Anatomia func țională a Anatomia func țională a [607779]

1
Anatomia func țională a Anatomia func țională a
sistemului limfatic șia sistemului limfatic șiaUniversitatea de Stat de Medicin ă și Farmacie “Nicolae Testemi țanu”
Catedra Anatomia Omului
Lilian Globa
sistemului limfatic și a sistemului limfatic și a
sistemului imunitarsistemului imunitar
• Majoritatea proceselor din organismul uman
au loc în mediul lichid.
• Deosebim urm ătoarele medii lichide:
– Lichidul celular (gel-solu ție)
– Lichidul intersti țial:
• geliform
• lichidele spa țiilor primare (liber) – lichidul cavit ăților
seroase LCR endo și perilimfa din urechea intern ă
seroase , LCR, endo -și perilimfa din urechea internă,
umoarea apoas ă din globul ocular, lichidul sinovial.
– Sângele
–L i m f a
• Sistemul cardiovascular e compus din:
– Sistem sanguin (Cord – organ central, vase
sanguine )
– Sistem limfatic
Ganglon limfaticRețeaua
capilară
limfatică
pulmonar ăCapilare limfatice
Fluxul limfatic
Fl lVase limfatice
Ganglon
limfaticFluxul
sanguin
Fluxul limfaticRețeaua
capilară
limfatică
sistemică
Capilare
limfatice

2
Sistemul limfatic
• Funcții:
– Regleaz ă volumul și dreneaz ă lichidul intersti țial – formând
limfa
– Absoarbe și transport ă:
•Lipideși vitamine liposolubile
Lipide și vitamine liposolubile
• Proteine
• Coloizi, cristaloizi• Celule sau fragmente celulare
– De barier ă
– Ganglionii limfatici sunt și organe ale sistemului imunitar
– A doua cale de transport pentru realizarea func țiilor
sistemului imunitar
– Depozit de lichid
Limfa
• Lichid incolor sau slab opalescent
• pH 7,5-7,9• Se formeaz ă prin reabsorb ția lichidului intersti țial la
nivelul capilarelor limfatice
•
Conține apăsăruri lipide proteine hormoni
Conține apă, săruri, lipide , proteine , hormoni ,
fermenți, coloizi, cristaloizi
•C o nține limfocite și polimorfonucleare
• Eritrocitele și trombocitele sunt absente
• În calea sa limfa trece prin ganglioni limfatici
(minimum printr-un ganglion)
• Nictimeral se produc 2-4 litri de limf ă
Sistemul limfatic
• Constituit din:
– Vase limfatice:
ƒCapilare limfatice
P t il li f ti
ƒPostcapilare limfatice
ƒVase limfatice
ƒTrunchiuri limfatice
ƒDucte limfatice
– Ganglioni limfatici

3
Sistemul limfatic
Unitatea morfo-
funcțională a
sistemului limfatic:
Ganglon limfatic
parastrnalGanglon limfatic suclavicularGangloni
limfatici axilariVena
axilară
Complexul
regional limfatic
• Vase limfatice
• Ganglioni limfatici•Căi de circula ție
nonvasculare
Ganglon
limfatic
central
Ganglon
limfatic sub-
scapular
Ganglon limfatic
pectoral
Glanda mamar ăMușchiul
pectoral
mare
Capilarele limfatice
• Se încep cec.
• Sunt veriga ini țială a sistemului limfatic.
• Peretele constituit doar dint r-un strat de celule endoteliale,
ce se suprapun, formându-se între ele fisuri cu aspect de
valve. Valvele se deschid în interior. Activitatea lor este
întreținutăde filamentele de ancorare care se fixeaz ăîn
întreținută de filamentele de ancorare , care se fixează în
substanța amorfă a intersti țiului.
•N u c o n ține membran ă bazală?
•N u c o n țin pericite.
• Sunt mai largi ca capilarele sanguine (20-200 mkm).• Sunt permiabile pentru particule coloidale, microorganisme,
macromolecule, celule tumorale.
• Formeaz ă plexuri superficiale și profunde.
Capilarele limfatice
Lichid tisular
Capilar
limfaticCelule
tisulareFibrocit în țesut
conjunctiv lax
Minivalvă
Flaplike
ArteriolăCapilare
sangvine
VenulăCelule
endoteliale
Filamente
ancorate în
țesutul
conjunctiv

4
Capilarele limfatice

5
Capilarele limfatice
• Lipsesc în:
–Cartilaj
–Dentină și enamelul dentar
–Unghii și păr
–Sclerotica globului ocular, cristalin
g
– Encefal, meninge
– Splină
–Măduva osoas ă roșie
– Placent ă, cordonul ombilical
– Glomerul renal–Țesutul epitelial
– Urechea intern ă
Postcapilare limfatice
• Sunt capilare, dar deja apar Valve in
lumenul lor
Vase limfatice
• În lumenul vaselor limfatice pluristratificate sunt
valve (de tip semilunar), care permit curgerea
limfei într-o singur ă direcție.
• Deosebim vase limfatice: (după Ștefaneț M.)
•cu striații transversale
•cu striații transversale
• de tip reticular
• de tip gofrat• de tip pelucid
• Sunt Vase intra- și extraorganice
• Formeaz ă plexuri intraviscerale și extraviscerale;
superficiale, profunde.

6
Vase limfatice
Vas limfatic cu striații transversale.
Vas limfatic de ti p reticular.
as at c cu st a țta s es ae p
Vas limfatic gofrat. Vas limfatic pelucid.
Limfangion
• Unitatea morfo-func ționalăa vasului limfatic
(microsegmentul ).
• Reprezint ă porțiunea dintre dou ă perechi de valve (inclusiv
cea caudal ă).
• Se mai nume ște și pompa limfatic ă. Miocitele stratului mediu
șșpp
funcționează automat, ritmic, bifazic (sistol ă și diastolă)
• Structura:
–M a nșon muscular
– Sinus valvular
– Burelet
• Clasifica ție după formă: cilindrici, sfer ici, ovali, alungi ți,
triunghiulari, aplatiza ți; lungi, scur ți etc.

7
Limfangion
5
1 limfangion; 2 man șon muscular;
3 sinus valvular; 4 burelete; 5 valve.
2
3
41
Limfangion
1.Stratul intern.
2.Stratul mediu.
3.Stratul extern.
4.Valva valvulei.
5.Endoteliocite.
6Miocitele stratului mediu
6.Miocitele stratului mediu .
7.Fibre de colagen.
8.Capilare sanguine.
9.Miocite netede in baza
valvei.
Vase limfatice
• La confluierea vaselor limfatice se formeaz ă
cisterna limfatic ă.
• Vasele care aduc limfa spre cisterne poart ă
numele de vase aferente (2-5), cele care pleac ă
de la cisterne sunt vase eferente (12)
de la cisterne sunt vase eferente (1-2).
•Macromicrosegmentul vasului limfatic
reprezint ă sectorul vasului dintre 2 cisterne,
inclusiv cea caudal ă.
• Deosebim de asemenea macrosegmentul
vasului limfatic, care reprezint ă porțiunea
localizată între 2 ganglioni limfatici.

8
Macromicrosegment al sistemului
limfatic
5
3 34
2
3 31
Structura macromicrosegmentului. (dup ă
Ștefăneț M.) 1 macromicrosegment; 2
cisternă caudală; 3 vase aferente; 4 cistern ă
cranială; 5 vas eferent.
Macromicrosegment al
sistemului limfatic
Trunchiurile limfatice
• Sunt descrise
următoarele trunchiuri:
– Lombar drept și stâng
– Intestinal
Jl d t it â
–Jugular drept și stâng
– Subclavicular drept și
stâng
– Bronhiomediastinal
drept și stâng

9
Ducturile limfatice
• Deosebim:
–Ductul limfatic drept – se formeaz ă la unirea
trunchiului subclavicula r drept, jugular drept și
bronhomediastinal dre pt. Se vars ă în un ghiul
p g
venos drept.
–Ductul limfatic toracic – reprezint ă cel mai
mare vas limfatic, se vars ă în unghiul venos
stâng.
Ductul limfatic toracic
• Se formeaz ă la unirea trunchiului lombar drept și stâng
cu trunchiul intestinal. Th 12 – L2
• La locul unirii (regiunea abdominal ă) se formeaz ă
cisterna chyli (75 %) .
•În regiunea toracic ă se localizeaz ă între vena azi gos și
g g
aorta toracic ă. Primește afluen ți prin trunchiul
bronhomediastinal stâng și vase limfatice intercostale.
• În regiunea cervical ă se varsă în unghiul venos stâng,
anterior la duct ader ă trunchiul jugular stâng și
subclavicular stâng.
• La vărsare ductul toracic arcuie ște și se ramific ă sub
formă de “deltă” – 2-4 sau mai multe bra țe (ramuri).

10
Ducturile limfatice
Ductul limfatic drept
Ductul limfatic toracic
Ductul limfatic toracic
Ganglionul limfatic
• Localizat pe traiectul vaselor limfatice
•F o r mă: alungită, bob, neregulat ă
• Funcțiile: de barier ă, filtrarea limfei, limfopoiez ă,
imunitar.
• Structura:
– Capsul ă
– Septuri–S t r o mă (țesut reticular)
– Parenchimul (reprezentat de țesut reticular și țesut
limfoid)
• Cortex (cu centrii germinativi)
• Zona paracortical ă
• Medula, cordoane medulare

11
Ganglionul limfatic
Sinus
corticalCordon medular
(limfocite B și
plasmocite)Vas
aferent
CapsulăCentrul
germinativSinus
subcapsularCapsulă
(țesut conjunctiv
dens)
CortexulSubstanta
corticala
Limfocite B
Vas
eferentTrabeculeMedulara
Sinus
medular
Artera și vena
ganglionului
limfaticHilCapilar
sanguin Nuclee ale
Limfocitelor BCelule
dendriticeCortexul
intern
Limfocite TParacortex
(Limfocite T)
Circulația limfei la nivel de
ganglion limfatic
• Limfa vine prin vasele
limfatice aferente (2-8)
• Trece în sinusul
marginal
Capsulă Vasul limfatic
aferent
Arteră Sinus
trabecular
Trabecul ă
Venă
marginal
(subcapsular) – sinusul cortical – sinusurile medulare – sinusul hilar (portal)
• Pleacă prin 1-2 vase
limfatice eferente
Sinus
subcapsularNoduli
limfaticiSinus medularMedulaVasul limfatic
eferent
Centru
germinativCortexParacor
tex
Vase limfatice
aferente
Sinus subcapsular

12
Prelungirile
citoplasmatice ale
celulelor reticulareCordoane
medulare
Sinusul medularSinusul
medular
Circulația limfei la nivel de
ganglion limfatic
• Se deosebesc 2 c ăi
de circula ție a limfei
–Indirect , favorabil
proceselor metaboliceVasul
limfatic
aferentSinus
subcapsular
Sinus
trabecularrficial
proceselor metabolice
și imunitare.
–Direct , mai scurt – în
sinusul marginal apoi
în – sinusul hilar Centru
germinativparacortex Cortex supe r
Sinus
medular
Vasul
limfatic
eferentVase
sangvine
De la
limfa
De la
sânge
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici regionali
• La nivelul membrului inferior
• Vase limfatice:
– Superficiale
Pf d
–Profunde
• Ganglionii limfatici poplitei (1-3)• Ganglionii limfatici inghinali:
– Gll. limf. inghinali superficiali (4-20)
– Gll. limf. inghinali profunzi (1-7)

13
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai bazinului
• Ganglionii viscerali:
– Ganglionii limfatici paravezicali
– Ganglionii limfatici parauterini
– Ganglionii limfatici paravaginali – Ganglionii limfatici pararectali
Gl i i ii l i
•Ganglionii parietali:
– Ganglionii limfatici subaortali– Ganglionii limfatici iliaci comuni– Ganglionii limfatici iliaci interni
– Ganglionii limfatici iliaci externi
– Ganglionii limfatici gluiteali – Ganglionii limfatici obturatori– Ganglionii limfatici sacrali
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai bazinului

14
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai cavit ății abdominale
• Ganglionii viscerali:
– Ganglionii limfatici celiaci
– Ganglionii limfatici gastrici
• Gll. limf. gastrici stângi
• Gll. limf. gastrici drep ți
• Gll. limf. pilorici
•Inelul limfatic al cardiei
•Inelul limfatic al cardiei
• Gll. limf. Gastroepiploici drep ți
• Gll. limf. Gastroepiploici stângi
– Ganglionii limfatici pancreatici
– Ganglionii limfatici lienali
– Ganglionii limfatici pancreatoduodenali
– Ganglionii limfatici hepatici– Ganglionii limfatici cistici
– Ganglionii limfatici mezenterici
• Grupul periferic (paraintestinali)
• Grupul mediu• Grupul central
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai cavit ății abdominale

15
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai cavit ății abdominale
• Ganglionii parietali:
– Ganglionii limfatici epigastrici inferiori
– Ganglionii limfatici lombari:
• stângi:
Gll li f t li
–Gll. limf. preaor tali
– Gll. limf. postaortali
– Gll. limf. aortali laterali
•d r e pți:
– Gll. limf. precavali
– Gll. limf. postcavali– Gll. limf. cavali laterali
• intermediari (interaortocavali)
– Ganglionii limfatici diafragmatici inferiori
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai cavit ății toracice
• Ganglionii viscerali:
– Ganglionii limfatici mediastinali:
• anteriori:
– Gll. limf. precavali
– Gll. limf. preaorto-carotizi
• posteriori:
– Gll. limf. paraesofagieni
– Gll. limf. interaorto-esofagieni
– Ganglionii limfatici bronhopulmonari drep țiși stângi
• intraorganici – segmentari, lobari
• extraorganici – hilari
– Ganglionii limfatici traheobronhiali:
• inferiori• superiori drep ți
și stângi

16
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai cavit ății toracice
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai cavit ății toracice
• Ganglionii parietali:
– Ganglionii limfatici diafragmatici superiori
– Ganglionii limfatici parasternali
G l i i il i f t i ii t t l i
–Ganglionii limfatici intercos tali
– Ganglionii limfatici pericardiali– Ganglionii limfatici prepericardiali
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai cavit ății toracice

17
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai capului și gâtului
• Ganglionii limfatici occipitali
• Ganglionii limfatici mastoidieni
• Ganglionii limfatici parotidieni (superficiali și profunzi)
• Ganglionii limfatici retrofaringieni
• Ganglionii limfatici mandibulari
• Ganglionii limfatici faciali
• Ganglionii limfatici submandibulari
Ganglionii limfatici submandibulari
• Ganglionii limfatici submentali
• Ganglionii limfatici cervicali superficiali
• Gll. limf. jugulari externi
• Gll. limf. jugulari anteriori
• Ganglionii limfatici cervicali profunzi
Anteriori
• Gll. limf. prelaringieni
• Gll. limf. pretraheali
• Gll. limf. paratraheali
Laterali• Gll. limf. Cervicali laterali prof unzi (jugulari interni) – superiori și inferiori
• Gl. jugulodigastric
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai capului și gâtului
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai membrului superior
• Vase limfatice:
– Superficiale
– Profunde
• Ganglionii limfatici cubitali (1-3)
•Ganglionii limfatici axilari (6 grupe):
Ganglionii limfatici axilari (6 grupe):
1. Gll. limf. laterali
2. Gll. limf. mediali (toracici)
3. Gll. limf. subscapulari (posteriori)4. Gll. limf. inferiori5. Gll. limf. centrali6. Gll. limf. apicali

18
Vasele limfatice și ganglionii
limfatici ai membrului superior
Factorii, care favorizeaz ă circulația
limfatică
• Activitatea muscular ă somatică și visceral ă
(ex. peristaltismul intestinal)
•A cțiunea aspiratoare a cavit ății pleurale în
timpul respira ției
timpul respirației
• Presiunea major ă a capilarelor limfatice
• Contrac țiile musculare ritmice, fazice
(sistolice și diastolice) ale vaselor limfatice
• Activitatea motorie a ganglionilor limfatici
•P u l s ația vaselor sangvine
Sistemul imunitar
Pentru a cre ște, a se dezvolta și a se
acomoda la toate schimb ările mediului intern
și extern, organismul este într-o perpetu ă
luptăcu microorganismele din jur șic u
luptă cu microorganismele din jur și cu
produsele activit ății lor.
Menținerea acestui echilibru este pe seama
Sistemului Imunitar

19
Sistemul imunitar
• Imunitatea – ap ărarea organismului contra
structurilor genetic str ăine.
• Sistemul imunitar – este totalitatea organelor și
țesuturilor care au rolul de a men ține homeostaza
țesuturilor , care au rolul de a menține homeostaza
genetică a organismului, ap ărând macroorganismul
de microorganisme, celule tumorale, celule non-self
(străine).
• Controlul func țional se realizeaz ă prin mecanisme
neuro-umorale, paracrine și autocrine.
Imunitatea
•E x i s tă 2 mecanisme majore ale imunit ății:
™Nespecific – r ăspuns standardizat la vre-o
invazie str ăină
invazie străină
™Specific – r ăspuns în care ap ărarea este
îndreptat ă exact spre un anumit agent
patogen
Imunitatea
• Lucrul Sistemului Imunitar se execut ă de
către celuleși secretul lor.
– În Imunitatea Nespecific ă:
• Neutrofilele
• Monocitele
• Macrofagele
• Celule ucig ătoare naturale (NK)
– În imunitatea Specific ă:
• Limfocitele T
• Limfocitele B

20
Sistemul imunitar
• Organe Centrale
•Măduva osoas ă (roșie și
galbenă)
• Timusul
• Organe Periferice
• Ganglionii limfatici• Splina
AMIGDALELE
Faringeala
Palatine
Linguala
NODULI LIMFATICI
• Forma țiunile limfoide (asociate
de mucoasa organelor
tubulare) din:
– Sistemul Digestiv
» faringe (inelului Waldayer)» intestinul sub țire și gros
(foliculii limfatici solitari, agregați, apendicele
vermiform)
– Sistemul Respirator
– Aparatul Urogenital
TIMUSUL
SPLINA
ȚESUT LIMFOID IN
INTESTIN (PL ĂCILE
PEYER)
MĂDUVA RO ȘIE
OSOASĂ
NODULI
LIMFATICI
Măduva osoas ă
• Distingem:
–Măduva osoas ă roșie
–Măduva osoas ăgalbenă
Măduva osoasă galbenă
•Măduva osoas ă roșie conține:
– celulele liniei mieloide (eritrocite, granulocite
(polimorfonuclear e), trombocite)
– celulele liniei limfoide (limfocite)
Măduva osoas ă
Măduva osoas ă roșie
Măduva osoas ă galbenă

21
Timusul
• Organ central imun (locul diferen țierii antigen
independente a limfocitelor T).
• Organ hematopoietic (în perioada embrionar ă, începând
cu săpt.7-8; granulocito- și limfocitopoez ă)
• Format din lobul drept și lobul stâng
•Localizat în mediastinul superior
Localizat în mediastinul superior
• Structura:
– Capsula conjunctiv ă
– Septuri
– Lobulul – unitatea morfo-func țională
– Parenchimul
• Substan ța cortical ă (bariera hemato-timic ă)
• Substan ța medular ă (corpusculul Hassall)
– Stroma ( țesut reticulo-epitelial)
Timusul
Timusul
• Se dezvolt ă din epiteliul recesul branchial III-IV
(4-5 săpt.- 24 săpt.)
• La naștere prezint ă o greutate medie de 13
gr.; 3-20 ani masa e de 30 gr.; dup ă 20 ani –
15 gr.
15 gr.
•P â nă la 10 ani predomin ă substan ța cortical ă,
după care dominan ța îi revine substan ței
medulare.
• În procesul de involu ție parenchimul timusului
nudispare definitiv, persist ă sub form ă de
insule înconjurate de țesut adipos.

22
Timusul
TIMUSUL
LA NOU – N ĂSCUT
TIMUSUL
LA ADULT
Timusul
20 ani 50a n iCopil
20 ani 50 ani
Involuția Timusului
CortexȚesut
adipos
Vârsta (ani) Vârsta (luni)Secțiune transversal ăCortex
Medulă

23
Splina
• Organ periferic imun (locul diferen țierii antigen dependente a limfocitelor)
• Funcțiile:
– De filtrare
– Cel mai mare organ secundar al sistemului imunitar
– Hematopoiez ă (intrauterin – universal, dup ă naștere limfopoetic)
– Rezervor de sânge
– Locul de distrugere a eritrocitelor și trombocitelor
–Participăîn metabolismul Hemoglobinei (transferine bilirubine ac biliari)
Participă în metabolismul Hemoglobinei (transferine , bilirubine , ac. biliari)
– Este considerat pentru sistemul sanguin, ca ganglion limfatic al sistemului limfatic
• Distingem:
–F ața diafragmatic ă
–F ața visceral ă
– Hilul lienal
– Marginea superioar ă (anterioar ă)
– Marginea inferioar ă (posterioar ă)
– Polul superior
– Polul inferior
• Localizat ă în cavitatea abdominal ă (intraperitoneal)
• Raporturi cu stomacul, pancreasul, rinichiul, suprarenala stâng ă, colonul
(flexura colic ă stân gă), coastele I X-XI.
Splina
Splina• Structura:
– Capsula conjunctiv ă și trabecule
în asociere cu miocite netede
– Parenchimul
• Pulpa alb ă (totalitatea nodulilor
limfoizi)
• Pulpa ro șie (sinusuri venoase
lienale și între ele cordoanele
lienale)
Stroma ( țesut reticular)
Cordon splenic
(pulpa ro șie)
Centru
germinativ
Aria
marginal ăVas limfatic
–Stroma (țesut reticular)
– Vasculariza ție abundent ă (tip
deschis și închis)
• Anomalii congenitale:
– Absen ță complet ă
– Hipoplazie splenic ă
– Spline accesorii (spleniculi)
• Patologii:
– Splenomegalii– Rupturi de lien
SPLINA
Sinusuri
venoase
(pulpa alb ă)
Artera și
vena
trabecular ă
Artera
centrală

24
Spleniculi
Țesut limfoid diseminat
• Sistemul digestiv:
– Inelul limfoid faringian (amigdalele lingual ă,
faringian ă, palatine, tubare )
–Noduli limfoizi solitari
Noduli limfoizi solitari
– Noduli limfoizi agrega ți (plăci limfoide Peyer)
– Noduli limfoizi ai apendicelui vermiform
• Sistemul respirator (sistemul MALT)
• Aparatul urogenital
Țesut limfoid diseminat
Noduli limfoizi
ai apendicelui
vermiform
Amigdala palatin ă și faringian ă
Inelul limfoid faringian

25
Noduli limfoizi solitari
Noduli limfoizi agrega ți (plăci limfoide Peyer)
Sistemul respirator (sistemul MALT)
Dezvoltarea sistemului limfatic
• Filogeneza
– La nevertebrate și vertebratele inferioare exist ă un
sistem hemolimfatic nedeferen țiat
– Ca sistem aparte apare la pe ști
– La amfibieni în vasele limfatice î și fac apari ția
valvele, și așa-numitele inimi limfatice
–Păsările deja sunt înzestrate cu ganglioni limfatici
– Inimile limfatice dispar la mamifere
• Ontogeneza
– În a 5 s ăpt. din mezenchim aparte de sistemul
sanguin se formeaz ă niște spații fisurale, care
contopindu se formeaz ăsaci limfatici:
contopindu -se formează saci limfatici:
• Jugulari, subclaviculari, iliaci, retroperitoneal (retoaortic)
– În 9-12 s ăpt. din canalele situate dea lungul venelor
azigosși hemiazigos se formeaz ă ductul toracic.
Caudal dilatarea va da na ștere la cisterna chyli.
– Ganglionii limfatici apar pe parcursul vaselor
limfatice (12-16 s ăpt.). Tunica vasului – capsula
ganglionului; lumenul vascular – sinusul marginal. Foliculii limfatici apar cu dezvoltarea vaselor sangvine. Diferen țierea cortexului de medul ăe la
naștere.
– Dezvoltarea maxim ă se observ ă în perioada de
pubertate
– La vârsta de dup ă 50 ani se descrie o rarefiere a
rețelelor vascula re limfatice și o diminuare
cantitativ ă a ganglionilor limfatici

26
Importan ță clinică
• Metode de investiga ție:
– Palpația ganglionilor limfatici
– Limfografie– Scintigrafie
• Prin sistemul limfatic se poate
răspândi infec ția și cancerul
• Ganglionii limfatici sunt primele
dt î l t
redute în calea aces tor
metastaz ări (se măresc, devin
dureroși sau se unesc în
conglomerate)
• Limfologie ecologic ă (implicarea
sistemului limfatic în influen ța
sanogen ă și patogen ă a mediului
ambiant)
•I n f l a m a ția ganglionilor –
limfadenite (acute, cronice, specifice s au nespecifice)
• În cazul stazei lichidului intersti țial se dezvolt ă –
edemul:
– Edemul membrelor inferioare a gravidelor
– elefantiasis: o boal ă africană, ce apare în urma
parazitării nematodei (Wucheria bancrofti), care se
localizeaz ă în ganglionii limfatici axilari sau inghinali
provocând edeme la membre de dimensiuni uria șe.
•Patologia Sistemului imunitar se poate
manifesta prin:
– Reac ții hepersensibile (alergii, șoc anafilactic,
astmă bronșic)
– Rejet de transplant– Nozologii autoimune (lupus eritematos,
sclerodermia, miopatii, vasculite)
– Sindroame de imunodeficien ță (SIDA)
–Amiloidoza
•Patologia Sistemului limfatic se manifesta prin:
– Reac ții inflamatorii
– Neoplasme limfoide – Neoplasme mieloide (leucemii)
• Mecanisme reglatorii a func ției drenare –
detoxicare a Complexului regional limfatic :
– Limfostimularea
– Limfoprotec ția
– Limfocorec ția
– Limfosupresia
• Protezarea func ției Complexului regional
limfatic