Anatomia Canalului Carpian

CAPITOLUL 2

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII

2.1. ANATOMIA CANALULUI CARPIAN

Canalul carpian, spațiu anatomic osteofibros inextensibil, este reprezentat de spațiul de la nivelul mâinii care se afla între retinaculul flexorilor și oasele carpului. Retinaculul flexorilor se întinde de la tuberculul scafoidului și al trapezului pâna la pisiform și cârligul osului cu cârlig.

Este format la suprafață din fibre verticale și oblice, iar profund din fibre transversale care formează ligamentul transvers al carpului. Ligamentul acesta delimitează împreună cu carpul canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și nervul median spre palmă. De pe fața lui profundă se desprinde un sept fibros care se inseră pe navicular, trapezoid și capitat,determinând formarea unui canal lateral pentru tendonul mușchiului flexor radial al carpului și medial pentru nervul median și tendoanele mușchilor flexori.

Retinaculul flexorilor se continua cu fasciile tenară și hipotenară. Pe fața sa anterioară se inseră mușchiul palmar lung, iar inferior constituie originea mușchilor tenari și hipotenari. Anterior de el trec vasele și nervul ulnar. In același plan cu retinaculul flexorilor se află tendoanele mușchilor brahiradial, flexori radial și ulnar ai carpului.

Figura Nr. 2.1. Anatomia tunelului carpian

http://ransomgilbertson.com/carpal-tunnel-syndrome-work-related/

Tabelul Nr. 2.1.Canalul carpian delimitare

(Sursă personală)

2.2. NERVUL MEDIAN (C5-T1)

Se găsește în partea anterioară a brațului, la nivelul cotului, merge pe fața anterioară a trohleei humerale, trece pe sub aponevroza bicepsului, la acest nivel are relație cu artera femurală devenind superficial.

Este cel mai voluminos nerv al plexului brahial.

Trece printre tendoanele micului și marelui palmar, în afara tendoanelor flexorilor, angajându-se pe sub ligamentul inelar al carpului și apare medial de eminența tenară.

De la eminența tenară se împarte în ramuri motorii pentru opozantul, scurtul abductor, jumătatea superficială a flexorului scurt al policelui și pentru primii doi lombricali și trimite ramuri senzitive pentru primii șapte colaterali palmari ai degetelor.

Pentru fiecare deget există câte patru nervi colaterali, ramuri din median și cubital.

2.3. MUSCULATURA INERVATĂ DE NERVUL MEDIAN

Nervul median este responsabil pentru inervația unor mușchi ai antebrațului a căror acțiune este prepunderent de flexie, din componența eminenței tenare și regiunea palmară mijlocie de la nivelul mâinii.

Tabelul Nr. 2.2. Structurile musculare inervate de nervul median – regiunea anterioară a antebrațului

(Sursă personală)

Figura Nr. 2.2. Musculatura inervată de nervul median

https://www.studyblue.com/notes/note/n/anatomy-lecture-6-elbow-jointforearm/deck/1007944

Tabelul Nr. 2.3. Structurile musculare inervate de median – eminența tenară și regiunea palmară mijlocie

(Sursă personală)

2.4. ELEMENTE DE BIOMECANICĂ A GÂTULUI MÂINII

Articulațiile cărora le revine rolul cel mai important sunt articulația radio-carpiană și articulația mediocarpiană, care sunt articulații condiliene cu două grade de libertate.

Toate mișcările gâtului mâinii se efectuează printr-o deplasare ”în etaje” a segmentelor regiunii. Al doilea rând carpian se deplasează pe primul, iar primul rând pe segmentul antebrahial. Din cauza faptului că primul rând este poziționat între cele două suprafețe articulare, reprezentate distal de al doilea rând carpian și proximal de segmentul antebrahial, a fost asemănat ca rol biomecanic cu un menisc, denumit fiind meniscul carpian (Tavernier). Piesele osoase în număr de trei, ale așa-zisului menisc sunt unite între ele prin intermediul a două artrodii.

Tabelul Nr. 2.4. Flexia

(Sursă personală)

Tabelul Nr. 2.5. Extensia

(Sursă personală)

Tabelul Nr. 2.6. Înclinarea radială

(Sursă personală)

Tabelul Nr. 2.7. Înclinare cubitală

(Sursă personală)

Similar Posts

  • Azidele Organice

    INTRODUCERE Azidele organice, , deși sunt bogate în energie și foarte reactive, sunt intermediari utili în sinteza organică. Ele sunt bifuncționale, reacționând cu electrofili (compuși cu deficit de electroni) la atomul de azot încărcat negativ și cu nucleofili (compuși bogați în electroni) la atomul de azot neutru. Cei trei atomi de azot se pot regăsi…

  • Optimizarea Reabilitarii Bolnavilor CU Insuficienta Cardiaca Congestiva Clasa Iii Iv Nyha Prin Tratament Kinetoterapeutic

    CUPRINS Introducere Insuficienta cardiaca – o epidemie a secolului XXI Motivarea alegerii temei ipotezele cercetarii Scopul si obiectivele cercetarii I. INTRODUCERE Insuficienta cardiaca – o epidemie a secolului XXI Insuficienta cardiaca este un sindrom care se dezvolta datorita unor cardiopatii diverse si se recunoaste preintr-o constelatie de semne si simptome produse de raspunsul complex hemodinamic…

  • Infectiile Nosocomiale

    INFECTIILE NOSOCOMIALE Proiect: Politici Publice de sanatate Infecție nosocomială, sau infecție intraspitalicească, este acea infecție care nu este prezentă sau care nu se află în perioada de incubație în momentul în care pacientul s-a internat în spital și se supraadaugă bolii pentru care pacientul s-a internat. Infecțiile nosocomiale pot să fie în legătură cu deficiențe de igienă, sterilizare, manevre…

  • Etiologie, Tablou Clinic, Aspecte Paraclinice Si Tratament la Pacienta cu Uter Fibromatos

    CUPRINS Motivație………………………………………………………………………………………..3 Introducere…………………………………………………………………………………….4 CAP. I Anatomia și fiziologia aparatului genital feminin………………………………5 1.1 Anatomia aparatului genital feminin…………………………………………….5 1.2 Fiziologia aparatului genital feminin………………………………………….12 CAP.II  Îngrijirea pacientei cu fibrom uterin……………………………………………..15 2.1 Definiție………………………………………………………………………………….15 2.2 Etiologie………………………………………………………………………………..15 2.3.Simptomatologie ……………………………………………………………………..15 2.4 Investigații specifice………………………………………………..….17 2.5 Diagnostic medical……………………………………………………………………18 2.6 Tratament………………………………………………………………………………..18 2.7 Complicații………………………………………………………………………………20 CAP.III Rolul asistentului medical…………………………………………………………..21 3.1 Rolul propriu al asistentului medical…………………………………………..21 3.1.1 Examinarea clinică…………………………………………………………………21…

  • Particularitatile Stimei de Sine la Persoanele cu Dizabilitate Motrica

    Argument Atunci când interacționezi cu altă persoană în diverse situații, prima impresie se formează pe baza imaginii pe care celălalt o dezvăluie și o prezintă ca fiind proprie. Această imagine este susținută de un element important în existența individului fie interioară sau fie exterioară, respectiv stima de sine. Fiind permanent sub impactul relaționării m-a incitat…

  • Ingrijirea Pacientei cu Vaginita

    === CAPITOLUL I – pag 1-4 === NURSINGUL VAGINITELOR CAPITOLUL I I. 1. – NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARTULUI GENITAL FEMININ Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei ființe și se realizează prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundării gametului feminin (ovul) de către gametul masculin (spermatozoid). Oul…