Anapetrea28@yahoo.com 637 Caiet Obiective Proiect Management 2020 2023 Text

E ni i PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREST Direcția Generală Administrație și Relația cu CGMB Direcția Administrație Publică Servicll Evidența Urmărire Acte Administrative fall: aS} Teatrul Mic Va tranemitem alăturat, in copie, Dispozita nr.1985/08.11.2019, emisă de Primarul General al Municipiului București Ro hn pO el me cotonssco ”- PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Primar General Haft the Withe. 7, ISPOZIȚIE Wes APE gap Malte / vind aprobarea caletulu de obiective pentru Teatrul Mc, Institute publică de cutră de interes local a Muntti București Gabriela Fire, Primarul General al Municipiului București Având în vedere referatul de specialtate al Direcției Cultură, Învățământ, Turism nr. DEKE 24.40, dara: În conformitate cu prevederie O.U.G. nr 100/2006 privind management inatitațitor publice, de cutur, aprobată pin Legea rr. 260/2000, cu moiicăre și complete uteicare, coroborate eu _Prevederle Ordinului Ministerului Ouluri nr. 2700/10422015 pentu aprobarea Piemuementulurcacr de organizare si destșurare a concur de proecte de management, Fequlementli-cacky de organizare și destigurare a evaliér! management, a modotaue Avira în vedere D.P.G. nr. 16102022016 priină aprobarea Regulamentui de orerizare și destiguare a concursul de proecie de management pentru instituite publee de cutură de interes loca ale municipal Bucuresti In tomo art. 156 an. (4), n. 15 al. (1) 6 ai. (4). e) a, () 1.9) io, an. 196 alin. (1) i. b) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul adrministrativ, cu modificările și completările uiteroare; DISPUNE: Ar. 1 Se aprobă Caietul de obiective pentru Teatrul Wc, istituțe pubică de cutură de interes local al Municipiului Bucureși, în vederea organizări și desfășurării procedurii de analzare a noulu project de management, Calet prevăzut în Anexa care face parte integrantă din prezenta dispoziție. Art 2 Caletul de obectiv aprobat conform art. 1 va fi adus l cunoștință Publică prin afișarea pe pagina de internet a Primăriei Municipiului București (uon.omb.ro – secțiunea Acte Normative și secțiunea Anunțuri) si a Teatrului Mic (https://www.teatrulmic.ro), precum si prin afișare la sediul instituției. Art. 3 Direcția Administrație Publică, Direcția Cultură, Învățământ, Turism, Direcția Nanagementul Resurselor Umane și Teatrul Mic, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei dispoziții. PRIMAR GENERAL GABRIELA FIREA CONTRASEMNEAZĂ, Secretar General al Municipiului București GEORGIANA ZAMFIR Intoomit, ‘Traian Constantin PETRESCU recța Cultură, Învățămâni, Turism ama na ne trop OS mar Bra Pee eter anexa 0.0.6. nl BZ CAIET DE OBIECTIVE pentru concursul de proiecte de management organizat de Primăria Municipiului București pentru TEATRUL MIC Perioada de management este de 4 ani, începând cu 2020. insti ic eatrul Mic este o instituție publică de cultură de interes ‘eaten Bl en ‘categoria instituțiilor de spectacole de repertoriu. Conform prevederilor OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, Primarul General conduce senvicile publice locale, printre care și Teatrul Mic – instituie publică organizată prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București. Totodată, Teatrul Mic are obligația de a respecta normele, regulamentele și metodologile elaborate, potrivit legii, în domeniul culturii și patrimoniului national de organul de specialitate al ‘administrate! publice centrale – Ministerul Culturii și Identiti Nationale, În sensul prevederilor din 0.G. nr. 21/2007 privind instituțiile publice de spectacole și concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, cu modificările și completările ulterioare. aprobată prin Legea nr. 353/2007, Teatrul Mic este persoană Juridică de drept public care realzeată și prezintă producti artistice și funcționează ca instituie de spectacole de repertoriu. Teatrul Mic este instituie publică de cultură de interes local al municipiului Bucuresti, persoană iuridică de drept public, finanțată din subvenții de la bugetul local al municipiului Bucurest! Și din Yenituri proprii, fiind înregistrată în cadrul Registrului Artelor Spectacolului cu certificatal de înregistrare nr. 48, eliberat ia data de 16.09.2010. Obiectivele instituție sunt următoarele: ș stimularea și promovarea valorilor nationale ale culturii și artei teatrale nationale și internaționale; + încurajarea dramaturgiei contemporane nationale și universale; + atragerea unui număr cât mai mare de spectatori; 1, stimularea inovației i creativității prin realizarea de cercetări, experimente și studii legate de limbajul teatral; + !dentificarea și lansarea de noi talente pentru arta spectacolului în România; ; pusinerea și punerea în valoare a potențialului creativ de care dispune, accentuând prezența oferte! culturale realizate de creatori din generații diferite; 4 fversicare ofertel culturale și creșterea gradului de acces și participarea cetățenilor a viața turală; identificarea 1 consolidarea unul profi propriu în contextul teatrelor bucureștene, în conformitate cu programul de managerului (director) al instituție. Alte informații relevante: Obiectul de activitate Obiectul de activitate al instituție este constituit prin: = . realizarea și promovarea de product!i/coproductitartstice autohtone și universale de tipul spectacolelor dramatice sau lirice; ~ melizarga de produci artaica constând din spectacole de teatru cin dramaturga națională și universală, spectacole muzical-coregrafice cu scopul promovării setulae cultură, educării publicutul spectator; EEE DRE TE E, desfășurarea de manifestări specifice – spectacole, festivaluri, protecte și programe; Producerea i prezentarea spectacolelor de teatru realizate cu personal artistic, tehnie și administrati propriu i colaboratori, in regim individual sau î parteneriat cu alte inst e, profit, pubice sau private din Bucuresti, din țară sau din străinătate, în ară 91 peste are; susținere și punerea în valoare a potențialului creative de care dispune, accentuând prezența oferte! culturale realizată de creatori din generații dferite; 7. Sgurarea montări de spectacole de genuri diferite pentru toate categoriile de spectator, Promovarea valorii cuturale prin impleare artiștilor consacrați care snt ongijaț în instituție dar i prin invitarea altor artist; 3. realizarea activității de impresariere pentru spectacole proprii din repertoriu; . activarea în refele culturale europene de profi din țară și din străinătate Nislunea Teatrului Mic este de a contribui la dezvoltarea culturală a comunități prin realizarea ȘI prezentarea unor producții teatrale moderne, diverse, valoroase dedicate genului dramatic soa tee Și nor activități culturale de anvergură care să reflecte tendințele actuale In arta teatrala,asiguring sstfel o prezență constantă a instituției în circuitul cultural local, naja uropean și internațional. Municplu București este cel mal important ors al Române! și capitală a fri, De asemenea, finând cont de suprafață și de număr populație, este și un mare centru urban poe ale ney, Concentrate majoritatea insttuilor politic administratie și culturale ale ări Prima atestare documentară a orașului București ese la 20 septembrie 145, întrun act emis de Mad Tepes, domn al Tri Românești, dar, cu siguranță, așezares este mut mai veche. In prinele focumente,oragul apare mentionat 3! cu denumirea de Cetatea Dimbovite sau Targd ului e Pin 1862 păr în prezent, devine oficial captată, ma îtăl a Princpatelor Unite ale Nolet Munteniei și mai tărziu a României. Conform „Planului de dezvoltare regionată a regiunii București – Hfov 2014 – 2020”, Municipiul București este cea mal mare aglomerare urbană din România popula te sa find, Wrenn’ Recensământului populației din 2011, de 1.883.425 locuri (o densitate de arina Aa locuitori/km2},ceea ce reprezintă cca 9% an populația totală a Romane! pete pe di popuate urbană a țării. Regiunea Bucureștlfov se remarca prin grat cel mal rileat de ureei ansamblu țări, 922%. Municipiul București are o suprafață de 238 km: si este împărțit în șase sectoare, fecare Contindnd un număr de cartiere. In prezent, fiecare dintre cele puse sectoate ec ep sn Care condus de o primărie proprie și reprezentat de un consi local, Sectoarele sunt aaa ara numerotate în sensul acelor de ceasornic, astfel încât fiecare să bă în administane o parte‘ entra Bucureștiul. Cea mai mare populație! se întâlnește în sectoru 3 (385-439 cutii 218) tee cea mal mică în sector 1 (225.453 ocutori, 12%), care este cel mal Iti cx eo Confesiunea otodocă este majoritara, car în capitala României coexstă numerese minor tric i rligease. În ultimi ani, dezvoltarea teritrială accelerată a orașul a dus a ore ai studii de urbanistică, care au avut ca rezultat formarea Zone! Metropolitane a Bucurestlal Bucureșiul Joacă un rol important în regiunea Central și Est Europeană find avantajat de poziienarea geogrrică (ste situat la intersecția a două culoare transeuropene de ru 9 apropierea culcarului Dunării). Cel mat important centru urban al țări noastre, Bucureștiul este totodată și cel mai mare centru cultural al Românlel. Orașul se bucură de o viață culturală intensă, dinamicS, novatoore, susținută de numeroase institutt publice de cultură, univrstăți ar și de entități non-guvernamentale de profi Conform documentației emise de Ministerului Dezvotări Reglonale și Turismului, ca parte a Regiunii de dezvoltare Bucuresti Ko, municipiul Bucureși are cea mal mare aglomerare Urbans, industrială și economică din România cu un mediu economic atractiv datora stneturii insttuional existente, forței de muncă calificate și sistemului de comunicații bine dezvoltat La “nivelul Bucureștiul, “sectorul servcilor este bine reprezentat în domenile telecomunicaților, intermedieri financiare, educate și cercetare. transport, turism servi cuturale. Numărul mare al locuitorilor, service diverse și multiplele actități economice conteră Bucureștulu statutul de cea mal mare pata din România și din sud-estul Europe. Evolutia istorică, economică, socială, culturală ȘI teritorială marcată prin realizarea zone! Metropolitane a determinat dezvoltarea generală a metropole, precum și implementarea unor prolecte inovative de dezvoltare și cooperare în cadrul zonel și în afar i. Concentrarea. culturală a Bucureștiului este maximă și este susținută de multitudinea instituțitlor publice, private, organizațiile: nomguvernamentale care activează în spatiu cultural cultural-social, cultural-educățional. Indiferent de subordonarea lor administrată (subordonare centrală sau locală, institui private sau organisme neguvernamentale) oferta culturală pe care aceste institut 0 sstin este valoroasă i are un caracter permanent. Municipul Bucuresti are în subordine 23 de institutt publice de cutură, din care: 16 institut de spectacol, 2 muzee de importanță națională – Muzeul National al Literaturii Romane și Muzeut Municipiului Bucuresti, Centrul de Cultură „Palatele Bréncovenesti de la portle Bucuresti” Biblioteca Metropolitană Bucuresti, Casa de Citură „Friedrich Schler”. Universitatea Popular “lea, 1 Dalles”, Scoala de Artă București. Dacă ne referim humal la spaiu nstuțiter teatrale identifica 16 dintre cele mai mari instituții publice de spectacol din capitală ca afânău-se în subordinea autorității locale: Teatrul Odeon, Teatrul Municipal „Lucia Sturdza Bulandra”, Teatrul 1. Na Teatru de Comedie, Teatrul Tineretului Metropolis”, Teatru de Revistă „Constantin Tanase”, Teatral Mic, Teatrul „Mesca”, Teatrul Evreiesc de Sta, Teatrul de Animație „Țândărică”, Teathat sion Creangă”, Teatrul „EXcelstar”. Circul Metropolitan Bucuresti, Opera Coniă pentru Copt, Testa „Stela Popescu” și Teatrul Dramaturglor Români, cu argumentul valorii activității acestora a prezenței lor permanente în spațiul citadin al influențe! lor progresive în educarea și cultiveres tocuitorilor, în stimularea consumulut cultural de calitate, în inițierea unor activități specifce, în dezvoltarea culturală a orașului pe termen mediu și lung. Conform datelor cuprinse în Barometrul de Consum Cultural 2017, Cultura în pragul Centenarulut Marii Uniri: Identitate, patrimoniu și practici culturale? realizat de Institutul National pentru Cercetare și Formare Culturală (INFCC) de pe lângă Ministerul Culturii și dentități Naționale. în general, gradul de participare la activități cu o dimensiune culturală este scăzut. Aceeași situație caracterizează și consumul unor produse ale institutilor culturale: mersul la teatru, la un concert de muzică clasică (sau simfonică), la un spectacol de balet, de operă sau operetă, frecventarea bibliotecilor, viztarea unui muzeu de artă, a une! galerii (expoziție de arth), a unui monument istoric sau sit arheologic – cuprinse în cadru indicatorului Forme de partieipare la activități cu o dimensiune culturală. Tendințe importante privind modurile de participare spar vizibile dacă raportarea se realizează a nivelul eșantionului format din persoane care au partiipat cel puțin o dată în ultimul an la diferite activități cu o dimenstune culturală. Astfel, se remarcă fatul că frecventarea bibliotecilor reprezintă o activitate recurentă: persoanele care fac parte din comunitatea ge consum frecventează bibilotecie publice pentru a împrumuta cărți, în medie, de șapte ori pe an, De asemenea, publicul spectacolelor de teatru participă la aceste activtati, în medic, e trei ori pe an. Valori medii similare se și la nivelul egantionul de persoane care vizitează monumente istorice sau situri arheologice. În schimb, o frecvență mai redusă a participării caracterizează publicul concertelor de muzică clasică sau simfonică, vizitarea muzeelor sau galeritor de artă, alături de participarea la spectacole de balet, de operă sau operetă, care reprezintă activi care au un puble ocazional. tele pun în evidență faptul Că nu există diferențe de gen în raport cu gradul de participare la aCtivități cu o dimenstune culturală: procentul persoanelor de sex feminin care participă a spectacole Culturale sau care consumă produse ale instituțiilor culturale este similar cu cel al persoanelor de sex masculin. Pe baza rezultatelor prezentate se observă faptul că există o asociere semnificativă ntre vârstă și participarea anuală la activități cu o dimensiune culturală. Cu cât respondenți sunt Tal tineri, cu atât rata acestora de participare (a activități culturale este mai rideată- Gradul de implicare în activități cu o dimensiune culturală apare diferențiat și în funcție de educație: cu căt ultimul nivel de studi atins de respondenți este mai înalt, cu atât trecvents participării este mai mare. În general, procentul persoanelor care participă anual la spectrale artistice sau care consumă produse ale nsttuților culturale este mai ridicat in rândul respondentitor Su educație superioară decât în rândul celor cu educație medie sau scăzută, În acest sens, cel mal mare decalaj poate fi observat în cazul participări la spectacole de teatru: procentul persoanelor cu educație superioară care au participat în ultimul an la o plesă de teatru este cu 32% mal mare decit procentul înregistrat în rândul respondentilor cu educație scăzută „lături de vârstă și educație, venitul reprezintă o variabilă în funcție de care se diferențiază frecvența de participare la activități cu o dimensiune culturală. Ca atare, cel mai mare grad de participare poate fi regăsit în rândul persoanelor care au un venit lunar peste salariul mesa net, Procentul persoanelor cu venit ridicat care participă la plese la teatru este cu 31% mai mare decât cel al persoanelor cu venit scăzut. Detalierea tuturor acestor statistici poate fi regăsită în Barometrul de Consum Cultural 2017, Cultura în pragul Centenarului Marii Unir: identitate, patrimoniu și practic culturale. Conform datelor cuprinse in Activitatea unităților cultural – artistice pe anul 2017: cercetare realizată de Institutul National de Statistică, reteaua insituților și companilor de spectacole și concerte a cuprins, în anul 2017, un număr de 230 de anităi, cin cere 160 unități de Bazi x 70 de seci, față de 227 untăți în anid 2016, din care 167 unități de bază și 60 de seci- Institute și companiile de spectacole au susținut 23,5 mi reprezentații, urmărite de 6,4 miloane spectator, în funcție de tipul institution’s! companiilor de spectacole. în anul 2017 cel mai muți spectatori sau înregistrat la testre (42,08) și l spectacolele susținute de ansambluri atita, traps de dans și de divertisment (32,2%) Personalul de specialitate existent la sfârșitul anului 2017 în cadrul instituțitr și companitor de spectacole și concerte a fost de 12.002 persoane, dintre care 60,2% aveau func} artistic Ge specialitate. În funcție de tipul instituților și compantior de spectacole, în anul 2017, cei mai muti spectatori s-au înregistrat a teatre, reprezentație acestora find vizonate de 2.696 mil persoane (42,0%), în creștere cu 12,5%, respectv cu 299 mii spectatori, față de anul precedent sla spectacoletc susținute de ansamblurile artistice, trupele de dans și de divertisment, unde sau inegstrat 2.067 mii spectator (32,24), în creștere cu 18,3%, respecti cu 322 mi spectatori, față de anul 25, În prof teritorial, cele mai mutt institut și companii de spectacole și concerte au functionat în regiunea Bucurest-lfov (33 unități de bază și 12 secții, urmată de regiunea Centru (31 unity de bază și 11 secții, far cele mai puține în regiunile Vest (13 unități de bază și două secții și Sud. Muntenia (11 unități de bază și 13 secți). În. ceea ce privește numérul representatilorsustnute In anul 2017, cele mai multe reprezentații au fost susținute în regiunile. Bucurestiilfy (6.392 reprezentații) si Centru (.090 reprezentații) tar cele mal putine reprezentați. au fest sustnute tn regiunea Sud-luntenia (1.291 reprezentați). Din punct de vedere al numărului de spectatori care au participat la spectacolele instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte sstinite atăt în câte de spectacole, căt și î aer liber, cei mal mulți spectatori au fost înregistrați în reglunle Bucurets Ifov (1.435 mii spectatori) și Sud-Vest Oltenia (1.125. mii spectator, far cel mal putin spectatari au fost înregistrați în reglunile Vest (410 mii spectator) și Sud-Muntenla (317 mi spectator. CAIET DE OBIECTIV TEATRUL MIC Cele. mai mutte institutt și companii de spectacole și concerte se regăsee în Municipiul ucureăi (51 Unita de bază și 1 secții, unde au avut loc i cele mai multe reprezentații (6.257 feprezentagi) ȘI unde sau îrestrat ice mal mulți spectator (1.387 mi spectatori, respectiv 21,6% Se total spectator la nivel naiana) În privința mărimi rețele Isttuitr și companitor de spectacole și concerte, Municipiul Bucuresti a fost urmat de județele Brașov (cu 10 “unități de bază) și is (eu unități de bază și o secție). Studiul de consum cultural la nivelul orașului Bucuresti – fulie 2016 a fost realizat în contextul candidaturii orașului pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Conform datelor cuprinse în Studiu, în top trei preferințe de consum cultural din 2015 al bucureștenilor se situează mersul la teatru, cu un procent de 45% pentru frecvența de 1-2 ori pe an sau mai des, după mersul la cinematograf și participarea la sărbători sau evenimente locale. În 2013, România se situează printre ultimele țări din U.E. la consumul de teatru, cu un procent de 15%, dar ta nivel european Consumul de teatru este penultimul în rândul preferintelor (28%), după vizitarea bibliotecilor publice (31%) {conform CULTURAL ACCESS AND PARTICIPATION Report Special Eurobarometer 399, November 1013). Dintre cei care au declarat că merg de 1-2 ori pe lună sau mai des la diferite forme de spectacol, 418 au declarat că merg la teatru, 22% mere la standup comedy și 16% mere la teatru independent. O posibilă explicație pentru cei care merg la teatru independent ar fi legată de spațiile de socializare atrăgătoare pentru public, cum ar fi cafenelele sau spațiile neconvenționale. Atunci când vine vorba despre preferințele pentru anumite spectacole de teatru, 38% au declarat că preferă să meargă la comedii, 31% mere la teatru clasic si 12% merg la teatru Contemporan. Legat de preferința. pentru desfășurarea spectacolului, 66% dintre respondenți au declarat că preferă să vizioneze dintr-o sală de spectacole și doar 15% preferă în aer liber. „Topul celor mai frecventate festivaluri sau evenimente din București include pe primele trei tocuri: Zilele Bucureștiului, Târgul International de Carte Gaudeamus si Festivalul „George Enescu”. Referitor la numărul și calitatea evenimentelor culturale locale, bucureștenii par a fi mai mult mulțumiți decât nemulțumiți de acestea, fie că vorbim de cele care se desfășoară în institutt publice de cultură, fie că ne referim la cele care se desfășoară în aer Uber. Diferența de procente în rândul Celor. multumiți de ambele tipuri de evenimente, respectiv în rândul celor nemulțumiți, este de aproximativ 3%, respectiv 4%, și ne arată că aprecierea este ușor mai ridicată în cazul evenimentelor desfășurate în instituții publice, în defavoarea celoralte. Astfel, 37% dintre respondenți au apreciat ca mulțumitoare și foarte multumitoare calitatea și numărul evenimentelor organizate în spații instituționale publice. “Strategia Culturală a Municipiului Bucuresti 2016-2026”, document de referință elaborat pe baza Studiului de consum cultural la nivelul orașului Bucuresti, a fost aprobată prin Hotărârea! Consiiul General al Municipiului București nr. 152/01.08.20%6 (care se regăsește și poate fi consultată pe site-ul oficial al Primăriei Municiplului Bucuresti – wwww.pmb.ro la Secțiunea Acte normative) și Cuprinde principalele Uni directoare de urmat în acest domeniu. Cartea Albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România, elaborată de institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), a pornit ca {nifiativa’de la Cancelaria Prim – Ministrului in februarie 2016, în cadrul Propunerii privind Activarea Potenyialului Economic al Sectoarelor Culturale și Creative din România, urmărind următoarele obiective: definirea sectoarelor culturale și creative, prezentarea stadiului lor actual și evidențierea potențialului economic și social al acestora. Potrivit acestul document, sectoarele sunt de trei tipuri (culturale, creative si transversale) și reunesc 11 subdomenii, printre” care și subdomeniul 4. Artele spectacolului. Subdomeniul Artele spectacolul, alături de subdomenile Arhitectură si Carte și presă, este considerat sector cultural care are ca rezultat expresia cultural. Conform EUROSTATSS, artele spectacolului se referă la reprezentarea pe viu in fata. unei scale PUB Vu (ve audience). Forme ale artelor spectacol pu test dans, cabaret intretine aD, reprezenta comice, reprezentații cu ventrice, Jonge neha Mite ent pentru curs, spectacl/prestare muzical pentru fine (ae ooo ge pe viu/ atâta vreme cât sunt pe viu). Sertar letal (0.6. e. 2172007) artele spectacolul se referă ta produce artistice Executa, Pecetle îau concene înfiate direct Publelul de care erg tse si sau ecademică, simfonied, vocal-simfonică, camerală, corală, Todor, Eee Institute de arastice,” Sau concerte sunt persoane juridice de rept pubic care realizeazh i rea producții artistice, Relu sectoarelor cultural și creative in dezvaltarea economică și socială a unei societăți este Sci. din penpectiva funcților cuturi, și anume de preserve, ai producție, diseminare, Comeri/ vânzări si educație. Conform acestui studiu, Sxemplu 0.G. nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacore ey precum Săsrăurarea activități de impresariat artistic, cu moăficărie și complete tence te Precum a crea o reglementare specială pertruașezăninte cuturale (0.0.6. mr 18/2006 ions înființarea, Heercarey def ăgurarea activității așezămintelor, cultural, cu meant a or kee tură, cu modificările și completările uitericare), reglementare care anti conducerea. prin managerial © În timp și care impune erterti de seectie și performantl pe bias etter manageriale. m că cea mai compli iei culturale sees rea deal Semen pub pe care toate tiu cu sasi at sat at stă SG în ete mai mic eta i care nu in con de specula Sa ai eee iturale ferite. Se menitenează, în continuare, faptul Că, prin natura produselor pe care le deze, sector dest APesacuare angrenesză colective d creatori de aere categort și necestl o ed ee estul de complicată, de aceea în îndelun „Acest sector are cele mal mar probleme de supraviețuire în aim aată fă ice, Car avarie lor pe piață, mat ales în orașele mari, reprezintă o dea ener isthufle public nu reupesc să e armonzeze cu toate niveluri de astepti ma, wine n decurs timpul, nivelul Minister Cultur 9 Kent rate oe to rate 0 serie, de documente programatice la nivel de strategilsettoriale sau Subsectorale ort Weenie un protect de Stra tru cultură si patrimoniu q . In concordanță cu Prioritățile e finantare potrivit Planului Operational 2016, în 2016 Minister Curi e lance aos programe de Cane ACCES 8 Cutin, a care se adaugă programele proectle cultura aaa og e Cultural Național, pezcentrlizarea, administrate! locale este realizată în prezent prin existența la netul seroma 2 sase subeivzluni administrativ-tertoriale, respectiv sectoarele 1-6, eine elul General gi ecală prin Corslile Locale proprii și primarii locali care sunt ales! nominal ve Ea de General și Constiile există o colaborare permanentă. Hotărârile, Constivlui General. ol uniciplulul București și disporițile cu caracter normativ ale primarul general sunt obligatorii și CAIET DE OBECTVE TEATRUL WC 6 pentru autortitile administrației publice locale organizate în sectoarele municplulul. București, Conform OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. ‘tea mai importantă. instituție a administrației publice locale este Primăria Municipiului București Primarul General și Consul General îi exercită autoritatea cu sprijinul instituțiilor publice Ge interes local, regii autonome și societăți comerciale cu capital social municipal Primarui General conduce aparatul de specialitate și serviciile publice locale, conform prevederilor OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, republicata, cu modificările și completările Pierioare, și reprezintă autoritatea executivă în realizarea autonome locale și este de asemenea! veprezentantul Municipiului București în relaile cu alte autorități publice, cu persoanele fice sau Jaridice române sau srăine, precum și în justiție. In relație dintre Consul General al Municiplului Bucuresti ca eutoritate deliberativă, și Primarul General, ca autoritate executivă, nu există raporturi de subordonare. i rea specifică. 1. Dezpatarea pesti ete o + organigrama, numărul total de posturi, Regulamentul de organizare și funcționare și statul de funcții ‘ue Teatrulut ie – aprobate prin Hotărârea Consillului General al Municipiului București nr. 127/2019, Se regisesc pe site-ul Primăriei Municipiului Bucuresti, wiw.omb.to, secțiunea Acte normative, Conform Anexelor nr.1 i 2 la prezenta; “ugetul aprobat al Teatrului Mic pe ultimii 3 an este prevăzut în Anexa nr. 3 la prezenta. 4.1, Scurt istorie al instituției nd în prezent Teatrul Mic are o istorie impresionantă. În 1914 pe strada Sărindar se înființează un teatru cu numele Marfa Filatti, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, teatrul devine o institutie de stat și poartă pe rând mai multe denumiri. Prin Certificatul nr. 18177 din 20.05.1965, Teatrul Nic a fost înregistrat a instituție artistică de spectacole. În cel cinci ani î care a condus Teatrul Itc, Radu Penciulescu a abordat un repertoriu nou, ‘Prtexte abia traduse, montate pentru prima oară: Doi pe un balansoar de Wiliam Gibson, Richard al “lea” de Wiliam Shakespeare, Tango de Siawomir Mrozek, Baltagul de Mihail Sadoveanu sau Ingrifitorul de Harold Pinter. Până in anul 1990 iau urmat lui Penclulescu la conducerea Teatrului Mic, ten Cojar, Nicolae Munteanu și Dinu Săraru. Sub conducerea lui Dinu Săraru, în anti 80, la Teatrul Mic sa produs ceea ce sa numit Fenomenul din Sărindar. Atunci Teatrul Mic a făcut istorie. S-au montat mari spectacole în regia Cătătinei Buzolanu și Silviu Purcărete. Pe parcursul anilor 90, sub conducerea lui Romulus Vulpescu, Alexa Visarion, Dan, Micu, tecpakre Bi, For Cine, tai Danae deine mal cură, sete de repertoriu diferită pentru cele două sili, cu toate acesteă Teatru Mic nu a mai reușit performanța anilor anteriori Începând cu a doua jumătate a anului 2016 a fost propusă o serie de spectacole, conform celor două direcții ale programului managerial (valori clasice și contemporane românești și universale și laboratorul de creație, cercetare și experiment teatral), concretizând astfel nova orientare repertorială. Scopul declarat al teatrului este creația, iar în perioada 2016 – 2018 s-a dorit reinventarea Teatrului Mic. Viziunea s-a întâlnit cu practica, conturând un traseu ascendent, demn de trecutul valoros pe care l-a avut si îl are Teatrul Nic. Acest lucru a fost perceput atât de public, cât și de Gonicarh, oameni. de cultură și de specialitate sau chiar de jurnaliști și a generat interviuri Penumărăte, dar mai ales un interes și o nouă viziilitate. Prin determinare Și campanii de marketin teatrul a reușit să comunice pe întreaga perioadă de management o nouă deschidere și o noui proplere Intre actori și public, generând o alfel de cunoaștere a procesului de creație, cu o mult mai mare apropiere între spectatori și instituie și aducând, în final, un beneficiu de imagine, venit din dorința de’a restaura imaginea pierdută, aceea de reper cultural pe scena teatrală națională. Pa CRET SEGBIEETITE TEATRUL He 7 Nolte producții au fost selecționate în importante festivaluri naționale (Festivalul Național de Teatru; Festivalul internațional de Teatru de la Sibiu; Festivalul internațional de Dramaturgie Contemporană, FITCA ș-a.), obținând chiar i premii menite să certifce faptul că toate eforturile nu au fost în zadar și că, și în vitor, vor fi îndreptate cu cel puțin tot atâta forță creativă, Alte informații legate de istoria instituției se găsesc pe pagina de internet la adresa vw.teatrulmie.ro. i EL oman a E iza EXI | Număr de premiere ZI ELA EI 33. Număr de coproductit T 1 EI Z 34 Număr de spectacole tn regim de 0 o LU = Număr de apariții media (fără a 0 Ta T35 aie, ee a 6. Număr de beneficiari pl 71.198. 7147 BHT 7. Număr de spectacole, din care: 140 La 162 Ta sediu TIE ELI 137, E Număr de protecteT acțiuni culturale 2 a 3) ~ Prolecte realizate în parteneriat cy 3 10. Venituri proprii din alte activități 83.542 42.935 201-378 AP Da În momentul de față, Teatru Mic dispune de el să de spectacă Sala Atelier, tuată în tr. Constantin Mle nr. 14-16, cu o capacitate de 76 de locuri. ‘+ Sala Studio, situată în Sr. Gabroveni nr. 57, închiriat, cu o capacitate de 36 de locuri. = Teatru Foarte Mic, fără activitate, încadrat cu grad seism , urmând a fi reablitat. ‘+ Sală de spectacole ce urmează să fie amenajata în clădirea din Str. Lipscani nr. 26, clădire administrată în colaborare cu Teatru Dramaturșilor Român. Sedtu administrat al Testrului Mic se află în Corpul A al clădiri din tr. Constantin Mile nr. 14-16. Dotări: Teatrul Mic dispune de un spațiu de deporitare pentru plesele de decor, închinat, în Calea Rahovei 2000. De asemenea, mai dispune de spațiu Inchiriat pentru repetiții ateiere (croitoie, tapiterie, tâmplărie) în St. Ji. Calderon nr. 17. Teatru Mic define tel autovehicule: un autoturism, o autoutiitara >3,5 t și un microbuz de 18 + 1 locuri. Autovehiculele sunt folosite pentru transportul personalul Teatru, precum și pentru transportul elementelor de decor. Salile de spectacol ale Teatrului Mic sunt dotate cu echipamente de lumini, sunet, echipamente de ridicat ștângi, aer condiționat, steme de detecție stingere a incendilor, cabine actor și casă de bilete. TRETDEOGIEEIITE TEATRUL RE 8 4-4. Lista prosramelor si proiectelor desfăsurate în ultimii trei ani nui 2016 Au fst demarate prolectele din cadru programelor: Valeri clasice universale 1. Valori clasice românești 2. Laboratorul de create, cercetare și experiment teatral 3. Atetiere de perfecționare a mijloacelor de expresie ale actorului – pe parcursul celei de-a doua. jumătate a anului 2016 au avut loc o serie de workshopuri profesionale de arta actorulul Sustinute de important actori și regizori strini (James Bowden, Michael Hil, Rosa Bior și Paul Clayton). Anul 2017 1. Valori clasice universale Spectacolul Deșteptarea Primăverii de Frank Wedekind, regia Vlad Cristache (premiera 20 și 21 februarie 2017) 2. Valori clasice românești 2) Spectacolul Karamazov, de Horia Lovinescu si Dan Micu, după romanul „Frații Karamazov”, de F. M. Dostolevski, regia Nona Ciobanu (premiera 8 funie 2017); 3. Valori contemporane universale: a) Spectacolul Rendez-vous pe Lună, de Aleksandr Galin, regia Gelu Colceag (premiera 9 apritie 2017) ) Spectacolul Ținutul din miezul verii, de Tracy Letts, regia Vlad Massaci (premiera 30 septembrie și 1 octombrie 2017) 4. Laboratorul de creație, cercetare și experiment teatral a) Demarat în anul 2016 și concretizat în 2017, spectacolul Singularity de Cornel Mihai Ungureanu, regia Mariana Cămărășan, coproductia Teatrului Mic cu Teatrul de Artă București. b) Teatrul Mic a colaborat cu Centrul de Teatru Educational Replika la realizarea spectacolului Familia Fără Zahăr de Mihaela Michailov în regla lui Radu Apostol ©) Spectacolul Anul Dlspărut.200/7, de Peca Ștefan, regia Ana Mărgineanu (premiera 7 si 12 noembrie 2017) 5. Teatrul Mic pentru cel mici Spectacolul Apa vie, de Daniel Chir, după Frații Grimm, regia și coregrafia Ștefan Lupu (premiera 17 octombrie 2017) 6. Teatrul din Manual – Lecturi performative în liceele bucureștene – este un project de intervenție culturală, conceput de Teatrul Mic, în parteneriat cu inspectoratul Scolar ‘al Municipiului Bucuresti și Centrul de Teatru Educational Replka. Acest proiect își propune prezentarea în liceele bucureștene a unor lecturi care au la bază texte din programa de Bacalaureat la disciplina Limba și Literatura Română. În cadrul acestui proiect spectacolul = lectură O scrisoare plerdută de |. L. Caragiale, a fost prezentat pe parcursul anului în liceele bucureștene. Anul 2018 1. Valori clasice universale 2) Spectacolul Viața și moartea lui Richard Il, de William Shakespeare, regia Radu lacoban (premiera 7 februarie 2018) b) Spectacolul Familia Jeleznov după „Vassa Jeleznova” – prima variantă de Maxim Gori, regia Gelu Colceag (premiera 18 și 20 notembrie 2018) “EET DE RECT TEATRU E 3 Valori contemporane universale: Spectacolul Footloose (Dansează liber) de Kenny Loggings, regia Gabriela Dumitru, coproducție cu Teatrul Metropolis (premiera 24 martie 2018) .. Laboratorul de creație, cercetare și experiment teatral a) Spectacolul Romeo și Julleta, de William Shakespeare, regia Liliana Pană (premiera 4 noiembrie 2018) b) Spectacolele Pescdrusul de A.P. Cehov, regia Tania Filip și Cerere în căsătorie de AP.Cehov, regia Radu Gabriel, au fost realizate în parteneriat cu UNATC I-L. Caragiale București Teatrul din Manual – Lecturi performative în liceele bucureștene. 2), Spectacolul – lectură Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu b), Spectacolul – lectură Moromeții de Marin Preda .. Spectacole – eveniment dedicate Centenarului Marii Uniri 8) Spectacolul Serisori de pe front, de Mirela Florian, regia Viad Massaci (premiera 8 noiembrie 2018) b) Spectacolul Regina Maria – jurnal de război, adaptare de Simona Mihăescu după volumele publicate la editura Humanitas, ediții îngrijite de istoricul Lucian Boa, regia Stefan Lupt (premiera 2 decembrie) întâlnirile Teatrului Mic Programul a inclus evenimente realizate cu ocazii și anersări speciale menite să marcheze momente importante, fie din storia institute, fe celebrarea artiștilor de referință. Expoziția Gabroveni 57 – storia unel Case a inaugurat spațiul dedicat acestui tip de evenimente din incinta Sali Studio. Expoziția curatoriatd de lina Tapalagă s-a concentrat in jurul a 20 de lange – cola, cărora li se alatură fotografii în original și diverse obiecte decorative, oferite de familia Juvara – proprietară a clădirii, care adăpostește Sala Studio a Teatrului Mic. Spectacolul eveniment susținut de artistul Nicu Alifantis la inaugurarea Sălii Studio (8 nolembrie) ‘niversale—mentarea unor Rar iinet — Gass în | | ratia para Var e ae TE 005200 — SST Concemporane | marea sort fr | menta me | macara | “Tha snot) are | | gina eat vr Valo i | 3 — Kraan 00000 aga contemporane | moves ure ur ps ‘Geom | saan | Ee Ses Fa ETA az) dia orp. 200/7 | | românești. | 7 Tabor | Program care ra | 3 Saar 70000} FSS E cz | Re | 7 | periment 3 | rjc de cea | Fanta Fă ae] 101530) | Vcc” | Seren cat at i | | | aaa na | E | 102.955 [|| Ea | eat mers West | | | rea | | Lil | Berto creator | ora — fe de ee LJ TOS DN bi a | pra | | | | culturală, conceput | 1 | ci ai | | | anca | al Pagere Solar | | | idl a hac | i Breuer Contd | i cere | Esuctera Rept | | | | dade tenor | | 38) 200.000] sss17! feo. | tei 350.000 | 335.857) | a III ao aan [comemporane | metres wor eat i [sl eee | conteme N | 4 75.000 38.672 | | Tabata ae| rowan ere vază | —-¥ ——| Sttarae pe ——9 008 aa} crag, | retzarea roe ‘re | Sperinent | proecte ce cape | | Poe | Epa ct a jfesamara-——— 75.000 77504 | Sacra peta | | | ae top | | | centatee, Pesci Dă 44: |e I [Enertorereater. | | SARS pă 5. Teatrul din Proiect de 7 | Ultima noapte de 76.000 ! T2350 | | Manual | intervenție dragoste, ntia | | cutarata, con | noapte de război | e Teatru hic, | CAIET DE OBIECTIVE TEATRUL Wc ii Trapectoratal sear al Municipiului București și Centru ge Teatru Educational Replika LE Sedicatliceenler, PY get alocat pentru programa minimal 4.6. Alte informații Personalul Mnalza statului de funcții în perioada 2016-2018: (pe număr de posturi aprobate) 1. | Personal artistic CAILE SINE IEI 2 | Personal tehnic de scenă” TITEL 753} 3. | Personal tehnic de producție: | sa 36/2639) 39 26.71 3: Personal tehnic de AIE | 2275.28} —46 [1036 întreținere 5. Personal adminiatrativ 8 | 2058 20| eas] az rar 46.1, Scurtă descriere a posturilor din instituție pe anul 2019: Funcții de conducere Total funchi de conducere” Director – manager Director adjunct. Contabil-sef Șef atelier/sectie $e Birou [Sef formatie mancitort Funcții de execuție de specialitate, din care? ‘Actor Regizor artistic” Consultant artist ‘Scenograt [Total funcții tehnice de speclaltate, din care? Regizor scenă Sufleor teatru Maestru lumini Operator umint Maestru sunet Operator sunet | Total personal calificat de scenă7producție, din care? Muncitor din activitatea specifichinstituilor de spectacole 2 ERE DEEE ERE si vfs nfs af] 5 rol fo For z Producitor delegat 2 i 1 [Secretar Uterar Secretar PR “Total personal întreținere ȘI deservire generalé din care 33 er Plasator Portar Curier Șofer METEO ESTE: Supraveghetor sală Controtor bete. [Total personal administratv din care: 1 z i z a i i 7 Tater a a = + 4.6.2. Alte informații privind managementul resurselor umane din instituție: a) Premii acordate pentru motivarea personalului Anul 2016 Nu s-au acordat premii Anul 2017 Nu s-au acordat premii Anul 2018 Nu s-au acordat premii b) Promovarea personalului Anul 2016: 20 persoane – 11 posturi actori (5) gr. prof – actor (S) gr. prof. IA = 1 post actor (S) gr. prof. II- actor (S) gr. prof. 1 1 post regizor artistic (5) gr. prof. |- regizor artistic (5) gr. prof. IA > 1 post regizor scenă (5) gr. prof. – regizor scenă (S) gr. prof. | – ‘post referent (N) tr. pro. | referent (M) tr. prof. A. -_5 posturi muncitor din activ. specifică insttuților de spectacole (N) tr. prof. ll – Muncitor din activ. specifică instituțiilor de spectacole (M) tr. prof. „Anul 2017: 22 persoane – 8 posturi actori (5) gr. prof I- actor (5) gr. prof. A – E posturi actori (S) gr. prof deb. – actor (5) gr. prof. 1! + post secretar PR (S) gr. prof. deb.- secretar PR (5) gr. prof. I + post producător delegat (S) gr. prof. deb.- producător delegat (S) gr. prof. II = 1 post contabil (M) tr. prof. – contabil (A) tr. prof. 1A 1 post inginer (5) gr prof. i inginer(S) gr. prof. A. 1 post sufleor (M;G) tr prof. I- sufieor (S) gr. prof. ~ 1 post muncitor din activ. specific instituțiilor de spectacole (M) tr. prof. lll – muncitor din acti. specifică instituțiilor de spectacole (M) tr. pro. Il Anul 2018: Nu s-au făcut promovări Rianne ———— 13 e) Perfecționare personal: Anul 2016 :14 persoane la următoarele cursur 1. Contabilitatea instituțiilor publice, aplicația Forexebug; „ 13 – Legatori de sarcină. Anul 2017: 38 persoane la următoarele cursuri = 1 Achiziții publice; 71: Contabilitatea înstituțitor publice, aplicația Forexebug; – 2- Managementul riscurilor; – 1- Management cultura – 1- Standarde control intern manageri -1- Finanțe publice locale; – 23- Tehnică de scenă; = 5- Comunicare intra instituțională și relații publice; 1- Regizor tehnic; 2 – Marketing Cultural – cheta succesului în institutile de artă, Anul 2018: 13 persoane la următoarele cursuri: 7 4- Management financiar bugetar și contabilitatea instituțiilor publice + { investiții publice, administrarea patrimoniul și cheltuielilor de capital. Legislația investțională. (46 gemunicarea ca instrument de îmbunătățire a performanțelor individuale și organtzationate n administrația public’. ; 2. Asigurarea implementării legislației privind protecția datelor cu caracter personal – GDPR. d) Modificare nr. personal: Anul 2016 118 posturi aprobate din care 14 posturi de conducere. Anul 2017 144 posturi aprobate din care 11 posturi de conducere Anul 2018 146 posturi aprobate din care 12 posturi de conducere: pi Secție Artistică RICE mana rate pa e FE Arena emca ae reia ge = Compartiment Asistență Actori a a RE Stabiirea atribuțiilor pe compartimente de specialitate și funcționale se face cu respectarea tuturor actelor normative în vigoare. CEE ORE ERE 1 V. Sarcini pentru management A. Sarcini Pentru perioada 2020-2023, managementul va avea următoarele sarcini: + Realizarea misiuni și obiectivelor Instituției în baza unul program cultural profesionist pentru susținerea unul profil institutional propriu – cadru optim al desfășurării activității curente în acord cu statutul unui teatru municipal care răspunde nevoilor comunttății locale; + Asigurarea unei activități culturale valoroase capabile sa asigure o dezvoltare a publicului pe termen mediu și lung, să intensifice schimburile culturale la nivel național, european și international prin promovarea creației teatrale românești tn context european; +, sigurarea diversificării ofertei culturale a instituției prin realizarea unor prolecte și programe complementare activități de bază (proiecte educaționale, sociale, etc.) având ca scop intensificerea/ susținerea legături cu comunitatea locală, precum și continuarea proiectelor existente, ete-; e… Creșterea accesului publicului la spectacole; e Susținerea mobilității culturale a valorilor teatrale la nivel local, national, european și internațional, e. Asigurarea promovării inovației, precum sia notlor metode de comunicare a actului artistic; © Asigurarea funcționării adecvate a Consulul Administrativ; e „Constituirea unui Consiliu Artistic din care să facă parte și personalități artistice din afara instituției; =. „Realizarea unor coproducții și parteneriate cu instituții de profil din Bucuresti, din țară și din străinătate, în vedea derulării unor programe și proiecte culturale de interes local, national, european, i international la care publicul să aibă un acces direct; e. Asigurarea calității infrastructurii necesare pentru desfășurarea optimă și în siguranță a activități instituție; e __Asigurarea participări personalului artistic, tehnic si administrati al instituției la programe de formare si specializare profesionale continue, la cursuri/ burse/ stagii de specialitate, ținând cont de contextul cultural actual; e „a Realizarea unei strategii moderne de marketing și comunicare a actMității instituției pentru Cresterea vizibltății a nivel local, național și internațional și atragerea unor categorii diversificate de. public (diversificare strategti de marketing, strategii de comunicare, promovare și relații cu publicul); „Gestionarea eficientă a resurselor financiare ale instituției $1 implementarea unor strategti financiare pentru creșterea veniturilor proprii din activitatea de bază și reducerea costurilor pe beneficiar; + _Atragerea de finanțări și cofinantiri locale, naționale și/sau intemationale precum si sponsorizări, donați, accesarea de fonduri europene pentru derularea | prolectelor “culturale, susținerea turneelor, festivaluri, etc.; © _uupOblinerea autorizației de funcționare si a avizului ISU pentru spațiile aflate în administrarea instituției; * orugREAIZarea unor măsurători cantitative și calitative (5tudhi de consum specializate) pentru identificarea categorilor de benefictri și actualizarea permanentă a acestor studii pentru o mat bună cunoaștere a nevollor culturale ale actualilor și potențialilor beneficari, pentru imbunătățirea programelor specifice, a modului de furnizare a informațiilor, etc.; 5 aci, RGalZarea unor parteneriate cu instituțiile de îmățământ și dezvoltarea unor programe speciale pentru publicul tânăr; € um Caleborarea cu instituite de învățământ de specialitate în vederea promovării tinerilor artiști și a tinerilor cu potențial artistic; + ea emtinuarea implicări instituției în proiectele destinate dezvoltări culturale a cetățenitor, realizate de municipalitate (Zilele Bucureștiului, etc.) “CREDE DEEE TEATRE E + Creterea grad de ocuparea ăi; tener de SCV de îmzeinre și recone a senior #1 setare, e Glementeor de decor, recut uit Seid mpenenarea ue rata racire ein pentu: rere vento prop diversificarea surselor financiare, multiplicarea surselor atrase; ie $… Propinereaunui număr minim de spectacole/stagune i avercarea ofertei repeta rivina(EmPĂgtarea. website institute! cu toate elementele, previzute de Legea nr. 544/2001 Forme Peru dece [a Informatie de interes pubic, cu modiisnte și completă teroore 20 Pernele metodologice ale acestia, precum și rellzarea webstte-lul în uta ee. S.o.c, Airarea implementării standardelor de control intem/ managerial previzute de Ordinut reaapectl cele prevăzute de legislația în vigoare Și de reglementirile care eu funcționarea Instituțieț; îi Muruianmiterea către Primarul General al municipiului București, respecti către Consiliul General Primer etl ucureși, prin intermediul drecților de resort din aparatul de apelul nara Primari General, conform dispaitilor Ordonanfe de urgență a Guvernului ir. T69/s068 int de ocean Instituțiile publice de cultură, cu modificări și completările uiterioare, aa ian de activitate șia tuturor comunicărilo și informatiior necesare, m. of t Prolectul Tntocmit de candidat (autor responsabil), în baza legit române, cu respectarea are are din actele normative indicate în bibliografie, sructurat oigatri pe model Seas te I număr de 60 pagini inclusiv și trebuie să conțină soluții manageriale concrete n veserea funcționării și dezvoltării Teatrului Nic În perioada 2020-2023, pe baza sarcnlor torres de autoritate, îndntocmirea prolectulu se cere utiizarea termenor în înșelesu derițitr prevăzute la at. 2 rr uiGiurj1E9/2008 prind manegementul instituțiilor pubăce de culurd, a apa completările ulterioare. n, „eraluarea prolectulut de management se va urmări modul în care oferta manager răspunde la sarcinile formulate în baza prevederilor art. 12 alin, 2) analiza soctoculturală a mediulut în care își desfășoară activitatea institut și propuneri privind evoluția acesteia în sistemul institutional existent; b) analiza activității profesionale a instituție și propuneri privnd îmbunătățirea acesteia; Ș) analiza organizări! instituției și propuneri de restructurare și/sau de reorgantzare, dupa caz; 9) analiza situației economico financiare a instituției, e) strategia, programele și panul de acțiune pentru îndeplinirea mistuni specie a instituției, Conform sarcinilor prevăzute la pet. V; f, revizionarea evoluției economico-financiare a instituției, cu menționarea resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum si a veniturilor instituie! ee pot pula din alte surse, Project. structurat obligatoriu pe modelul de ma Jo, trebule să conțină soluții manageriale concrete, În vederea funcționării și dezvoltări instituție, pe baza sarcinilor formulate de manageri EET CETE ET e | Semanal dă ponei, care își desfășoară activitatea instituția și propuneri privind, acesteia în sistemul instituțional existent: 4. insthuți, organizați, grupuri informale (analiza factorilor interesați) care se adresează aceleași comuntăți: 2. analiza SWOT (analiza meciului intern si exter, puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări); 3. analiza imaginii existente a instituției si propuneri pentru îmbunătățirea acesteia; 4. propuneri pentru cunoașterea categoriilor de beneficari (tipul informațiilor: studii de consum, cercetări, alte surse de informare); 5. grupurle-intă ale activităților instituției pe termen scurt/ mediu; 6. profil beneficiarului actual B. Analiza activității instituției si propuneri privind îmbunătățirea acesteia: 1. analiza programelor si a proiectelor înstituțiel; 2. concluzii 2.1. reformularea mesajului, după caz; 2.2. descrierea principalelor direcții pentru îndeplinirea misiunii. €. Analiza organizării instituției si propuneri de restructurare și/sau de reorganizare, după 1. analiza reglementărilor interne ale instituție și ale actelor normative incidente; 2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne; 3. analiza capacității instituționale din punctul de vedere al resursei umane proprii si/sau externalizate; 4. analiza capacității instituționale din punctul de vedere al spatilor si patrimoniului instituției, propuneri de îmbunătățire; 5. vizlunea proprie asupra utilizări instituție! delegării, ca modalitate legala de asigurare a continuității procesului managerial. D. Analiza situației economico-financiare a instituției: Analiza financiara, pe baza datelor cuprinse in caletul de obiective: 1. analiza datelor de buget din caletul de oblective, după caz, completate cu informații solicitate/obtinute de la institutie: 1.1. bugetul de venituri (subvenții/alocații, surse atrase/ venituri propri); 1.2. bugetul de cheltuieli (personal; bunuri și servicit din care: Cheltuieli de întreținere, colaboratori; cheltuieli de capital); 2. analiza comparativă a cheltutelilor (estimate i, după caz, realizate) în perloada/ perioadele: indicată” indicate în aletul de obiective, după caz, completate cu informații soicitate/obtinute de ls ‘institute: ‘Nr. | PrOWaMULT prOTeCRT aT eat | Devil esta TOBE aș cn. | comentarii, conctuzt [U) a [EI (Ol [E] atat: [Total [Total 3. oluți și propuneri privind gradul de acoperire din surse atrase venituri proprii a chettuielilor Institutet: 3-1, analiza veniturilor proprii realizate din activtatea de bază, specifică instituie, pe Șategerii de bilete tarife practicate: preț intreg/ pret redus/ bilet profesional/ Bilt ui abonamente, cu menționarea celorialte faclități practicate; 3.2. analiza veniturilor proprii realizate din alte activitit ale instituției CAIET DE OBECTIVETERTROL We n 2:3, ,inaliza venteurtior realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorități publice locale; venituri al! Si Propuneri privind gradul de creștere a surselor atrase/ veniturilor proprii în totalul urilor: 4-1. analiza ponderitcheltuieitor de personal din totalul cheltuielilor; 4.2. analiza ponderi cheltuleulor de capital din bugetul totals 4.3. analiza gradul de acoperire a salarilor din subvenție alocație: 4;4. Ponderea cheltuelilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât Sontractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte și convenții cete. 45. cheltuleli pe beneficiar, din care: a) din subvenție; ) din venituri proprii. E. Strategia, programele și planul de acțiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituției, conform sarcinilor formulate de autoritate: Propuneri, pentru întreaga perioada de manager 1. Viziune; 2. mistune; 3. obiective (generale si specitice); 4. strategia culturala, pentru întreaga perioada de management; 5. strategia si planul de marketing; 6. programe propuse pentru intreaga perioada de management; 7. proiectele din cadrul programelor: alte evenimente, activități specifice instituției, planificate pentru perioada de management. Fe Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și a veniturilor Instituției cea atrase din alte surse 1. Projectul de buget de venitur si cheltuieli pe pericada managementului: Wr Categorii Anul | Anul Au ȚAR crt. 2020 | 2021 | 2022 | 2023 (0) @ IE) LO IC) 16) A. TOTAL VENITURI, dn care: Tia. venituri propri, din care: venituri din activitatea de baza surse atrase” 2.3. alte venituri prop subventi/alocati Tc. alte venituri 2: TOTAL CHELTUIELI, din care: Cheltuieli de personal, d are: i. cheltuieli cu salarile alte cheltuieli de personal 2-5. Cheitueti cu bunuri și servici, din care? ~2.b.1._Cheltuiel pentru prolecte . Cheltuieli cu colaboratorii 5.3. Cheltulei pentru reparații curente: 2:5-2.Chettueli de întreținere. Zb.5._Alte cheltuieli cu bunuri servic TEE. Cheltuieli de capital 2. Numărul estimat al beneficiartlor pentru perioada managementului: 2.1. la sediu; 2.2. în afara sediului. TFE OREZ TEATRUL e 3.Programul minimal estimat pentru perioada de management aprobată Ti] PROGRAN | Scurt descriere | E protecte Th DERURIREA — BOgECIL PEREZ | crt, | a programului cadrul PROIECTULUI | pe program (tel) i _ programului | Primal an de management – Anul 7020 Aaa 207 Relații prvind întocmirea prolectulul de management se pot bine s dela Direcția Cultură, Inviyimant, Trism (8d. Regina Elisabeta nr. 47, sector 3, Bucureși telefon: 021.305.53.00 int. 2052, e-mail: Mihaela Voicuepmb.ro și de la Direcția Managementul Resurselor Umane (8d. Regina Eimbeta nee 47, sector 5, Bucurest, telefon: 021.305.55.00 nt. 2077, ema mihaea.corcbolanuăpmă.r0). Vill Anexele ar. 1-4 fac parte integrantă din prezentul colet de obiective, RET OE OBIECTIVE TEATRUL IC 19 ANEXA 1 !a Caietul de obiective – Teatrul Mic APnigraa i Regulamentul de organizare și funcționare ae Teatrlu Mc – aprobate prin H.C.G.M.B, pormathar’?~ e regăsesc pe sites Primăret Muntti Buzaul membre, sepia Ace normative. ANEXA 2 la Caietul de obiective – Teatrul Mic atu de func al Teatrului Mic – aprobat prin H.C.G.M.8. nr. 127/2019 – se regăsește, pe site-ul Primăriei Municip București von. mb ro, secțiunea Acte norma ANEXA 3 la Caietul de obiective – Teatrul Mic. Bugetul aprobat/ executat al Teatrului Mic – pe ultimii 3 ani = mite Aprobat 2016 Aprobat 2017 Can al =| NENE Hecate | Egan | „Rec. | oct | efi | exact a Br, | me | var | Son | weet. | su zătore mâtiorr aon Tears CE III as ee E 2 [vertu rept Ea Se — aE iama 3 CEE 3 îi Ei 7 CA aa Hrs as 3 —{ Total cheraa —| $55 14178 Haga Has {Gall de pecete ia — [sy ai Tina sie de 7 lar so las [rm lors [rar on soe 2860 PER 3_|Sinrate 190 | 283 re 5 — et cre 36 [i 4k — 8g — [ae ia eat deca se — Tar 3 Been Sep a i. | fncponare a arse a o_o o |e o i efecte aT 2 i „ecua în aut cree D o___le 2 le ANEXA 4 la Caietul de obiective – Teatrul Mic PROIECT DE MANAGEMENT PENTRU TEATRUL MIC – perioada 2020-2023 – EEE OTE E RT 2