Analiza Venturilor Si Cheltuielilor Bugetului Comunei Poiana

CUPRINS

Lista figurilor și a tabelelor

Capitolul I

Tabel nr.1.1: Veniturile și cheltuielile din anul 2013…………………………………………………………15

Tabel nr.1.2: Veniturile și cheltuielile din anul 2012…………………………………………………………16

Capitolul II

Tabelul nr.2.1 : Structura veniturilor locale…………………………………………………………………….19

Grafic nr.2.1: Evoluția veniturilor totale…………………………………………………………………………20

Tabelul nr.2.2 : Structura veniturilor locale …………………………………………………………………….21

Grafic nr.2.2: Evoluția veniturilor proprii………………………………………………………………………..22

Tabelul nr.2.3 : Veniturile curente………………………………………………………………………………….22

Grafic nr.2.3: Evoluția veniturilor curente……………………………………………………………………….23

Grafic nr.2.4: Evoluția veniturilor totale………………………………………………………………………….23

Grafic nr.2.5: Componente venituri totale………………………………………………………………………..24

Tabelul nr.2.4: Gradul de realizare a veniturilor………………………………………………………………..25

Tabelul nr.2.5: Cote defalcate din impozitul pe venit ………………………………………………………..26

Tabelul nr.2.6: Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată…………………………………….……..27

Grafic nr.2.6: Prelevări de la bugetul de stat…………………………………………………………………….28

Capitolul III

Grafic nr.3.1: Structura impozitelor și taxelor de la populație……………………………………………..30

Tabelul nr.3.1: Impozitul pe mijloacele de transport………………………………………………………….31

Tabelul nr. 3.2: Alte impozite și taxe ………………………………………………………………………………32

Grafic nr. 3.2: Structura veniturilor nefiscale…………………………………………………………………….32

Capitolul IV

Tabel nr.4.1: Componența cheltuielilor…………………………………………………………………………….34

Grafic nr. 4.1: Evoluția cheltuielilor bugetului local…………………………………………………………..35

Tabel nr.4.2: Categorii de cheltuieli…………………………………………………………………………………36

Grafic nr. 4.2: Evoluția cheltuielilor pe total și pe structură………………………………………………..36

Grafic nr. 4.3: Structura pe tipuri de cheltuieli – învățământ……………………………………………….37

Grafic nr. 4.4: Evoluție cheltuieli…………………………………………………………………………………….38

Tabelul nr.4.3: Structura cheltuielilor social-culturale ……………………………………………………38

Graficul nr.4.5: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport…………………………………………….39

Tabelul nr.4.4: Structura cheltuielilor cu serviciile publice…………………………………………………40

Graficul nr.4.6: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport…………………………………………….41

Tabelul nr.4.5: Structura cheltuielilor cu serviciile și dezvoltarea publică, locuințe……………….42

Graficul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu serviciile publice………………………………………………..42

Tabelul nr.4.6: Structura cheltuielilor cu serviciile…………………………………………………………….43

Tabelul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu transportul public………………………………………………..44

Introducere licenta

Am ales această temă deoarece este o problemă de mare importanta. Prin complexitatea temei si a importantei sale, eu m-am gandit să arat o imagine in legatura cu bugete locale.Eu o sa ma concentrez mai mult la venituri si cheltuieli aprobate , realizate la buget local in cadrul comunei Poiana. Problema de mare actualitate derivă din faptul aderării României la Uniunea Europeană. Procesul de aderare la Uniunea Europeană a impus realizarea unei reforme profunde în întreg sistemul administrației publice locale.

În cadrul unui sistem ideal, ar trebui ca resursele financiare stabilite în cadrul bugetelor locale să poată acoperi în întregime cheltuielile propuse, pentru a putea satisface nevoile și cerințele colectivităților locale. Pentru realizarea acestui obiectiv, responsabilitățile și competențele autorităților locale trebuie să fie corelate cu veniturile bugetelor locale, dar în realitate nu există nici o țară în lume în care acest lucru să se realizeze pe deplin. De aceea guvernele centrale trebuie să acorde colectivităților locale o autonomie și o responsabilitate financiară mai mare.

Sistemul financiar de care depind aceste resurse trebuie să fie suficient de diversificat și evolutiv pentru a permite colectivităților locale să realizeze în mod corect obiectivele pe care și le stabilesc. Funcționarea eficace a finanțelor și serviciilor publice locale reprezintă condiția unei dezvoltări socio-economice moderne. Experiența multor țări a demonstrat că autoritățile locale sunt în măsură să mobilizeze și să administreze mai eficient resursele stabilind priorități, niveluri și criterii pentru producerea și distribuirea bunurilor și serviciilor publice mai apropiate de nevoile și standardele comunității, față de care răspund în mod nemijlocit și cu care sunt în contact permanent.

Una dintre temele prioritare ale actualei guvernări o constituie reforma administrației publice, un accent important fiind pus pe componenta financiară a acesteia. Date fiind condițiile de austeritate în care funcționează autoritățile locale în acest moment în România, echilibrarea bugetelor locale este un subiect actual și care face obiectul a numeroase dezbateri.

Există o situație disproporționată între comunitățile care realizează venituri proprii suficiente și cele care nu se descurcă nici pentru cheltuielile de întreținere a localității. Reprezentanții primelor merg până la soluții extreme cum ar fi eliminarea procedurii echilibrării bugetelor locale, iar cele din urmă fac lobby pentru a obține cât mai mulți bani prin această modalitate. Această dispută are loc pe două paliere de guvernare: de la nivel central la nivel județean și de la nivel județean la nivel local.

Bugetele locale sunt componente principale ale finanțelor publice, care grupează procedeele și mijloacele de constituire și întrebuințare a fondurilor bănești de interes public, la nivelul fiecărei comunități. Parte integrantă a sistemului bugetar național bugetele locale îndeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare și autorizare a veniturilor și cheltuielilor anuale pe plan local.

Comunitățile locale eficiente dețin diverse avantaje economice, sociale, demografice care le permit o dezvoltare continuă și echilibrată. Ele au tendința de a învinovăți comunitățile care nu realizează venituri suficiente, pierzând din vedere faptul că în Europa de astăzi conceptul de bază pe care se construiește teoria dezvoltării este coeziunea economică și socială. Aceasta se traduce într-un principiu fundamental, și anume, faptul că dezvoltarea economică și socială trebuie să se bazeze pe o structură spațială echilibrată. Din această perspectivă se consideră că dezvoltarea inegală a teritoriilor reflectă slăbiciuni economice ale ansamblului și sunt de neacceptat deoarece, la rândul lor, devin sursă de instabilitate politică și economică.

Capitolul I – Privire generală asupra finanțelor publice locale

1.1 Organizarea și autonomia finanțelor publice locale

Elaborarea și adoptarea bugetelor locale în condiții de autonomie financiară garantează individualizarea fiecărui buget local în ansamblul bugetelor tuturor comunelor, orașelor și județelor din statul nostru.

Sistemul bugetelor locale cuprinde:

bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București;

bugetele locale ale instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, după caz;

bugetele instituțiilor publice finanțate integral din veniturile proprii;

bugetul împrumuturilor externe și interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor spezelor și altor costuri se asigură din bugetele locale și care provin din: împrumuturi externe contractate de stat și subîmprumutate autorităților administrației externe, contractate de autoritățile administrației publice locale și garantate de stat; împrumuturi externe și interne contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale;

bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Orice stat modern asigură căile, mijloacele și acțiunile prin care se permite cetățeanului participarea la luarea deciziilor și gestionarea treburilor care privesc colectivitatea și care își desfășoară munca și viața. Autoritățile administrațiilor de stat centrale și locale, alese democratic își împart competențele și responsabilitățile, între ele, pe baza unor principii, consacrate și mereu perfectibile, care converg constant spre autonomia locală a colectivităților teritorial – administrative delimitate în fiecare țară.

Autonomia locală reală nu poate funcționa cu rezultate bune fără asigurarea resurselor financiare necesare autorităților administrative, instituțiilor și serviciilor de interes local. Asemenea resurse trebuie să fie într–o proporție corespunzătoare competențelor și responsabilităților care sunt conferite, prin lege, unităților administrației publice locale. Altfel, toate principiile administrației locale n – ar avea aplicabilitatea despre care se vorbește.

Finanțele publice locale grupează toate procedeele de constituire și întrebuințare a fondurilor bănești de interes local prin intermediul instrumentelor și componentelor sistemului bugetului public național care include și pe cele specifice autorităților locale, instituțiilor și serviciilor de interes local. Cele mai importante instrumente le reprezintă bugetele locale.

Însemnătatea bugetelor unităților administrativ – teritoriale este apreciată mai mult în statele unitare deoarece în aceste state, între bugetul de stat și bugetele locale nu se interpune categoria bugetelor state membre ale federațiilor statale. Situația bugetelor locale rămâne condiționată în toate statele contemporane de concepțiile de conducere și administrație centralizată ori descentralizată și de modul în care sunt aplicate aceste concepții în statele cu regim politic totalitar și dictatorial.

În statele cu regim democrat parlamentar, în ambianța pluralismului politic și al separației puterilor legislativă, executivă și judecătorească, unităților administrativ – teritoriale li se acordă autonomia necesară capacității de acțiune în interes public. Această autonomie este de natură administrativă, condiționată de existența organelor de conducere cu atribuții deliberative alese de către cetățeni, de recunoașterea calității de persoane juridice și de dreptul de a avea buget propriu cu venituri și cheltuieli decise de conducerile lor reprezentative.

Regimul politic democratic parlamentar instaurat în România după înlăturat conducerea centralizată și organizarea socialistă a finanțelor locale bazată pe integrarea bugetelor locale în bugetul statului și a instituit un regim juridic modernic modern al bugetelor locale corespunzător conceptelor aplicate în statele europene occidentale.

Din aceste prime reglementări care marchează începutul descentralizării administrative și financiare redau câteva prevederi care au o importanță hotărâtoare :

fiecare comună, oraș, municipiu, sector al municipiului București, respectiv municipiul București întocmește buget propriu în condiții de autonomie;

se prevede autonomia locală ca prim principiu al întregii administrații, statuând competența consiliilor locale, ale comunelor și orașelor ca și a consiliilor județene de a adopta bugetele anuale ale fiecăruia dintre aceste unități administrativ – teritoriale, precum și de a stabili impozitele, taxele, celelalte venituri și eventual împrumuturile necesare executării acestor bugete

Elaborarea și adoptarea bugetelor locale în condițiile de autonomie financiară garantează individualitatea fiecărui buget local în ansamblul bugetelor tuturor comunelor, orașelor și județelor. Această individualitate concordă în faptul că “ în relațiile dintre organele administrației publice locale nu există raporturi de subordonare ”, fiecare consiliu județean, orășenesc sau comunal este autonom având și buget propriu autonom față de celelalte bugete locale, ceea ce înseamnă că nici între bugetele locale nu există relații de subordonare

Dintre competențele autorităților administrației publice locale în domeniul finanțelor publice locale prezint pe scurt :elaborarea și aprobarea în condiții de echilibru bugetar a bugetului local ; stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a altor venituri ; urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar ;stabilirea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local ; administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unității administrativ- teritoriale ; contractarea directă de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung și urmărirea achitării la scadentă a obligațiilor ; garantarea de împrumuturi interne și externe pe termen scurt, mediu și lung și urmărirea achitării, la scadentă a obligațiilor de plată ; administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare în condiții de eficiență ; stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale ; elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale.

1.2 Bugetele locale

1.2.1 Veniturile și cheltuielile bugetelor locale

Veniturile bugetelor locale

Conform legii, veniturile bugetelor locale sunt cele care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti și al Consiliului General al Municipiului București sunt:

VENITURI PROPRII

1.Impozit pe profit de la regiile autonome și societăți comerciale de sub autoritatea consiliilor locale

2.Impozite si taxe de la populație

3.Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

4.Impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane juridice

5.Alte impozite directe

6.Impozitul pe spectacole

7.Alte impozite indirecte

8.Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale

9.Vărsăminte de la instituții publice

10.Diverse venituri

11.Venituri din valorificarea unor bunuri

12.Cote defalcate din impozitul pe venit

SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT.

sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București

sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale

sume defalcate din TVA pentru finanțarea programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural

SUBVENTII PRIMITE DE STAT SI DE :

subvenții de la bugetul de stat

subventii de la alte administrații

DONATII SI SPONSORIZARI:

donații și sponsorizări

alte transferuri voluntare

Cheltuielile bugetelor locale

Cheltuielile publice apar în cea de-a doua fază a funcției de repartiție a finanțelor publice, respectiv cea a repartizării resurselor financiare publice pe diferite destinații și reflectă utilizarea efectivă a resurselor pentru realizarea obiectivelor (necesitățile publice de bunuri și servicii considerate prioritare pentru perioada curentă) cuprinse în programele guvernamentale și locale privind activitatea sociala și de alta natura desfășurată de acestea.

Cheltuielile publice sunt plăți efectuate din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru achiziția de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective: servicii publice generale, acțiuni social-culturale, acțiuni economice.

Cheltuielile publice cuprind:

a. cheltuieli efectuate de administrațiile publice centrale din fonduri bugetare, extrabugetare și fonduri speciale;

b. cheltuieli efectuate de administrațiile publice locale din fonduri bugetare și extrabugetare.

Clasificarea cheltuielilor publice poate fi făcută utilizând mai multe criterii:

administrativ;

funcțional;

economic.

Clasificarea administrativă are la bază criteriul instituțiilor prin care se efectuează cheltuielile publice: ministere, agenții guvernamentale, instituții publice autonome, unități administrativ-teritoriale. Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative este utilă deoarece alocațiile bugetare se stabilesc pe beneficiari: ministere și alte instituții centrale, județene, municipii, orașe, comune.

Clasificația funcțională folosește drept criteriu destinația cheltuielilor, adică domeniile, ramurile, și sectoarele spre care sunt dirijate resursele financiare publice și alte destinații ale cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri între diferite nivele ale administrațiilor publice, plata dobânzilor și datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziția autorității executive. Ele reflectă obiectivele politicii financiare a statului. Permite evaluarea modului de alocare a fondurilor publice pentru unele activități sau obiective care definesc necesitățile publice.

În bugetul de stat structura funcțională a cheltuielilor este:

Partea I : Servicii publice generale;

Partea II : Apărare, ordine publică și siguranță națională;

Partea III : Cheltuieli social culturale ;

Partea IV : Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu si ape;

Partea V : Acțiuni economice;

Partea VI : Alte acțiuni în care este cuprinsă și cercetarea științifică;

Partea VII : Transferuri din bugetul de stat;

Partea VIII : Împrumuturi acordate;

Partea IX : Plăți de dobânzi și alte cheltuieli aferente datoriei publice;

Partea X : Rambursări de împrumuturi;

Partea XI : Fondul de rezervă;

Partea XII : Excedent, deficit.

Cheltuielile unităților administrativ-teritoriale care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor cuprind:

1. Autorități executive;

2. Învățământ;

3. Sănătate;

4. Cultura, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret;

5. Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și îndemnizații;

6. Servicii și dezvoltare publică și locuințe;

7. Agricultura și silvicultura;

8. Transporturi și comunicații;

9. Alte acțiuni economice;

10. Alte acțiuni;

11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor și comisioanelor aferente;

12. Transferuri către alte bugete;

13. Dobânzi aferente datoriei publice și alte cheltuieli;

14. Plăți de dobânzi;

15. Rambursări împrumuturi acordate;

16. Fondul de rezervă bugetară.

1.2.2. Principiile și regulile bugetelor locale

Principiile generale ale bugetelor locale

Principiul echilibrului – conform legislației în vigoare, veniturile publice la nivel local trebuie să fie echivalente cu cheltuielile publice locale în perspectiva menținerii echilibrului dintre nevoile și resursele colective. Semnifică faptul că ca veniturile trebuie să completeze integral cheltuielile prevăzute în bugetul local. În cazul în care veniturile nu sunt egale cu suma cheltuielilor, deficitul bugetului local urmează să fie acoperit din împrumuturi contractate de autoritățile publice locale și din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prevăzute prin legea bugetului de stat.

Principiul realității – bugetele locale trebuie să reflecte cuantumul concret al resurselor ce pot fi procurate pe plan local, precum și cel al nevoilor colectivității. În conformitate cu acest principiu trebuie luate în considerare variantele cele mai prudente în realizarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor bugetare, pentru a se evita eventualele dezechilibre care ar putea exista în cadrul execuției bugetare.

Principiul anualității – conform legii, veniturile și cheltuielile bugetelor locale sunt avizate pe o perioadă de un an a exercițiului bugetar; – operațiunile de încasări și plăți realizate în contul unui buget local, sunt parte a exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv. Necesită aprobarea bugetului local de către autoritățile publice locale competente anual, perioada de un an fiind cea pentru care acestea aprobă demararea activității de a se încasa veniturile și de a se efectua cheltuielile aprobate prin buget.

Principiul publicității – transparența, la nivelul bugetelor locale, este asigurată prin:

transparența decizională și supunerea dezbaterii la nivel local de către autoritățile publice locale a proiectelor de buget, a conturilor generale anuale de execuție a bugetelor, cu ocazia aprobării acestora;

publicarea în presa locală, precum și afișarea la sediul primăriei și a Consiliilor Județene bugetelor și a conturilor anuale de execuție a acestora.

Principiile specifice bugetării locale

a) Principiul autonomiei locale – dreptul autorităților publice locale de a elabora, aproba și executa propriile bugete; Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, activitățile publice. Acest drept se exercită de către consiliile locale și primari, precum și de către consiliile județene. Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului, după caz. În consecință, competențele și răspunderile ce revin autorităților administrației publice locale în domeniul finanțelor publice locale sunt depline și exclusive, excepțiile trebuind să fie expres prevăzute de lege. Tot ca o consecință a autonomiei financiare de care se bucură autoritățile publice locale, acestea au dreptul, în limitele legii, de a avea inițiative în acest domeniu. Având autonomie funcțională, unitățile administrativ-teritoriale nu mai sunt incluse cu toate veniturile și cheltuielile lor în bugetul de stat, ci numai cu sumele pe care le varsă, respectiv le primesc de la acest buget.

b) Principiul subsidiarității – se manifestă prin coborârea nivelului de luare a deciziilor, a competențelor și a responsabilităților cât mai aproape de autoritățile alese la nivel local și de cetățenii care le-au acordat încrederea prin alegeri;

c) Principiul adiționalității – constă în aceea că fondurile sau veniturile administrației (județene) superioare nu trebuie să înlocuiască fondurile care se pot constitui la nivelul autorităților administrativ-teritoriale locale. Asemenea fonduri trebuie să fie numai adiționale, adică adăugate, suplimentate veniturilor proprii ale administrației publice a diferitelor diviziuni teritorial-spațiale, cum sunt regiunile, județele, municipiile, orașele și comunele.

d) Principiul proporționalității – cere ca resursele financiare, veniturile, dar și cheltuielile unităților administrației publice locale să fie acordate proporțional competențelor și responsabilităților stabilite de legile ce privesc administrația publică locală.

e) Principiul unității bugetare – presupune necesitatea ca toate veniturile și cheltuielile bugetare să fie înscrise într-un singur document, și anume bugetul local.

f) Principiul universalității bugetare – potrivit acestui principiu, veniturile și cheltuielile publice trebuie să figureze în bugetul local cu sumele lor totale, brute, nici un venit și nici o cheltuială neputându-se realiza în afara cadrului bugetar. Deoarece obținerea veniturilor publice determină anumite cheltuieli, este necesar ca veniturile respective să se înscrie în buget cu produsul lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor totală, iar nu direct diferența dintre acestea, pentru a se putea cunoaște și controla suma exactă a cheltuielilor publice.

1.3 Analiza veniturilor și cheltuielilor bugetului centralizat al unităților

administrativ-teritoriale, pe perioada 2010 – 2012, inclusiv 2013

Tabel nr.1.1: Veniturile și cheltuielile din anul 2013 – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Sinteza veniturilor și cheltuielilor elementelor componente ale bugetului general centralizat al unităților administrativ-teritoriale din județul Dâmbovița pentru anul 2013 este prezentată în tabelul de mai sus.

Din datele prezentate mai sus se remarcă amplitudinea volumului bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului Dâmbovița, dar și amploarea cheltuielilor efectuate din împrumuturi interne și externe, precum și din fondul de rulment, care au avut o evoluție ascendentă în ultimii ani.

Deși excedentul înregistrat de bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului Dâmbovița, pare destul de semnificativ, respectiv 29.287 mii lei, totuși nu reușește să contracareze impactul indus de cheltuielile din împrumuturi și din fondul de rulment destul de semnificativ asupra deficitului bugetar.

Sinteza principalelor categorii de venituri, prevederile bugetare definitive, drepturile constatate și încasările realizate ale unităților administrativ-teritoriale din județul Dâmbovița pentru anul 2012 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr.1.2: Veniturile și cheltuielile din anul 2012 – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Capitolul II – Analiza veniturilor bugetului comunei Poiana

2.1 Prezentarea generală a Comunei Poiana

Poiana (în trecut, Poienile) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Poiana (reședința) și Poienița. Comuna se află pe malul drept al Ciorogârlei, în zona de câmpie de la extremitatea de sud a județului, la limita cu județul Giurgiu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ711D, care se ramifică din DN7 la Lungulețu și duce către vest la Românești.

Facilități oferite investitorilor

Terenuri agricole fertile (plantații de vii)

Forță de muncă pentru diferite domenii

Utilități multiple: telefonie, internet, apă curentă, energie elecrică, cablu TV și satelit

Proiecte de investiții

Stație de epurare și canalizare

Reabilitare infrastructură de bază

Alimentare cu apă

Parc de agrement

Sediu administrativ

Muzeul satului(etnografic)

2.2 Nivelul, dinamica si structura veniturilor bugetului local

Veniturile totale ale bugetului comunei Poiana, ca de altfel a tuturor bugetelor locale cuprinde veniturile proprii, prelevări din bugetul de stat, subvenții de la bugetul de stat, subvenții de la alte bugete, încasări din împrumuturi acordate, împrumuturi.

Situația veniturilor totale încasate pe perioada analizată la comuna Poiana se prezintă în Tabelul nr.2.1.

Tabelul nr.2.1 : Structura veniturilor locale – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Din datele prezentate rezultă că veniturile totale încasate au crescut de la 18.261.701 lei la 68.134.541 lei, respectiv de 3,73 ori, veniturile proprii de 3,88 ori, prelevările de la bugetul statului de 3,14 ori- vezi graficul nr.l.

Grafic nr.2.1: Evoluția veniturilor totale

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Se poate observa că de la an la an se înregistrează o creștere a veniturilor totale, cea mai substanțială fiind înregistrată în anul 2013, când creșterea față de anul 2012 este cu 157,55%. Cea mai mică creștere se înregistrează în anul 2010 față de 2009 cu numai 105,82 %. Saltul veniturilor în anul 2013 față de 2012 se realizează în cea mai mare parte pe seama prelevărilor de la bugetul statului- vezi graficul 2 și 3, în mod deosebit a sumelor defalcate din T.V.A ca urmare a trecerii unor activități în competența autorităților publice locale și ca urmare a unei mai bune finanțări a activității de învățământ a comunei Poiana.

Veniturile proprii cuprind: veniturile curente, venituri din capital, venituri cu destinație specială. Din datele prezentate în tabelul nr. 2 se observă că în valoare absolută veniturile proprii înregistrează creștere de la 4.744.096 lei în anul 2008 la 18.403.489 lei în anul 2013.

Pentru a ne edifica mai bine asupra factorilor care influențează veniturile proprii este necesară analiza pe structură a acestora.

Tabelul nr.2.2 : Structura veniturilor locale – mii lei – lei

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Se observă că nivelul veniturilor proprii al primăriei Poiana este influențat în cea mai mare parte de veniturile curente, ponderea lor fiind de 94,14% în 2002; 82,28 % în anul 2009; de 95,29 % în anul 2010; de 98,71% în anul 2011, de 82,15 % în anul 2012 și de 84,89 % în anul 2013.

Veniturile din capital sunt reduse mai ales în anii 2008, 2009, 2010, 2011, în anul 2013 înregistrează cea mai mare valoare ca urmare a faptului că prin modificarea clasificației bugetare veniturile cu destinație speciale au dispărut, fiind preluate de veniturile din capital.

Veniturile cu destinație speciale ale primăriei Poiana ating în 2009 suma de 1.367.341 lei ca urmare, în primul rând a vânzărilor de bunuri din domeniul privat al consiliului local, 743.224 lei și a sumelor acordate de primăria Poiana pentru finanțarea programului de ocupare a forței de muncă, 570.462 lei.

Grafic nr.2.2: Evoluția veniturilor proprii

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Graficul arată cum se prezintă în timp structura veniturilor proprii pe cele trei componente: venituri curente, venituri din capital și venituri cu destinație specială.

Veniturile curente cuprind veniturile fiscale și veniturile nefiscale. Situația realizărilor pe perioada 2008 – 2013 a acestora se prezintă în tabelul nr.2.3

Tabelul nr.2.3 : Veniturile curente – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

În sume absolute, veniturile curente au crescut de la an la an, de la 4.466.281 lei în anul 2008 la 15.621.817 lei în anul 2013 .

Modul în care au fost realizate veniturile curente a influențat în mare măsură realizarea veniturilor proprii și implicit a celor totale.

Veniturile curente se așează în cea mai mare parte pe veniturile fiscale, acestea deținând ponderea cea mai mare : 78,07% în anul 2008; 83,66% în anul 2009; 83,88% în anul 2010; 83,25% în anul 2011; 82,73% în anul 2012 și 78,75% în anul 2013.

Veniturile fiscale sunt formate din : impozite directe și impozite indirecte.

Veniturile fiscale înregistrează creșteri de la an la an în toată perioada 2008 – 20013.

2.3 Structura și nivelul veniturilor fiscale

Grafic nr.2.4: Evoluția veniturilor totale

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Din reprezentarea grafică se observă că dintre componentele veniturilor totale, prelevările de la bugetul statului dețin ponderea cea mai mare, înregistrând creșteri de la an la an. Acest lucru, pune în evidență dependența în cea mai mare parte a posibilității de realizare a programelor de dezvoltare a localității de sumele alocate de la bugetul statului, fie prin legea bugetului de stat, fie prin hotărâri de consiliu județean. Deși modalitatea de alocare, este reglementată formal prin lege, faptul că în perioada analizată a fost lăsată la latitudinea consiliului județean de a alege anumite criterii de repartizare pentru o parte din sume, a existat suspiciunea că alocarea sumelor la bugetele locale sunt încă influențate de factorul politic.

Veniturile proprii ale comunei Poiana au un aport mai mic decât sumele defalcate de la bugetul statului, dar destul de important, și ca urmare autoritatea locală trebuie să se preocupe de organizarea în bune condiții a activității de colectare a acestora deoarece, sunt veniturile care reflectă efortul comunității de susținere a activității cosiliului local în realizarea politicilor publice la nivel local.

O pondere scăzută și foarte scăzută dețin subvențiile de la bugetul statului și de la alte bugete.

Grafic nr.2.5: Componente venituri totale

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Graficul nr.2.5 pune și mai bine în evidență gradul de participare a fiecărei componente la realizarea veniturilor totale ale bugetului local al comunei Poiana. Cunoscând acest lucru și modul de formare a fiecărei categorii din veniturile bugetului local al comunei Poiana se pot stabili și posibilitățile care le au autoritățile publice locale de a intervenii în vederea asigurării surselor necesare unei bune funcționări.

O latură importantă a analizei de ansamblu a veniturilor o constituie analiza modului de realizare a prevederilor bugetului. Situația privind gradul de realizare a veniturilor prevăzute în buget pe perioada 2008- 2013 al comunei Poiana se prezintă în tabelul nr.2.4.

Tabelul nr.2.4: Gradul de realizare a veniturilor (%)

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Așa cum rezultă din datele prezentate, veniturile planificate nu au fost realizate, nici pe total nici pe structură. Nerealizarea prevederilor bugetului comunei Poiana are implicații majore asupra posibilității de plată a angajamentelor făcute în limita creditelor bugetare de la capitolele de cheltuieli. Ca urmare, au rămas plăți neefectuate pentru investiții realizate și recepționate, servicii prestate de furnizori, subvenții. În anii 2011 și 2012 gradul de realizare a veniturilor proprii a comunei Poiana este sub nivelul de realizare al veniturilor totale.

2.4 Cote defalcate din impozitul pe venit

Impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital. Element component al veniturilor fiscale care sunt formate din: impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice, impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice și alte impozite pe venituri, profit și câștiguri din capital. Ca sursă de venit ele dețin locul al doilea în cadrul veniturilor fiscale cu o pondere de 20,19% în anul 2011, 21,11% în anul 2012 și 21,22% în anul 2012. Evoluția acestor venituri în sumă absolută este ascendentă, pornind de la suma de 6.567.391 în anul 2009 și ajungând la 16.396.740 în anul 2013, reprezentând o creștere de 1,79 de ori. Această creștere se datorează în prealabil veniturilor din impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice care dețin o pondere de 20,19% în anul 2011, 20,11% în anul 2012 respectiv 19% în anul 2013. Gradul de realizare se situează în jurul valorii de 100% prezentând o ușoară scădere în anul 2013 față de anii precedenți cu 0.05% . Rar se întâmplă ca âncasările realizate să coincidă atât de mult cu prevederile bugetare inițiale.

Tabelul nr.2.5: Cote defalcate din impozitul pe venit – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice. Acestea lipsesc în anul 2011 iar pe parcursul celor 3 ani cresc de la suma de 9.456.906 lei în anul 2012 la suma de 16.396.740 în anul 2013, reprezentând o creștere. Datorită acestor creșteri, aceste venituri ajung să dețină o pondere de 3% din impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital. Gradul de realizare este foarte ridicat în anul 2013 datorită prevederilor bugetare foarte scăzute în comparație cu încasările realizate. Acest grad este de 191% în anul 2013.

Impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice dețin ponderea cea mai mare în totalul impozitelor pe venit, profit și câștiguri din capital, fiind de 20,19% în anul 2011, 20,10% în anul 2012 și 19,98% în anul 2013. Acestea la rândul lor sunt alcătuite din: cote și sume defalcate din impozitul pe venit precum și sume alocate de consiliul județean pentru echilibrarea bugetelor locale. Cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit au o evoluție ascendentă pornind de la suma de 6.525.659 mii lei în anul 2011 și ajungând la suma de 11.049.191 în anul 1013, acesta reprezentând o creștere de 1,69 ori. Sumele alocate de consiliul județean pentru echilibrarea bugetelor locale au evoluția gradului de realizare crescător și se prezintă în felul următor: 109,59% în anul 2011, 130% în anul 2012 și 149,57% în anul 2013.

2.5 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea

cheltuielilor descentralizate la nivelul comunei Poiana

Prelevările de la bugetul statului au suferit modificări pe parcursul perioadei analizate, la început au fost sub forma cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe venit, ulterior acordându-se sume și din T.V.A .

Tabelul nr.2.6: Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Creșterea constantă a veniturilor proprii este asigurată de creșterea simultană a veniturilor curente față de sumele defalcate din TVA. Datorită faptului că veniturile proprii reprezintă diferența dintre veniturile curente și sumele defalcate din TVA, pentru a înregistra creșteri, veniturile din suma defalcată din TVA nu trebuie să depășească veniturile curente.

Grafic nr.2.6: Prelevări de la bugetul de stat

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

După cum rezultă din datele prezentate, prelevările de la bugetul statului au avut o evoluție ascendentă în toată perioada analizată, cea mai semnificativă diferență fiind înregistrată în anul 2012 față de 2013 în sumă de 12.270.599 lei. În totalul veniturilor bugetului local al comunei Poiana, prelevările de la bugetul statului dețin ponderea. Astfel, în anul 2008 prelevările dețin 74,02%; în anul 2009 dețin 69,89% ; în anul 2010 – 66,23 %; în anul 2011 – 73,24 %; în anul 2012– 71,71 % și de 62,31% în anul 2013. Pe structură, în cadrul prelevărilor de la bugetul statului ponderea o dețin sumele defalcate din T.V.A. O parte din sumele defalcate din impozitul pe venit și sumele defalcate din T.V.A ale comunei Poiana s-au alocat direct pe destinații: ajutoare pentru încălzirea locuinței pe timp de iarnă, subvenționarea energiei termice livrate populației, pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, creșe ( cheltuieli de personal, burse, obiecte de inventar), pentru plata asistenților persoanelor cu handicap, plata venitului minim.

Capitolul III – Aportul impozitelor și taxelor locale la formarea veniturilor bugetului comunei Poiana

3.1 Impozitul și taxa pe clădiri

Impozitele și taxele pe proprietate. Acestea din punct de vedere al veniturilor comunei Poiana pe care le generează au cea mai mică pondere în veniturile fiscale respectiv de: 12.89% în anul 2010, 10% în 2011 și 10,49 în anul 2012. Impozitele și taxele comunei Poiana la rândul lor sunt formate din: impozite și taxe pe clădiri, impozite și taxe pe teren, taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru și alte impozite și taxe pe proprietate. În sumă absolută aceste venituri cresc de la suma de 4.367.604 mii lei în 2010 la 5.964.034 mii lei în anul 2013. Prezintă o creștere de 1,36 de ori. Analizând indicii cu baza în lanț, observăm că de la un an la altul impozitele și taxele pe proprietate ale comunei Poiana cresc cel mai mult în anul 2013 față de 2012 de 1,31 de ori, datorită creșterii impozitelor și taxelor pe clădiri de 1,8 ori Gradul de realizare a veniturilor este descendent, scăzând de la 103,83% la 73,6% în anul 2013. Această evoluție nefavorabilă a gradului de realizare se datorează evoluției nefavorabile a gradului de realizare a elementelor componente ale veniturilor și anume taxelor judiciare de timbru care sunt de 73% în anul 2010, 54,6% în anul 2011 respectiv 19,4% în 2012.

Impozitul pe clădiri și terenuri de la persoanele juridice deține o pondere importantă în totalul impozitelor directe ale comunei Poiana, după impozitele și taxele de la populație. Pe perioada analizată această categorie de venituri are o evoluție ascendentă, de la 1.159.159 lei la 4.500.000 lei, creșterea fiind în cea mai mare parte pe seama majorării valorii de impunere ca urmare a modificărilor legislative. Cea mai importantă creștere se înregistrează în anul 2013, față de 2008 creșterea este de 3,88 ori .

Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru au o evoluție descendentă scăzând de la suma de 994.661 mii lei în anul 2010 la suma de 290.906 mii lei în anul 2013, reprezentând o scădere de 3,4 ori. Acest element duce la scăderea gradului de realizare al impozitelor pe taxe și proprietate datorită faptului că prevederile bugetare sunt mult mai mari decât încasările realizate. Are cel mai scăzut grad de realizare și anume: 73% în anul 2011, 54,9% în 2012 respectiv 19% în anul 2013.

Grafic nr.3.1: Structura impozitelor și taxelor de la populație

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

3.2 Impozitul și taxa pe teren

Impozitele și taxele pe teren dețin o pondere mai mică în impozitele și taxele pe proprietate care în sumă absolută cresc de la 533.214 mii lei în 2011 la suma de 862.543 mii lei în 2013, crescând de 1,6 ori. Gradul de realizare este scăzut și fluctuează între valorile de 114% și 60% înregistrând gradul cel mai scăzut în 2012 când prevederile bugetare au fost stabilite la suma de 952.910 mii lei și s-au încasat doar 572.502 mii lei.

3.3 Impozitul pe mijloacele de transport

Impozitele pe mijloacele de transport mai generează un venit de luat în considerare în cadrul impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii. Acestea dețin o pondere de 1,6% în 2011, 1,5% în 2012 și 4,8% în 2013 crescând de la suma de 233.275 lei în 2011 la 700.000 lei în 2013, reprezentând o creștere de 4 ori datorită creșterii bruște a acestora. În comparație cu creșterea ascendentă a sumelor absolute, gradul de realizare a scăzut de la 100% în anul 2011 la 70% în 2012, apoi va crește la 73% în anul 2013.

Tabelul nr.3.1: Impozitul pe mijloacele de transport – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

3.4 Alte impozite si taxe locale

Impozitele indirecte ale comunei Poiana au deținut până în anul 2013 o pondere nesemnificativă în totalul impozitelor fiscale, respectiv de 0,82% în anul 2012. Începând cu anul 2013 se transferă la bugetele locale veniturile din taxe notariale și judiciare, care fac ca ponderea veniturilor indirecte în veniturile fiscale să crească spectaculos la 25,05 % în anul 2012 și la 19,21 % în anul 2013.

Veniturile nefiscale ale comunei Poiana cuprind în structura lor : vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, vărsăminte de la instituții publice și diverse venituri. Pe perioada analizată situația acestor venituri se prezintă în tabelul nr.3.2.

Tabelul nr. 3.2: Alte impozite și taxe – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Grafic nr. 3.2: Structura veniturilor nefiscale

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Așa cum rezultă din datele prezentate în tabel, veniturile nefiscale ale comunei Poiana au înregistrat creșteri de la 1.068.880 lei în anul 2008 la 3.318.994 lei în anul 2013. Creșterile cele mai semnificative sunt determinate de creșterea încasărilor din chirii și concesiuni și de preluarea începând cu anul 2009 a amenzilor pentru circulația pe drumurilor publice ale comunei Poiana.

Toate aceste modificări au condus la creșterea veniturilor nefiscale de 3,16 ori în anul 2013 față de anul 2009 .

Veniturile din capital ale comunei Poiana au cuprins până în anul 2009 inclusiv, venituri din valorificarea unor bunuri ale statului, din care o cotă rămânea la bugetul local: venituri din vânzări de locuințe din fondurile statului, venituri din privatizare, venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice. Până în anul 2009 nivelul acestor categorii de venituri este redus. Începând cu anul 2010 în clasificația bugetară nu se mai utilizează veniturile cu destinație specială și, ca urmare, veniturile din capital preiau și conținutul acestui capitol de venituri. Veniturile din capital încasate au fost 12.421 lei în anul 2008; 18.899 lei în anul 2009; 392.109 lei în anul 2010; 105.959 lei în anul 2011 și 2.312.902 lei în anul 2012 și o prognoză de 2.781.672 lei în anul 2013.

Capitolul IV – Analiza cheltuielilor bugetului comunei Poiana

4.1 Nivelul, dinamica și structura cheltuielilor Bugetului Comunei Poiana

Cealaltă componentă a bugetului local o reprezintă cheltuielile.

Din punct de vedere al clasificației funcționale, cheltuielile cuprinse în bugetul local al comunei Poiana, se împart în : autorități publice, învățământ, cheltuieli social – culturale, sănătate, cultură, asistentă socială, servicii și dezvoltare publică, acțiuni economice, alte acțiuni economice, alte acțiuni, fond de rezervă bugetară. Această clasificare are la bază criteriul instituțiilor prin care se efectuează cheltuieli publice.

Pentru o analiză completă, cheltuielile comunei Poiana trebuie analizate sub cele două aspecte ale clasificației bugetare, atât a clasificației economice cât și a clasificației funcționale.

Clasificația economică împarte cheltuielile după natura și efectul lor, iar clasificația funcțională după destinația lor.

Componența cheltuielilor conform clasificării funcționale este redată în tabelul nr. 4.1 :

Tabel nr.4.1: Componența cheltuielilor – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Așa cum rezultă din datele prezentate, cheltuielile totale ale bugetului local au cunoscut

creșteri de la an la an. În perioada analizată 2008 – 2013, în totalul cheltuielilor comunei Poiana, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile de la capitolul Învățământ, Servicii de dezvoltare publică și locuințe, Servicii de asistență socială, Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret. Pentru a pune mai bine în evidență evoluția în timp a cheltuielilor bugetului local am întocmit Graficul nr.4.1.

Grafic nr. 4.1: Evoluția cheltuielilor bugetului local

Grafic nr. 4.1: Evoluția cheltuielilor bugetului local

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

În analiza pe care o vom prezenta privind cheltuielile bugetului local al comunei Poiana, ne

vom referi la principalele capitole de cheltuieli, respectiv la acele capitole care dețin ponderea în bugetul local.

Cheltuielile de la domeniul Autoritați executive asigură funcționarea instituției Primariei comunei Poiana și a Consiliului local. Nivelul și structura acestor cheltuieli pe principalele categorii în perioada analizată se prizintă în tabelul de mai jos.

Tabel nr.4.2: Categorii de cheltuieli – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Din datele prezentate rezultă că în perioada analizată a avut loc creștera de la an la an a cheltuielilor domeniului ,,Autorități publice”, la toate categoriile din structura prezentată cu excepția cheltuielilor de capital. Creșterea se justifică la cheltuieli materiale prin majorările de prețuri și tarife la bunurile și serviciile achiziționate, iar la cheltuielile de personal prin creșterea numărului de personal prin crearea de noi activități prin preluarea de atribuții ca urmare a descentralizării și prin creșterea salariilor funcționarilor publici. În totalul cheltuielilor, ponderea o reprezintă cheltuielile de personal , respectiv 70,39% în anul 2008; 67,41 % în anul 2009; 71,20 % în anul 2010; 67,96 % în anul 2011 și 66,80 % în anul 2012, 67,27 % în anul 2013.

În graficul nr.4.2 se prezintă evoluția acestor cheltuieli pe total și pe structură.

Grafic nr. 4.2: Evoluția cheltuielilor pe total și pe structură

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

4.2 Analiza cheltuielilor social-culturale

Pentru a pune mai bine în evidență structura cheltuielilor din capitolul Învățământ ale comunei Poiana am întocmit graficul de mai jos.

Grafic nr. 4.3: Structura pe tipuri de cheltuieli – învățământ

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

În perioada 2008- 2013 sumele alocate acestui capitol au cunoscut creșteri substanțiale, de la 8.835.052 lei în anul 2009 la 30.226.430 lei în anul 2013, ceea ce reprezintă o creștere de 342,12%. Începând cu anul 2008 prin bugetul local se asigură cheltuielile de personal pentru personalul din învățământ, având ca sursă, sume alocate de la bugetul statului sub forma cotelor defalcate din T.V.A. Cheltuielile materiale ale comunei Poiana se asigură, conform prevederilor legale, din veniturile proprii ale bugetului local.

Evoluția în timp pe perioada analizată a componentelor domeniului Învățământ se prezintă în graficul nr.4.4.

Grafic nr. 4.4: Evoluție cheltuieli

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Domeniul Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret a comunei Poiana cuprinde sumele alocate din bugetul local unităților de cultură și acțiunilor culturale și de tineret organizate de diverse organizatii și asociații, în sumă de 6.654.542.

Pe perioada analizată structura acestor cheltuieli se prezintă în Tabelul nr.4.3.

Tabelul nr.4.3: Structura cheltuielilor social-culturale – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, începând cu anul 2012, la capitolul Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret a comunei Poiana se cuprind cheltuielile pentru întreținere grădini publice, zone verzi, baze de agrement, prin preluatrea acestei categorii de cheltuieli de la capitolul 63 Servicii de dezvoltare publică și locuințe.

Graficul nr.4.5: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

4.3 Cheltuieli cu servicii publice generale, apărare, ordine publică și siguranță națională

Unul din sectoarele de cheltuieli care beneficiază de sume importante din bugetul local al comunei Poiana este domeniul Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații.

În total și pe structură sumele alocate pe capitol și pe activități de protecție socială se prezintă în Tabelul nr.4.4.

Tabelul nr.4.4: Structura cheltuielilor cu serviciile publice – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Principalele activități de protecție socială finațate din acest capitol sunt : masa la cantina de ajutor social pentru aproximativ 220 de persoane; venitul minim pentru un numar de aproximativ 1800 persoane; plata drepturilor de personal pentru 153 asistenti personali ai persoanelor cu handicap. Din subcapitolul Alte acțiuni sociale cuprinde ajutoarele de urgență acordate persoanelor cu probleme deosebite, respectiv ajutoare pentru boală, accidente, calamități, decese etc. Începând cu anul 2011 acest subcapitol cuprinde să sumele pentru plata persoanelor încadrate pe programe sociale cu finanțare asigurată de Agenția Județeană Pentru

Ocuparea Forței De Muncă Dâmbovița. Începând cu anul 2012 din acest capitol se acordă sume pentru protecția familiilor și copiilor și pentru creșe.

Graficul nr.4.6: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

4.4 Cheltuieli cu servicii și dezvoltare publică, locuințe

Domeniul Servicii de dezvoltare publică și locuințe este capitolul care cuprinde sumele cheltuite pentru asigurarea unor servicii comunitare ale comunei Poiana: întreținere și reparații străzi, iluminat public, salubritatea domeniului public și privat al consiliului local, întreținerea și amenajarea spațiilor verzi, centrale termice, alte acțiuni publice. În perioda 2008 – 2013 structura cheltuielilor la acest capitol se prezintă in Tabelul nr.4.5.

Tabelul nr.4.5: Structura cheltuielilor cu serviciile și dezvoltarea publică, locuințe

– mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

După cum se observă din tabelul de mai sus, o parte din subcapitolele de cheltuieli ale capitolului Servicii publice nu se mai regăsesc ca urmare a modificării clasificașiei bugetare, fiind cuprinse la alte capitole, este vorba de întreținere străzi,salubritate și zone verzi. Subcapitolul Centrale termice nu se mai regăsește ca urmare a faptului că în județul Dâmbovița s- a sistat livrarea centralizată a energiei termice către consumatori.

Structura capitolului Servicii de dezvoltare publică și de locuințe este redată grafic în Graficul nr.19.

Graficul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu serviciile publice

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

4.5 Cheltuieli pentru acțiuni economice

Acțiunile economice cuprind cheltuielile efectuate pentru salubritate și gestiunea deșeurilor ale comunei Poiana și cele pentru canalizare și tratarea apelor uzate de pe domeniul public al localității Poiana. Acest capitol este analizat începând cu anul 2011. În anul 2011 cheltuielile pentru protecția mediului au fost de 710.820 lei iar în anul 2013 de 2.893.500 lei. Pe structură avem următoarea situație:

Tabelul nr.4.6: Structura cheltuielilor cu serviciile – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Din datele prezentate în tabel rezultă o creștere semnificativă a acestor cheltuieli în anul 2013 față de 2012, creștere justificată prin atenția ce se acordă de primăria Poiana acestui domeniu, respectiv pentru închiderea rampei de deșeuri .

Domeniul Transporturi și comunicații cuprinde sumele acordate sub forma gratuităților la biletele de transport pe mijloacele de transport urban diferitelor categorii de persoane ( pensionari, elevi, donatori de sânge ș.a) și cheltuielile cu intreținerea și repararea străzilor. Situatia pe total și pe structură a acestui capitol în perioada analizată este redată în Tabelul nr.4.7.

Tabelul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu transportul public – mii lei –

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Se poate observa din datele prezentate în tabel faptul că de la an la an au crescut cheltuielile acestui capitol atât pe total cât și pe structură. Astfel, cheltielile cu facilitățile pe mijloacele de transport în comun au crescut cu 294,45 % atât ca urmare a creșterii numărului de beneficiari cât și datorită creșterii tarifelor pentru serviciul public de transport.

La subcapitolul Străzi creșterea în 2013 față de 2010 este de 337,48%.

Concluzii

După 1989 în administrația publică din România au avut loc schimbări importante în plan instituțional și legislativ. Reforma administrației publice reprezintă un proces complex și continuu, de reușita căruia depind atât integrarea în Uniunea Europeană cât și realizarea unei administrații moderne și eficiente.

Un domeniu în care s-au produs modificări substanțiale este cel financiar și bugetar.Modificările intervenite pe plan instituțional și legislativ urmăresc punerea de acord a autonomiei colectivităților locale cu rezolvarea și gestionarea treburilor publice în interesul comunităților locale pe care le reprezintă, cu sursele financiare necesare.

Fără intenția de a minimaliza rolul măsurilor adoptate până în prezent, apreciem că el marchează doar o primă etapă în vederea descentralizării bugetare și a realizării unei autonomii financiare locale reale.

Necesitatea sporirii în continuare a autonomiei locale derivă din aspecte cum sunt:

contextul instituțional social- democratic actual, care reclamă competențe locale mai mari;

posibilitatea rezolvării unor probleme locale într- o manieră colectivă proprie și renunțarea la standardizare;

eficacitate sporită în administrarea unor proiecte la nivel local, unde se cunosc mai bine posibilitățile și resursele existente în zonă.

Datorită faptului că autonomia locală se află în raporturi strânse de interdependență cu cea financiară, se consideră că una din prioritățile financiare trebuie să cuprindă reforma de administrare locală a bugetului.

Pornind de la definirea clară a rolului și responsabilităților care revin autorităților locale, apreciem necesar ca măsurile în planul descentralizării să vizeze în principal:

constituirea unui sistem de venituri fiscale proprii bazat pe un grad ridicat de stabilitate;

realizarea unei corelații între impozitele locale stabilite și capacitatea contributivă a plătitorilor pe plan local, precum și între nivelul prelevărilor și serviciile publice oferite;

alegerea celor mai eficiente canale de alimentare cu resurse financiare la nivel local; astfel, reorientare structurii modalităților de finanțare locală trebuie să vizeze în primul rând creșterea substanțială a bazei de venituri proprii, precum și extinderea acordării de cote defalcate din impozite de la bugetul central, care să reflecte și să stimuleze activitatea economică din zonă;

sporirea competențelor și responsabilităților în domeniul contractării de împrumuturi publice prin emisiunea de hârtii de valoare;

reconsiderarea rolului transferurilor de la bugetul central, astfel încât să devină o pârghie bugetară.

În ce privește impozitele și taxele locale legislația a suferit modificări numeroase și a vizat metodologia stabilirii impozitelor și taxelor locale, nivelul și structura acestora, controlul și jurisdicția fiscală, procedura executării creanțelor fiscale. Desele modificări ale legislației au îngreunat activitatea de stabilire, evidență și încasare a impozitelor și taxelor locale.

Din prezentarea veniturilor ce se cuprind în bugetul local rezultă că autoritățile locale dispun de o paletă largă de resurse financiare, dar acestea nu asigură încă o finanțare corespunzătoare.

Analiza veniturilor bugetului local al comunei Poiana pe perioada 2008- 2013 a pus în evidență câteva aspecte importante:

veniturile totale au înregistrat creșteri semnificative de la an la an;

creșterea veniturilor totale are la bază atât creșterea veniturilor proprii cât și creșterea cotelor și sumelor alocate de la bugetul statului;

autoritățile locale depind într- o mare măsură de sumele alocate de la bugetul statului, gradul de autonomie este încă scăzut, în jur de 29% față de 40% cât susțin specialiștii ca ar fi normal;

cotele și sumele alocate de la bugetul statului sunt repartizate de regulă pe destinații precise și de aici posibilitatea limitată de decizie asupra modului de utilizare a acestora de către consiliile locale.

Nerealizarea prevederilor bugetului în toată perioada analizată, numărul mare de rectificări bugetare în cursul fiecărui an pun în evidență trei aspecte care trebuie avute în vedere:

modul de fundamentare a veniturilor cuprinse în bugetul inițial;

modul de fundamentare a sumelor cu care se rectifică bugetul pe parcursul anului;

posibilitățile de colectare a veniturilor la un nivel corespunzător.

În ce privește cheltuielile bugetului local al comunei Poiana, se poate observa din datele prezentate în analiză, modificarea stucturii acestora fie prin transferul unor categorii de la un capitol la altul(Întreținerea străzilor, zone verzi, salubritatea și protecția mediului), fie prin apariția unor noi capitole sau subcapitole prin transferul de la unele instituții ale statului în sarcina autorităților publice locale (evidența populației, poliția comunitară, protecția socială pentru anumite categorii de cetățeni).

O problemă care a trebuit rezolvată de către consiliul local a fost accea de a asigura finanțarea activităților noi, preluate ca urmare a descentralizării lor după retragerea finanțării de la bugetul statului.

Nerealizarea ritmică și la nivel corespunzător a veniturilor bugetului local al comunei Poiana a făcut ca în unele perioade comunitatea locală să întâmpine greutăți în ce privește asigurarea sumelor necesare plăților pentru unele servicii publice.

Accentuarea problemelor financiare cu care s- a confruntă comunitatea locală au fost determinate în principal de :

modificări ale reglementărilor legale care au defavorizat comunitățile locale prin menținerea pentru anumite categorii de bunuri care dețin o pondere însemnată a unor valori simbolice;

nivelul veniturilor realizate pus în evidență atât de procentul de realizare al bugetului cât și de nivelul gradului de colectare ;

creșterea de la an la an a datoriei bugetelor locale pentru angajamente efectuate care nu au avut sursa financiară pentru a fi onorate;

creșterea cererii de servicii publice și de nevoi de investiții pentru dezvoltarea localității;

căderea economiei locale și ca urmare nivelul ridicat al șomajului.

Realizarea veniturilor la un nivel care să-i permită asigurarea funcționării corespunzătoare a activităților din subordinea sa, o calitate corespunzătoare a serviciilor publice și dezvoltarea localității pe termen lung, trebuie să constituie o problemă prioritară a consiliului local și a personalului din executivul primăriei care lucrează în acest domeniu.

Consider că îmbunătățirea situației financiare a localității Poiana se poate realiza acționând pe următoarele direcții:

efectuarea unei analize pertinente asupra situației financiare a locallității și stabilirea unei politici financiare a consiliului local pe termen scurt, mediu și lung care să asigure corelare a în timp a necesarului de resurse financiare cu posibilitățile de acoperire din venituri proprii și stabilirea pe această bază a necesarului de atras din alte surse;

la nivelul serviciilor de specialitate care au ca sarcini evidența,încasarea, controlul și executarea silită a creanțelor prin stabilirea unor măsuri care să asigure o mai bună colectare a veniturilor din impozite și taxe locale;

continuarea activităților de pregătirea și depunerea pentru finanțare a unor programe de dezvoltare și infrastructură care necesită fonduri importante ce nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii;

concesionarea unor servicii publice către prestatori interesați pentru degrevarea unor sarcini financiare pe seama bugetului local;

încheierea de parteneriate public-privat pentru anumite servicii publice ce necesită investiții importante pentru care nu există posibilitatea cuprinderii în buget a sumelor necesare în viitorul apropiat;

intoducerea de taxe speciale pentru anumite servicii solicitate de cetățeni și pentru care sunt de acord să le susțină cu o cotă parte.

O administrație locală democratică și eficientă este una dintre cerințele definitorii pentru o economie europeană. Prin rolul pe care îl îndeplinește, administrația publică este cea care poate să imprime societății un anumit ritm de dezvoltare. Cadrul legal și instituțional este un element principal pe care îl implică descentralizarea. O măsură a reformei administrației publice a fost descentralizarea care impune întărirea puterii și rolului administrației publice locale în gestionarea serviciilor publice locale.

După anul 2000 s-au făcut progrese mari în descentralizarea serviciilor publice. A existat o deschidere și din partea autorităților centrale de a găsi împreună cu administrația publică locală, soluții pentru continuarea descentralizării și eliminarea neajunsurilor constatate pe parcursul procesului. O parte din reglementările emise până în anul 2000 au fost modificate și completate în vederea îmbunătățirii cadrului de reglementare și creșterea competențelor și responsabilităților autorităților publice în deservirea comunității. Transferul de responsabilități către administrația publică locală nu a fost însoțit întotdeauna și de transferul resurselor financiare necesare finanțării acestora. Administrația publică locală nu a acționat întotdeauna așa cum se impunea. Totuși, administrația publică locală a fost într-o continuă transformare înregistrând în timp progrese în ceea ce privește îmbunătățirea managementului public. Progresul înregistrat diferă însă de la o unitate administrativ – teritorială la alta.

În condițiile actuale, în care se pune un accent deosebit pe descentralizare și autonomie locală, aleșii fiecărei comunități trebuie să identifice cele mai bune practici de gestionare a resurselor locale. Creșterea competențelor și responsabilităților organelor deliberative și executive ale administrației publice locale impune acestora trecerea de la viziunile pe termen scurt la viziunile pe termen mediu și lung în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice locale. Prin intermediul bugetului se realizează anual imobilizarea de fonduri bănești la dispoziția unităților administrativ teritoriale și repartizarea acestora pentru satisfacerea nevoilor colective ale cetățenilor.

Rolul bugetului local a crescut pe măsură ce au fost atribuite noi responsabilități autorităților locale, acestea fiind nevoite să acționeze pentru creșterea veniturilor, identificarea și utilizarea unor noi surse de finanțare pentru a face față cerințelor în creștere. O importantă sursă atrasă pentru finanțarea serviciilor publice locale o reprezintă și fondurile structurale. Capacitatea de absorbție de către administrația publică locală a fondurilor structurale este identificată totuși ca o problemă.

Bibliografie

Bibliografie