Analiza Viabilitatii Economice Si Manageriale
INTRODUCERE
Începutul anilor '90 a găsit România într-o accentuată frământare pentru a descoperi soluții unei probleme cu care această țară nu s-a mai confruntat niciodată în istoria sa: asigurarea funcționării economiei naționale pe baza unor principii demult și de mulți uitate, de foarte mulți necunoscute – propritatea privată, libera inițiativă, piață liberă, concurență internă, și mai ales externă, dure pentru întreprinderea românească.
Principiile de funcționare ale economiei centralizate, care s-au aplicat în țară de la naționalizarea mijloacelor de producție de către regimul comunist, instalat după încheierea celui de-al doilea război mondial, până la evenimentele politice, economice și sociale din anul 1989, au avut prea puțin de-a face cu orientarea economică spre piață, spre nevoile reale ale populației și ale organizațiilor productive sau neproductive din România.
Este evident că, în condițiile economiei de piață, exercițiul managerial prezintă o complexitate deosebită, problemele decizionale presupunând numeroase alternative a căror comparare este complicată, într-o măsură apreciabilă, de imprevizibilitatea compartimentului uman.
Economia de piață presupune existența unei legislații adecvate regulilor acestui sistem, cunoșterea și aplicarea lor necondiționată. Eliminarea centralizării, independența decizională a societăților comerciale, ce caracterizează mecanismul economiei de piață, implică asumarea responsabilității tuturor riscurilor în utilizarea capitalului și în obținerea profitului, iar rolul managementului, al managerului în general, este foarte important în funcționarea societăților comerciale, indiferent de forma juridică a acestora.
Managementul este un termen provenit din limba engleza și adoptat ca atare, cu o semantică foarte complexă, care desemnează știința conducerii organizațiilor și conducerea științifică a acestora. Managementul reprezintă un proces conștient de conducere și coordonare a acțiunilor și activităților individuale și de grup, precum și de mobilizare și alocare a resurselor organizației în vederea îndeplinirii obiectivelor acesteia în concordanță cu misiunea, finalitățile și resposabilitățile sale economice și sociale.
În ultimul deceniu s-a înregistrat o dezvoltare importantă a micilor afaceri. Ca urmare a dezvoltării acestui sector a crescut prosperitatea, creșterea nivelului de trai și o dezvoltare importantă atât a acestor state cât și a celor industrializate.
Managementul este construit în funcție de o lege: cea a pieței. Organizația privată este înserată într-un sistem concurențial, care o obligă la un efort permanent de raționalizare și modernizare. Criza economică a României este în anul 1998 mai profundă decât în anii precedenți. Ea s-a adâncit de-a lungul ultimilor ani și s-a manifestat în toate ramurile economice. Sfârșitul anului 2008 și începutul anului 2009 ne găsește în plină criză financiară, criză de mare amploare nu numai la noi în țară.
Într-un mediu atât de ostil pentru întreprinderea românească se impune căutarea soluțiilor. Un model de gândire la nivel microecoenomice este reprezentat de concepția de marketing. Marketingul, care a evoluat de la ipostaza de mijloc de vânzare și promovare 1 până la stadiul de adevărată știință, ajungând obiect de studiu în universități, stă la dispoziția conducerii întreprinderii românești ca alternativă viabilă de redresare și dezvoltare a activității. Numai în condițiile în care o ofertă își găsește un corespondent într-o cerere solvabilă are loc un proces de schimb. Prin acest proces al schimbului se realizează satisfacerea unor nevoi sau dorințe, ceea ce ține tot de domeniul
marketingului –„marketingul este activitatea umană orientată spe satisfacerea unor nevoi sau dorințe, prin intermediul procesului schimbului”2 .
Lucrarea de față are ca temă „Analiza viabilității economice și manageriale. Studiu de caz la S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A”. În cadrul oricărei întreprinderi, în procesul de realizare a obiectivelor sale, un element principal îl reprezintă punerea în valoare a resurselor de care dispune. Astfel, alături de resursele naturale, materiale, financiare și informaționale, întreprinderea valorifică și resursele umane concretizate în salariații ce lucrează efectiv în unitate și care prin munca lor asigură realizarea obiectivelor firmei, în contextul utilizării raționale a celorlalte resurse, dar și îmbunătățirii tehnologiei din punct de vedere tehnic, și în special gestionării eficiente a resurselor umane, cunoscând că randamentul individual nu este determinat numai de efortul efectiv depus, ci și de factori calitativi, cum ar fi educația și eficiența pe post, calificarea de a utiliza anumite utilaje și instrumente perfecționate.
În lucrarea de față am încercat să evidențiez importanța și complexitatea tuturor resurselor și a managementului acestora, cu particularitățile existente în cadrul S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A.
Poluarea apelor afectează calitatea vieții la scară planetară. Apa reprezintă sursa de viață pentru organismele din toate mediile. Fără apă nu poate exista viață. Calitatea ei a început din ce în ce mai mult să se degradeze ca urmare a modificărilor de ordin fizic, chimic și bacteriologic. Atât de obișnuită, de cotidiană și de familiară, apa este totuși un lichid uluitor cu o serie de anomalii. Pentru apă parcă n-ar exista legi; este "ceva altfel" în lumea substanțelor. Apei – a spus marele Leonardo – i-a fost dată puterea magică de a deveni seva vieții pe Pamânt".
Deteriorarea mediului ambiant este cauzată de existența mai multor factori externi și interni, iar S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. se confruntă și ea cu o serie de mari dificultăți, dificultăți ce duc la avarii, pierderi financiare și, în ultimă instanță, la nemulțumirea clienților.
________________
1 I.Smedescu, Marketing, Editura ProUniversitaria, București, 2007, p.25
2 P.Kotler, Principiile marketingului, Editura Teora, 2004, p.4
CAPITOLUL I
PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE „APA NOVA S.A. BUCUREȘTI”
Scurt istoric
Preocuparea pentru asigurarea apei de băut a existat dintotdeauna; de fapt, nu am greși spunând că istoria Bucureștiului este legată, ca în cazul tuturor localităților, de istoria alimentării cu apă.
Cea mai veche lucrare de alimentare cu apă a Bucureștiului datează din sec.II d.c. și constă dintr-un puț săpat, descoperit în cartierul Străulești, pe vatra unui fost sat al dacilor liberi.
Prima lucrare hidrotehnică medievală, și anume alimentarea cu apă a „Curții Domnești” , datează din sec. XV.. Din istoria alimentării cu apă a Bucureștiului mai amintim : aducerea apei de băut de la izvoarele din Crevedia pe „urloaie” din olane arse (1776-1782), înființarea „Casei Cișmelelor”, condusă de un Mare Cișmegiu (1787), punerea în funcțiune pe Dâmbovița a „Stabilimentului Fântânilor” (1847), cu filtre de lână și două pompe cu piston acționate cu abur.
Anul de „naștere” al sistemului centralizat de alimentare cu apă a Bucureștiului este anul 1888. În acest an se pun în funcțiune :
captarea de pe râul Dâmbovița de la Brezoaiele
canalul deschis Brezoaiele-Arcuda
instalațiile de limpezire a apei de la Arcuda
apeductul 1 Arcuda-București
rezervorul nr. 1 de la Cotroceni
130 km rețea de distribuție, alimentată prin cădere liberă
Tot din aceeași perioadă este de reținut începerea lucrărilor de regularizare a râului Dâmbovița între Grozăvești și Tânganu și contractarea proiectului de canalizare a orașului cu inginerul elvețian Burkli-Ziegler.
În ce privește canalizarea sunt de reținut următoarele etape :
1828 – apariția primului canal căptușit cu lemn pe Podul Mogoșoaiei
1832 – apariția celui de-al doilea canal pe Ulița Nemțească (Smârdan).
Din punct de vedere legislativ și organizatoric este important, atât pentru alimentarea cu apă cât și pentru canalizarea Municipiului București, anul 1923 când, la 21 iulie, este adoptată Legea privind Organizarea Uzinelor Comunale București, care cuprindeau, pe lângă alimentarea cu apă și canalizarea, activitățile privind salubritatea, gazele și energia electrică.
Uzinele Comunale București încep să funcționeze la 1 ianuarie 1924, existând sub această denumire până în 1948. În această perioadă, rețeaua de apă a crescut de la 383 la 850 km, iar cea de canalizare de la 292 la 626 km.
În 1948, la naționalizare, fostele Uzine Comunale București capătă denumirea de Întreprinderea Canal Apă și Salubritate – ICAS, energia electrică și gazele organizându-se în întreprinderi destincte.
Mai târziu – 1955 – Salubritatea de desprinde, organizându-se Întreprinderea de Salubritate București, Apa și Canalizarea rămânând sub denumirea „Întreprinderea Canal Apă București” – ICAB.
Prin reorganizarea ICAB – în conformitate cu decizia Primăriei Municipiului București nr. 1198 – a luat ființă Regia Generală de Apă București la 10 decembrie 1990, care a funcționat până în anul 2000.
1.2. Decizia de constituire
Concesionarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare a fost decisă de către Consiliul General al Municipiului București în scopul principal de a se îmbunătăți calitatea și eficiența acestora. Municipalitatea a decis să organizeze o licitație internațională cu criterii de selecție foarte stricte astfel încât câștigătorul să fie o societate recunoscută prin experiența sa și destul de puternică pentru a prelua un serviciu municipal atât de important precum cel al Capitalei. Prin licitația organizată de Municipiul București, cu sprijinul consultantului International Finance Corporation (membru al Grupului Băncii Mondiale), concesiunea a fost atribuită societății Apa Nova București, filiala grupului Veolia Water.
Contractul a fost semnat, între Municipiul București, prin Consiliul General, S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. și Regia Generală de Apă București la data de 29 martie 2000 și a intrat în vigoare la 17 noiembrie 2000.
Concesiunea este contractul prin care o colectivitate publică denumită ”concedent” transmite unei alte părți, denumită ”concesionar”, dreptul și obligația de a exploata, pe cheltuiala și pe riscul său și pentru o perioadă determinată, un serviciu public aparținând acesteia, în schimbul plății unei taxe numite ”redevență”. Clienții trebuie să plătească concesionarului contravaloarea serviciilor prestate.
Concesionarul este S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. care preia dreptul exclusiv de furnizare a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare și este desemnată, în schimbul plății redevenței, să administreze, să exploateze, să întrețină, să modernizeze, să înnoiască și să extindă, acolo unde este cazul, toate serviciile publice și bunurile concesionate, exclusiv pe riscul său, în schimbul plății făcute de către clienți către acesta, sub rezerva și în conformitate cu prevederile Contractului de Concesiune.
Concedentul este Municipiul București, care cedează dreptul exclusiv de furnizare a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, concesionează bunurile proprietate publică, rămânând în continuare proprietarul acestora, și încasează redevența.
Concesionarea s-a făcut în baza Constituției României, a Legii nr. 69/1991 privind administrația locală, a Hotărârii Guvernului nr. 597/1992 și a Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Procesul de licitație, organizat în conformitate cu Hotărârile CGMB și prevederile Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor și care a avut drept unic criteriu de selecție tariful ofertat s-a concretizat cu un câștigător: S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A.
În relațiile cu clienții S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. se conformează legilor în vigoare, precum și reglementărilor serviciului municipal de alimentare cu apă și de canalizare ( Hotărârile CGMB 108 și 109/1997) care stabilesc relațiile între clienți și furnizorul de serviciu.
1.3. Organizare și funcționare
Începând cu anul 2000 și pentru o perioadă de 25 de anidă de 25 de ani, SC APA NOVA BUCURESTI S.A. este concesionarul serviciilor publice de apă și canalizare din Municipiul București. S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. este o societate comercială pe acțiuni, înființată conform Legii 31/1990 privind societățile comerciale, având numarul de înmatriculare J40/9006/1999 și codul unic 12276949.
Sigla: Aceasta reprezintă denumirea societății și se prezintă grafic astfel:
Sediul societății este în strada Aristide Demetriade nr. 2, sector 1, Bucuresti și își desfașoară activitatea în diverse alte clădiri, construcții sau amenajări, amplasate atât în Municipiul București, cât și pe raza județelor Ilfov și Giurgiu.
Incepând cu anul 2009, Compania S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A a închiriat 869 mp de birouri clasa A în clădirea de birouri Izvor, situată în centrul Bucureștiului, lângă Palatul Parlamentului.
Compania va ocupa primul etaj al clădirii Izvor și va utiliza aproximativ 300 mp la parter. Contractul de închiriere a fost semnat pentru o perioadă de 5 ani.
Cladirea Izvor (foto) are aproximativ 800 mp pe fiecare etaj, 100 de locuri de parcare distribuite pe 2 niveluri de subsol și 30 de locuri la suprafață, lângă clădire.
Forma juridică
S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. este o companie Veolia Environnement (primul operator mondial de servicii de apă).
S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. este o companie Veolia Environnement (primul operator mondial de servicii de apă).
S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. este persoană juridică română, fiind înregistrată la Camera de Comerț și Industrie.
S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. funcționează pe baza de gestiune proprie și autonomie financiară.
Patrimoniul S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A.
În conformitate cu prevederile Contractului de Concesiune, S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. administrează patrimoniul public al Primăriei Municipiului București, în vederea exercitării obiectului său de activitate.
1.4. Obiectul de activitate al firmei
S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. are ca principal obiect de activitate alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate ale Municipiului București, în care scop:
Captează din surse de suprafață și subterane cantitățile de apă necesare;
Tabelul nr.1
Tabelul nr.2
Tratează apa pentru a-i asigura calitatea impusă de normativele și standardele în vigoare;
Asigură transportul apei de la sursă și stații de tratare până la rezervoarele de înmagazinare;
Asigură ridicarea presiunii în rețeaua de distribuție a apei potabile prin intermediul stațiilor de pompare, stațiilor de repompare și a stațiilor de hidrofor;
Asigură capacitatea de pompare a apei industriale;
Asigură distribuția apei potabile pentru populație și industrie și a apei industriale prin rețeaua de artere și conducte;
Pentru a acoperi vârfurile de consum, respectiv debitele maxime orare, care sunt mai mari decât capacitatea de producție, la stațiile de pompare și la unele stații de repompare au fost construite rezervoare de înmagazinare, în care se rețin debitele necesare compensării.
Fig.1.1 Variația volumului de apă din rezervoare în 24 de ore
Asigură, prin rețeaua de canalizare, colectarea, transportul și evacuarea apelor de canalizare (ape uzate menajere și industriale, ape meteorice, unele ape subterane și de suprafață) de pe întreg teritoriul Municipiului București;
Evacuează apele de canalizare din zonele depresionare ale orașului;
Asigură epurarea apelor uzate colectate în rețeaua de canalizare a Municipiului București (actualmente se asigură epurarea în treaptă mecanică, urmând ca pe viitor, odată cu finalizarea lucrărilor de construcție, să se asigure epurarea apei și în treapta biologică).
De asemenea, S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. mai execută următoarele activitați:
Asigură asistență și consultanță tehnică pentru realizarea obiectivelor de investiții;
Execută studii și proiecte privind sistemele exploatate;
Asigură cercetarea aplicată pentru tratarea apei;
Prestează servicii specifice pentru persoane fizice sau juridice, în domeniul alimentării cu apă și canalizării, analize apă, depistări pierderi apă, vidanjări, curățiri canale etc.);
Asigură prestări în construcții în domeniul de activitate (reparații conducte și canale, montări contori etc.).
1.5. Structura organizatorică și personalul societății
Activitatea de bază a S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. constă în prestarea serviciului de alimentare cu apă și canalizare pentru locuitorii Municipiului București și întreținerea bunurilor publice aferente.
Organizarea trebuie în primul rând să servească acestei activități de bază.
În noua organizare, activitatea de bază, producția, este desfășurată în unități de bază asistate de unități de suport având ca scop serviciul pentru clienți.
Unitățile de bază sunt în mod clar individualizate. Teoretic, acestea exclud toate funcțiile care necesită calificări superioare sau inferioare celor necesare pentru executarea sarcinilor cerute de marea majoritate a clienților.
Suportul pentru activitățile de baza este organizat în următoarele Direcții centrale:
Direcția Secretariat General;
Direcția Logistică;
Direcția Calitatea și Protecția Mediului;
Direcția Resurse Umane;
Direcția Gestiune Contractuală și Juridică:
Direcția Tehnică;
Direcția Investiții;
Direcția Financiară;
Direcția Comercială;
Activitățile de bază se desfașoară în următoarele structuri:
Centrul Operațional Sector 1;
Centrul Operațional Sector 2;
Centrul Operațional Sector 3+4;
Centrul Operațional Sector 5;
Centrul Operațional Sector 6;
Direcția Producție;
Direcția Mentenanță;
Antrepriza de Construcții și Lucrări Speciale;
Conducerea S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. este asigurată de un Director General numit de Compania Veolia Environnement, de un Director General Adjunct și un Director Executiv, numiți de către Directorul General.
Societatea este condusă de un Consiliu de Administrație format din 7 persoane
S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. se află în prezent în plin proces de restructurare, proces ce are ca obiectiv principal creșterea eficienței organizatorice și se bazeaza pe Planul de Afaceri al concesionarului, determinând elaborarea unor proiecte care pot avea consecințe directe asupra numărului și structurii personalului.
Obiectivul prioritar al managementului este de a aduce personalul S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. la dimensiuni optime cât mai curând posibil.
În prezent S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A are aproximativ 1.950 de angajați și un efectiv bine structurat, care poate rezolva cu maxim de operativitate sarcinile zilnice și eventualele situații de criză.
Fig.1.2. Structura personalului pe categorii de studii, vârstă în anul 2008
După cum se poate observa, personalul S.C. Apa Nova București S.A. este un personal calificat, înscriindu-se într-o medie de vârstă de 39 de ani, vârsta la care individul se concentrează pe atingerea obiectivelor profesionale și pe menținerea progresului în organizație și își reanalizează planurile de cariera prin prisma progreselor făcute.
REȚEA DE APĂ
Volum ieșit din stațiile de tratare – Mm3 326,5
Volum pompat – Mm3 322,9
Volum facturat – Mm3 173,5
Furnizorii de mărfuri sunt reprezentați de diverse firme sau persoane particulare care, în baza unor relații de vânzare-cumpărare, asigură societății resursele de materii prime, materiale, echipamente, mașini și utilaje etc. Principalul furnizor de materii prime este Administrația Națională “Apele Române” care asigură apa brută ce urmează să fie apoi tratată și distribuită.
Prestatorii de servicii sunt reprezentanți de firme sau persoane particulare, care realizează o gamă largă de servicii necesare îndepliniririi obiectivului de activitate al societății. Din rândul lor se deteșează firme de comerț, de transport, agenții de publicitate etc. și mai ales prestatorii de servicii bancare. Relațiile cu acești agenți economici se desfășoară pe baza contractelor încheiate prin negocieri și licitații.
Clienții alcătuiesc cercul firmelor, instituțiilor și al persoanelor individuale cărora le sunt adresate servicile societății. Există două categorii de clienți pentru apa potabilă distribuită: persoanele fizice, în cadrul gospodăriilor și persoanele juridice. În funcție de statutul lor, clienții se pot grupa astfel: consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale, agenții guvernamentale etc.
Concurenții formează o categorie aparte de agenți ai micromediului întreprinderii. În postura de concurenți apar firmele care își dispută aceleași categorii de clienți, aceeași furnizori sau prestatori de servicii. Pe piața apei potabile și a serviciilor de canalizare în Municipiului București nu există concurență, S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. deținând monopolul pe această piață.
Pentru îmbunătățirea serviciilor furnizate clienților, din 2002 S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. a inițiat o serie de anchete privind gradul de mulțumire a consumatorilor, care permit societății să identifice cauzele eventualelor nemulțumiri ale acestora, pentru a-și îndrepta eforturile către remedierea lor cât mai rapidă.
S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. a urmărit simplificarea și îmbunătățirea comunicării cu structurile administrative locale: primării de sector, unități productive din structura adminstrației locale (ADP, RADET, RATB) și alte unități deținătoare de rețele edilitare (Electrica, Romtelecom, Distrigaz).
CAPITOLUL II
DIAGNOSTICUL VIABILITĂȚII ECONOMICO-FINANCIARE
2.1. Analiza patrimonială a echilibrului financiar
Performanțele întreprinderii, forța și capacitatea acesteia de a răspunde la cerințele și reacțiile pieței sunt dependente de gradul de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare, precum și de eficacitatea folosirii lor.3
Analiza financiară este orientată spre investigarea unor aspecte complexe, convergente în ultimă instanță cu obiectivele economico-financiare ale oricărui agent economic. Ea are ca obiect evalurea politicii financiare a intreprinderii într-o perioadă trecută și facilitarea luării în cadrul acesteia a unor decizii viitoare și investighează două domenii importante:
echilibrul financiar – care exprima însușirea întreprinderii de a armoniza resursele și utilizările afectate acestora, restricție care trebuie să permită asigurarea permanentă a solvabilității întreprinderii
rentabilitatea – capacitatea întreprinderii de a obține un surplus monetar care îi permite să facă față angajamentelor și să îi asigure dezvoltarea
O metodă managerială pe larg utilizată în determinarea potențialului de viabilitate a firmei este analiza diagnostic. Analiza rezultatelor firmei se fundamentează pe datele din interiorul și exteriorul firmei : planul de afaceri, bugetul de venituri și cheltuieli, bilanț, anuare statistice, legi, studii de piață etc.
Unul din obiectivele principale ale diagnosticării constă în determinarea potențialului de viabilitate economică și managerială .
Analiza viabilității economice necesită „atacarea” unor probleme majore, referitoare la:
analiza poziției concurențiale a firmei;
analiza potențialului intern al acesteia (potențialul material, uman,financiar);
analiza costurilor de producție;
analiza rentabilității;
analiza patrimonială.
Echilibrul financiar, într-o manieră generală evocă ideea de armonie dintre diferitele elemente ale unui sistem, ceea ce în domeniul financiar reprezintă armonizarea resurselor cu nevoile. Echilibrul financiar poate fi definit prin capacitatea întreprinderii de a-și asigura din
__________
3 Ciocîrlan D., „Managementul firmei” Editura Universitară, București, 2005, p.107
încasările sale plata fără întrerupere a datoriilor curente generată de realizarea obiectului său de activitate sau de legislația fiscală, astfel încât, aceasta să poată evita riscul de faliment.
Menținerea echilibrului financiar constituie condiția esentială a supraviețuirii întreprinderii, iar aprecierea echilibrului financiar trebuie să țină seama de condițiile concrete ale apariției incapacității de plată.
Analiza statică a echilibrului financiar se realizeaza pe baza bilanțului contabil, ce se fundamentează pe cele două concepte de elaborare ale acestuia: patrimonială și funcțională.
Bilanțul contabil este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă elementele de activ și de pasiv ale firmei la încheierea exercițiului, precum și în celelelate situații prevăzute de lege.
Concepția originală despre bilanț este cea patrimonială. Din punct de vedere economic, activul si pasivul bilanțier sunt expresia aceleeași realități economice și anume a capitalurilor de care dispune la un moment dat unitatea patrimonială. În bilanț capitalurile sunt prezentate corespunzător celor două laturi ale sale, din punct de vedere al originii acestora. Activul explicitează modul de utilizare al resurselor, respectiv al capitalurilor puse la dipoziția unității, pe când în pasiv se regăsesc sursele de finanțare ale întreprinderii constituite în principal din capitaluri proprii si datorii. Această modalitate de prezentare a utilizarilor și a resurselor de care dispune la un moment dat întreprinderea face posibilă existența acelui echilibru valoric între utilizări sau active patrimoniale și resurse sau pasive patrimoniale. Astfel, ecuația economică a bilanțului apare sub forma:
Utilizări = Resurse,
iar relația:
Activ = Pasiv
constituie relația de echilibru și eficiența care operează bilanțul.
Sub aspect juridic, bilanțul sintetizează starea patrimonială privită ca un ansamblu de drepturi și angajamente ale titlurilor de patrimoniu la un moment dat. Activul bilanțier reflectă elementele patrimoniale ce apațin proprietarului sau drepturi patrimoniale, în timp ce pasivul bilanțier evidentiază ceea ce datorează terților sau angajamentele patrimoniale. Potrivit concepției patrimoniale privind întreprinderea, aceasta apare ca o entitate economico-juridică ce posedă un patrimoniu inventariat în activul și pasivul bilanțier.
La data încheierii unui exercițiu financiar, expresia valorii patrimoniale a întreprinderii o reprezinta activul net contabil, respectiv capitalurile proprii
Activ – Datorii = Capital propriu
Analiștii financiari utilizează, pornind de la abordarea juridică a bilanțului, conceptul de situație netă, care reprezintă valoarea drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra entității patrimoniale, altfel spus valoarea datoriilor întreprinderii față de proprii asociați.
2.2. Analiza rezultatelor firmei
Analiza rentabilității se realizeaza pe baza “contului de profit și pierdere”, care arată modul în care s-a ajuns la o anumită stare patrimonială finală, care au fost fluxurile de venituri și cheltuieli. Contul de profit și pierdere reprezintă principala sursă informațională pentru anlaiza rentabilității firmei. Legea contabilității nr. 82/1991 și regulamentul de aplicare aprobat prin HG nr. 704/14.12.1993, cât și Directiva a IV-a Europeană, precizează modul de structurare a cheltuielilor și veniturilor și reflectarea lor în contabilitate.
Contul de profit și pierdere permite calcularea următorilor indicatori parțiali ai rentabilității:
Rezultatul brut al exploatării;
Rezultatul exploatării;
Rezultatul curent sau financiar;
Rezultatul excepțional;
Rezultatul exercițiului.
Contul este procedeul specific metodei contabilității, cu ajutorul căruia se reflectă existența și mișcarea fiecărui element patrimonial în parte, ca urmare a modificărilor produse de operațiile economice și financiare ce au loc într-o perioadă de gestiune4. Cu ajutorul contului se poate urmări atât starea inițială, mișcările intervenite într-o anumită perioadă de gestiune, cât și în starea finală a fiecărui element patrimonial în parte.
Prin profit se ințelege partea rămasă din venitul total ce revine întreprinzatorului după ce s-au scăzut toate cheltuielile aferente venitului respectiv5. Totodată, profitul este unul din veniturile importante supuse impozitării, constituind o resursă de primă însemnătate a bugetului statului. Nu mai puțin important este rolul profitului ca resursă esențiala a dezvoltării economice.
Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiției cheltuielilor și care pot apărea sau nu pot apărea pe parcursul desfășurării activităților curente ale întreprinderii6.
Întotdeauna bilanțul exprimă poziția financiară, starea patrimonială la care s-a ajuns la încheierea exercițiului, iar contul de profit și pierdere exprimă, în parte, cum s-a ajuns la respectiva stare patrimonială finală. Acesta evidențiază fluxurile de venituri și cheltuieli de gestiune (performanța), de la începutul până la sfârșitul exercițiului.
Analiza structurală a profitului presupune descompunerea în elementele componente, care în cazul acesta, se determina ca o diferență între veniturile și cheltuielile de exploatare.
______
4 Munteanu , V.,coord., Bazele contabilității, Editura ProUniversitaria, București, 2006, p. 91.
5 Munteanu , V.,coord., Bazele contabilității, , Editura ProUniversitaria, București, 2006, p. 98.
6 Boulescu, M., Managementul financiar-contabil, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003, p. 139.
Veniturile din exploatare sunt compuse din cifra de afaceri, veniturile din producția stocată, veniturile aferente din exploatare.
Cheltuielile de exploatare cuprind toate cheltuielile aferente circuitului de exploatare (activități de producție și de comercializare a mărfurilor). De asemenea, o influență mare în
obținerea profitului și analiza sa o are prețul, structura și dinamica sa.
Modelul de analiză a profitului brut total este :
Pb=Vt x Pr
Pb= profit brut;
Vt = venituri totale (exploatare, financiare, alte venituri);
Pr= profit mediu la un leu venituri totale.
Contul de profit și pierdere sintetizează deci fluxurile economice, respectiv veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea curentă (de exploatare, financiară și excepțională) și din evenimente extraordinare7
Contul de profit și pierdere, conform Reglementărilor contabile armonizate cu Direcția a IV-a a Comunității Economice și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, cuprinde:
cifra de afaceri netă;
veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor;
rezultatul exercițiului (profit sau pierdere);
rezultatul pe acțiune pentru exercițiul curent și cel precedent, indiferent că este pozitiv, în conformitate cu prevederile IAS 33 “Rezultatul pe acțiune”.
Conform Ordinului Ministrului Finanțelor pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 și care au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2006, formatul și conținutul contului de profit și pierdere este prezentat în capitolul 1, sectiunea 4 și 5 a Reglementărilor conforme cu Direcția a IV-a a CEE. Formatul conform OMF conține 20 de poziții și anume:
cifra de afaceri netă;
variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție;
producția realizată;
alte venituri din exploatare;
cheltuieli cu personalul;
ajustări de valoare privind imobilizările corporale, necorporale și activele circulante;
alte cheltuieli de exploatare;
venituri din interese de participare;
_________
7 Dumitru. M., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Fundația România de Mâine, 2005, p. 36.
venituri din investiții și împrumuturi;
alte dobânzi de încasat și venituri similare;
ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiile deținute;
dobânzi de plătit și cheltuieli similare;
profitul sau pierderea din activitatea curentă;
venituri extraordinare;
cheltuieli extraordinare;
profitul sau pierderea din activitatea extraordinară;
impozitul pe profit;
alte impozite nereprezentate la elementele de mai sus;
profitul sau pierderea exercițiului financiar.
Conform aceluiași OMF, elementele care fac parte din contul de profit și pierdere sunt:
cifra de afaceri netă;
veniturile și cheltuielile care apar, altele decât în cursul activităților curente ale entităților;
elementele extraordinare.
Dacă analizăm indicatorii din CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERI din ultimii trei ani ai SC APA NOVA SA BUCURESTI se poate observa:
Tabelul nr. 4
Determinarea ratei profitului se face în raport cu cifra de afaceri, cheltuieli totale și capitalul social:
Pn
1. r = ____ x 100
CA
Pn
2. r = ____________ x 100
Ch.totale
Pn
3. r = ____________ x 100
Cap.soc.
Evoluția indicatorilor de rezultate:
Tabelul nr.5
Rata profitului pe ultimii ani, în funcție de cei trei indicatori :
Tabelul nr.6
Rata profitului înregistrează variații de la un an la altul după cum reiese din tabelul de mai sus, în funcție de variația indicatorilor.
Analiza structurală a profitului are drept scop evidențierea ponderii și dinamicii rezultatelor aferente celor trei categorii de activități care se desfășoară în cadrul unei firme: de exploatare, financiară și extraordinară.
Evoluția profitului în perioada 2006-2008
Tabelul nr.7
Analiza structurală a profitului are drept scop evidențierea ponderii și dinamicii rezultatelor aferente celor trei categorii de activități care se desfășoară în cadrul lunei firme : de exploatare, financiară și extraordinară. Modelul de analiză structurală a rezultatului brut al exercițiului (profit sau pierdere) este următorul:
Fig.2.1. Analiza structurală a rezultatului brut al exercițiului
2.3. Analiza rentabilității și formele ei de exprimare
Evaluarea rentabilității unei societăți comerciale ocupă locul central în cadrul analizelor financiare efectuate de diverse instituții financiare sau chiar de managerul firmei respective.
Rentabilitatea8 este unul din cei mai sintetici indicatori de exprimare a eficienței întregii activități economico-financiare a firmei, respectiv a tuturor factorilor de producție, din toate stadiile
circuitului economic: aprovizionare, producție și vânzare.
Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficiență de tip efect/efort. Efectul este exprimat prin profit sub diverse forme de calcul: brut, net, din exploatare, curent, etc. Efortul este exprimat prin forma capitalurilor (proprii, permanente), resurselor consumate, activelor totale sau ale veniturilor.
Rata rentabilitatii este o marime relativa care exprima gradul în care capitalul, în întregul său, capitalul permanent sau capitalul propriu, aduce profit.
Activitatea economico-financiară poate fi evaluată prin intermediul a patru categorii de rate ale rentabilității și anume:
rata rentabilității economice
rata rentabilității financiare
rata rentabilității resurselor consumate
rata rentabilității comerciale
Aceste rate de rentabilitate nu sunt singurele folosite în analizele economico-financiare, dar sunt cele mai uzitate și utile în realizarea unei informări complexe și complete, rapide și operative în vederea adoptării unor decizii de calitate superioară de către managerul societății.
2.3.1. Rata rentabilității economice
Rata rentabilității economice (Re) măsoară eficiența mijloacelor materiale și financiare alocate întregii activități a întreprinderii.
Rata rentabilității economice mai poate fi definită ca o rată ce măsoară performanțele activului total al întreprinderii, pornind de la un rezultat economic (RBE, RE) și ansamblul mijloacelor utilizate. Rata rentabilității economice se poate determina astfel:
sau
unde:
Re – rata rentabilității economice;
RE – rezultatul exploatării;
RBE – rezultatul brut al exploatării;
At – activul total.
În funcție de scopurile analizei se calculează mai multe rate de rentabilitate economică. Toate acestea au o valoare informativă ridicată prin exprimarea lor în cifre relative (în procente),
________
8 Moroșan, I., Analiza economico-financiară, Metode și tehnici, Editura România de Mâine, București, 2004, p.118.
ceea ce le conferă o mare forță de comparație și de evaluare. Condiția compatibilității constă însă în respectarea acelorași termeni de raportare (nominali sau reali). Așa cum am menționat deja rata rentabilității economice este independentă de mecanismul de finanțare, dar poate fi independentă și de presiunea fiscală sau de fluxurile excepționale. În ceea ce privește tehnica de analiză, în teoria economică se utilizează frecvent descompunerea în așa zise rate explicative. Astfel, rata rentabilității economice apare, de regulă, ca un produs între o rată de rotație și o rată a marjei:
unde:
CA – cifra de afaceri
CA/At – rata de rotație a activului total;
RE/CA – rata rentabilității comerciale.
Modelele de analiză factorială a ratei rentabilității economice sunt prezentate astfel:
a) sau
b) ; At = Ai+Ac
unde:
Rc – rata rentabilității comerciale;
RBE/CA- marja brută din exploatare la 1 leu cifră de afaceri;
Ai – active imobilizate;
Ac – active circulante.
Pentru a analiza rata rentabilității economice se are în vedere evoluția următorilor indicatori:
Tabelul nr. 8
Re 2006 = = 9,75
Re 2007 = = 10,98
Re 2008 = = 12,34
Fig.2.2. Reprezentarea grafică a analizei ratei rentabilității economice
Rata rentabilității economice trebuie să fie superioară ratei de inflație pentru ca întreprinderea să-și poată menține substanța sa economică. În termeni reali, rata rentabilității economice trebuie să remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) și al riscului economic și financiar pe care și l-au asumat furnizorii de capitaluri (acționarii și creditorii întreprinderii).
Analiza ratei de rentabilitate economică nu se poate face decât prin studierea evoluției în timp a indicatorilor și a componentelor acestora, referitoare la aceeași întreprindere. De asemenea, această rată trebuie să permită întreprinderii reînnoirea și creșterea activelor sale într-o perioadă cât mai scurtă, să remunereze capitalurile investite și să depașească, în mod necesar, rata inflației.
2.3.2. Rata rentabilității financiare
Rata rentabilității financiare( Rf) exprimă corelația dintre profit și capitaluri.
Ratele de rentabilitate financiară măsoară randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care acționarii l-au făcut prin cumpărarea acțiunilor întreprinderii. Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin distribuirea de dividende către aceștia și prin creșterea rezervelor, care în fapt, reprezintă o creștere a averii proprietarilor. Rentabilitatea financiară este un indicator prin prisma căruia posesorii de capital apreciază eficiența investițiilor lor, respectiv oportunitatea menținerii acestora. Într-un sistem concurențial dat, o întreprindere trebuie să dezvolte, să investească, iar această investiție trebuie finanțată. De multe ori, finanțarea presupune și consolidarea capitalului propriu, fie prin contribuția acționarilor existenți, fie prin contribuția unor noi acționari. Incitația la investiție este condiționată de remunerarea convenabilă a capitalului propriu. În plus, dacă rata de remunerare este ridicată, acționarii acceptă cu ușurință să lase o parte din profitul lor la dispoziția întreprinderii, asigurând astfel mijloacele de creștere. Pentru manageri, rentabilitatea financiară reprezintă un obiectiv fundamental, o condiție esențială a strategiei lor de menținere a puterii și controlului.
Rentabilitatea financiară exprimă corelația dintre profit și capitaluri, ca surse de finanțare a activității firmei. Analiza ratei rentabilității financiare se structurează în funcție de sfera de cuprindere a capitalurilor: proprii și permanente.
Rentabilitatea financiară se calculează sub două forme9:
rentabilitatea financiară a capitalului propriu:
unde:
Rf – rentabilitatea financiară;
Kp – capitalul propriu;
Pn – profitul net.
b) rentabilitatea financiară a capitalului permanent:
unde: Rf – rentabilitatea financiară;
Kpr – capitalul permanent;
Pb – profitul brut
Rf 2006 = = = 16,49
Rf 2007 = = 29,69
Rf 2008 = = 29,86
___________
9 Bardaș, P., Naneș, O.I., Diaconescu, A., Analiză financiară, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2005, p. 97
Fig.2.3. Reprezentarea grafică a analizei ratei rentabilității financiare
Rentabilitatea financiara constituie principalul indicator privind performanțele întreprinderii, care depinde de justețea politicii comerciale (rentabilitatea comercială), de eficiența capitalului angajat (rentabilitatea economică) și de politica financiară a acesteia.
2.3.3. Rata rentabilității resurselor consumate
Rata rentabilității resurselor consumate (Rrc) reflectă corelația dintre rezultatul exploatării (exprimat prin indicatorul cifră de afaceri) și cheltuielile de exploatare (costurile totale aferente vânzărilor)10.
În literatura de specialitate se regăsește și sub denumirea de rentabilitatea costurilor. Așa după cum rezultă din denumire, caracterizează eficiența costurilor. În activitatea practică, prezintă importanță în estimarea și negocierea prețurilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru
prestări servicii. De asemenea, permite poziționarea produselor sub aspectul rentabilității față de media pe întreprindere.
Elementele de calcul ale ratei rentabilității resurselor consumate sunt rezultatul exploatarii (RE) și cheltuielile de exploatare (Σqc):
sau
unde:
___________
11 Bardaș, P., Naneș, O.I., Diaconescu, A., Analiză financiară, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005, p. 142.
Rrc – rata rentabilității resurselor consumate;
RE – rezultatul exploatării;
q – cantitatea vândută;
p – prețul de vânzare;
c – costul produselor.
2.3.4. Rata rentabilității comerciale
Rata rentabilității comerciale (Rc) caracterizează eficiența politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare și vânzare) și, mai ales, a politicii de prețuri practicate de întreprindere. Altfel spus, exprimă corelația dintre profitul total aferent vânzărilor și cifra de afaceri. Modelele utilizate în analiza factorială a acestei rate sunt:
a) sau ;
b) unde
unde
: gi – structura producției vândute pe produse;
rci – rata rentabilității comerciale pe produse.
Ratele de rentabilitate sunt constituite prin raportarea unui rezultat, fie la resursele angajate, fie la fluxul de activitate care l-a generat. Varietatea indicatorilor implicați în calcul face posibilă determinarea unui număr, practic nelimitat, de rate ale rentabilității. Esențial pentru analiza financiară este constituirea unui sistem de rate care prin structură și conținut să reprezinte un instrument de lucru util, operațional și performant, pentru luarea deciziilor.
Diagnosticul riscului firmei
Riscul înseamnă variabilitatea rezultatului obținut sub presiunea factorilor proveniți din mediul intern și extern al firmei, reprezintă prejudiciul potențial la care sunt expuse patrimoniul și activitatea societății comerciale. Formele pe care le îmbracă riscul sunt diverse,(financiar, exploatare, faliment), putându-se manifesta mai intens sau mai puțin intens la nivelul societății comerciale.
Fig.2.4. Formele riscului
2.4.1. Riscul financiar
Riscul financiar este cel asumat de întreprindere prin adoptarea îndatorarii ca mijloc de finanțare. Riscul financiar este un risc suplimentar și depinde de maniera în care este finanțată întreprinderea. O întreprindere finanțată exclusiv din capital propriu nu suporta risc financiar. Riscul financiar apare când întreprinderea se finanțează prin credite bancare sau împrumuturi obligatare. El multiplică riscul economic și depinde de capacitatea întreprinderii de a-și acoperi sarcinile financiare fixate.
Când firma apelează la împrumuturi, condiția ca rentabilitatea financiară să crească este ca rentabilitatea economică să fie superioară costului mediu al capitalului împrumutat.
Firma poate să se afle în următoarele situații :
Rre > Dob – apelarea la credite va conduce la îmbunătătțirea ratei rentabilității economice
Rre = Dob – apelarea la credite este indiferentă(din punct de vedere al îndatorării)
Rre < Dob – apelarea la credite va conduce la reducerea performanțelor și creșterea riscului
în care :
Rre = rentabilitataea financiară
Dob = costul mediul al capitalului împrumutat
2.4.2. Riscul economic
Riscul economic sau riscul de exploatare evaluează capacitatea firmei de a se adapta la timp și cu cel mai mic cost la variațiile mediului în care activează.
Aprecierea riscului de exploatare se realizează cu ajutorul pragului de rentabilitate de exploatare – punctul în care veniturile din exploatare acoperă cheltuielile de exploatare, iar rezultatul din exploatare este nul, după acest prag activitatea de exploatare devenind rentabilă.
Pragul de rentabilitate se calculează cu următoarea relație :
Cf Cf
VePR = ________ = ______
Cv rmcv
1- ___
Ve
în care :
VePR = veniturile de exploatare aferente pragului de rentabilitate
Cf = costuri fixe totale
Cv= costuri variabile totale
rmcv = rata marjei costurilor variabile în veniturile de exploatare
Din analizele statice rezultă că firma este într-o situație :
instabilă, când veniturile din exploatare depășesc pragul de rentabilitate cu mai puțin de 10%
stabilă, când veniturile din exploatare depășesc cu 10-20% pragul de rentabilitate
confortabilă când veniturile din exploatare depășesc cu 20% pragul de rentabilitate
2.4.3. Riscul de faliment
Riscul de faliment (de insolvabilitate) – reprezintă posibilitatea de apariție a incapacității de onorare a obligațiilor scadente (ajunse la termen) ale firmei, născute din angajamente anterioare contractate, din operații curente, determinabile pentru continuarea activității, prelevări obligatorii, pe când insolvență reprezintă aceea stare a patrimoniului firmei debitore care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face față obligațiilor scadente care rezultă din angajamentele anterioare contractate, fie din operații curente a căror realizare condiționează continuarea activității, fie din prelevări obligatorii.
In literatura de specialitate străină și de foarte puțin timp și în România se face distincție între conceptul de insolvență și insolvabilitate.
Până în aprilie 2006 când legea falimentului a fost abrogată și înlocuită cu legea insolvenței, starea de dificultate financiara a unui agent economic era tratată ca o stare de criză financiară, care poate genera restrângerea activității, reducerea efectivului de salariați, restructurarea sistemului de gestiune și era considerată ca o stare premergătoare falimentului.
Principalele criterii care stau la baza falimentului sunt :
lipsa de solvabilitate
gradul de îndatorare
La data de 30 septembrie 2008 SC APA NOVA SA BUCURESTI are o datorie la bugetul statului de 34.850 RON .
CAPITOLUL III
POTENTIALUL INTERN SI ANALIZA SWOT LA NIVELUL S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A.
3.1. Analiza potențialului intern
Pentru a reuși în demersul de fundamentare a unei politici globale de marketing este necesară formularea prealabilă a unei strategii de piață care reprezintă nucleul politicii de marketing.
Necesitatea analizării factorilor interni și externi de influență a performanțelor SC APA NOVA BUCURESTI S.A. decurge din aceea că formularea unor obiective și stabilirea unor metode optime de atingere a acestora, ceea ce reprezintă însuși conținutul strategiei de piață, pornește de la condițiile reale din interiorul și din afara întreprinderii, condiții ce trebuie cunoscute cât mai exact , atât static, cât și în dimanica lor.
Resursele unei întreprinderi – umane, materiale, financiare și informaționale- constituie principalul argument al opțiunii sale strategice. Pentru că strategia presupune „forță” de acțiune, capacitate de răspuns la reacțiile pieței, iar acesatea depind de gradul de dotare a întreprinderii cu resurse. Capacitățile de producție se transformă în resurse efective numai în măsura în care au drept corespondent resurse umane adecvate numeric și ca structură; astfel, din izvor potențial de beneficii, ele devin sursă sigură de cheltuieli și pierderi prin simpla lor nefolosire.
Performanțele întreprinderii, forța și capacitatea acesteia de a răspunde la cerințele și reacțiile pieței sunt dependente de gradul de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare, precum și de eficacitatea folosirii lor. Factorul uman reprezintă coordonata esențială a dimensiunii și mai ales a calității activității, este factorul cheie al activității și performanțelor unei întreprinderi11, fiind concretizat în salariații ce lucrează efectiv în unitate și care prin munca lor asigură realizarea obiectivelor firmei, în contextul utilizării raționale a celorlalte resurse.
Pentru desfășurarea unei activități eficiente a resurselor umane S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A.se axează pe o recrutare și o selecție a personalului cât mai riguroasă.
În Planul Social al Contractului de Concesiune elaborat în cadrul Programului de Reorganizare, Restructurare și Privatizare al R.G.A.B., stabilit de Hotărârile C.G.M.B. nr. 232/1997 și 273/1998, abordarea managementului resurselor umane cuprindea pregătirea și aplicarea unor măsuri specifice ghidate de următoarele principii:
___________
11 Manolescu A., „Managementul resureselor umane” , Editura Economică, București, 2003,p.123
creșterea eficienței organizatorice prin analiza normelor de muncă actuale și stabilirea unor noi norme de muncă individuale
stabilirea unor sisteme de determinare și de măsurare a eficienței și productivității muncii
pe același plan cu creștera eficienței organizatorice și cu sistemele de măsurare a eficienței și productivității muncii, concesionarul va lucra, în consultare cu Federația Sindicatelor Independente, la crearea unui sistem de măsurare a performanței și a unor sisteme de stimulare și motivare, care să faciliteze atingerea obiectivelor de eficiență ale privatizării
concesionarul va face modificări asupra modului de organizare a societații, pentru a o face capabilă de activități și performanțe îmbunătățite, aceste modificări fiind un rezultat al schimbărilor și cerințelor de natură functională, organizatorică, tehnologică și financiară. Aceste modificări pot duce la redistribuirea, reconversia profesională și/sau disponibilizarea salariaților.
Concesionarul a avut obligația ca în primele 6 luni de la preluarea concesiunii să întocmească un Plan de Afaceri12 în scris, pentru a furniza managementului și Federației Sindicatelor Independente un cadru coerent și bine planificat, despre modul cum își propune să atingă o eficiență organizatorică și să furnizeze nivele noi ale serviciilor, în cadrul activitaților pe care le desfașoară potrivit prevederilor Contractului de Concesiune.
S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. se află în prezent în plin proces de restructurare, proces ce are ca obiectiv principal creșterea eficienței organizatorice și se bazeaza pe Planul de Afaceri al concesionarului, determinând elaborarea unor proiecte care pot avea consecințe directe asupra numărului și structurii personalului.
S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. se numară printre organizațiile care consideră că oamenii reprezintă resursa cheie, resursa vitală a unei organizații, care îi asigură supraviețuirea, dezvoltarea și succesul competițional. Numai datorită activității efective a unor oameni bine pregatiți profesional care știu exact ce, când și cum trebuie făcut, organizația își poate atinge obiectivele.
Prin urmare, succesul organizației, gradul ei de competitivitate, progresul ei, depinde tot mai mult de calitatea resurselor umane, de nivelul de creativitate al acestora, oamenii constituind bunul cel mai de preț al acesteia.
Conducerea S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. consideră că investiția în oameni este calea cea mai sigură de a garanta competitivitatea și viitorul acestei organizații, investiția în formarea profesională fiind privită ca un capitol de investiții pentru dezvoltarea ulterioară a unei societății orientate spre viitor.
___________
2 Planul General elaborat de către Concesionar care exprimă în termeni economico-financiari concepția de restructurare și de operare a sistemului de alimentare cu apă și canalizare a Municipiului București, cu respectarea prevederilor Contractului de Concesiune.
De la înființare și până în prezent numărul salariaților societății s-a redus, după cum se poate observa din figura nr. 3.1.
Figura 3.1. – Evoluția numărului de personal în perioada 2004 – 2008
Scăderea numărului de salariați a fost compensată atât printr-o îmbunătățire a structurii ca nivel de pregătire, cât și printr-o mai bună mobilitate internă și alocare mai eficientă a factorului uman pe criteriul cunoștințelor, competențelor și experienței în diferite specializări. Acest lucru a permis înregistrarea unei creșteri semnificative a productivității muncii
Obiectivul politicilor de resurse umane elaborate de către managementul S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. vizează să-și asigure deplina încredere a oamenilor, să le dezvolte aptitudinile, să-i motiveze pentru nivelurile înalte de dezvoltare și să se asigure ca vor continua să-și mențină atașamentul față de organizație. Toate aceste politici au la baza conceptul motivare – satisfacție – implicare.
De aceea, conducerea societății este în mod special preocupată pentru ameliorarea reală a condițiilor de muncă. Normele de muncă sunt analizate și revizuite periodic, astfel încât să asigure un ritm normal de lucru, la o intensitate a efortului muscular sau intelectual și o tensiune nervoasa care să nu conducă la o oboseală excesivă a salariaților.
Salariații care își desfășoara activitatea în condiții de muncă grele, penibile, periculoase sau nocive beneficiază de sporuri acordate la salariul de bază, durata redusă a timpului de lucru, alimentație de întărire a rezistenței organismului, echipament de protecție acordat în mod gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare, toate reglementate de prevederile Contractului Colectiv de Muncă.
În vederea menținerii și îmbunătățirii condițiilor de desfășurare a activității, conducerea societății a luat măsuri pentru:
asigurarea condițiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, temperatură, vibrații, aerisire, umiditate);
amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncă, precum și întreținerea lor (vestiare, băi, grupuri sanitare, săli de repaos);
Serviciul Medical al întreprinderii asigură asistență medicală curentă pentru toți salariații.
anual, anumite categorii de personal care își desfășoară activitatea în cadrul Secțiilor Rețele Apă și Canalizare și care prezintă risc de îmbolnăvire prin natura muncii lor, beneficiază de vaccinare împotriva contaminării cu virusul hepatitei, iar personalul care lucreză în contact cu publicul beneficiază de vaccinare antigripală.
De asemenea, salariaților cu domiciliul stabil în provincie li se asigură gratuit transportul la și de la locul de muncă.
Coordonarea eforturilor de redistribuire a personalului a fost în responsabilitatea Direcției de Resurse Umane, care a creat un Compartiment de Consultanță pentru Locuri de Muncă .
Salariații care se pensionează pentru limita de vârstă, precum și cei pensionați definitiv pe caz de boală primesc o îndemnizație egală cu dublul salariului de bază avut în luna pensionării.
La nașterea fiecărui copil, se acordă mamei salariate un ajutor în valoare de un salariu mediu pe S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A., iar daca mama nu este salariata societății, tatăl natural al copilului, salariat al S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. beneficiază de aceleași drepturi.
În fiecare an, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, se acordă cadouri tuturor copiilor salariaților, precum și o îndemnizație în valoare de 35% din salariul mediu + sporul de vechime mediu pe S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A.
Deciziile prin care salariații devin disponibilizabili sunt rezultatul a doua situații distincte:
posturile dispar ca urmare a reducerii activitaților, iar un salariat care lucrează într-o unitate în care activitățile se reduc, este desemnat disponibilizabil
posturi a căror natura se schimbă substanțial, prin creșterea gradului de complexitate a postului, ca rezultat al reorganizării, iar salariatul care în opinia managementului superior nu poate fi declarat capabil să îndeplinească cerințele noii poziții într-o perioada de 3 luni, este declarat disponibilizabil.
Personalul disponibilizabil poate deveni disponibilizat în cadrul procesului de restructurare prevazut în conținutul Planului de Afaceri după epuizarea tuturor posibilităților de redistribuire sau de reinstruire.
Măsurile privind disponibilizarea sunt bazate pe politica managementului resurselor umane care acordă prioritate unor categorii specifice de personal, cum ar fi:
Personal cu vârstă de pensionare
Personal aflat înaintea pensionării (vârsta de pre-pensionare)
Alt personal ce poate deveni disponibilizabil în cadrul proiectelor de restructurare aflate în derulare
Analiza SWOT la SC APA NOVA BUCURESTI S.A.
Analiza SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezești S – „Strengthts” = puncte forte, W -„Weaknesses” = puncte slabe, O „Opportunities” = Oportunități, Sanse și T – „Threats” =Amenințări și este un instrument de înțelegere a poziției ocupate de un produs pe o anumită piață, în cazul firmei SC APA NOVA SA BUCURESTI, produsul fiind prestația serviciului către populație. Primele două privesc firma și reflectă situația acesteia, iar următoarele două privesc mediul și oglindesc impactul acestuia asupra activității firmei.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparație cu alte firme13 îndeosebi concurente, ceea ce îi asigură un anumit avantaj în fața lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezintă activități pe care firma le realizează mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le posedă și care depasesc pe cele ale altor firme.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de performanțe inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activități pe care firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie, dar nu le posedă.
Oportunitățile reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus șanse oferite de mediu firmei, pentru a-și stabili o nouă strategie sau a-și reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităților apărute. „Oportunități” există pentru fiecare firmă și trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesară fructificării lor sau pot fi create, îndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activităților de cercetare-dezvoltare, adică a unor inovări de anvergură care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiționale pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii.
Amenințările sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte cuvinte situații sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea firmei de a-și realiza
_________
13 Ciocîrlan D., „Managementul firmei”, Editura Universitară, București, 2005, p.134
integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanțelor ei economico-financiare. Ca și în cazul oportunităților, „amenințări” de diverse naturi și cauze pândesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permițând firmei să-și reconsidere planurile strategice, astfel încât să le evite sau să le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci când o amenințare iminentă este sesizată la timp, prin masuri adecvate ea poate fi transformată în oportunitate.
Aplicarea analizei SWOT este facilitată dacă se folosește o listă de probleme care trebuie urmărite în cadrul analizei și ale căror răspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situației de fapt a mediului și a firmei. Este recomandabil ca problemele urmărite în ceea ce privește punctele forte, punctele slabe, oportunitățile si amenintarile să aibă o anvergură necesară pentru a fi cu adevarat probleme strategice, să aibă legatură cu planurile strategice și să ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozității acestora și, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.
Analizând domeniul supus diagnosticării și viziunea de ansamblu privind sectorul în care SC APA NOVA BUCUREȘTI SA își desfășoară activitatea, au reieșit următoarele :
3.2.1. Domeniul juridic
Puncte tari :
Contract de Concesiune pe 25 de ani semnat cu Municipiul București în martie 2000, în urma câștigării unui proces de licitație internațională deschis și transparent
Controlul societății este deținut (73,69 %) de cea mai importantă societate de profil din lume (Compagnie Generales des Eaux – Grupul Veolia Water), beneficiind de know-how de calitate, rezultat al celor peste 150 ani de experiență în domeniu consemnați la nivelul Grupului)
Societatea și Municipiul București sunt parteneri, Municipiul București este acționar semnificativ (16.31 %) în cadrul societății și are reprezentanți în cadrul Adunării Generale a Acționarilor și în Consiliul de Administrație, participând activ la viața, problemele și realizările societății
Puncte slabe – o parte a patrimoniului preluat de societate suferă din punct de vedere juridic și tehnic deoarece:
Cea mai mare parte a rețelelor și-au depășit durata normată de viață
Cea mai mare parte a rețelelor este executată din materiale de proastă calitate
Infrastructura de rețele nu este în totalitate cunoscută
Oportunități :
Fiind vorba de un monopol natural, competiția a avut loc prin intermediul licitației internaționale și ea s-a desfășurat pentru piață, neputând avea loc pe piață, această poziție privilegiată permițând managementului societății canalizarea energiilor către satisfacția clienților
Amenințări :
Activitatea specifică este reglementată atât sub aspect economic (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Serviciilor Publice de Gospodărire Comunală – ANRSC – aflată în subordinea Guvernului) cât și tehnic (Autoritatea de Reglementare a Serviciilor Publice de Apă și Canalizare București – ARBAC – aflată în subordinea Municipiului București), existând riscul înmulțirii proceselor datorate situației juridice neclare a unor bunuri
3.2.2. Domeniul operațional
Puncte tari :
Organizarea pe centre operaționale, corespunzătoare din punct de vedere geografic celor 6 sectoare administrative ale Bucureștiului, a permis implementarea noțiunii de serviciu de proximitate și o mai bună apropiere de client
Prin crearea Centrului Tehnic de Apeluri se realizează o buna colectare a sesizărilor/reclamațiilor și o mai bună distribuire a acestora spre rezolvare
Intervențiile de remediere au câștigat în operativitate
În ceea ce privește calitatea apei potabile furnizate, Stația de la Crivina aduce îmbunătățiri suplimentare, motiv pentru care este prevazută o tehnologie modernă și complexă de tratare a apei prin pre-ozonare, coagulare-floculare, decantare, inter-ozonare, filtrare pe cărbune activ și clorinare, filiera modernă de tratare constituind o premieră pentru România.
Puncte slabe:
Calitatea slabă a infrastructurii de rețele (vechime mare, materiale de proastă calitate) duce la înregistrarea unui numar însemnat de avarii cu pierdere de apă
Număr teoretic însemnat de consumatori racordați ilegal la rețea nu justifică volume importante de apă potabilă consumată și apoi deversată la canalizare să nu poată fi facturate, fiind catalogate pierderi comerciale
Societatea nu are capacitatea necesară de a efectua lucrări de execuție branșamente și racorduri în ritmul solicitărilor
Sunt insuficiente punctele de golire și supapele de aerisire pentru preluarea șocurilor hidraulice, iar toți hidranții sunt lipsiți de vane de izolare.
Conductele sunt confecționate din materiale precum: oțel, premo, fontă, beton, azbociment sau plumb. În general, aceste conducte se află într-o stare proastă. Programele de înlocuiri prevăd conducte de PEHD. În ceea ce privește branșamentele din plumb, fier sau oțel, acestea nu au fost niciodată prevăzute cu vane de concesie amplasate pe domeniul public, ceea ce complică lucrările specifice serviciului de alimentare cu apă
Apele uzate si meteorice sunt colectate printr-o rețea de canalizare unitară (rețea unică pentru cele două tipuri de apă). Ajutată de 12 stații de pompare numite SPAU (stații pompare apă uzată), această rețea unitară conduce efluenții la extremitatea sud-estică a orașului, unde se află stația de epurare de la Glina, în prezent nefuncțională14 ceea ce conduce la inundări repetate ale anumitor cartiere în această parte a orașului în condițiile unor ploi puternice
Amenințări :
Creșterea poluării râurilor Dâmbovița și Argeș
Inconsistența cadrului legislativ și a măsurilor privind apele râurilor
Sporirea numărului furturilor de apă prin racordări clandestine la reațea
3.2.3. Domeniul comercial
Puncte tari :
Transparența activității comerciale față de abonați (perfecționarea și simplificarea documentelor și procedurilor utilizate: facturi, avize, dosare)
Implementarea programului de inventariere și actualizare a bazelor de date clienți
Intensificarea campaniei de identificare a branșamentelor clandestine
Tipizarea formularelor pentru preluarea sesizarilor și reclamațiilor
Introducerea de răspunsuri tip în contextul reorganizării generale a activității de sesizari și reclamații.
Măsurile întreprinse de RADET și Asociațiile de locatari pentru reducerea pierderilor din rețelele interioare, montării contoarelor de apartament cu efect asupra reducerii risipei.
Puncte slabe:
26% din contoare nu pot fi citite din cauze ce nu sunt imputabile societății (10% datorită absenței abonaților de la domiciliu/sediu ; 9% datorită căminelor inaccesibile, pline cu apă, cu materiale de construcții, ocupate de mașini ; 4% din abonați refuză accesul cititorului; 3% imobile sunt nelocuite) ceea ce generează estimări în lanț și eventuale riscuri privind reclamații în vederea regularizărilor de consum
__________
14 Incepută în anii '80 construcția “Stației de Epurare a Apelor Uzate București-Glina” nu a fost terminată din cauza evenimentelor din 1989. Lucrările au fost reluate abia în 2007. Instalația va avea două linii tehnologice care vor fi date în folosintță în două etape.. Prima linie, care ar trebui finalizată la sfârșitul anului 2010 va epura peste jumătate din apele uzate din București. Cea de-a doua linie ar trebui să fie gata în anul 2013.
Amenințări :
Situații grave în care se află mulți agenți economici datorită restructurării, falimentului sau încetării temporare a activității.
3.2.4. Domeniul managementului general și al resurselor umane
Puncte tari :
Societatea dispune de o bună echipă de conducere: experiența internă a directorilor români este dublată de cea internațională a directorilor francezi
Colaborare bună între Administrație și Sindicat ;
Lipsa conflictelor de muncă
A crescut de la an la an cifra de afaceri
A crescut de la an la an productivitatea muncii
A crescut de la an la an profitul.
Personalul societății are o bună calificare și este echilibrat ca structura și a dat dovadă de faptul că este capabil să se adapteze rapid la schimbare
Societatea își desfășoară activitatea într-un mediu sensibil din punct de vedere politic
Societatea are o structură organizatorică masivă (aprox. 2.000 de persoane) și complexă.
Pentru desfășurarea unei activități eficiente a resurselor umane se pune accent pe o recrutare și o selecție a personalului cât mai riguroasă, chiar dacă recrutarea se face din surse interne
Preocupări pentru instruirea și perfecționarea continuă a salariaților;
Recompensarea angajaților pentru efortul depus, pentru loialitate, experiență și realizări
La sfârșitul fiecărui an, salariații care au contribuit efectiv la dezvoltarea societății printr-o activitate îndelungată, neîntreruptă în cadrul societății, sunt recompensați moral și material pentru fidelitate și profesionalism prin acordare de medalii, diferențiate în funcție de vechimea salariatului
Formarea, perfecționarea, cointeresarea și responsabilizarea angajaților săi reprezintă pentru Apa Nova preocupări de maximă importanță. Anual, peste 1% din cifra de afaceri a societății este folosită pentru programele de formare profesională.
Conducerea S.C. Apa Nova București S.A. consideră că investiția în oameni este calea cea mai sigură de a garanta competitivitatea și viitorul acestei organizații, investiția în formarea profesională fiind privită ca un capitol de investiții pentru dezvoltarea ulterioară a unei societății orientate spre viitor
3.2.5. Domeniul financiar
Puncte tari :
Societatea se află într-un proces continuu de dezvoltare, creșterea bilanțului financiar a reușit să depășească indicele inflației
Societatea își desfășoară eficient activitatea de bază, generând profit.
Amenințări :
Societatea se confruntă cu o scădere a disponibilității de plată a clienților.
După cum se poate observa din analiză, există și puncte tari și puncte slabe, oportunitți dar și amenințări. Punctele tari trebuie mai bine valorificate, punctele slabe sunt și ele foarte multe și încercarea de remediere a situației presupune mari investiții. Totuși o preocupare mai mare a conducerii întreprinderiii de a optimiza activitata personalului prin metode moderne și pragmatice de management ar putea avea rezultate importante.
Pentru a profita de oportunitățile care i se oferă, conducearea SC APA NOVA BUCURESTI SA va contacta agenții de consultanță pentru a gestiona cât mai bine resursele disponibile și a le orienta pe cât posibil și pe criterii de rentabilitate alături de sociale și ecologice.
In ceea ce privește amenințările mediului la activitatea societății comerciale, există posibilități în unele cazuri efective, în altele teoretice, de a se lupta împotriva acestora sau de a le evita. Bunăoară, împotriva furturilor de apă se poate acționa efectiv prin controale ale unor echipe specializate , dotate cu echipamente speciale (detectoare de conducte), prin sondaj sau acolo unde există suspiciuni și încercarea, mai întâi pe care amabilă, de a stinge conflictul prin încheierea cu cei în cauză a unui contract legal.
De asemenea, în ceea ce privește calitatea apei, începând cu luna iunie a anului 2003 verificarea la uzinele de tratare și la stațiile de pompare este realizată complet automatizat și în mod continuu, 24 de ore din 24. Sunt controlate temperatura, turbiditate, conductivitate, ph, clorul liber. Verificările sunt făcute de specialiști în laboratoare, echipate cu analizoare performante, iar în rețeaua de distribuție a apei potabile în 49 de puncte fixe și în mai multe puncte alese aleatoriu. Anual, conform normativelor legale în vigoare, în rețeaua de distribuție de efectuează peste 6.000 de analize. Analizele făcute de APA NOVA BUCURESTI sunt dublate de analizele și expertizele realizate de Administrația Națională „Apele Române” pentru resuresele de apă de suprafață și subterane și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București pentru apa de pe filiera de producție și apa potabilă distribuită consumatorilor. Clorul este uzual utilizat ca dezinfectant în uzinele de apă, iar conform analizelor apa distribuită bucureștenilor este potabilă și de calitate.
CAPITOLUL IV
CONCLUZII SI RECOMANDARI STRATEGICO-TACTICE PRIVIND VIABILITATEA ECONOMICO – FINANCIARA A SC APA NOVA BUCUREȘTI SA
4.1. Recomandări strategico-tactice
Un studiu de diagnosticare se finalizează prin recomandări, respectiv modalități sau poate doar intenții de amplificare a potențialului de viabilitate economică și managerială al firmei. Important este ca astfel de recomandări să fie axate pe cauzele ce provoacă disfuncționalități (puncte slabe), încercând să le atenueze sau elimine și, pe de altă parte, pe cauzele generatoare de puncte forte, încercând să le generalizeze. Indiferent de orientare, recomandările nu au caracter decizional, în schimb se constituie în suportul fundamentării și adoptării de decizii ce urmăresc o mai bună poziționare a firmei într-un mediu contextual specific și o amplificare a nivelului performanțelor acesteia (economice, comerciale, manageriale).15
De asemenea, recomandările trebuie să vizeze toate domeniile de interes pentru firmă, fiecare din acestea având o anumită importanță în revitalizarea sa. Astfel, în domeniul:
tehnic și tehnologic, accentul se va pune pe:
retehnologizarea unor sectoare vitale pentru întreprindere și în limita resurselor financiare disponibile
efectuarea unor modernizări la nivel de mașini, utilaje, instalații cu grad de uzură fizică și morală ridicată
scoaterea din circuitul productiv a echipamentelor de producție depășite fizic și moral, cu grad de încărcare scăzut
reconsiderarea fluxurilor tehnologice funcție de modificările intervenite în structura producției
îmbunătățirea prestărilor de servicii pentru echipamentele de producție (întreținere și reparații) în sensul depistării celei mai bune variante (realizare din interior sau angajarea unui prestator specializat din afara firmei)
reevaluarea furnizării de utilități, din perspectiva eficienței și a promptitudinii asigurării acestora
producției propriu-zise, recomandările pot fi orientate spre:
îmbunătățirea structurii sortimentale a fabricației funcție de cerințele pieței
îmbunătățirea calității serviciilor
promovarea sistemului de asigurare a calității
găsirea unor parteneri viabili pentru cooperare în producerea de produse complexe
înființarea unor parteneriate cu firme de cercetare-dezvoltare, producătoare ori prestatoare de servicii
_________
15.Popa I., „Managementul Strategic”, Editura Universitară, 2004, p.215
comercial, unde prioritare sunt:
consolidarea poziției pe o anumită piață sau segment de piață
găsirea de noi piețe atractive
efectuarea de studii de piață care să atesteze necesitatea și oportunitatea unor schimbări în structura sortimentală a producției
consolidarea relațiilor comerciale cu parteneri tradiționali (furnizori și clienți)
economic, unde se va insista pe:
îmbunătățirea parametrilor de performanță ai firmei
reducerea relativă a costurilor în venituri
diminuarea cheltuielilor indirecte (a regiilor de întreprindere, în principal)
reducerea perioadei de recuperare a creanțelor și de plată a datoriilor
îmbunătățirea raporturilor cu organisme financiar-bancare
managerial, prin:
elaborarea de strategii și politici realiste
remodelarea de ansamblu sau parțială a sistemului de management și a componentelor sale majore
îmbunătățirea calității resurselor umane
formarea unei veritabile culturi de organizație, care să stimuleze schimbarea
restructurarea de ansamblu a firmei
privatizarea totală sau pe etape a acesteia
înființarea unor societăți mixte
Recomandările reprezintă intenții, direcții posibile ale managementului întreprinderii orientate spre atenuarea sau eliminarea cauzelor generatoare de puncte slabe și generalizarea celor care provoacă puncte forte. Recomandările trebuie axate pe cauzele care provoacă puncte slabe și forte . În felul acesta se asigură legătura cu STRATEGIA, în sensul că recomandările se pot “transforma” în OBIECTIVE, dar mai ales, în OPȚIUNI STRATEGICE.
Principalele obiective ale SC APA NOVA BUCUREȘTI SA sunt :
servirea cât mai bine a abonaților săi
rezolvarea tuturor cererelor de încheiere pentru serviciile și potabilă și industrială ce alcătuirsc oferta sa, astfel încât întreaga populație a Bucureștiului să folosească serviciile sale
a nu lucra în pierdere
4.2. Concluzii și propuneri
Acest capitol își propune să trateze două aspecte:
Prezentarea de concluzii obiective privind rezultatele analizei efectuate asupra activității SC APA NOVA BUCUREȘTI SA
Formularea de propuneri care să poată fi aplicate simplu și rapid, cât și cu caracter complex, care ar putea necesita analize ulterioare de ordin strategic și de oportunitate,scopul fiind obținerea unei imagini clare a situației înregistrate de SC APA NOVA BUCUREȘTI SA în perioada 2006-2008 și propunerea de soluții menite să ducă la eliminarea deficiențelor și îmbunătățirea activității și rezultatelor.
4.2.1. Concluzii
Concluziile prezentate în continuare au la bază atât analiza critică pentru fiecare domeniu supus diagnosticării cât și viziunea de ansamblu privind sectorul în care SC APA NOVA BUCUREȘTI SA își desfășoară activitatea.
Societatea își desfășoară activitatea într-un cadru legal solid – Contractul de Concesiune pe 25 de ani semnat cu Municipiul București în martie 2000
Societatea face parte dintr-un puternic grup multinațional- Grupul Veolia Water, grup cu peste 150 ani de experiență în domeniu
Societatea și Municipiul București sunt parteneri , existând o participare activă la viața, problemele și realizările societății, precum și la rezolvarea problemelor care apar în derularea activității
4. Fiind vorba de un monopol, această poziție privilegiată permite managementului societății canalizarea energiilor către satisfacția clienților, dezvoltarea afacerii și îmbunătățirea performanțelor tehnico-economice
5. Societatea se confruntă cu pierderi mari în rețea:
calitatea slabă a infrastructurii de rețele (vechime mare, materiale de proastă calitate) duce la înregistrarea unui numar însemnat de avarii cu pierdere de apă ( Uzina de la Arcuda – peste 100 de ani vechime, Uzina de la Rosu – aproape 30 de ani vechime, Statia de epurare Glina nu functionează).
număr de consumatori racordați ilegal la rețea nu justifică volume importante de apă potabilă
6. Societatea și-a îmbunătățit relațiile cu clienții:
transparența activității comerciale față de abonați (perfecționarea și simplificarea documentelor și procedurilor utilizate: facturi, avize, dosare)
implementarea programului de inventariere și actualizare a bazelor de date clienți
7. Societatea și-a îmbunătațit procedurile comerciale:
tipizarea formularelor pentru preluarea sesizarilor și reclamațiilor
introducerea de răspunsuri tip în contextul reorganizării generale a activității de sesizari și reclamații
8. Societatea și-a îmbunătățit activitățile de facturare – încasare:
integrarea informațiilor utile cu ocazia distribuirii facturilor (ajustări tarifare, taxa de reglementare tehnică, soldul facturilor neplătite și penalități)
preluarea în sistemul de facturare a contoarelor de apă înlocuite pe parcursul ultimului an
o bună informare a clienților privind riscurile eventualelor întârzieri la plată prin diversificarea tipurilor de somații pe categorii de client
transmiterea numai în ultimul an a anunțurilor de sistare a alimentării cu apă pentru 1.000 de agenți economici (din care s-au închis 300 branșamente), 350 asociații de locatari (din care s-au închis 200 branșamente) și 500 clienți casnici (din care s-au închis 200)
9. Scăderea volumelor facturate:
măsurile întreprinse de RADET și Asociațiile de locatari pentru reducerea pierderilor din rețelele interioare, montării contoarelor de apartament cu efect asupra reducerii risipei
situații grave în care se află mulți operatori economici datorită restructurării, falimentului sau încetării temporare a activității
10. Dificultăți în citirea contoarelor:
26% din contoare nu pot fi citite din cauze ce nu sunt imputabile societății (10% datorită absenței abonaților de la domiciliu/sediu ; 9% datorită căminelor inaccesibile, pline cu apă, cu materiale de construcții, ocupate de mașini ; 4% din abonați refuză accesul cititorului; 3% imobile sunt nelocuite) ceea ce generează estimări în lanț și eventuale riscuri privind reclamații în vederea regularizărilor de consum
11. Societatea dispune de o bună echipă de conducere:
experiența internă a directorilor români este dublată de cea internațională a directorilor francezi
12. În cadrul societății este asigurată pacea socială:
colaborare bună între Administrație și Sindicat
lipsa conflictelor de muncă.
13. Performanțele societății sunt în creștere:
a crescut de la an la an cifra de afaceri
a crescut de la an la an productivitatea muncii
a crescut de la an la an profitul
14. Personalul societății are o bună calificare, operativ în intervenții și este echilibrat ca structura și a dat dovadă de faptul că este capabil să se adapteze rapid la schimbare.Totuși, mai sunt situații când se întârzie în rezolvarea unor probleme, datorită lipsei de echipamente, incapabililtății pearsonalului etc.
15. Societatea are o structură organizatorică masivă (aprox. 2000 de persoane) și complexă
16. Societatea se află într-un proces continuu de dezvoltare
creșterea bilanțului financiar a reușit să depășească în 2006-2008 indicele inflației
17. Societatea își desfășoară eficient activitatea de bază, generând profit
18. Societatea se confruntă cu o scădere a disponibilității de plată a clienților, situație care s-a accentuat și datorită crizei prin care trece țara noastră
19. Cea mai mare parte a rețelelor și-a depășit durata normată de viață
20. Cea mai mare parte a rețelelor este executată din materiale de proastă calitate
4.2.2. Propuneri
Măsurile și acțiunile propuse mai jos au fost inspirate în primul rând de principiul evitării amenințărilor și fructificării oportunităților rezultate din analiza critică realizată pe fiecare domeniu supus diagnosticării și în al doilea rând de viziunea de ansamblu privind sectorul în care SC APA NOVA BUCUREȘTI SA își desfășoară activitatea.
1 Societatea ar trebui să solicite și să beneficieze de aportul experților de la nivelul Grupului Veolia în domenii sensibile, pentru cazuri punctuale (de exemplu: juridic)
s-ar putea astfel soluționa favorabil societății situațiile dificile în care aceasta se află fie din lipsă de personal specializat fie din cauza nivelului scăzut al competenței acestuia
s-ar putea mări viteza de finalizare a anumitor proiecte printr-o mai bună îndrumare, în cunoștință de cauză, a celor ce participă la realizarea lor
2. Prin strânsa legătură cu Primăria Municipiului București, societatea va trebui să-și intensifice demersurile pe lângă aceasta în scopul facilitării îmbunătățirii comunicării și relațiilor cu ceilalți furnizori de utilități și servicii aflați în subordinea Municipalității :
s-ar putea asigura o gestionare mai eficientă a activităților specifice tuturor acestor furnizori, printr-o mai bună coordonare a acțiunilor cu impact.
3. Societatea va trebui să-și consolideze capacitatea și capabilitatea de intervenție operativă, cu efect asupra creșterii calității și eficienței furnizării serviciilor
continuarea procesului de retehnologizare;
continuarea procesului de înnoire a parcului de mașini și utilaje concomitent cu asigurarea unei activități adecvate de întreținere;
utilizarea materiilor și materialelor de bună calitate;
program de instruire corespunzător și permanent a personalului.
4. Societatea va trebui să continue creșterea numărului de clienți cu efect asupra creșterii volumului vânzărilor
depistarea tronsoanelor vechi și necunoscute de rețea și identificarea consumatorilor racordați la acestea.
5. Societatea va trebui să evite apariția unor deficiențe în sistem
înlocuirea tronsoanelor de rețea veche și a celor confecționate din materiale de proastă calitate;
depistarea rapidă (utilizând surse interne și/sau externe) a avariilor și intervenția operativă pentru limitarea pierderilor fizice;
depistarea (utilizând surse interne și/sau externe) consumatorilor clandestini, și reglementarea situației lor contractuale pentru limitarea pierderilor comerciale;
înlocuirea mașinilor, utilajelor, instalațiilor învechite fizic și/sau moral.
6. Activitatea în cadrul societății va trebui să urmărească cu atenție gradul de obținere a rezultatelor generate de programul de investiții
operarea stațiilor de pompare retehnologizate să se facă conform specificațiilor tehnice și nevoilor sistemului;
se vor automatiza operațiunile necesare astfel încât funcționarea echipamentelor electrice să nu se facă în gol.
7. Societatea va trebui să pună în operare la parametri maximi, cât mai curând, sistemul GIS (sistem geografic informatizat) pentru a putea avea o baza de date completă privind sistemul de rețele (amplasare, caracteristici, etc)
se va mări volumul de hărți prelucrate digital fie prin mărirea programului de lucru a personalului responsabil, fie prin angajarea pe perioadă determinată de personal calificat necesar;
se vor achiziționa echipamente speciale de depistare a infrastructurii de rețele aflată sub pământ.
8. Societatea va trebui să exploateze cât mai eficient potențialul Centrului Tehnic de Apeluri
se va urmări o lună de zile fluxul apelurilor primite (număr, intervale orare, problematica adusă în discuție), iar pe baza informațiilor colectate și prelucrate se va optimiza numărul de linii, numărul de operatori și pregatirea lor;
la nivelul centrelor operaționale și în celelalte structuri cu responsabilități în tratarea reclamațiilor vor funcționa interlocutori direcți ai Centrului Tehnic de Apeluri, care vor demara soluționarea problemelor reclamate.
9. Societatea va trebui să-și îmbunătățească semnificativ performanța în domeniul execuției de branșamente și racorduri
fie optimizarea nivelului de dotare a structurii responsabile cu personalul și dotarea necesară
validarea unei liste de societăți specializate în astfel de construcții cu care clienții pot încheia contracte de execuție
reglementarea de o manieră foarte strictă a relației cu executanții terți pentru a se evita apariția unor consumatori clandestini.
10. Societatea va evita uzura accentuată a forței de muncă
personalului i se va respecta dreptul la timp liber și concediu
personalul va fi dotat cu echipament de lucru/protecție adecvat
personalul va fi dotat cu sculele/mașinile/echipamentele/utilajele necesare astfel încât să se diminueze munca fizică brută și să crească în același timp eficiența;
personalul va fi supus unui proces de rotire, astfel încât să se evite acumularea de oboseală, acumularea rutinei și să crească paleta de specializări.
11. Societatea va continua să fie aproape de clienții săi
se vor amenaja noi locații pentru biroul primire clienți și pentru casierie;
toate spațiile/birourile unde are loc contactul direct cu clientul vor fi renovate și vor fi dotate cu toate facilitățile ambientale necesare (aer condiționat, fotolii, măsuțe, etc);
toate spațiile/birourile unde are loc contactul direct cu clientul vor avea disponibile informații cu caracter general (pliante, broșuri, ecrane animate);
clienții vor fi înștiințați periodic sau ori de câte ori este necesar despre aspectele importante ale furnizării serviciului (prin intermediul facturii, etc);
fișierul clienți va fi actualizat periodic, cu informații cât mai detaliate.
12. Societatea va trebui să-și mărească în continuare rata de încasare
finalizarea programului de contorizare/înlocuire contoare
facturare pe baza citirilor de contoare (și pentru a se evita contestarea volumului facturat)
somarea cu operativitate (în prima etapă – telefonic) a clienților aflați în întârziere
continuarea acțiunilor de sistare a furnizării serviciului, ca ultimă măsură (în fapt, cea mai eficientă) de încasare a valorii facturilor scadente și neplătite
13. Măsuri pentru încetinirea ritmului de scădere a consumului
depistarea consumatorilor clandestini
redimensionarea contoarelor
14. Creșterea orizontului și perspectivelor profesionale în cadrul societății, îmbunătățirea sistemului de salarizare
consecință a evoluției structurale și a complexității posturilor și meseriilor din cadrul societății, a devenit imperios necesară o reclasificare a meseriilor care să țină cont atât de noile prevederi legale cât și de noua realitate a societății
promovarea unei politici de înlocuire a cadrelor din conducerea superioara cu personalul cu potențial și rezultate bune remarcat în eșaloanele ierarhice inferioare
implementarea unui sistem echitabil de salarizare, care să corespundă evoluției funcțiilor și meseriilor din cadrul societății, prin care performanța individuală și spiritul antreprenorial să fie stimulate
delegarea responsabilităților către subalterni să fie dublată de evaluarea rezultatelor și recunoașterea meritelor
15. Întreținerea de relații corecte cu mediul extern
promovarea corectitudinii și a transparenței în relațiile cu partenerii externi (clienți, furnizori, autorități)
evitarea acordării de concesii
16. Întreținerea de relații corecte cu mediul intern
promovarea corectitudinii și a transparenței în relațiile cu partenerii interni (salariați, sindicate)
rezolvarea aspectelor legate de muncă, într-o manieră constructivă, exclusiv pe baza negocierilor
17. Dezvoltarea (infrastructură, mijloace) va trebui corect și permanent dublată de o întreținere corespunzătoare, evitându-se degradarea acesteia înainte de vreme
18. Planificarea veniturilor și bugetarea cheltuielilor vor trebui realizate în paralel
19. Se vor evita derapajele, printr-un atent și continuu proces de urmărire/ control/ intervenție în ceea ce privește atât realizarea veniturilor cât și execuția bugetului de cheltuieli
20. Societatea va interveni prompt și ferm pentru încurajarea/îmbunătățirea disponibilității de plată a clienților
facilități de plată
informări
somații
deconectari
În momentul actual economia țării parcurge etapele unor prefaceri structurale profunde în toate ramurile sale. Conjunctura economică actuală este una tranzitorie, dar rezultatele transformării lor la care suntem martori sunt greu previzibile. Criza financiară se face tot mai simțită. Instabilitatea leului față de valuta forte, fluctuațiile cursului valutar, au făcut ca prețul să nu mai poată fi controlat sau chiar actualizat, ceea ce face imposibilă existența unei politici de preț constante. Pe de altă parte, inflația , recunoscută, a stat la baza speculațiilor, ce nu pot fi neglijate în condiții de criză.
Tehnologiile de producție învechite reprezintă pentru societate un factor decisiv de sporire a costurilor exploatării și diminuării calității serviciilor către abonați. Uzura morală, dar mai ales uzura fizică, a mijloacelor fixe ale societății comerciale determină o utilizare nerațională a acestora. Se produc avarii frecvente în rețeaua de distribuție a apei potabile, iar pentru reparațiile și întreținerea utilajelor și instalațiilor se recurge deseori la improvizații din lipsă de piese de schimb datorită încheierii ciclului de viață a multora din aceste mijloace fixe.
În afara acestor aspecte care, prin natura lor, sunt economice, mai există și un aspect ecologic. Este cunoscut faptul că toate apele uzate sunt deversate în râul Dâmbovița. Din anul 1997 a fost dată în exploatare stația de epurare a apelor uzate, o investiție importantă, în primul rând din rațiuni ecologice. Această stație de epurare este situată la ieșirea din oraș a râului Dâmbovița și este dotată cu tehnologie de ultimă generație folosită de țări dezvoltate pentru activități de aceste gen.
Poluarea este tot mai crescândă. Încărcătura bacteriologică și chimică ridicată a râurilor Dâmbovița și Argeș, principalii furnizori naturali ai apei brute, determină costuri sporite și un timp mai îndelungat de tratare, precum și o calitate scăzută a produsului finit. Deși există și alte alternative de captare a apei brute – din puțuri săpate până la pânza freactică – apa râurilor dă circa 80% din totalul apei prelucrate. Un alt dezavantaj al apei râurilor, care ține tot de mediul natural, este că pe timpul iernii înghețul afectează instalațiile la nivelul captării și tratării. Obiectivul principal, pe termen lung, al societății, este acela al îmbunătățirii nivelului calitativ al apei potabile, iar pe termen scurt, acela de adaptare calitativă la exigențele consumatorilor din București, care doresc o apă suficient de pură încât să nu provoace boli sau dezgust în consum prin culoare, gust, miros etc. și să aibă un preț moderat adaptat veniturilor medii pe economie.
Acestea sunt câteva din problemele cu care se confruntă SC APA NOVA BUCURESTI SA , iar noi, cei care beneficiem de serviciile acestei societăți, le dorim cât mai curând remediate.
B I B L I O G R A F I E
Ciocîrlan D., „Managementul firmei” Editura Universitară, București, 2005,
. Kotler P., Principiile marketingului, Editura Teora, 2004,
Munteanu , V.,coord., Bazele contabilității, Editura ProUniversitaria, București, 2006
Manolescu A., „Managementul resurselor umane” , Editura Economică, București, 2003,
Popa I., Managementul Strategic”, Editura Universitară, București , 2004
Popescu L. „Resursele umane & Codul muncii”, Editura Cimer*es, Bucuresti, 2003
Smedescu I.,coord., Marketing, Editura ProUniversitaria, București, 2007
*** Contract de concesionare a serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, martie 2000
*** Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS).Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1752 din 17.11.2005, publicat în Monitorul Oficial
*** Legea nr.69/1991 privind administrația locală
*** Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia
*** http://www.apabucur.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Viabilitatii Economice Si Manageriale (ID: 136433)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.