ANAR Administrația Națională Apele Române [304231]

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Tema:

Absolvent: [anonimizat]-05 Toma Cristina

Conducător: Turculeț Mihai

Chișinău – 2018

[anonimizat] “Apele Române”

ANIF – Administrația Naționala a [anonimizat] – Agenția Regională pentru protecția mediului

B.H., – [anonimizat] – [anonimizat] – Direcții de Apă

Fig. – [anonimizat] – [anonimizat] – Directiva Apelor Subterane 2006/118/[anonimizat]. – locuitor(i)

MM – Ministerul Mediului

mil. – milion(e)

PABH – [anonimizat] – Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică

S.H.- [anonimizat] – Sistemul informațional a [anonimizat] – [anonimizat] – Centrul național de sănătate publică

INTRODUCERE

Directiva Cadru în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie 2000 și a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000, când a fost publicată‚ în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obține o„stare bună” [anonimizat], [anonimizat]„potențialul ecologic bun”.

[anonimizat].

Directiva Cadru în domeniul apei fundamentează o [anonimizat]:

– elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice;

– prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafață și

subterane;

– definirea unei „stări bune a apelor” – reprezintă obiectivul directivei ce trebuie

realizat până în 2015;

– definirea „condițiilor de referință” pentru apele de suprafață;

– definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apă puternic modificate”;

– stabilirea unei rețele de monitoring care să asigure o imagine de ansamblu și

de detaliu a [anonimizat], operațional și de investigare în conformitate cu noul concept de

monitoring integrat al apelor ce are la baza principiile abordării ecosistemice;

– definirea a 5 clase de calitate a apelor ținând seama în primul rând de

elementele biologice;

– stabilirea unui registru al zonelor protejate situate la nivelul bazinului

hidrografic;

– stabilirea obiectivelor de mediu;

– realizarea analizei economice asupra utilizării apei luând în considerare

principiul recuperării costurilor aferente serviciilor de apă;

– luarea unor măsuri de reducere progresivă a poluării apei cu substanțe

prioritare care prezintă un important factor de risc pentru mediul acvatic si oprirea

treptată a evacuărilor, emisiilor si pierderilor substanțelor prioritar periculoase; referitor

la prevenirea si controlul poluării, politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe o

abordare combinată, folosind controlul poluării la sursă prin stabilirea valorilor limită

ale emisiilor, precum și standarde de calitate a mediului;

– conceptul de reabilitare al resurselor de apă.

Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socioeconomică

prin asigurarea necesarului de apă pentru folosințe, atât din punct de vedere

calitativ cât și cantitativ.

Planul de management al bazinului hidrografic reprezintă instrumentul pentru

implementarea Directivei Cadru Apă reglementat prin Articolul 13 și anexa VII și are drept

scop gospodărirea echilibrată a resurselor de apă precum și protecția ecosistemelor

acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „stări bune” a apelor de suprafață și

subterane. Articolul 14 al Directivei Cadru Apă 2000/60/EC, specifică faptul că Statele

Membre trebuie sa informeze și să consulte publicul și utilizatorii, în special, cu privire la

următoarele etape referitoare la:

– calendarul și programul de lucru pentru elaborarea planurilor demanagement pe bazin hidrografic și despre rolul consultării, până cel mai târziu în2006;

– sinteza problemelor importante de gospodărirea apelor până la 22.12.2007;

În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme:

-poluarea cu substanțe organice,

-poluarea cu nutrienți,

-poluarea cu substanțe prioritar/periculoase si alterările hidromorfologice, pentru care au fost concepute programe demăsuri specifice în vederea conformării cu obiectivele de mediu.

Problemele principale de gospodărire ale apelor din bazin au fost prezentate spreinformare și consultarea publicului, în cadrul întâlnirii privind elaborarea SchemelorDirectoare de Amenajare și Management al bazinului hidrografic Olt, organizată în data de9 octombrie 2007.

Planul de management bazinal este în strânsă corelație cu dezvoltarea socioeconomicăși prezintă punctul de plecare pentru măsurile de management din toateramurile economiei, măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal și local și evidențiazăfactorii majori care influențează gospodărirea apei într-un bazin hidrografic.

1 CADASTRUL APELOR CA PREROGATIVĂ DE FOLOSIRE RAȚIONALĂ A RESURSELOR DEAPĂ

1.1 Starea actuală în domeniul organizării lucrărilor cadastrale pentru înregistrarea terenurilor fondului apelor din sub bazinul hidrografic Botna

Apele fac parte din domeniul public al statului și reprezintă o parte componentă a patrimoniului natural, cu caracter limitativ, vulnerabil, variabil în timp și spațiu.

Cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabila a resurselor de apă sunt acțiuni de interes general.

“Dacă ceva nu poate fi măsurat, nu poate fi gestionat și, până la urmă, nu poate fi îmbunătățit”Cu cât există mai multe informații cu atât este mai ușor de rezolvat problemele, de optimizat consumul și de îmbunătățit nivelul de confort.

Folosirea patrimoniului natural, apărarea dreptului de proprietate, atragerea investițiilor, sunt unele dintre problemele care urmează a fi soluționate de instituția de cadastru. Conform legislației în vigoare:

Cadastru- un complex de acțiuni organizatorice, juridice, tehnice care determină existența unui bun imobil, procedura de apariție a dreptului asupra bunului imobil, modul de folosințăși include o totalitate de documente despre repartizare, regimul de drept, evaluare, înregistrare, clasificare, caracteristica calitativ cantitativă, categoria de destinație, arendaș etc.

Sistem informațional al cadastrului – organizarea de baze de date grafice și alfanumerice de evidență tehnică, economică și juridică referitoare la corpurile de proprietate și la proprietarii acestora.

Cadastru de stat al apelor –sistem informațional de stat ce conține evidența datelor referitoare la rețeaua hidrografică, la resursele de apă, la prelevările și la restituțiile de apă, la patrimoniul hidrotehnic.

Cadastru apelor –acțiunea organizată de inventariere și centralizare a datelor privind resursele de apă, folosirea șiprotecția apelor, necesare activității curente de reglementare a folosințelor de apă (alimentări cu apă, evacuări de ape uzate sau în exces, lucrări de amenajare sau de apărare împotriva inundațiilor, alte lucrări care sunt în legătură cu apele), dar și de valorificare a potențialului hidric al apelor (hidroenergetic, piscicol, agrement, de transport pe ape, mecanic și de transport al reziduurilor), în vederea gospodăririi complexe, eficiente șiraționale a corpurilor de apă, a resurselor de apă de suprafațășisubterane ale țării. Această activitate se desfășoară pe bazine hidrografice și se centralizează la nivel național.

Informațiile ce pot constitui Fondul național de date de gospodărire a apelor, vor fi furnizate de unități de specialitate autorizate.

Instituțiile autonome care furnizează informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă, integrate în rețeauanațională de observații pentru gospodărirea apelor.

Situația actuală în domeniul gospodăririi apelorși al hidroameliorațieiși formularea problemeicondițiile naturale și starea actuală a domeniului vizat este: resursele de apă ale Republicii Moldova sânt concentrate în 3621 cursuri de apă cu lungimea totală de 16000 km, inclusiv râurile mari Nistru (652 km), Prut (695 km) și Răut (286 km), cu un volum total de apă mediu multianual de curgere de circa 13,6 km3 pe an.[3]

Cele mai importante surse de apă sânt râurile transfrontaliere Nistru și Prut, care sânt folosite în comun cu țările vecine – Ucraina și România.

Volumul apelor de suprafață acumulate în aproape 4 mii bazine de apă constituie circa 1,32 mlrd. m3. Teritoriul Republicii Moldova este afectat de secete periculoase (o dată în 3-4 ani), iar în zonele de sud – fiecare al doilea an.

Teritoriul republicii este supus proceselor de inundațieșisub inundație care au impact negativ asupra dezvoltării social-economice.

Managementul resurselor de apă este reglementat de Codul apelor al Republicii Moldova nr.1532-XII din 22 iunie 1993, Concepția politicii naționale în domeniul resurselor de apă, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.325-XV din 18 iulie 2003, Legea nr. 440-XIII din 27 aprilie 1995 cu privire la fâșiile de protecție a apelor, râurilorși bazinelor de apă, Legea nr.272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă, Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24 octombrie 2002, Hotărârea Guvernului nr.619 din 16 august 1994 „Despre reglementarea relațiilor din domeniul gospodăririi apelor și folosirea rațională a resurselor de apă în Republica Moldova” șiHotărârea Guvernului nr.626 din 18 august 1994 „Privind aprobarea Regulamentului Cadastrului de Stat al Apelor”.

Conform datelor statistice cu privire la utilizarea apelor, în ultimii ani agenții economici au utilizat circa 1,0 mlrd. m³ de apă. Acest volum include apele subterane folosite în volum de 60 mil.m³și apele de suprafață în volum de 870 mil.m³ În prezent, pierderile resurselor de apă constituie de la 20-30% la utilizarea apei pentru irigare până la 40-60% în cazul alimentării cu apă potabilă; aceste pierderi pot fi reduse considerabil prin implementarea unui sistem de gestionare complexă și eficientă a resurselor de apă Condiție obligatorie în extinderea suprafețelor de teren irigate este majorarea numărului de asociații ale utilizatorilor de apă și consolidarea terenurilor agricole parcelate. În ultimii ani se dezvoltă în ritm sporit irigația mică, care poate fi extinsă până la circa 36 mii ha, în baza folosirii resurselor de apă din circa 400 bazine de apă, în care calitatea apei este adecvată pentru irigare.

Actualmente, lipsesc careva măsuri care ar încuraja extinderea suprafețelor irigate. Ca rezultat al tranziției la noile relații economice și al proceselor de privatizare, s-a redus considerabil suprafața terenurilor irigate, ceea ce a condiționat diminuarea producției globale agricole obținute pe aceste terenuri. În anii 1970-1980, pe terenurile din luncile râurilor au fost construite sisteme de desecare cu o suprafață de 58,9 mii ha, care includ canale de desecare, colectoare și 34 de stații de desecare. În urma exploatării îndelungate și nerespectării termenelor de curățare, pe o suprafață de cca 80% din total s-au înnămolit canalele, colectoarele șiconstrucțiile de reglare, s-a mărit nivelul apelor freatice, fapt ce a condiționat degradarea particularitățilorhidrofobice ale solului și reducerea considerabilă a recoltei culturilor agricole.

Argumentarea științifică a procedeelor tehnologice de gospodărire a apelor, asigurarea cu recomandări practice pentru implementarea tehnologiilor avansate de irigare în condiții de sub asigurare cu apă, precum și asigurarea cu specialiști de profil, sânt insuficiente. În republică funcționează două hidrocentrale – Costești-Stîncа, construită în anul 1978 în componența Nodului hidrotehnic pe râul Prut, suprafața lacului de acumulare fiind de 53,9 km², se Dubăsari, construită în anul 1955 pe râul Nistru, suprafața lacului de acumulare fiind de 67,5 km², destinate producerii energiei electrice, alimentării cu apă pentru irigare și a industriei de procesare, precum și reglării debitelor de viitură. Hidrocentralele, cu capacitatea 64 MW, acoperă 2,1% din necesarul țării în energie electrică.

Agenția „Apele Moldovei” asigură gestionarea resurselor de apă prin intermediul întreprinderilor subordonate și exercită funcțiile de ținere a regimului hidrologic al cursurilor de apă, exploatare a construcțiilor hidrotehnice, inclusiv a digurilor de protecție, a barajelor șiconstrucțiilor de reglare, monitoring cantitativ al resurselor de apă, protecție a localitățilorși a terenurilor agricole împotriva inundațiilor.

În cadrul Agenției „Apele Moldovei” a fost creată Direcțiabazinieră de gospodărire a apelor, a cărei sarcină primordială este evidența utilizării raționale a resurselor de apă șiținerea cadastrului fondului apelor, în aspect de bazin hidrografic.[3]

1.2. Formularea problemelor din domeniul gospodăririi apelor și obiectivele acestora.

Pornind de la situația reală creată în domeniul gospodăririi apelor șiprotecțieilocalitățilorși terenurilor agricole împotriva inundațiilor, pot fi formulate următoarele probleme:

lipsa unui management eficient și stabil al resurselor de apă;

asigurarea nesatisfăcătoare cu apă de calitate, inclusiv cu apă tehnologică;

impactul negativ al efectelor distructive ale apelor;

reducerea semnificativă a suprafețelorhidroameliorare;

eficiență redusă a terenurilor irigate;

utilizarea irațională a resurselor de apă;

lipsa tehnicii performante pentru irigare;

lipsa bazei de date informaționaleși analitice;

lipsa recomandărilor ce țin de procedeele tehnologice.

Poluarea apei este o problemă serioasă pentru ecologia Pământului.Și ar trebui să fie rezolvată, atât pe scară largă – la nivelul statului și întreprinderilor, cât și la nivelul fiecărei ființe umane.

Unele din problemele de poluare a apei sunt:

Ploile acide- sunt rezultatul de contact cu atmosferă a gazelor de eșapament produse de întreprinderi metalurgice, centrale termice, rafinării și alte întreprinderi industriale și de transportul auto.

Apele uzate- menajere conțin adesea detergenți sintetici, care nimeresc în râuri.

Deșeuri solide-daca în apă există o cantitate mare de substanțe solide, acestea o fac opacă la lumina soarelui și astfel împiedică procesul de fotosinteză în bazinele acvatice.În plus, deșeuri solide, înnămolesc râuri și canale de transport maritime, ceea ce conduce la nevoia de dragare frecventă.

Surse neidentificate-adesea este dificil de a determina sursa de poluare a apei – aceasta poate fi o eliberare neautorizată a substanțelor periculoase de la o întreprindere sau o contaminare, cauzată de lucrări agricole sau industriale.

1.2 Protecția apelor si ecosistemelor acvatice

-Interzicereaevacuării la întâmplare a reziduurilor de oricefel care arputeapoluaapasi in primulrând, aapelorreziduale, comunalesiindustriale. Acestea trebuiecolectatesi îndepărtateprinsisteme de canalizaresauinstalații locale de colectare

-Construirea de stații de epurarepentrureținereasidegradareasubstanțelororganicepoluante conținute in apelereziduale ale localitățilorsiunitățilorzootehniceînainte de eliminarealor inapă;

-Distrugereaprindezinfecție a germenilorpatogeniconținuți in ape reziduale ale unorinstituții(spitale), abatoarele, unitățileindustrieicârnii;

-Înzestrarea cu sisteme de reținere șicolectare a substanțelor radioactive din ape reziduale;

Construirea de stațiisausisteme deepurare specific pentruapelereziduale ale unitățiiindustriale invederea rețineriisineutralizăriisubstanțelorchimicepotențialtoxice;

Controluldepozităriideșeurilorsolide, astfel încâtacesteasănufieantrenatesaupurtate in sursele de apăde suprafațăsausubterane.

Obiectivele acvatice în Republica Moldova pot aparține, cu drept de proprietate publică, statului sau unităților administrativ-teritoriale ori, cu drept de proprietate privată, persoanelor juridice sau fizice.

Obiectivele acvatice proprietate publică se atribuie exclusiv în folosință. Atribuirea în folosință a obiectivelor acvatice proprietate publică se face, în funcție de importanța lor, de către Guvern sau de către autoritățileadministrației publice locale.

-Obiectivele acvatice proprietate publică a statului se administrează de către o autoritate specială, abilitată de Guvern.

– Obiectivele acvatice nu se pot afla concomitent în proprietatea mai multor subiecți ai dreptului de proprietate publică.

-Delimitarea obiectivelor acvatice în obiective proprietate publică a statului și obiective proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare.

-Crearea unui management eficient al resurselor de apă, armonizat cu standardele și normele Uniunii Europene privind normele tehnologice în domeniul gospodăririi apelor și managementul durabil al apelor de suprafațăși subterane – până la finele anului 2013;

-Asigurarea populațieiși a economiei naționale cu apă de calitate corespunzătoare cerințelor normative în vigoare (conform Hotărârii Guvernului nr.934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea Sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile și băuturilor nealcoolice îmbuteliate”) – până la finele anului 2013;

– asigurarea protecției împotriva inundației a 93 localitățiși 95 mii ha de teren agricol – până la finele anului 2017.

– majorarea suprafețelor de teren irigat până la 300 mii ha, atât din contul celor reabilitate, cât și al celor construite noi – până la finele anului 2020;

– sporirea randamentului producerii pe terenurile irigate la: culturile legumicole – până la 35 t/ha; la fructe – până la 15 t/ha; la sfecla de zahăr – până la 32 t/ha; la vița de vie (soiuri de masă) – până la 12 t/ha și la vița de vie (soiuri tehnice) – până la 8 t/ha, prin menținerea nivelului minimal al umidității solului nu mai jos de 70% din capacitatea de câmp pentru apă – până la finele anului 2020;

– majorarea numărului de asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigație, inclusiv prin consolidarea terenurilor agricole parcelate până la 32 unități – până la finele anului 2020;

– organizarea producerii la întreprinderile autohtone de profil a 8 blocuri-module pentru irigare în gospodăriile de fermieri – până la finele anului 2014;

– crearea bazei de date a sistemului informațional al fondului apelor privind patrimoniul hidrotehnic, utilizarea și evacuarea apei, irigarea și desecarea terenurilor, care vor servi drept temei la luarea deciziilor – până la finele anului 2014;

– argumentarea tehnico-științifică a proceselor tehnologice în domeniul gospodăririi apelor prin elaborarea a 3 recomandări tehnologice și asigurarea ramurii cu specialiști de profil în număr de 140 persoane – până la finele anului 2015.

Programul reprezintă un document de semnificație națională pentru dezvoltarea ramurii gospodăririi resurselor de apă și hidroameliorației în condițiile reale ale economiei de piață.

Obiectivul primordial al prezentului Program prevede crearea unor condiții adecvate pentru asigurarea securității alimentare a țării, care urmează a fi atins prin următoarele activități ale autorităților responsabile:

Ministerele de resort inițiază un complex de măsuri care vor permite:

asigurarea reabilitării sistemelor de irigare rentabile și construcția unor noi sisteme de irigare, în limitele alocațiilor aprobate anual în bugetul de stat, granturilor, investițiilor străine și mijloacelor financiare proprii ale agenților economici;

stimularea aplicării irigației prin alocarea mijloacelor bugetare pentru recompensarea parțială a cheltuielilor suportate la pomparea apei; Agenția „Apele Moldovei”:

asigură elaborarea și implementarea planurilor anuale de realizare a Programului;

asigură atragerea investițiilor străine, a granturilor și a mijloacelor financiare de la producătorii agricoli;

organizează și controlează exploatarea construcțiilor hidrotehnice ale sistemelor de irigare;

creează un parc de echipamente pentru irigare și completează cu echipament întreprinderile subordonate, care ulterior vor presta serviciile respective producătorilor agricoli;

întreține în stare tehnică conformă, în limitele alocațiilor aprobate anual în bugetul de stat, a stațiilor de pompare, a construcțiilor hidrotehnice și a apeductelor magistrale sub presiune ale sistemelor de irigare;

1.3 Scopul, obiectivul lucrării

Pentru asigurarea procesului de gestionare și menținere în stare bună a resurselor de apă se impune elaborarea și aplicarea unui instrument de analiză și facilitare a procesului de luare a deciziilor. Astfel de instrument este Sistemul informatic specific domeniului apei.

Cadastrul Apelor gestionează obiectivele care constituie obiectul de lucru al ANAM. Experiența mondială demonstrată, că resursele de apă sunt limitate și vulnerabile, necesitând un management adecvat. În acest scop sunt implementate PMB, iar cadastrul apelor cuprinde peste 60 de categorii cadastrale diferite, printre care amintim:

– apele de suprafața din domeniul public, așa cum sunt definite in Legea Apelor nr. 107/1996, cu albiile lor minore, malurile si cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale si potențialul energetic valorificabil, apele subterane, faleza si plaja marii

– barajele

– lacurile de acumulare permanente si nepermanente

– prizele de apa, stațiile de tratare;

– digurile de apărare împotriva inundațiilor

– lucrările de regularizare a albiilor

– cantoanele hidrotehnice si alte construcții asimilate

– stații si instalații ale rețelei de supraveghere a calității resurselor de apa

– canalele stațiilor de pompare si conductele pentru derivare de debite

– stații si instalații ale rețelei naționale de observații si măsurători hidrologice si hidrogeologice, precum si ale rețelei de observații si măsurători meteorologice specifice gospodăririi apelor;

– alte construcții si lucrări hidrotehnice, bunuri aflate in proprietatea publica a statului

-alte obiective in legătura cu activitatea ANAM.

Autorul, prin prezenta lucrare dorește să elaboreze Cadastrul apelor pentru subazinul Botna.

Pentru realizarea scopului se planifică

1.4 Căile de elaborare a tezei

Teza de licență reprezintă etapa finală de instruire a studenților în instituțiile superioare de învățământ. Conform planului de învățământ, perioada proiectării de licență este precedată de un stagiu practic (de licență), care are drept scop consolidarea cunoștințelor teoretice, obținute în instituția superioară de învățământ, selectarea informației necesare pentru elaborarea proiectului de licență și, de asemenea, obținerea unor abilități de organizare și producere în domeniul de specializare.

Obiectivul proiectării de licență este formarea convingerii în capacitatea studentuluiabsolvent de a activa eficient în domeniul de formare respectiv.

Scopul proiectării de licență. Proiectarea de licență trebuie să fie organizată astfel încât procesul și rezultatele ei să confirme că studentul:

în plan profesional:

cunoaște, înțelege conceptele, teoriile și metodele de bază ale domeniului și ale ariei de specializare, le utilizează adecvat în comunicarea profesională;

utilizează cunoștințele de bază pentru explicarea și interpretarea unor variate tipuri de concepte, situații, procese, proiecte asociate domeniului;

utilizează principii și metode de bază pentru rezolvarea problemelor (situațiilor) bine definite, tipice domeniului în condiții de asistență calificată;

utilizează adecvat criterii și metode standard de evaluare a calității și a limitelor de aplicare a unor procese, proiecte, programe, metode și teorii;

în plan general:

este capabil să utilizeze eficient resurse și tehnici de învățare pentru dezvoltarea personală și profesională;

este familiarizat cu rolurile și activitățile specifice muncii în echipă și cu distribuirea de sarcini între membri pe nivele subordonate (conducător – student);

este conștient de necesitatea învățământului continuu;

execută responsabil sarcini profesionale în condițiile unei autonomii restrânse și asistență calificată.

Sarcinile de bază ale proiectării de licență sunt:ƒ

formularea și aprecierea corectă a problemei propuse în proiect pentru soluționare; ƒ

determinarea locului și nivelului problemei formulate în proiectul de licență, luând în considerare informația actuală de dezvoltare a domeniului de specializare; ƒ

selectarea și analiza surselor de informație tehnică, economică, brevete de invenție, privind problema sau tipurile de probleme, ce se analizează în proiect; ƒ

argumentarea metodelor de cercetare și de calcul, realizarea calculelor necesare pentru determinarea parametrilor tehnici, organizatorici, economici, ecologici, etc. ai obiectului sau procesului proiectat; ƒ argumentarea soluțiilor și deciziilor adaptate; ƒ

utilizarea tehnicii de calcul ca instrument de analiză, optimizare, proiectare, aplicând metode matematice și mijloace moderne de analiză și sinteză; ƒ

sistematizarea, consolidarea și extinderea cunoștințelor practice și teoretice la specialitate și utilizarea acestora la soluționarea sarcinilor științifice, tehnice, economice și de producere; ƒ

dezvoltarea deprinderilor de efectuare a lucrului de sine stătător și posedarea metodicilor de cercetare și experimentale la soluționarea sarcinilor și întrebărilor elaborate în proiectul (teza) de licență; .demonstrarea în mod convingător a capacităților de prezentare publică a rezultatelor și soluțiilor obținute la susținerea proiectului;

determinarea nivelului de pregătire al studenților pentru lucrul de sine stătător în condițiile industriei moderne, progresului tehnic și științific.

Având în vedere specificul specialității, conținutul lucrării trebuie să prezinte echilibrat cele două componente, punând însă accent pe partea aplicativă, adică pe contribuția propriu zisă a autorului la tema abordată. Proiectul de licență trebuie sa demonstreze capacitatea absolventului de a aplica în mod creativ cunoștințele sale teoretice. Astfel, este recomandat ca partea teoretică să ocupe o pondere în jur de 30÷40 %, iar partea aplicativă/practică o pondere în jur de 60÷70%. Ca și formă, partea aplicativă se poate regăsi, dincolo de capitolele care îi revin și în cadrul anexelor. În elaborarea proiectului de licență, este necesar ca autorul, asistat de conducător / coordonator, să parcurgă următoarele etape: ƒ încadrarea temei alese într-un domeniu mai larg;

ƒ stabilirea unei bibliografii care să cuprindă lucrări de referință în domeniu, accesibile absolventului (în biblioteci, pe site-uri INTERNET);

lecturarea și selectarea informațiilor relevante din materialul documentar adunat;

elaborarea planului lucrării; ƒ

realizarea lucrării; ƒ

redactarea lucrării; ƒ

2.CADASTRUL APELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA, STAREA ACTUALĂ SI PERSPECTIVADE DEZVOLTARE

2.1. Cadastrul apelor în Republica Moldova

Cadastrul apelor- acțiunea organizată de inventariere și centralizare a datelor privind resursele de apă, folosirea șiprotecția apelor, necesare activității curente de reglementare a folosințelor de apă (alimentări cu apă, evacuări de ape uzate sau în exces, lucrări de amenajare sau de apărare împotriva inundațiilor, alte lucrări care sunt în legătură cu apele), dar și de valorificare a potențialului hidric al apelor (hidroenergetic, piscicol, agrement, de transport pe ape, mecanic și de transport al reziduurilor), în vederea gospodăririi complexe.

SIRA-reprezintă un sistem informațional destinat colectării, analizei, partajării, modelării și utilizării datelor despre resursele de apă în procesul de luare a deciziilor.

Sistemul informațional este destinat atât sectorului public, cât și sectorului privat. Obiectivul principal al Sistemului informațional este de a facilita colectarea și transmiterea datelor privind resursele de apă către instituțiile abilitate și părțile interesate, în vederea luării deciziilor de planificare pe termen scurt, precum și pe termen lung a gestionării durabile a resurselor de apă.

– posesorul Sistemului Informațional Este Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului

– deținătorul Sistemului informațional este Ministerul Mediului;

registratori ai informației în Sistemul informațional sânt următoarele instituții:

Serviciul Hidrometeorologic de Stat;( SHS)

Agenția „Apele Moldovei”;(APM)

Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale;(AGSM)

Centrul Național de Sănătate Publică;(CNSP)

angajații celor 4 autorități;

alte instituții publice;

cetățenii

Interacțiunea celor 4 instituții participante ale Sistemului informațional se va face prin modulele Sistemului care va permite partajarea datelor publice. Figura 1 schițează fluxul informațional din cadrul Sistemului informațional.[6]

.Figura 1. Schema fluxului informațional al Sistemului informațional.

Figura 3. Diagrama rolurilor definite în Sistemul informațional

2.2. Metodologia de organizare,păstrare si gestionare a informației cu privire la resursele de apă

În temeiul din Legea apelor modificată și completată prin Legea din Hotărârea de Guvern privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, cu modificările și completările ulterioare, informațiile hidrometeorologice, hidrogeologice și cele de gospodărirea apelor se obțin prin unitățile Administrației Naționale "Apele Moldovei" de la alte unități de specialitate autorizate și direct de la utilizatorii de apă. Toate acestea constituie Fondul Național de date de gospodărire a apelor și respectiv cadastrul apelor ca subsistem al acestuia. [7]

Cadastrul apelor din Moldova face parte din Fondul Național de date și este un subsistem de evidență și inventariere sistematică a bunurilor imobile din domeniul apelor, sub aspectul caracteristicilor de amplasament (localizare), tehnic, economic și de mediu, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a datelor de bază din cadastrul general, privind suprafața, categoria de folosință și proprietarul bunului. De asemenea, prin cadastrul apelor se înțelege și executarea de lucrări geodezice, topografice, fotogrametrice, cartografice și altele, pentru satisfacerea necesităților proprii, specifice domeniului apelor.

Activitatea de cadastrul al apelor din Moldova implică întocmirea unei baze de date unitare având la bază o aplicație informatică de gestiune a datelor și informațiilor de gospodărire a apelor.[7]

Cadastrul apelor – constituie un sistem informațional de stat, care conține evidența datelor referitoare la rețeaua hidrografică, la resursele de apă, la prelevările și la restituțiile de apă, la patrimoniul hidrotehnic, inclusiv la identificarea, delimitarea, clasificarea și la starea corpurilor de apă, a zonele și fîșiile de protecție și ariile protejate situate în aceste zone.

Terenurile fondului apelor-teren aflat sub ape, albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apă, mlaștini, terenuri pe care sânt amplasate construcții hidrotehnice și alte structuri ale serviciului apelor, terenuri repartizate pentru fâșiile de deviere (de pe maluri) a râurilor, a bazinelor de apă, a canalelor magistrale și a colectoarelor, precum și terenuri folosite pentru construcția și exploatarea instalațiilor ce asigură satisfacerea necesităților de apă potabilă, de apă tehnică, de apă curativă, altor necesități de interes public;

Autorizație de mediu pentru folosința apei-document eliberat de instituția subordonată organului central al administrației publice în domeniul mediului, al cărei titular are dreptul la folosința specială a apei în anumite condiții, conform dispozițiilor prezentei legi.

Corpuri de apă de suprafață-un element discret și semnificativ al apelor de suprafață, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apă-râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un sector/secțiune din apele costiere.

Corp de apă subterană-volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;

Acvifer-strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate și o permeabilitate suficientă astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantități importante de ape subterane;

Apele subterane-ape care se află sub suprafața solului în zona de saturație și în contact direct cu solul sau cu subsolul;

Resurse de apă– ape de suprafață, ape subterane și precipitații atmosferice căzute pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru eliberarea autorizației de folosință specială a apei este necesar de următoarele documente:

1) Cererea de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei se înaintează instituției competente.
2) Lista actelor necesare solicitantului pentru obținerea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei include:

a) documentul care atestă dreptul de proprietate sau de folosință asupra terenului pe care este situat corpul de apă, asupra construcțiilor hidrotehnice, precum și asupra altor construcții destinate folosinței apelor;
b) planul și/sau schema terenului, cu indicarea, după caz,  a construcțiilor hidrotehnice, a mijloacelor de măsurare a cantității de apă care urmează a fi folosită și deversată, precum și a altor construcții destinate folosinței apelor;
c) pașaportul prizei de apă;
d) regulamentul de exploatare a barajelor, iazurilor și a lacurilor de acumulare;
e) calculele privind cantitatea de apă care urmează a fi folosită și volumul de ape uzate;
f) planul de acțiuni/investiții privind protecția resurselor de apă în perioada de folosință a apei;
g) rezultatele analizelor privind proprietățile fizico-chimice și/sau bacteriologice ale apei;
h) contractul pentru folosirea sectorului de subsol;

i) contractul de transportare și receptare a apelor uzate pentru epurare, în cazul lipsei propriului sistem de evacuare și epurare a apelor uzate;
j) dovada publicării în presa locală a anunțului prevăzut cu privire la solicitarea eliberării autorizației de mediu pentru folosința specială a ape

Agenția „Apele Moldovei” asigură gestionarea resurselor de apă prin intermediul întreprinderilor subordonate și exercită funcțiile de ținere a regimului hidrologic al cursurilor de apă, exploatare a construcțiilor hidrotehnice, inclusiv a digurilor de protecție, a barajelor și construcțiilor de reglare, monitoring cantitativ al resurselor de apă, protecție a localităților și a terenurilor agricole împotriva inundațiilor.
În cadrul Agenției „Apele Moldovei” a fost creată Direcția bazinieră de gospodărire a apelor, a cărei sarcină primordială este evidența utilizării raționale a resurselor de apă și ținerea cadastrului fondului apelor, în aspect de bazin hidrografic.

Pe teritoriul raionului la evidență sînt 63 beneficiari de apă, din care 14 dispun de Autorizații de folosință specială a apei, la etapa de elaborare sînt materialele la 9 beneficiari, nu activează 10 beneficiari.

Pe teritoriul raionului se scurge r.Botna și r. Bâc care se varsă în r.Nistru cu afluenții lui în Marea Neagră

Numărul bazinelor acvatice pe teritoriul raionului Anenii Noi constituie – 54 cu suprafața totală de 1037,23 ha, din care sânt uscate 3 bazine, 4 prezintăpericol de inundații: s. TroițaNouă – David Mihail, s. Mereni – primăriaMereni, s. CobuscaVeche – Begal Ion, s. Hârbovăț (Serindrea) – Brânza Victor (suntmonitorizate permanent)

Zona de inundație de la bazinul de acumulareaapei de la Dubăsari a râuluiNistru – 51km, 7 localități: Delacău, Puhăceni, Șerpeni, Telița, Speia, Varnița, Gura Bâcului, Calfa.

Zona de inundație de la bazinul de acumulare a apeiVatra a râului Bîc-46km, 8localități: Floreni, Merenii Noi, Țânțăreni, Chirca, or. Anenii Noi, Bulboaca, Roșcani, Calfa

Pe teritoriul raionului la evidență sînt 63 beneficiari de apă, din care 14 dispun de Autorizații de folosință specială a apei, la etapa de elaborare sînt materialele la 9 beneficiari, nu activează 10 beneficiari.

Pe teritoriul raionului se scurge r.Botna și r. Bâc care se varsă în r.Nistru cu afluenții lui în Marea Neagră

Numărul bazinelor acvatice pe teritoriul raionului Anenii Noi constituie – 54 cu suprafața totală de 1037,23 ha, din care sânt uscate 3 bazine, 4 prezintăpericol de inundații: s. TroițaNouă – David Mihail, s. Mereni – primăriaMereni, s. CobuscaVeche – Begal Ion, s. Hârbovăț (Serindrea) – Brînza Victor (suntmonitorizate permanent)

În activitatea de supraveghere, intre linere și gestionare a apelor se vehiculează un volum mare de date referitor la resursele de apă și patrimoniul hidrotehnic.

Administrarea la zi a cadastrului de stat al apelor este o activitate permanentă și apare necesitatea organizării unei baze de date. Scopul principal al unei baze de date din domeniul apei este de a stoca și gestiona un volum mare de date, reprezentând un sistem rapid de căutare,actualizare și intre linierea datelor. Prin intermediul bazei de date se creează posibilitatea unui acces multiplu la date instituind un control centralizat asupra acestora. Un astfel de control are următoarele avantaje:[8]

se reduce surplusul de date,

se asigură accesul mai multor utilizatori la aceleași date,

dezvoltarea de noi aplicații

modificarea structurii bazei de date,

aplicarea de restricții de securitate a datelor,

.menținerea integrității datelor prin proceduri de validare și refacere a bazei de date după eventuale incidente.[8]

2.3. Strategia de dezvoltare a domeniului apelor din Republica Moldova

Gestionarea resurselor de apă aleRepublicii Moldova se efectuează în bazabazinului hidrografic Nistru situat pe teritoriul Republicii Moldova și a bazinului hidrografic Dunărea–Prut și Marea Neagră situat pe teritoriul Republicii Moldova, numite districte ale bazinelor hidrografice care sunt:

a) districtul bazinului hidrografic Nistru;

b) districtul bazinului hidrografic Dunărea–Prut și Marea Neagră

Pentru Republica Moldova problemele de mediu cu privire la protecția apelor din fluvii și râuri prezintă o provocare și necesită politici și măsuri de protecție, situațiile vulnerabile ale apelor din râuri fiind obiect de discuție la diverse foruri naționale și internaționale. Republica Moldova a aderat la Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea și la Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale.

De asemenea, a fost adoptată Legea apelor, care creează un cadru legal oportun pentru aplicarea directivelor europene privind stabilirea unei politici comunitare în domeniul resurselor de apă.

Potrivit echipei de audit, domeniul gestionării resurselor acvatice este unul vulnerabil, auditul constatând deficiențe în managementul gestionării apelor:

lipsește o strategie națională de dezvoltare a domeniului, ceea ce condiționează neasigurarea gestionării durabile a apelor din râuri și fluvii pentru prevenirea poluării și restabilirea ecologică a râurilor:

este necesară consolidarea eforturilor tuturor actorilor responsabili de buna guvernare a domeniului administrațiile publice de toate nivelurile:

nu au stabilit, sistematizat activități și măsuri bine determinate privind asigurarea protecției apelor din râuri și fluvii prin diminuarea efectelor negative, precum și activități de prevenire a poluărilor, de implicare și coordonare a acțiunilor în domeniu, ceea ce nu a asigurat obținerea rezultatelor scontate:

autoritățile de competență nu au realizat balanța apelor din râuri, fapt ce a condiționat lipsa informației privind fluxul total de intrare și utilizare a apelor din râuri:

organul central de specialitate nu dispune de informații centralizate privind necesitatea și situația alocațiilor financiare în domeniu, pentru asigurarea gestionării durabile a apelor din râuri și fluvii;

autoritatea centrală de specialitate nu a asigurat o monitorizare eficientă a alocațiilor financiare efectuate în domeniu, ceea ce a determinat nerealizarea, în unele cazuri, a obiectivelor stabilite, creându-se situații de utilizare a mijloacelor publice în mod fragmentar, cu risc de fraudă, astfel neasigurându-se o continuitate a scopurilor determinate;

la capitolul diminuării riscurilor în domeniu, autoritățile publice nu au stabilite proceduri analitice și nu dispun de o evaluare a costurilor în cazul poluării apelor din râuri și fluvii, precum și a beneficiilor în cazul protecției lor.

2.4.Scopul și căile de soluționare a problemelor cu privire la starea corpurilor de apă

Etapa de inteligență

analiza mediului înconjurător

analiza scopurilor

colectarea datelor

identificarea problemei de rezolvat

categorizarea problemei

alocarea responsabilității pentru soluționarea problemei

In fundamentarea direcțiilor prioritare de elaborare a cadastrelor de specialitate trebuie să se țină cont și de faptul că:

– Bazele de date utilizând funcțiile de specifice domeniului sunt explorate și utilizate de ingineri din alte domenii, geografi, biologi fără includerea în echipele specialiștilor care se ocupă cu elaborarea cadastrelor de specialitate, colectarea datelor despre resursele specifice și infrastructura de dezvoltare a lor.

• In general modelele agro-pedo-climatice de simulare a recoltelor cuprind module foarte

amănunțite pentru descrierea proceselor fiziologice, dar module foarte simpliste privind

descrierea proceselor din sol. In acest mod expertiza specialiștilor în științele solului nu este

valorificată suficient. Acest aspect este valabil și pentru alte proiecte/modele din domeniul

mediului în care subsistemul sol este reprezentat rudimentar.

Direcțiile prioritare de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul cadastrelor de specialitate trebuie orientate asupra aspectelor la nivel național rezultate din implementarea politicilor agricole comunitare, a directivelor și normativelor conexe (ex. reglementările incluse în Directiva Cadru – Apa), a Strategiei tematice pentru protecția solului și a obligațiilor rezultate din aplicarea convențiilor și protocoalelor internaționale semnate și de Republica Moldova (ex. Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificăriietc.). Aceste direcții pot fi concentrate pe șapte probleme critice care necesită rezolvare la nivel național și global:

Hrana: cum poate fi asigurată siguranța și securitatea alimentară fără afectarea solului și a

sistemelor adiacente ale mediului:

Unde trebuie să producem mai mult

– În ce tip de ferme pot fi creșterile potențiale cele mai mari

– Unde astfel de creșteri exercită cea mai mică presiune asupra solului și a altor resurse

– Ape dulci: cum pot fi gestionate solurile pentru a utiliza mai inteligent rezervele de apă în scădere:

– Cum se poate îmbunătăți eficiența de utilizare a apei în ferme prin managementul intervențiilor antropice asupra solului, culturilor vegetale și surselor de nutrienți

– Cum poate o cunoaștere mai bună a sistemului sol-plantă să conducă la o structură de culturi, soiuri și varietăți care să aibă o eficiență mai bună de utilizare a apei

– Reducerea efectelor poluante ale agriculturii pentru creșterea calității apelor

– Stabilirea «amprentei apei» asociată produselor agricole, diferențiată pe trei categorii de apă : «verde» – provenită din precipitații, «albastră» provenită din utilizarea apelor dulci de suprafață și adâncime, «gri» – utilizată pentru eliminarea eventualelor poluări produse prin activitățile agricole

– Nutrienți: cum se poate menține și îmbunătăți fertilitatea solurilor în contextul exporturilor de nutrienți impuse de recolte din ce în ce mai mari :

– Utilizarea fertilizanților sintetici în contextul rezervelor globale și naționale limitate de energie și materii prime, a costurilor ridicate pe care le impun la nivelul exploatațiilor agricole și a prevenirii poluării solului și sistemului acvatic cu nutrienți

– Îmbunătățirea reciclării nutrienților care există în sistem, în principal a celor din gunoiul de grajd și alte deșeuri organice provenite din agricultură

– Luarea în considerare a variabilității climatice accentuate de schimbările globale în sincronizarea aportului de nutrienți cu nevoile culturilor

– Evaluarea presiunilor și disfuncționalităților induse de nutrienți în ecosisteme prin evaluarea traseelor și fluxurilor de nutrienți, pentru perioade mari de timp, între zona de aplicare a lor și zonele de ieșire/acumulare din/în ecosistem

– Energie :Cum putem gestiona terenurile pentru a ne adapta la cerințele de energie în creștere

– Analiza proceselor de transport de masă și energie la nivelul ecosistemelor în urma cultivării plantelor pentru obținerea biocarburanților și biolichidelor

– Cum afectează culturile pentru «biocarburanți și biolichide» comerțul cu apă

– Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin cultivarea plantelor pentru producția de bioenergie

– În ce mod cultivarea pe termen lung a culturilor pentru bioenergie afectează procesele de degradare a solurilor

– Utilizarea produselor secundare din lanțul de producție al bioenergiei pentru îmbunătățirea calității solului

– Evaluarea balanței pe termen lung între avantajele producerii de bioenergie (atenuarea

contribuției antropice la schimbările climatice) și pierderile care pot apare în ecosisteme

(degradarea solurilor, reducerea biodiversității)

– Schimbări climatice : Cum vor afecta productivitatea și reziliența solurilor

– Prognoza bazată pe cunoașterea aprofundată a proceselor implicate a modului în care schimbările globale afectează funcționarea ecosistemelor (ce se întâmplă cu rezervele de carbon din sol, în ce mod schimbările globale vor afecta mineralizarea azotului din sol în diferite ecosisteme terestre)

– Dezvoltarea de sisteme de management al terenului pentru limitarea efectelor induse de schimbările globale prin :

– Sechestrarea carbonului în terenurile agricole și păduri

– Reducerea emisiilor de CH4 și NO2 din terenurile agricole

– Biomasă pentru producerea de bioenergie

– Identificarea celor mai fragile sisteme la schimbările care apar ca urmare a activităților

antropice al căror efect este astăzi mic, dar poate deveni important în viitor

– Biodiversitate: Cum putem înțelege și crește comunitățile de organisme « din » și « de pe » sol

pentru a crea ecosisteme mai rezistente și bogate

– Evaluarea contribuției organismelor din sol asupra funcțiilor solului în cadrul ecosistemelor

– Mecanismele prin care biodiversitatea contribuie la menținerea rezilienței și funcționării ecosistemelor

– Mecanismele prin care organismele din sol interacționează cu complexul coloidal al solului

– Utilizarea metodelor moderne pentru măsurarea biodiversității «din» și «de pe» sol la scări spațiale continue de la agregatul de sol la asociațiile de soluri din cadrul peisajului, și scări temporale de la zi la decade anuale

– În ce mod schimbările globale afectează comunitatea de organisme care asigură funcționarea ecosistemelor

– Reciclarea deșeurilor: Cum putem folosi mai bine solurile ca reactoribio-geo-chimici prevenind contaminarea și menținând productivitatea lor :

– Evaluarea capacității solurilor de a procesa deșeurile fără afectarea calității solului sau a

sistemelor acvatice conexe

– Proiectarea de sisteme care să utilizeze reciclarea locală a deșeurilor prin care să fie evitat transportul acestora pe distanțe lungi

– Evaluarea pe termen lung a proceselor prin care reciclarea afectează în sens pozitiv sau

negativ calitatea solului

Resursele de apă ale Republicii Moldova sânt concentrate în 3621 cursuri de apă cu lungimea totală de 16000 km, inclusiv râurile mari Nistru (652 km), Prut (695 km) și Răut (286 km), cu un volum total de apă mediu multianual de curgere de circa 13,6 km3 pe an.

Cele mai importante surse de apă sunt râurile transfrontaliere Nistru și Prut, care sânt folosite în comun cu țările vecine – Ucraina și România.

Volumul apelor de suprafață acumulate în aproape 4 mii bazine de apă constituie circa 1,32 mlrd. m3.

Teritoriul Republicii Moldova este afectat de secete periculoase (o dată în 3-4 ani), iar în zonele de sud – fiecare al doilea an.

Programul va fi implementat pe etape, reieșind din nivelul de importanță a lucrărilor. La prima etapă (2011-2015) se preconizează implementarea gestionării resurselor de apă după principiul de bazin hidrografic, reabilitarea sistemelor de irigare pe terenurile consolidate și gruparea producătorilor agricoli în asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigare, curățarea canalelor înnămolite și reparația digurilor de protecție anti viitură, cu pericol sporit de inundație. Totalitatea de acțiuni care urmează a fi realizate pentru executarea prezentului Program se preconizează a fi conforme obiectivelor stabilite în capitolul II, inclusiv:

crearea și implementarea sistemului bazinier de gestionare a resurselor de apă și ajustarea cadrului normativ;

elaborarea și implementarea schemelor de utilizare în complex a resurselor de apă până în anul 2013;

calculul cotei de nivel a digului de protecție anti viitură în temeiul studiului curbei suprafeței libere a cursului de apă se reparația digurilor de protecție anti viitură, conform (tabelului nr. 1.)

Tabelul nr.1. Indicii privind reparația digurilor de protecție împotriva inundației

majorarea suprafețelor de teren irigat până la 300 mii ha prin:

a) implementarea planului de construcție a sistemelor de irigare, conform indiciilor prezentați în (tabelul nr. 2.)

Tabelul nr.2. Indicii privind construcția sistemelor de irigare

b) implementarea planului de reabilitare a sistemelor de irigare, conform indiciilor prezentați în (tabelul nr. 3.)

Tabelul nr. 3. Indicii privind reabilitarea sistemelor de irigare

conlucrarea cu autoritățile administrației publice locale și agenții economici privind finanțarea treptată a lucrărilor de reabilitare și construcție a sistemelor de irigare;

stimularea aplicării irigației prin alocarea mijloacelor bugetare pentru acoperirea parțială a cheltuielilor vizând resursele energetice folosite la pomparea apei pentru irigare;

implementarea tehnologiilor moderne la irigarea și desecarea terenurilor agricole;

obținerea, în condiții de hidroameliorare a terenurilor agricole, a recoltelor stabile;

menținerea parametrilor optimi ai umidității solului și implementarea planului de curățare a canalelor de desecare, conform (tabelului nr. 4.)

Tabelul nr.4.  Indicii privind curățarea canalelor și colectoarelor de desecare

majorarea numărului utilizatorilor de apă pentru irigație prin crearea asociațiilor utilizatorilor

de apă, consolidarea terenurilor agricole parcelate;

producerea la întreprinderile de profil din țară a blocurilor-module pentru irigare și organizarea unui poligon experimental de irigare înzestrat cu utilaj și echipament modern, pe baza tehnologiilor avansate;

crearea bazei de date informaționale și analitice privind patrimoniul hidrotehnic, utilizarea și evacuarea apei, irigarea și desecarea terenurilor. Aceste date vor servi drept temei la luarea deciziilor privind întreținerea și exploatarea obiectelor de gospodărire a apelor și ale hidroameliorației;

argumentarea tehnico-științifică și elaborarea recomandărilor în domeniul gospodăririi apelor vor contribui la:

elaborarea metodologiilor privind evaluarea utilizării raționale a resurselor de apă și reciclarea apelor uzate;

elaborarea metodelor de protecție eficientă a acumulărilor de apă împotriva înnămolirii și a tehnologiilor de curățare de nămol a cuvetelor bazinelor de apă;

evaluarea energetică a proceselor tehnologice și implementarea utilajului modern, mașinilor de irigare prin aspersiune, instalațiilor de irigare prin picurare, a stațiilor de pompare, a utilajului hidromecanic cu consum redus de energie și apă;

elaborarea regimului de irigare a culturilor agricole în condiții de sub asigurare cu apă de calitate;

pregătirea unui număr necesar de specialiști de profil la Universitatea Agrară de Stat din Moldova.

3 ELABORAREA CADASTRULUI APELOR SUBBAZINULUI HIDROGRAFIC BOTNA

3.1 Descrierea generală a cadastrului apelor din subbazinul hidrografic Botna

Conservarea,protecția și îmbunătățirea mediului acvatic în condițiile utilizării durabile a resurselor de apă au la bază principiile:

principiul bazinal

principiul gospodăririi unitare cantitate-calitate

principiul solidarității

principiul "poluatorul plătește“

principiul economic.

principiul accesului la apă

Bazinul hidrografic Botna

Râul Botnaeste un afluent al râului Nistru, care trece prin unele localități din centrul Republicii Moldova, Botna izvorăște pe panta sud-estică a unui versant glisant, într-o pădure de fag-carpen. El străbate sate ca Văsieni, Ulmu,Ruseștii Noi ș.a. Înclinarea medie a râului constituie 1,5 grade. De la izvor până la satul Sălcuța cursul râului are direcție în sud-est, apoi cotește spre nord-est. Valea râului este simetrică până la s. Bardar, mai departe se conturează asimetrie de dreapta. Lățimea luncii variază între 0,5-1,0 km în cursul superior până la 2,0-2,5 km în cursul inferior. În trecut, în vale de s. Costești râul forma meandre. Ulterior, albia a fost îndreptată și adâncită.

Deoarece Botna curge pe teritoriul a două regiuni fizico-geografice diferite – Podișul Central din Moldova și Câmpia Nistrului Inferior și caracterul lui, și compoziția apei, și peisajele din jur sânt foarte diferite. Cât curge prin Codri, apele lui se clasifica ca făcând parte din cea a hidrocarbonaților, cu mineralizarea medie de 760 mg/dm³, în timp ce râul curge pe cursul lui inferior prin Câmpia Nistrului Inferior, apele lui pot fi clasificate deja ca aparținând clasei sulfaților de sodiu, iar concentrația sărurilor în apele lui crește până la 1,975 mg/dm³.

Informația cu privire la terenurile fondului apelor din Bazinul hidrografic Botna

Caracteristica scurgerii râului Botna:

• normala- 0,60 m³/s

• maxim absoluta- 7,49m³/s

• minim absoluta- 0,0m³/s ( anii 1949-1952,1955,1962,1963)

Spațiu pentru activitatea 68 de localități

Numărul de locuitori – 292500

Suprafața Bazinului Hidrografic – 169964 ha

Lungimea totală a rețelei hidrografice – 1231 km

din care -r-l Botna – 129.75 km

Cantitatea anuală de precipitații -500 mm

Norma readusă de evaporare (aprilie-noem):

Chișinău -652 mm

Tiraspol -570 mm

Ponderea de alimentare cu ape subterane -0,09

3.2. Terenurile fondului apelor din subazinul hidrografic Botna

Prin terenul fondului apelor, după cum s-a menționat anterior, conform Legii apei se subînțelege

terenuri aflate permanent sub ape, si anume: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale;

Figura 4 Schema bazinului hidrografic al râului Botna

Elaborată de autor în baza analize materialelor cartografice și cadastrale

Reprezentarea lacului de acumulare Costești pe diferite materiale cartografice și documentația cadastrală

Ca rezultat aproximativ 100 de ha nu sunt incluse în plata de arendă

Tot odată se poate de menționat că nu este delimitată albia minoră și albia majoră a râului.

În registrul bunurilor imobile, pentu bazinul hidrografic sunt înregistrate 254 de bunuri imobile

Figura 5.Harta districtelor bazinelor hidrografice în Republica Moldova

Resursele de apă pentru Republica Moldova sunt un bun economic limitat și necesită a fi examinate din punct de vedere cantitativ, calitativ și juridic, ceea ce cere a fi monitorizate și tratate corespunzător. Resursele de apă nu sunt folosite la justa valoare, în corespundere cu principiile dezvoltării durabile și a protecției mediului care constituie o problemă de importanță globală.

Informație generală despre rețeaua hidrografică din bazinul r-lui Botna și straturile informaționale create pentru Cadastrul apelor

Cadastrul apelor are un șir de beneficii care va permite:

evaluareasituațieiînteritoriuprincolectareainformațieicadastrale;

ținereabazei de date cadastrale;

elaborareahărților/planurilor, schemelorcadastrale;

pregătireainformațieipentrupublicare și difuzare;

planificareamăsurilorprivindsporireaeficacitățiifuncționăriisistemelor de gospodărire a apelor;

reglementareautilizăriișievacuării apelor;

reglementarearelațiilordintreutilizatorii de apă;

facilitareaprocesului de aplicarea a recomandărilorDirectiveiCadru a apelor;

3.3. Identificarea și delimitarea terenurilor fondului apelor

Pentru identificarea și delimitarea corpurilor de apă de suprafață, a fost aplicată metoda simplificată, care are la bază trei criterii:

apele curgătoare (râuri, pâraie) și apele stătătoare (lacuri naturale, lacuri de acumulare, iazuri) reprezintă categorii diferite, de aceea trebuie diferențiate ca și corpuri de apă separate;

confluența cu afluenții poate duce la o subdivizare a corpurilor de apă de suprafață;

locul deversării apelor uzate formează un loc suplimentar pentru delimitarea corpurilor de apă în sectorul din aval de deversarea apelor uzate.

Pentru identificarea și delimitarea corpurilor de apă de suprafață, a fost utilizată următoarea abordare:

în baza stratului „rețeaua hidrografică”, au fost selectate râurile cu lungimi mai mari de

;

în baza stratului „lacuri”, au fost extrase lacurile cu suprafața mai mare de ;

aplicând elemente de analiză spațială, râurile au fost separate în segmente: în amonte de lacuri, în aval de lacuri și pe mediana lacurilor;

de asemenea, râurile au fost divizate la confluențe;

după etapa de generalizare, au fost determinate 112 segmente de râu/lac (corpuri de apă de suprafață), dintre care 87 de corpuri de apă de tip segment de râu au fost generate punctele extreme ale segmentelor de râu, după care au fost eliminate punctele dublate, precum și punctele de la obârșie;

au fost generate bazinele hidrografice parțiale ale corpurilor de apă utilizând punctele generate anterior ca puncte de gură de vărsare.

Principalul obiectiv al prezentei activități a fost identificarea spațială a punctelor (infrastructura) de captare a apelor pentru diferite scopuri și a locurilor de evacuare a apelor uzate.

Scopul –Contribuții la Evaluarea stării Bazinului Hidrografic al r-lui Botna, identificarea parțială a infrastructurii resurselor de apă

Importanța – implementarea tehnologiilor informaționale WEB în scopul studierii, analizei și vizualizării informațiilor necesare pentru Managementul Integrat al Resurselor de Apă

Starea râului Botna este profund afectată și necesită a fi luate măsuri complexe de ameliorare.

Cei angajați în agricultură, silvicultură, turism, dezvoltarea economică, precum și locuitorii din comunitățile locale sunt toti parteneri importanți în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a râului Botna.

Cooperarea adecvată pote ajuta in vederea minimizarii oricarui conflict între valorile ecosistemului și dezvoltarea economica.

4 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE

4.1 Protecția muncii la birou

Utilizarea normelor de protectia muncii in birou are rolul de a contribui la imbunatatirea condițiilor de munca, la înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente si îmbolnăviri profesionale, prin aplicarea unor procedee moderne de securitate, prin introducerea unor idei noi rezultate in urma cercetarilor si prin organizarea corespunzătoare a muncii.

Munca de birou este diversa, profesiile variază foarte mult, unele necesita un nivel ridicat de aptitudini si cunoștințe in timp ce altele presupun un control redus din partea lucrătorului in ceea ce privește activitatea lui sau programul de lucru. Cele mai multe ocupații de birou, in prezent au ca si element central utilizarea computerului. Cerințele minime de securitate si sănătate in ceea ce privește munca la echipamente cu ecran, sunt cuprinse in Directiva Consiliului 90/270/CEE. Ele sunt specificate pentru a promova imbunatatirea in mediul de lucru, de a asigura un nivel mai bun de securitate si sănătate in munca, pentru lucrătorii care utilizează ecrane de vizualizare.

Pentru orice organizație este important sa aibă o strategie aplicabila in managementul forței ei de munca. Aceasta cuprinde un sistem clar de raportare a problemelor de sănătate, evaluarea riscurilor, controlul oricărei probleme identificate, iar apoi identificarea si implementarea soluțiilor.

Masurile de protectia muncii in birou, implica menținereacondițiilorsănătoase si sigure in mediul de lucru. Angajații vor fi instruiți sa mentina ordinea in spațiul de lucru, sa recunoască si sa anunțe orice potențial pericol, sa urmeze instrucțiunile de folosire pentru echipamentele si pentru accesoriile de birou.

Lucrătorii care urmează sa desfășoare activități in fata computerului sunt încadrați pe post doar după efectuare examenului medical, inclusiv a examenului medical oftalmologic.

Serviciul de protectia muncii la birou presupune instruirea lucrătorilor asupra amenajării ergonomice a spațiului de munca si asupra pozițiilor pe care trebuie sa le adopte in timpul lucrului. Spațiul de lucru va fi organizat in așa maniera incit sa permită unor persoane diferite sa exercite diferite tipuri de sarcini de munca.

Un alt aspect important in ceea ce privește protectia muncii la birou, se refera la conductorii electrici si la cabluri. Acestea trebuie sa respecte mai multe condiții de siguranța.

Astfel este important, sa nu prezinte risc de electrocutare pe planul de lucru sau pe sol, sa aibă o lungime suficienta, sa asigure accesul ușor iar întreținerea sa se poată efectua fara întrerupereaactivitati.

Alt element important pentru protectia muncii la birou, prevenirea acidetelor si a îmbolnăvirii profesionale, este instalația de iluminat. Aceasta trebuie amplasata astfel incit sa nu prezinte riscuri de accidentare si sa reducă riscul de îmbolnăvire al ochilor. De asemenea temperatura este un factor important ce trebuie gestionat corespunzător.

Temperatura in încăperile in care se desfasoara activitati de birou trebuie sa mentina echilibrul termic al corpului.

Pentru prevenirea si reducerea accidentelor, angajatorul va lua toate masurile necesare pentru a păstra permanent libera ieșirea de urgenta si ieșirea propriu-zisa.

Activitatea de lucru la birou implica din punctul de vedere al protecției, asigurarea unui spațiu cu suprafața, inaltime si volum de aer suficiente, pentru ca lucrătorii sa isi poatăîndeplini sarcinile de lucru fara riscuri.

Obligațiile angajatorului:

– să dispună efectuarea de examene medicale obligatorii înainte de încadrarea și repartizarea lucrătorilor la posturile de lucru;

-să instruiască salariații cu privire la utilizarea echipamentului cu ecran de vizualizare înainte de începerea activității și ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă;

-să instruiască salariații asupra necesității amenajării ergonomice a locului de muncă și asupra pozițiilor corecte pe care trebuie sa le adopte in timpul lucrului;

– planificarea activităților lucrătorilor astfel încât activitatea zilnică în fața ecranului să alterneze cu alte activități;

Să acorde pauze suplimentare față de cele obișnuite, în cazul în care alternarea activităților nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru.

Durata și periodicitatea pauzelor suplimentare trebuie stabilită în funcție de activitatea pe care lucrătorul o desfășoară și de caracteristicile muncii. În stabilirea duratei și peridiocității trebuie să se țină cont de durată, complexitate, ritm, repetitivitate a mișcărilor, etc.

Dacă lucrătorii trebuie să stea mare parte din timpul de lucru în fața ecranelor, angajatorul trebuie să ia următoarele măsuri:

să asigure protecția ochilor și vederii angajaților săi prin:

examen medical efectuat de către un medic specialist în medicina muncii, fie periodic, fie atunci când lucrătorii acuză probleme vizuale sau generale care ar putea fi cauzate de exercitarea profesiunii;

examen oftamologic, dacă rezultatele examenului medical indică că acesta este necesar;

oferirea de mijloace de corecție speciale lucrărilor.

Dacă la controlul oftalmologic, se constată că lucrătorii nu pot purta ochelari de protecție obișnuiți, trebuie să li se dea ochelari speciali.

Lucrătorii trebuie să-și desfășoare activitatea în cele mai bune condiții de microclimat. Astfel, în birou trebuie să existe confort termic, temperatura să fie adecvată sarcinii de muncă. Sistemul de ventilație nu trebuie să creeze curenți de aer deranjanți și să asigure împrospătarea aerului (concentrația de dioxid de carbon a aerului expirat să fie sub 1000 ppm).

De asemenea, pentru a evita uscarea mucoaselor umiditatea aerului trebuie să fie mai mare de 40%, dar nu mai mult de 60% pentru evitarea condensului, respectiv a mucegaiurilor.

Zgomotul de fond nu trebuie să depășească 60 Db (nivelul sonor al unei conversații calme, normale) deoarece perturbă activitatea din jur, în special persoanele cu grad ridicat de atenție au de suferit și pot fi sub stres profesional.

4.1.1 NECESITATEA AMENAJĂRII BAZINELOR HIDROGRAFICE

Procesele torențiale și de degradare a terenurilor, produc mari perturbații și dezechilibre atât ecologice,cât și în activitatea și viața umană, ajungându-se până la producerea unor catastrofe cu victime omenești. Așa cum s-a arătat,principalul factor determinant al proceselor torențiale îl constituie dereglajul regimului hidrologic al cursurilor de apă. Această dereglare alterează funcțiile de protecție împotriva scurgerilor superficiale și eroziunii accelerate,ale învelișului vegetal,precum și degradarea funcțiilor fizico-biologice ale solurilor,ca urmare a modului de exploatare a bogățiilor naturale din zonele montane și colinare,în special prin exploatarea nerațională și distrugerea sălbatică a pădurilor.

Consecințele negative sunt evidente,în principal prin:

scăderea sau chiar pierderea totală a fertilității solului;

favorizarea producerii inundațiilor care avariază și distrug diverse obiective,colmatarea lacurilor de acumulare, etc. , care afectează negativ economia națională și în consecință și viața oamenilor.

Amenajarea bazinelor hidrografice torențiale,în sensul hidrologic al noțiunii,constă în aplicarea,pe suprafața bazinelor, a unui ansamblu de măsuri organizatorice,de lucrări biologice, agrotehnice, silvice și hidrotehnice în scopul principal al controlului apei și solului. Caracterul amenajării bazinelor torențiale trebuie să fie:

a).Integral asigurat prin: − aplicarea tuturor măsurilor și lucrărilor hotărâtoare pentru un rațional control al apei și solului; − aplicarea pe întreaga suprafață a bazinului a ansamblului de măsuri și lucrări pentru controlul apei și solului de la cumpăna apelor până la confluența cu emisarul b).Complex asigurat prin: − integrarea reciprocă a măsurilor și lucrărilor prevăzute,atât din punct de vedere tehnic(al funcționalității) cât și spațial(pe toată suprafața bazinului) ,astfel încât să fie constituit un ansamblu unitar.

Lucrări pentru apărarea fundului albiei și a malurilor aferente contra eroziunii:

Lucrări pentru reducerea vitezei apelor și crearea de puncte de rezistență pe albie:baraje,praguri,traverse,etc.

Lucrări pentru mărirea rezistenței albiei și malurilor prin căptușirea acestora:saltele de fascine,canale de conducere a apelor, diguri,pereuri, căptușiri, arcade, ziduri de sprijin, ziduri de gardă la lucrările transversale,etc.

Lucrări de conducere și dirijare a apelor: canale de conducere a apelor,diguri, pinteni.

Lucrări pentru fixarea terenurilor nestabile:

Lucrări pentru oprirea accesului apei spre masa de pământ ce trebuie să se stabilizeze:șanțuri cu val, canale,terase ,gărdulețe, șicane.

Lucrări pentru eliminarea apei în exces:drenuri, vegetație forestieră.

Lucrări de consolidare prin vegetație, plantații pomicole,plantații silvopomicole,înierbări.

Lucrări de consolidare prin sprijinire directă: ziduri de sprijin,arcade,etc.

Lucrări de consolidare prin efectele aterisamentelor formate: baraje, praguri, pinteni.

Construcțiile hidrotehnice sunt lucrări complexe care se execută atât pentru folosirea resurselor de apă în diverse scopuri, cât și pentru combaterea efectelor distructive ale apei. Prin realizarea acestora, se urmărește folosirea apei în scopuri precum:

alimentarea cu apă potabilă și industrială

producerea de energie electrică

irigații

atenuarea viiturilor

lucrări de apărare și drenare

dezvoltarea transportului pe apă, a pisciculturii și a sporturilor nautice

ameliorarea microclimatului și a mediului înconjurător

Clasificarea construcțiilor hidrotehnice:

după specificul folosinței– construcții energetice, de alimentare cu apă, portuare, de transport, de apărare, piscicole, de agrement

după importanța economică și socială

după însemnătatea funcționala– construcții principale și secundare

după durata de funcționare– construcții permanente și provizorii

Barajul- reprezintă orice lucrare hidrotehnică, având o structură existentă sau propusă, care este capabilă să asigure acumularea permanentă sau nepermanentă de apă, de deșeuri industriale lichide sau solide depuse subacvatic (din industria chimică, industria energetică și din iazurile de decantare din industria minieră), a căror rupere poate produce pierderea necontrolată a conținutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social, economic sau natural.

4.1.2 Măsuri de prevenire a poluării apei

Construirea de baraje și zone de protecție a apelor; •

Interzicerea aruncării și depozitării la întâmplare pe malurile sau albiile râurilor a deșeurilor de orice fel; •

Realizarea controlului depozitării și evacuării deșeurilor solide, astfel încât substanțele nocive să nu se infiltreze în pânza freatică; •

Construirea de bazine speciale pentru colectarea deșeurilor și reziduurilor, pentru a împiedica deversarea directă a acestora în apele de suprafață;

Organizarea corectă a sistemelor de apă potabilă și canalizare la nivel local;

Construirea de stații sau sisteme de epurare a apelor uzate ale localităților;

Distrugerea prin dezinfecție a germenilor patogeni conținuți în ape reziduale ale unor instituții (spitale), abatoare, unități ale industriei cărnii;

Echiparea cu sisteme de reținere și colectare a substanțelor radioactive din apele reziduale ale unităților industriale în vederea reținerii și neutralizării substanțelor chimice potențial toxice.

A elaborat:diplomant

A coordonat: lector universitar

A aprobat: lector universitarMancuș N.

CONCLUZII

Cadastrul apelor, ca Sistem Informațional Specific domeniul apelor, reprezintă o necesitate condiționată de dorința oamenilor să se adapteze la schimbările climatice

Prin Cadastrul apelor se urmărește crearea și valorificarea potențialului informațional în economia națională, și folosirea rațională a resurselor de apă.

Starea rîului Botna este profund afectată și necesită a fi luate măsuri complexe de ameliorare.

Ceiangajați în agricultură, silvicultură, turism, dezvoltarea economică, precum și locuitorii din comunitățile locale sunt toti parteneri importanți în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a râului Botna.

Resursele de apă pentru Republica Moldova sunt un bun economic limitat și necesită a fi examinate din punct de vedere cantitativ, calitativ și juridic, ceea ce cere a fi monitorizate și tratate corespunzător. Resursele de apă nu sunt folosite la justa valoare, în corespundere cu principiile dezvoltării durabile și a protecției mediului care constituie o problemă de importanță globală.

O dată cu înaintarea râului pe teritoriul Republicii Moldova cresc și concentrațiile elementelor biogene, ceea ce denotă influența antropică semnificativă pe care o exercită localitățile urbane și rurale amplasate în bazinul hidrografic al Nistrului.

Calitatea apei râurilor mici, în anul 2014, se caracterizează printr-un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriți, produse petroliere, fenoli, detergenți anioni-activi, consumul biochimic de oxigen CBO5 și un nivel redus al conținutului de oxigen dizolvat în apă.

Factorii care influențează negativ calitatea apelor de suprafață sunt activitatea ineficientă a instalațiilor de epurare a apelor uzate, utilizarea nechibzuită a fertilizanților în agricultură, apele pluviale și de șiroire, depunerea de poluanți din atmosferă, ploile acide.

„Gospodărirea mai bună a apei necesită tehnologii noi, inclusiv perfecționarea tehnologiilor autohtone, pentru a da posibilitatea utilizării raționale a resurselor de apă limitate și a protejării ei împotriva poluării”, conchide Direcția Monitoring al Calității Mediului în analiza sa.[9]

.

BIBLIOGRAFIE:

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311611

http://lex.justice.md/md/340503/

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32000L0060

http://www.referatele.com/referate/chimie/online7/Poluarea-apei–cauze–clasificare-poluanti–consecinte–protectie-referatele-com.php

https://www.google.com/search?q=sistemul+informational+al+resurselor+de+apa&oq=sistemul+informational+al+resurselor+de+apa&aqs=chrome..69i57.28460j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8

http://www.monitoruljuridic.ro/act/metodologie-din-14-decembrie-2005-de-organizare-pastrare-si-gestionare-a-cadastrului-apelor-din-romania-emitent-ministerul-mediului-si-gospodaririi-apelor-67640.html

file:///D:/Termeni_de_referinta_CAdastrul_apelor.PDF

https://sputnik.md/moldova/20150926/2009517.html