curate datorită vărsaturilor și carenței de igienă ca urmare a stării de boala și imobilizării la pat.
SURSA DE DIFICULTATE Carență de igienă
INTERVENȚII
cu rol automat, măsor temperatura corpului, administrez medicația prescrisă de medic, antitermice, antibiotice
– aplic comprese umede și reci local, pe frunte
– urmăresc și supraveghez pacientul, măsor funcțiile vitale și le notez în foaia de T°
EVALUARE- în urma intervențiilor mele, pacientului i-a mai scăzut temperatura, cu 0,8°C, înregistrîndu-se o stare de subfebrilitate:
T=37,9°C
R=18
P=83
TA=100/90 mmHg
– obiectiv parțial atins
5) Nevoia de a se alimenta și hidrata
P: alimentare inadecvată
E: stare generală alterată, mediul spitalicesc.
S: inapetență ,vărsături .
OBIECTIVE- pacientul să nu mai prezinte greață și vărsături
-să fie alimentat și hidratat corespunzător
DEPENDENȚĂ inapetență, greață, vărsături, uneori refuz de alimente
SURSA DE DIFICULTATE- greața, durere, inapetență
INTERVENȚII- invat pacientul despre importanta regimului alimentar
– administrez pacientului un regim hiposodat și hipocaloric și un aport hidric cca 1500 ml/zi
– urmăresc pacientul să consume numai alimente cuprinse în regim
EVALUARE- pacientul nu mai prezintă stare de greață și de vărsături
– s-a putut alimenta și hidrata singură
– a respectat regimul alimentar
– obiectiv parțial atins
6) Nevoia de a dormi și a se odihni
P: incapacitatea de a se odihni.
E: cefalee
S: agitație, anxietate, somn diurn.
OBIECTIVE pacientul să se poată odihni și dormi cantitativ și calitativ, la amiază
DEPENDENTA disconfort general, dureri musculare, iritabilitate, cefalee, fotofobie
SURSA DE DIFICULTATE iritabilitate , cefalee , agitație
INTERVENȚII- creez conditii de odihna si confort
– învăț pacientul tehnici de relaxare, să citească reviste
– învăț pacientul exerciții de respirație pentru a-i facilita somnul
– notez orarul somnului, observ calitatea somnului
EVALUARE – în urma intervențiilor, pacientul s-a odihnit mai bine la amiază și s-a trezit mai liniștită
– obiectiv parțial atins
7) Nevoia de a acționa după credințele și valorile sale
P = incapacitate de a desfășura practici religioase
E = starea de boala
S = plans , stare deprimată
OBIECTIVE : Pacientul să revină la tabieturile lui de a desfășura practici religioase pentru a-i îmbunătăți starea de spirit
DEPENDENȚA: Incapacitatea de a desfășura practici religioase având un sentiment de inutilitate
SURSA DE DIFICULTATE : frustrarea
INTERVENȚII : creez un microclimat corespunzător, aerisesc salonul
-comunic cu pacientul ,îl incurajez să gândească pozitiv
EVALUARE : pacientul este mulțumit de sfaturile primite și se simte mai bine
8) Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură
P. = problemă de a avea o bună postură.
E. = afecțiuni, imobilizare la pat.
S. = indispoziție, anxietate.
OBIECTIVE Să aibă o bună postură
DEPENDENTA Postură inadecvată
SURSA DE DIFICULTATE Poziție “ cocos de pusca “,imobilizare la pat cu dureri musculare
INTERVENȚII
ajut să se instaleze într-o poziție cât mai comodă, fără dureri (decubit lateral) pentru evitarea escarelor și confort
EVALUARE
Pacientul are o bună postură .
9) Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănatatea
P: lipsa educației
E: boala.
S: întreabă, cere informații.
OBIECTIVE- pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri și deprinderi noi și corecte
DEPENDENȚA incapacitatea de a reține informații, cunoștințe insuficiente despre boală și sănătate
SURSA DE DIFICULTATE- cunoștințe insuficiente
INTERVENȚII
– identific împreună cu pacientul deprinderile greșite
– corectez deprinderile și obiceiurile dăunătoare sănătății
– fac pacientului educație sanitară, îl încurajez să gândească pozitiv
EVALUARE pacientul este mulțumit de sfaturile primite și se simte mai bine
– a înțeles importanța păstrării sănătății
mai rămâne internat în spital pentru continuarea tratamentului
EVALUARE FINALĂ
Pacientul Dinu Bogdan , în vîrstă de 33 ani, a fost internat în data de 31.03.2014 cu diagnostic clinic : Meningită limfocitară seroasă acută, de etiologie virală în secția de “Boli infectio-contagioase” adulți, prezentând ca manifestări de dependență: cefalee, fotofobie, febră 38,9 C transpirație, greață, vomă, poziție antalgică, anxietate, dureri musculare. Pacientul a fost internat pentru tratament și investigații clinice și paraclinice.
APORT PERSONAL
În cadrul practicii efectuate în secția de Boli contagioase în perioada 30.03.2014-03.04.2014 , am urmărit evoluția pacientului zilnic, înregistrînd evoluția funcțiilor vitale, am recoltat probe biologice de sânge și urină pentru examenele de laborator,l-am însoțit la investigarea unor examene L.C.R., encefalogramă ,examen neurologic, de oftalmologie și psihiatrie.
I-am administrat tratament medicamentos prescris de medic și însoțită de asistență medicală de serviciu, pe baza de antibiotice: Penicilină G, H.H.C. (antiemetic, antivomitiv) Metoclopramid (antiinflamator, analgesic, antipiretic, fungice), Paracetamol, Stamicin.
Am făcut educație sanitară, i-am supravegheat alimentația cu regimul dietetic, l-am învățat unele reguli despre cum să-și păstreze sănătatea și unele exerciții de relaxare în vederea unei recuperări cât mai rapide, pentru a-și recăpăta independența.
Starea pacientului este ameliorată ,rămînînd internat pentru câteva zile pentru terminarea curei medicamentoase.
INVESTIGAȚII SPECIFICE:
1. Injecția i.m. cu Ampicilină.
2. Înregistrarea tensiunii arteriale.
3. Participarea la puncția Rahidiană.
TEHNICI SPECIFICE
TEHNICA DE LUCRU
INJECȚIA I.M. CU AMPICILINĂ (1gr.)
PACIENT: Dinu Bogdan , 33 ani
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningită limfocitară seroasa acută de etiologie virală
DEFINIȚIE: Introducerea substanței medicamentoase prin pătrunderea cu acul și cu ajutorul seringii în masa musculară.
SCOP: terapeutic
MATERIALUL NECESAR: seringă de unică folosință de 5 ml.,3 ace sterile de unică folosință, tampon de vată, alcool 70°C, flaconul cu ampicilină, ser fiziologic,tăviță renală.
PREGĂTIREA PSIHICĂ A PACIENTULUI : anunț pacientul, îi explic necesitatea acestei tehnici și îi cer acceptul.
PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTULUI : poziționez pacientul în decubit ventral și îi spun să nu stea încordată.
TEHNICĂ: mă spăl pe mâini cu apă și săpun, verific integritatea flaconului, după care îndepărtez armătură metalică și introduc serul în flacon, apoi agit bine flaconul cu soluție și aspir tot conținutul în seringă, după care schimb din nou acul la seringă cu un alt ac steril sis cot bulele de aer formate în seringă. Dezinfectez locul de elecție și verific bine integritatea tegumentului, apoi printr-o mișcare sigură introduc acul în zona situată deasupra liniei care unește spina iliacă cu marele trohanter, la o adâncime de 4-6 cm., îi cer pacientului să nu contracte musculature, aspir și introduc foarte încet substanță medicamentoasă. La terminarea soluției retrag seringa și acul tot printr-o mișcare rapidă și sigură și tamponez locul cu tamponul îmbibat în alcool fără să frec tare locul de elecție.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: așez pacientul într-o poziție comodă, strâng materialele folosite și le arunc la găleată pentru incinerat; alcoolul și tăviță renală le duc în sala de tratamente, apoi mă spăl pe mâini cu apă și săpun.
ACCIDENTE ȘI INCIDENTE:
* paralizia prin lezarea nervului sciatic;
* embolie gazoasă;
* injectilă, ruperea acului;
* supurații septice;
* flegmoane, abcese locale;
* reacții alergice la medicament.
TEHNICA DE LUCRU
PARTICIPAREA LA PUNCȚIA RAHIDIANĂ
PACIENTUL: Dinu Bogdan , 33 ani
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningită limfocitară seroasă acută de etiologie virală
DEFINIȚIE: Prin puncția Rahidiană se înțelege pătrunderea unui ac special, printre vertebre în spațiul subarahnoidian, la nivelul lombar.
SCOP: explorator pentru recoltarea de L.C.R., în vederea analizelor citologice și bacteriologice.
MATERIALUL NECESAR DE PROTECȚIE: un paravan dacă se face în salon, la patul bolnavului.
MATERIALUL NECESAR STERIL: masă acoperită cu un câmp steril, pe care se așează trusa cu instrumentar steril și care cuprinde : ace pentru puncția rahidiană cu mandrin, lungi de 3-10 cm.,seringi sterile de unică folosință, de 2,5,10 și de 20 ml., 2-3 pense, sticlă cu alcool sanitar, sticlă cu tinctură de iod, casoletă cu câmpuri sterile, 3 eprubete sterile, uscate și etichetate, pentru recoltarea L.C.R.-ului, (substanțe analeptice și tonicardice), pentru eventualitatea unor accidente funcționale.
MATERIALUL NECESAR NESTERIL: tăviță renală, stativ, eprubete.
PREGĂTIREA PSIHICĂ A PACIENTULUI : anunț pacientul asupra manevrei care i se va efectua, îi explic necesitatea puncției și o rog să-mi urmeze întocmai ceea ce îi voi cere să facă pe parcursul și după terminarea puncției.
PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTULUI : asigur că temperatura camerei este optimă, 20°C, am dezbrăcat bolnavul până la jumătate. De asemenea, ținând cont de strea gravă a pacientului , l-am ajutat să se așeze în decubit lateral drept, la marginea patului, cu genunchii aduși cât mai mult spre capul aplecat înainte, astfel încât spatele să fie arcuit( poziție cocoș de pușcă). Apoi, am așezat un câmp steril pe pat, la spatele pacientului.
TEHNICA: se va efectua de către medic.
PARTICIPAREA LA PUNCȚIE: pentru ca puncția să decurgă bine, medicul va fi ajutat de două asistente medicale: una va servi medicul cu instrumentarul necesar, iar eu voi susține ceafa pacientului cu o mâna și coapsele cu celaltă mână. În timpul efectuării puncției, voi supraveghea atent pacientul , respectiv voi urmări starea generală a acestuia ; a două asistentă se va spăla pe mâini cu apă și săpun, se dezinfectează cu alcool și își pune mănușile sterile. Apoi dezinfectează locul puncției cu alcool și tinctură de iod pe o suprafață de 10 x 10, folosind pensă și comprese sterile, izolând cu câmp steril locul. Medicul se spală pe mâini cu apă și săpun, se usucă, iar asistență îl servește pe medic cu mănușile sterile; alege acul acul de puncție steril și locul. Asistenta medicală îi oferă medicului eprubetă sterilă pentru recoltarea L.C.R.-ului, acesta din urmă efectuând puncția. După extragerea acului, A.M. badijonează locul puncției cu alcool iodat, folosind și aplicând o compresă sterilă pe care o fixează cu leucoplast.
ÎNGRIJIREA PACIENTEI DUPĂ PUNCȚIE: după efectuarea puncției lombare am ajutat pacienta să se culce imediat pe spate, în poziție orizontală, fără pernă sub cap. De asemenea voi avea grijă că pacienta să rămână în aceeași poziție timp de 24 de ore. În cursul acestui repaos, voi avea grijă ca pacienta să fie deservită la pat urinar dezinfectat. După a treia zi pacienta poate să stea în poziție șezândă.
ACCIDENTE ȘI INCIDENTE:
* durere vie cu iradiere în membrul inferior, cauzată de atingerea unei rădăcini venoase, mai ales la introducerea acului.
* după puncție mai pot apărea: cefalee, vertij, tegumente palide și chiar tendințe de sincopă
* caz de decompresiune bruscă în scurgerea de L.C.R în jet, sub presiune mare ;
TEHNICA DE LUCRU
ÎNREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALE
PACIENTUL : Dinu Bogdan , 34 ani
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningită limfocitară seroasa acută de etiologie virală
DEFINIȚIE: Tensiunea arterială este presiunea exercitată de sângele circulator asupra pereților arteriali.
SCOP: evaluarea funcției cardio-vasculare.
MATERIALUL NECESAR: aparat de tensiune, stetoscop biauricular, tampoane de vată îmbibate în alcool (70°C); foaie de temperatură, pix albastru.
PREGĂTIREA PSIHICĂ A PACIENTUL : anunț pacienta, îi explic necesitatea acestei tehnici și-i cer acceptul.
PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTUL : rog pacienta să stea liniștită în repaus, pentru 10-15 min., apoi verific integritatea tegumentului și că brațul să nu fie paralitic, poziționez pacienta în decubit dorsal, cu brațul în repaus.
TEHNICĂ: mă spăl pe mâini cu apă și săpun, dezinfectez olivele stetoscopului cu tamponul de vată, aplic manșetă pe braț cu 5 cm. deasupră plicii cotului, apoi strâng manșonul în jurul brațului, fixez membrană acustică pe arteră humerara, sub marginea inferioară a mansetei, după care îmi introduc olivele stetoscopului în conductul auditiv extern. Pompez aer în manșon cu ajutorul parei de cauciuc până la dispariția zgomotului pulsatil. Decompresionez progresiv aerul din manșetă prin deschiderea robinetului, până la perceperea primului zgomot pulsatil ce reprezintă T.A. max.(sistolă) reținând valoarea indicată de acul monometrului, apoi decompensandu-se ușor aerul în continuare, am auzit și ultima bătaie ce reprezintă T.A.min. (diastolă). Rețin valorile pacientei, având 110/60 mm Hg.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: îndepărtez tensiometrul de la brațul pacientei, dezinfectez din nou olivele și membrană acustică, îl pun în cutia lui, după care mă spăl pe mâini cu apă și săpun; notez valoarea obținută în foaia de temperatură astfel: mă orientez după fiecare linie groasă din foaia de temperatură, notez valorile înregistrate și apoi hașurez.
ACCIDENTE ȘI INCIDENTE:
* nefixarea corectă a manșetei pe brațul pacientei, duce la un rezultat eronat;
* dacă pacienta nu este în repaus, valorile pot fi eronate (T.A.modificată);
* pacienta să nu vorbească în timpul înregistrării, pentru că nu pot auzi corect primele bătăi;
* nefuncționalitatea aparatului (manșon, pară, manometru, stricate) duce la neînregistrarea valorilor tensionale;
* notarea greșită în foaia de temperatură;
* nerespectarea condițiilor de asepsie duce la iritări dermatologic
CONCLUZII
Lucrarea trece în revista meningitele la copil, făcându-se referință la epidemiologia, patogenia,manifestările clinice, diagnosticul, managementul tratamentului și al complicațiilor, precum și la prognosticul acestora.
Meningitele reprezintă grupul de boli cu cea mai mare morbiditate pe întreg globul, la copii, indiferent de vârstă.
Boală poate apărea la orice vârstă, aproximativ 50% din cazuri fiind copii.
Cauzele microbiologice ale meningitelor includ bacterii, virusuri,fungi.
Aproximativ 10% dintre copiii cu meningite bacteriene, decedează, iar 40% reprezintă sechele ce includ afectarea auzului și alte sechele neurologice.
Boala apare frecvent iarnă și primăvară sub formă unor epidemii în colectivități, în aglomerații, în condiții de igiene mediocre, oboseală, frig, umiditate.
Profilaxia primară impune imunizarea cu vaccinuri conjugate pneumococice, meningococice și față de Haemophilus, a copiilor începând cu vârstă de 1 an.
Tratamentul etiologic corect al meningitelor duce la eradicarea completă a sechelelor neurologice.
Efectuând planul de îngrijire nursing al cazurilor enumerate cu meningită, am evidențiat “Rolul asistenței medicale în îngrijirea copiilor cu afecțiuni ale meningelor”.
Am început planul de îngrijire nursing al cazurilor studiate, după conceptul Virginiei Henderson, plan care cuprinde următoarele rubrici:
P- problema pacientului
O- obiective
IAD- intervenții autonome delegate
Primul caz Avram Oana în vârstă de 18 ani , se prezintă la spital prezentând următoarele semen și simptome : cefalee , hipertermie , disfagie , grețuri, vărsături, motiv pentru care este internată pentru investigații și tratament .
În urmă investigațiilor I s-a stabilit diagnosticul medical de : meningită seroasa acută de etiologie virală .
Al doilea caz Rusu Matei în vârstă de 7 ani este adus de către mama sa la secția Pediatrie prezentând următoarele semne și simptome : febră , cefalee, vărsături , stare de somnolență , disfagie , motiv pentru care este internat pentru investigații și tratament .
În urmă investigațiilor i s-a stabilit diagnosticul medical de : meningită limfocitară seroasa acută de etiologie virală .
În urmă îngrijirilor medicale starea copilului s-a ameliorat , prezintă semen de însănătoșire .
Al treilea caz , Dinu Bogdan în vârstă de 33 ani se prezintă la secția de boli infecțioase cu următoarele semne și simptome : fotofobie , vărsături , cefalee, astenie marcată , inapetență , amețeli .
În urmă tratamentului administrat pe perioada internării , vindecarea pacientului a avut o evoluție favorabilă .
E- evaluare.
BIBLIOGRAFIE
1.Dr. E. Groza – Tratat de Boli Infecțioase, Editura Medicală, București, 1986;
. Mozes – Tehnica Îngrijirii Bolnavului, Ediția Medicală, București, ediția a VII-a, 1997;
3. Dr. Claudiu Taindel – Tratat de Pediatrie, Volumul 4, Editura Medicală, București, 1992;
4. Dr. C. Bocarnea: “Boli infecțioase și epidimiologice”, Edit. Info-Team,
1999;
5. C. Borendel: “Manual de medicina interna pentru cadre medii”, Edit.
Bic All, Buc. 2000;
6. M. Ifrim, GH. Niculescu: “Compendiu de Anatomie”, Edit. Stiintifica și
Enciclopedica, Buc.-1988;
7. P. Iurasog : “Clinica meningitelor în practica medicala”, Buc.-1985;
8. Dr. M. Mincu: “Anatomia și fiziologia omului”, Edit. Universului
Buc.-2001;
9. L. Titirca: “Ghid de Nursing, viata”, Edit. Viața Medicală
Romaneasca, 2001;
BIBLIOGRAFIE
1.Dr. E. Groza – Tratat de Boli Infecțioase, Editura Medicală, București, 1986;
. Mozes – Tehnica Îngrijirii Bolnavului, Ediția Medicală, București, ediția a VII-a, 1997;
3. Dr. Claudiu Taindel – Tratat de Pediatrie, Volumul 4, Editura Medicală, București, 1992;
4. Dr. C. Bocarnea: “Boli infecțioase și epidimiologice”, Edit. Info-Team,
1999;
5. C. Borendel: “Manual de medicina interna pentru cadre medii”, Edit.
Bic All, Buc. 2000;
6. M. Ifrim, GH. Niculescu: “Compendiu de Anatomie”, Edit. Stiintifica și
Enciclopedica, Buc.-1988;
7. P. Iurasog : “Clinica meningitelor în practica medicala”, Buc.-1985;
8. Dr. M. Mincu: “Anatomia și fiziologia omului”, Edit. Universului
Buc.-2001;
9. L. Titirca: “Ghid de Nursing, viata”, Edit. Viața Medicală
Romaneasca, 2001;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Anatomia Si Fiziologia Meningelui (ID: 155971)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.