ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015 [602293]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE

LUCRARE DE LICENȚĂ
ANALIZA VENITURILOR ȘI
CHELTUIELILOR LOCALITĂȚII
BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Conf. univ. dr. PENU DANIELA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2016

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

C U P R I N S

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3

CAPITOLUL 1 FINANȚELE PUBLICE, AUTONOMIA LOCALĂ ȘI PRINCIPIILE
BUGETARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 5
1.1. COMPONENȚELE FINANȚELOR PUBLICE LOCALE ………………………….. …………. 5
1.2. AUTONOMIA LOCALĂ ȘI RELAȚIA CU LATURA FINANCIARĂ ………………….. 8
1.2.1.Conceptul de autonomie locală ………………………….. ………………………….. ………………. 8
1.2.2. Latura financiară a autonomiei locale ………………………….. ………………………….. ….. 11
1.3. PRINCIPIILE BUGETELOR LOCALE ………………………….. ………………………….. ……. 15

CAPITOLUL 2 AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE, VENITURILE ȘI
CHELTUIELILE INSTITUȚIEI PUBLICE ………………………….. ………………………….. ….. 23
2.1. COMPETENȚELE ȘI RESPONSABILITĂȚILE AUTORITĂȚILOR PUBLICE
LOCALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 23
2.1.1. Calitățile și răspunderile comune ale autorităților deliberative și executive …….. 24
2.1.2. Consiliul local ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 25
2.1.3. Primarul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 27
2.2. ORDONATORII DE CREDITE ………………………….. ………………………….. ……………… 29
2.3. VENITURILE ȘI CHELTUIELILE INSTITUȚIEI PRIMĂRIEI ………………………….. . 31
2.3.1. Veniturile bugetare locale ………………………….. ………………………….. …………………… 31
2.3.2. Cheltuielile bugetelor locale ………………………….. ………………………….. ……………….. 34

CAPITOLUL 3 ETAPELE CONSTUIRII, APROBĂRII ȘI EXECUȚIEI
BUGETELOR LOCALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 39
3.1. FUNDAMENTAREA PROIECTELO R BUGETELOR LOCALE ……………………….. 39
3.2. PROCESUL BUGETAR ………………………….. ………………………….. …………………………. 42
3.3. ELABORAREA ȘI APROBAREA PROIECTELOR DE BUGETE PUBLICE
LOCALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 43
3.4. EXECUȚIA BUGETELOR PUBLICE LOCALE ………………………….. ……………………. 45

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA VENITURILO R ȘI
CHELTUIELILOR LOCALITĂȚII BRAGADIRU ………………………….. …………………….. 51
4.1. PREZENTAREA ORAȘULUI BRAGADIRU ………………………….. ……………………….. 51
4.2. OBIECTUL DE ACTIV ITATE AL PRIMĂRIEI BRAGADIRU ………………………….. 53
4.3. ORGANIZAREA INTERNĂ PE COMPARTIMENTE DE SPECIALITATE ȘI
STRUCTURA DE PERSONAL ………………………….. ………………………….. ………………………… 55
4.4. EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PRIMĂRIEI LOCALITĂȚII
BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 – 2015 ………………………….. ………………………….. …………. 69
4.4.1 Analiza veniturilor Primăriei localității Bragadiru ………………………….. ………………. 69
4.4.2 Analiza cheltuielilor Primăriei localității Bragadiru ………………………….. ……………. 76

CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ……………………….. 82
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 85

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

3

INTRODUCERE

Am ales tema “Analiza venit urilor și cheltuielilor localită ții Bragadiru în perioada
2013 -2015 ”, deoarece am dorit sa urmăresc procesul de c olect are și utilizare a resursel or
financiare la niv el local, resurse colectate din impozitele și taxele pl ătite de contribua bilii din
zona respectivă. De asemenea, am dorit să analizez efectele deciziilor luate la nivelul
administrațiilor locale, dar și autonomia locală .
Lucrarea mea de licență este structurată pe patru capitol.
În primul capitol al lucrării de licență intitulat ”Finanțele publice, autonomia locală,
si principiile bugetare” am început cu prezentarea conceptul ui de finanțe publice și cu noțiuni
privind bugetele locale. O atenție deosebită am acordat -o autonomiei financiare. Autonomia
financiară a unităților administrativ -teritoriale a fost consacrată internațional prin conceptul
resurselor financiare ale colectivităților locale prevăzut în “Carta europeană de autonomie
locală”. După 1990 în România s -a instituit un regim modern al bugetelor locale, corespunzător
conceptelor aplicate statelor europene occidentale, consacrat prin dispoziții referitoare la aceste
bugete cuprinse atât în Legea finanțelor publice, în Legea fin anțelor publice locale , cât și în
Legea administrației publice locale. Legea administrației publice locale prevede autonomia
locală ca prim principiu al întregii administrații, competența consiliilor locale ale comunelor și
orașelor, ca și a consiliilor ju dețene este de a aproba bugetele anuale ale fiecăreia dintre aceste
unități administrativ – teritoriale, precum și de a institui impozite și taxe locale. Autonomia
locală reală nu poate funcționa cu rezultate bune fără asigurarea resurselor financiare neces are
autorităților administrative, instituțiilor și servicii lor de interes local. Asemenea resurse trebuie
să fie într -o proporție corespunzătoare competențelor și responsabilităților care le sunt conferite
prin lege unităților administrației publice locale . Din aceste motive , problema creșterii
veniturilor trebuie să constituie o preocupare permanentă a consiliilor locale. Adoptarea unor
măsuri bine fundamentate în acest domeniu nu se poate face fără o analiză a modului de
realizar e a veniturilor pe o perio adă determinată de timp. Între veniturile și cheltuielile
autorităților administrative trebuie să fie o corelare perfectă, în sensul că dimensionarea
cheltuielilor este determinată de nivelul veniturilor realizate. Ca urmare, nu putem vorbi despre
venituri le și cheltuielile comunităților locale fără a face referire la cel mai important document
care cuprinde atât veniturile cât și cheltuielile, respectiv bugetul local.
Tot în primul capitol am inclus și principiile bugetare, deoarece în concepția mea
auton omia se aplică repectând principiile prevăzute de legile în vigoare.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

4
În capitolul al doilea intitulat ”Autoritățile publice locale, veniturile și cheltuielile
instituției publice” am avut în vedere mai multe subiecte, autor itățile deliberative și cele
executive fiind considerate de mine ca fiind cele mai importante, deoarece aceste a sunt alese în
mod direct prin vot de către populație. Alegerea reprezentanților locali este un element
important al autonomiei locale. Consiliil e locale , ca autorități deliberative , sunt cele care aprobă
bugetele locale, contractarea sau garantarea împrumuturilor locale, documenta țiile pentru
lucrările de investiții. De asemenea, au și atribuții care privesc gestionarea servicii lor publice
oferite cetățenilor cum ar fi învățământul și sănătatea, cooperarea instituțională pe plan intern
și extern, avizează sau aprob ă documentația de urbanism, iau hotărâri în privința vânzării
bunurilor proprietate private ale orașului.
În a doua parte a celui d e-al doilea capitol am analizat ordonatorii de credite, această
funcție fiind îndeplinită în poziția principală de către primar. La nivel local, cel mai des întâlnim
ordonatori terțiari de credite. Aceștia sunt conducători ai unor instituții cum ar fi: gră dinițele,
casele de cultură, poliția comunitară, servicii le comunale de gospodărire comunală
(alimentarea cu apă și canalizarea, amenajarea străzilor), asistența și protecția social ă. Avem
astfel o imagine completă a modului în care sunt distrib uiți banii din bugetul local și a
instituțiilor care sunt finanțate din bugetul local.
De asemenea, am analizat și veniturile și cheltuielile bugete lor locale sau ale primăriei:
factorii care influențează volumul r esurselor financiare, resp ectiv nivelul cheltuielilor publice,
clasificarea cheltuielilor publice, etc..
În capitolul al treilea intitulat ”Etapele constituir ii, aprobă rii și execuției bugetelor
locale” am avut în vedere toate procedurile prin car e se constituie, aprobă și execută bugetele
locale. Fundamentarea este pri mul pas prin care se realizează viitorul buget local.
Dimensionarea veniturilor și cheltuielilor publice locale în România se fundamentează pornind
de la obiectivele strategice de dezvoltare și de la prioritățile locale .
În ultimul capitol intitulat “Studiu de caz privind analiza veniturilor și chel tuielilor
localității Bragadiru ” am realizat un studi u de caz privind veniturile și cheltuielile Primăriei
orașului Bragadiru (așezarea geografică a orașului, scurtă prezentare a primăriei, organigrama
Primăriei orașului Bragadiru, organizarea internă și structura de personal, relațiile primăriei cu
alte instituții, evoluția veniturilor și cheltuieli lor Primăriei orașului Bragadiru în perioada 2013 –
2015).

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

5

CAPITOLUL 1
FINANȚELE PUBLICE, AUTONOMIA LOCALĂ ȘI
PRINCIPI ILE BUGETARE

1.1. COMPONENȚELE FINANȚELOR PUBLICE LOCALE

Sfera finanțelor este circumscrisă conținutului lor. Ea semnifică aria, câmpul lor de
manifestare și aparența lor. Sfera nu se confundă cu structura finanțelor, care se referă la
configurația lor internă, la modul de aranjare a diferitelor elemente în cadrul întregului pe care
finanțele îl compun. Prin definiție, finanțele au o anumită menire de înfăptuit, aceea de a
mobiliza și aloca resursele bănești necesare susținerii acțiunilor publice și a afacerilor private.
În sfera finanțelor publice locale se încadrează bugetele locale, finanțele instituțiilor publice
locale finanțate din venituri proprii și subvenții din bugetul local, finanțele instituțiilor publice
locale finanțate integral din venituri proprii, creditele externe și interne, veniturile și cheltuielile
evidențiate în afara bugetului local1. Aria de cuprindere si de influență a finanțelor publice
locale este pusă în evidență de structura bugetului general al unei unități administrative
teritoriale care reflectă: bugetul local, bugetul instituț iilor publice finanțate integral din venituri
proprii , bugetul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții din bugetul local,
bugetul creditelor interne și externe, veniturile și cheltuielile evidențiate în afara bugetului local.
Definirea conceptului de ,,buget local” evidențiază calitatea acestuia de principală
componentă a finanțelor publice locale și de instrument de realizare a autonomiei locale. Astfel
raportat la relația cu finanțele publice locale, unii autori folosesc expres ia de ,,veriga principală
în ansam blul finanțelor publice locale”2, iar raportat la relația cu autonomia locală
,,instrumentul principal de asigurare a autonomiei decizionale a autorităților administrației
publice locale” 3. În acest context, bugetele lo cale reprezintă ,,instrumente de planificare și de
conducere a activităților financiare a unităților administrativ – teritoriale care au personalitate
juridică, structura acestora reflectând gradul de autonomie față de puterea centrală și legăturile
existe nte între diferitele administrați i publice teritoriale” 4.

1 Voinea, M, G – Finanțe locale, Ed. Junimea, Iaș i, 2008, p. 32
2 Popeangă, G – Managementul finanțelor publice locale, Ed. Expert, București, 2002, p. 111
3 Voinea, M, G – Finanțe locale , p. 32
4 Dascălu, E, D – Sistemul bugetar în Rom ânia, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucure ști, 200 6, p. 15 9

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

6
Bugetele locale reprezintă partea principală a finanțelor publice locale care reflectă
raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizării acțiu nilor
social culturale, economice și de altă natură din competența autorităților administrației publice
locale 5.
Prin intermediul bugetului local sunt realizate fundamentarea surselor de venituri,
dimensionarea corectă a cheltuielilor (proiectarea lor în limita veniturilor), stimularea inițiativei
locale, exercitarea controlului asupra cheltuielilor efectuate din fondurile locale.
Bugetul local este un instrument al politicilor economice aflat la dispoziția autorităților
administrației publice locale uti lizat pentru stabilirea strategiilor de dezvoltare economico –
socială și a planurilor de investiții. ,,Fundamentarea priorităților și a opțiunilor privind acțiunile
social culturale, economice, servicii le publice care urmează să se finanțeze din bugetul loc al,
precum și măsurile necesare în vederea încasării veniturilor se realizează în procesul elaborării
și adoptării bugetului local” 6.
Bugetele locale ca parte componentă a finanțelor publice locale oglindesc cerințele de
fonduri financiare necesare concr etizării acțiunilor economice, sociale, culturale, servicii lor
publice și de dezvoltare ale autorităților administrației publice, precum și modalitatea de
obținere a resurselor financiare pe întreaga durată a unui exercițiu financiar.
În cadrul bugetului consolidat o componentă specială și independentă o reprezintă
bugetele locale. Între acestea si bugetul administrației centrale de stat au loc relații de transferuri
de fonduri și sume defalcate de la buget de care beneficiază administrația publică locală .
În calitate de instrument de conducere și reglare a activității financiare, bugetele locale
se manifestă în următoarele direcții :
a) determinarea volumului și struct urii resurselor financiare aferente diver selor activități,
inclusiv în fundamentarea deciziilor din punct de vedere financiar și stabilirea condițiilor
în care se apelează la diferite surse de finanțare
b) exercitarea controlului financiar asupra activităților e conomice și sociale prin prisma
cerințelor de oportunitate și eficientă în angajarea resurselor
c) fundamentarea condițiilor de realizare a echil ibrului financiar la nivelul diferitelor entității,
având în vedere corelația rațională a nevoilor de resurse financiare și a posibilităților de
procurare a resurselor acoperitoare
În acest sens, este de luat în considerare căutarea de soluții alternativ e pentru
favorizarea echilibrului financiar și a capacității de plată în condițiile folosirii eficiente a
resurselor financiare. Având în vedere acest rol al bugetelor, în cadrul finanțelor publice locale

5 Voinea, M, G – Finanțe locale , p. 32
6 Cigu, E – Finanțe publice locale, Ed. Tehnopress, Iași, 2011, p. 62

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

7
se urmăresc corelațiile între veniturile și cheltui elile bugetelor locale, urmărind echilibrul
financiar în contextul cerințelor de minimizare a cheltuielilor și maximizare a veniturilor,
pentru un anumit nivel de furnizare a servicii lor publice.
Din punct de vedere al modului în care se exercită p uterea și al organizării
administrative – teritoriale a României bugetele locale sunt constituite din bugetele orașelor,
bugetele comunelor, bugetele municipiilor și bugetele județelor.
În toate orașele, comunele sau municipiul București bugetele locale sunt elaborate și
administrate autonom în conformitate cu reglementările din legea finanțelor publice locale.
Prin așezarea autonomiei locale la baza organizării și funcționării organelor
administrației publice locale, între bugetele unităților administra tiv teritoriale sunt relații de
interconexiune, prin care se redistribuie resursele bănești în vederea satisfacerii cerințelor
colective.
Finanțele instituțiilor publice locale și servicii lor publice reprezintă o altă componentă
a finanțelor publ ice locale care reflectă resursele bănești ce se mobilizează și utilizează direct
de către acestea.
Instituțiile și servicii le publice locale se deosebesc între ele prin modul de finanțare. În
timp ce unele se finanțează integral din venitu rile proprii , altele folosesc doar parțial bani
din bugetele locale. Ultima categorie o reprezintă cele la care unica sursă de finanțare provine
de la bugetele locale.
Veniturile proprii ale instituțiilor și servicii lor publice de interes local pot prove ni din
taxe, chirii, tarife pentru manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, studii,
proiecte, valorificări de produse din activități proprii, prestații editoriale.
Instituțiile și servicii le publice locale mai pot utiliza în ved erea desfășurării activității
lor mijloace materiale și resurse bănești primite de la persoane fizice și juridice sub formă de
donații și sponsorizări.
Veniturile și cheltuielile cuprinse în bugetele locale, în bugetele instituțiilor si
servicii lor publice locale, din bugetele acțiunilor finanțate din venituri în afara bugetului local
se grupează, după criteriile unitare aprobate prin clasificație bugetară.
Sfera finanțelor locale s -a lărgit pe măsura descentralizării acțiunilor și servicii lor
publice care implică resurse bănești mai mari ce se administrează de către autoritățile
administrației publice locale.
Finanțele locale au înregistrat mutații cantitative și calitative pe planul resurselor
bănești ce se mobilizează la nivelul unităților administrativ t eritoriale și al servicii lor publice
locale. Finanțele locale exercită influență însemnată asupra satisfacerii unor cerințe de
servicii publice ale locuitorilor.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

8

1.2. AUTONOMIA LOCALĂ ȘI RELAȚIA CU LATURA
FINANCIARĂ

1.2.1 .Conceptul de autonomie locală

La nivelul unităților administrativ -teritoriale, administrațiile publice locale, sunt
orânduite și funcționează av ând ca temelie următoarele principii: autonomiei locale,
descentralizării servicii lor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale,
legalității și al consultării cetățeniilor în privința rezolvării problemelor de interes deosebit7.
Caracterul de stat național, unitar și indivizibil nu poate fi pus în discuție de aplicarea
princ ipiilor enunțate anterior8.
Carta europeană de la Strasbourg menționează faptul că: “ Prin autonomie locală se
înțelege dreptul și capacitatea efectivă pentru colectivitățile locale să reglementeze și să
administreze în cadrul legii, sub propria lor răspundere și în favoarea populației respective, o
parte importantă din treburile publice ”9.
Dreptul și capacitatea efectivă de a administra treburi publice se exercită prin consilii
sau adunări formate de membrii aleși prin vot liber, secre t, egal, direct și universal care pot
dispune de organe executive responsabile în fața lor.
Autonomia locală, după accepțiunea Cartei europene de la Strasbourg se
individualizează prin anumite trăsături:
 exprimă atât dreptu l, cât și capacitatea autorităților administrației publice locale de a
reglementa și administra o parte importantă a treburilor publice. Această trăsătură necesită
delimitarea chestiunilor publice ce se pot administra de către autoritățile administrației
publice locale de cele ce revin autorităților administrației centrale;
 dreptul și capacitatea de a reglementa și administra activitățile publice locale se
exercită în cadrul legii, respectiv ținând seama de prevederile constituției și ale altor legi.
Autono mia locală, în calitate de principiu de organizare și funcționare al autorităților
administrației publice locale, se poate manifesta numai în limitele prevederilor din constituția
unui stat și a altor reglementări legale;

7 Legea nr. 215 din 2001 a administraț iei publice locale , publicată î n Monitorul Ofic ial nr. 204 din 23 aprilie 2001,
art. 2, al. 1
8 Legea nr. 215 din 2001 a administraț iei publice locale , art. 2, al. 2
9 Carta europeană pentru autonomie locală, Strasbourg, 15 oct.1985, art.3 (ratificată de Parlamentul României prin
Legea 199/1997)

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

9
 reglementarea și administrarea une i părți importante din treburile publice se
realizează sub propria răspundere și în beneficiul populației. Această trăsătură a autonomiei
locale reflectă răspunderea autorităților.
 autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale drept ul ca, în
limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod
expres în competența altor autorități publice.
Sfera autonomiei locale depinde, după Carta Europeană, de următoarele
condiții10:
 Competențele de bază ale colectivităților locale să fie fixate prin Constituție sau prin
lege. Această dispoziție nu împiedică a se atribui colectivităților locale competențe în
scopuri specifice, în conformitate cu legea;
 Colectivitățile locale dispun în cadrul legii de liber tatea totală de a-și exercita
inițiative în orice chestiune care nu este exclusă din câmpul competențelor lor sau care nu
este atribuită unei alte autorități;
 Exercițiul responsabilităților publice trebuie, de o manieră generală, să revină de
preferință ac elor autorități care sunt cele mai apropiate de cetățeni.
Atribuirea unei răspunderi unei alte autorități trebuie să țină cont de amploarea, de natura
sarcinii și de exigențele de eficacitate și de economie;
 Compet ențele încredințate colectivităților locale trebuie să fie în mod normal
integrale. Ele nu pot fi limitate de către o altă autoritate centrală sau regională decât prin lege;
 În cazul delegării puterilor de către o autoritate centrală sau regională, colecti vitățile
locale trebuie să dispună pe cât posibil de libertatea de a adapta acțiunea lor la condițiile
locale;
 Colectivitățile locale trebuie să fie consultate, pe cât posibil în timp util și de o
manieră apropiată, în cursul procesului de planificare și de luare a deciziei pentru toate
cheltuielile care le privesc direct.
Organizarea și funcționarea administrației publice locale pe baza autonomiei presupune
o latură juridică, care se reflectă prin asigurarea personalității juridice a unităților administrat iv
teritoriale. Colectivitățile locale se pot organiza și administra autonom dacă sunt subiecte de
drept, au capacitatea de a realiza atribuții ile prevăzute de lege, dispun de resurse financiare și
au dreptul de a administra un patrimoniu distinct. Descent ralizarea fiscală reprezintă un factor
important de influență asupra autonomiei unei administrații locale. În măsura în care o

10 Carta Europeană pentru autonomie locală, art.4

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

10
administrație locală beneficiază de sume și transferuri de la administrația centrală, depinde de
aceasta și are o capacitate redu să de a adopta decizii cu privire la servicii le pe care le furnizează
cetățenilor.
Prin descentralizarea fiscală, autoritățile administrației publice locale sunt investite
cu dreptul de a institui și administra unele impozite și taxe pentru a asigura resur sele
financiare necesare acoperirii cheltuielilor din bugetele locale. În același timp ,
descentralizarea fiscală încurajează autoritățile administrației publice locale să organizeze și
dezvolte acțiuni din care să rezulte venituri ce pot acoperi consumur ile de utilități publice
furnizate pe plan local.
Descentralizarea fiscală se realizează în forme diferite11:
 delimitarea unei baze fiscale a administrației locale și acordarea dreptului de a decide
asupra exploatării ei; baza impozabilă propr ie favorizează procesul decizional local de
colectare și administrare a impozitului;
 bazele de impozitare și cotele de impozitare sunt de competența autorităților
administrației publice locale, dar colectarea și administrarea veniturilor se realizează la n ivel
central;
 autoritățile administrației centrale colectează și administrează veniturile generate de
o bază impozabilă, iar autoritățile administrației publice locale determină baza de impozitare;
 autoritățile administrației publice locale hotărăsc asupra unor cote de impozitare ce
se adaugă la cele stabilite de administrația centrală la o bază de impozitare.
Trecerea unor venituri din impozite din competențele autorităților publice centrale la
dispoziția autorităților administrației publice locale depinde de anumiți factori:
 selectarea acelor obiective și acțiuni ce se pot administra mai bine prin baza de
impozitare de către autoritățile administrației publice locale;
 echitatea presupune urmărirea modului în care se repartizează impozitele locale,
respecti v povara fiscală locală și eventualele comportamente ale unor contribuabili ce suportă
diferențele de impozite;
 baza de impozitare să corespundă din punct de vedere al cerințelor informaționale
tehnice și administrative;
 corelarea impozitelor și taxelor at ribuite autorităților administrației publice locale cu
cheltuielile necesare funcționării servicii lor publice locale.

11 Capsková, S, – Problemele administrației locale, în Finanțe publice, Teorie și practică în tranziția central
europeană , Ed. Ars Longa, Iași, 1997, p.407

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

11
De asemenea, descentralizarea unor acțiuni și servicii poate să contribuie la
îmbunătățirea furnizării servicii lor publice, la creșterea e ficienței prin urmărirea corelației
dintre acțiunile locale și cheltuielile necesare.

1.2.2. Latura financiară a autonomiei locale

Autonomia locală implică dreptul autorităților administrației publice locale de a
dispune de resurse bănești și de a le utiliza în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de
lege, de a -și elabora bugetul, de a urmări execuția bugetului, denumită, uneori, autonomie
financiară.
După unele păreri, autonomia financiară este dependentă de anumite condiții12:
 autori tățile administrației publice locale trebuie să dispună de resurse bănești proprii
în măsură suficientă în vederea realizării atribuțiilor prevăzute de lege;
 autoritățile administrației publice locale să fie autorizate să determine propriile
venituri și cheltuieli și să elaboreze bugete previzionale;
 autoritățile administrației centrale să exercite control asupra modului de reglementare
și administrare a treburilor publice locale.
Autonomia juridică și financiară se materializează în constituirea autorităților
administrației publice locale în calitate de persoane juridice distincte, dotate cu buget propriu,
voință financiară independentă, suveranitate normativă în domeniul gestiunii financiare și
neadmiterea controlului administrației centrale.
Carta Europeană privind autonomia locală recomandă anumite principii pentru formarea
și administrarea resurselor financiare locale13:
a) Politica economică națională să ofere colectivități lor locale suficiente resurse p roprii,
de care sunt libere sa dispună în exercitarea calităților cu care au fost investite;
b) Proporționalitatea resurselor financiare ale colectivităților locale cu competențele
prevăzute de lege sau de constituție;
c) Cel puțin o parte din resursele financiare ale colectivităților locale trebuie s ă provină
din redevențe și din impozitele locale al cărui procent îl pot fixa ele însele în limitele legii;
d) Să existe o diversitate a sistemelor financiare pe care se bizuie resursele de care

12 Labie, F, – Finances locales , Dalloz, Paris, 1995, p.5.
13 Marinescu, R, T, – Finanț e publice modele de analiză ș i studii de caz , Ed. Economică, Bucureș ti, 2009 , pp.
350 – 351

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

12
dispun colectivitățile locale pentru a fi capabile să supravegh eze în mod practic evoluția reală
a cheltuie lilor bugetare de competența lor;
e) Sprijinul colectivităților locale mai slabe din punct de vedere financiar necesită
aplicarea unor proceduri de repartizare financiară justă sau măsuri echivalent e care să
corecteze efectele repartiției inegale a resurselor potențiale de finanțare cât și a sarcinilor ce
le revin. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să reducă libertatea de a opta a
colectivităților locale în domeniul lor propriu de responsabili tate;
f) Colectivitățile locale trebuie să fie consultate de o manieră apropiată asupra
modalităților de redistribuire a resurselor financiare;
g) Libertatea fundamentală a politici colectivităților locale în domeniul propriu de
competență să nu fie afecta tă de atribuirea de subvenții ;
h) În conformitate cu legea, colectivitățile locale trebuie să aibă acces la piața națională
de capitaluri pentru atingerea obiectivului de finanțare a cheltuielilor.
Pornind de la principiile enunțate de Carta eu ropeană privind autonomia locală asupra
resurselor financiare, Conferința miniștrilor europeni responsabili ai colectivităților locale din
1996 a recomandat și alte principii care să asigure condițiile pe plan financiar privind
autonomia locală:
 autonomia financiară a colectivităților locale, necesită creșterea responsabilității
electorilor locali în domeniul financiar și exercitarea unui control democratic efectiv din
partea aleșilor locali; colectivitățile locale trebuie să materializeze cheltuielile lor astfel
încât să nu pună în pericol autonomia din cauza unei îndatorări excesive;
 promovarea unei transparențe a cheltuielilor publice locale pentru a reduce și a
simplifica controlul administrativ asupra actelor colectivităților locale și respectării
legal ității și principiilor constituționale;
 normalizarea elaborării și executării bugetelor locale și conturilor colectivităților locale;
 autonomia financiară a colectivităților locale implică existența unui potențial fiscal pe
teritoriul propriu;
 autoritățile administrației publice locale să dispună, în cadrul limitelor fixate prin lege,
de o libertate mai mare în stabilirea redevențelor și a prețului utilizării servicii lor publice
locale, pentru a asigura calitatea servicii lor dorite de utilizatorii locali și pe de altă parte
echilibrarea bugetelor de funcționare a acestor servicii ;
 să existe dreptul autoritățile administrației publice locale de a stabili nivelul taxelor si
impozitelor în limitele prevăzute de lege
 recomandarea expresă pe care o primesc auto ritățile administrației publice locale este

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

13
de a evita diferențele între cotele sau bazele de impozitare locale pentru a evita ca o
presiune fiscală ridicată să nu fie compensată de o mai bună eficacitate a servicii lor
publice locale. Presiunea fiscală lo cală poate avea drept consecințe cum ar fi:
schimbarea domiciliului pentru unii contribuabili, mutarea unor firme în alte localității,
apariția unor dezechilibre în dezvoltarea locală.
În cadrul autonomiei locale se poate delimita latura financiar ă, care exercită influență
directă și hotărâtoare asupra capacității de a reglementa și administra treburile publice de către
autoritățile administrației publice locale, ce se individualizează prin următoarele trăsături :
 asigurarea dreptului autorităților administrației publice locale de a elabora, aproba și
executa bugetul propriu. Veniturile și cheltuielile autorităților administrației publice
locale se prevăd pentru fiecare exercițiu financiar în bugetele locale;
 reglementarea unor competențe ale autori tăților administrației publice locale de a
determina și administra veniturile proprii formate din impozite, taxe, contribuții în
condițiile legii;
 urmărirea execuției bugetare și rectificarea bugetelor locale pe parcursul exercițiului
bugetar;
 fundamentare a și aprobarea opțiunilor și priorităților în finanțarea cheltuielilor din
bugetele locale;
 utilizarea resurselor financiare ale autorităților administrației publice locale pe parcursul
execuției bugetare în condiții de eficiență;
 dreptul autorităților adm inistrației publice de a institui taxe speciale pentru funcționarea
unor servicii publice locale destinate unor persoane fizice și juridice;
 dreptul autorităților administrației publice locale de a decide asupra contractării unor
împrumuturi în condițiile legii.
Gradul de manifestare al laturii financiare din cadrul autonomiei locale este influențat
de modul de delimitare a competențelor asupra furnizării servicii lor publice, de diversitatea
și calitatea servicii lor publice, de programele de dezvo ltare ale unităților administrativ
teritoriale, de îmbunătățirea managementului cheltuielilor din bugetele locale.
Autoritățile administrației publice centrale pot stabili anumite responsabilități
autorităților administrației publice locale în procesul de descentralizare a unor servicii publice,
ori a cererii de noi servicii publice dar cu asigurarea resurselor financiare corespunzătoare
pentru realizarea atribuțiilor respective.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

14
Latura financiară a autonomiei locale înseamnă asigurarea unor drepturi ale
autorităților administrației locale în mobilizarea și administrarea resurselor bănești la
dispoziția comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.
Carta Europeană privind autonomia locală recomandă protejarea colectivităților locale
mai sărace prin aplicar ea unor proceduri de redistribuire financiară care să corecteze
inegalitățile în resursele de dezvoltare.
Latura financiară reprezintă o componentă importantă a autonomiei locale, care
exercită influență asupra capacității de decizie a autorităților admini strației publice locale.
Conform prevederilor Legii administrației publice locale nr.215/23 aprilie 2001
„comunele, orașele și județele sunt unități administrativ teritoriale în care se exercită
autonomia locală și în care sunt organizate și funcționează a utorități ale administrației
publice locale ”14.
Între autoritățile administrației publice locale din comune și orașe și autoritățile
administrației publice de la nivel județean se formează raporturi care sunt așezate pe
principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea
problemelor de interes local.
În spiritul principiului autonomiei locale, competențele autorităților administrației
publice locale se stabilesc prin lege și se exercită de autoritățile administr ației publice locale
care se găsesc cel mai aproape de cetățean.
În conformitate cu principiul autonomiei locale, autoritățile administrației locale
administrează, sau, după caz, dispun de resurse financiare precum și de bunuri proprietate
publică ale comu nelor, orașelor și județelor.
Autoritățile administrației publice centrale au obligația să consulte, înainte de
adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale
în toate problemele care le interesează direc t.
Autoritățile administrației publice locale au dreptul ca în limitele competențelor lor, să
coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice din țară sau din
străinătate. Comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de dr ept public, care au
patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.
Autonomia locală se reflectă prin organizarea și funcționarea administrației publice
locale în mod independent, asigurarea capacității de persoană juridică de drept public, a
dreptului de a elabora, aproba și executa bugetul propriu, de a stabili și percepe impozitele în
condițiile legii și de a administra resursele financiare.

14 Legea nr. 215 din 2001 a administraț iei publice locale , art 20, al 1 .

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

15
În sfera atribuțiilor Consiliilor locale se încadrează aprobarea bugetului local,
admi nistrarea resurselor financiare, executarea bugetului, aprobarea virărilor de credite, a
modului de utilizare a rezervei bugetare, a venitului de încheiere a exercițiului bugetar.
Primarul, în calitate de autoritate executivă, întocmește proiec tul bugetului local, contul
de încheiere a exercițiului bugetar pe care le prezintă spre aprobare Consiliului local, exercită
funcția de ordonator de credite, urmărește încasarea veniturilor și cheltuirea sumelor din
bugetele locale.
O altă lat ură a autonomiei locale se referă la dreptul autorităților administrației publice
locale de a stabili, urmări și încasa impozite și taxe în condițiile legii sau de a majora sau
diminua unele impozite și taxe. Autonomia locală se manifestă și în situația în care consiliile
locale, județene și Consiliul general al municipiului București stabilesc taxe speciale pentru
funcționarea unor servicii publice locale create în interesul unor persoane fizice și juridice.
Consiliile locale și județene și Consiliul Gener al al municipiului București au dreptul să decidă
asupra contractării de împrumuturi în condițiile prevăzute de lege.
Autonomia locală presupune și creșterea răspunderii autorităților administrației publice
locale în administrarea resurselor fina nciare locale, în dimensionarea cheltuielilor în limitele
veniturilor, în întărirea controlului asupra utilizării resurselor din bugetele locale și în
administrarea datoriei cu prudență.

1.3. PRINCIPIILE BUGETELOR LOCALE

Bugetele locale sunt, în acc epțiunea Legii nr. 273/2006, documentele prin care sunt
aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile unităților administrativ -teritoriale (comunele,
orașele, municipiile și județele). În materia principiilor care guvernează existența bugetelor
locale, regăsim principiile enunțate de Legea nr. 500/2002 pentru bugetul de stat: universalității
bugetare, publicități, unității, anualității, unității monetare și specializări bugetare. Este însă de
remarcat faptul că, pentru bug etele locale, este prevăzut și principiul echilibrului, potrivit căruia
„cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv "15. Imperativul
echilibrării bugetelor locale nu se impune numai autorităților locale, care trebuie să -și
dimensioneze cheltuielile în funcție de veniturile pe care le pot colecta în mod real, dar și
autorităților administrației publice centrale. În acest sens, conținutul principiului este întregit

15 Legea nr. 273/2006, Carta europeană privind autonomia locală, art.9, (L.199/1997)

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

16
prin raportare la dispozițiile art. 6 din Legea nr. 273/2006, potrivit căruia descentralizarea unor
activități, prin trecerea acestora în administrarea și finanțarea autoritarilor administrației publice
locale, trebuie însoțită de asigurarea unor resurse financiare corespunzătoare unității
administrativ – teritoriale vizate.

1.3.1. Principiile bugetare

În scopul asigurării unei gestionări corecte a resurselor financiare publice se
recomandă respectarea unor reguli tehnice cunoscute sub denumirea de principii bugetare.
Aceste a sunt reprezentate, potrivit Legii finanțelor publice, de principiile universalității;
unității; neafectării veniturilor; anualității; specializării; unității monetare; publicității .
De-a lungul vremii, în construcția și executarea bugetelor publice s -au impus o serie de
reguli și condiții, transformate ulterior în adevărate principii, respectate într -o măsură mai mare
sau mai mică de toate guvernele în ceea ce privește administrarea și gestionarea banului public.
Procedura sau procesul bugetar reprezintă totalitatea operațiunilor și actelor cu caracter
administrativ, tehnic și normativ efectuate de organele de specialitate ale statului în vederea
întocmirii, aprobării, executării și raportării bugetului de stat și a celorlalte bugete prin
intermediul căro ra se gestionează fondurile publice.
În toate fazele procesului bugetar, referitor la elaborarea, execuția și raportarea execuției
bugetului, s -au impus o serie de reguli și principii de a căror respectare depinde în mare măsură
buna sau proasta administr are și gestionare a fondurilor publice ale unei națiuni.
Ultimele reglementări românești în materie stipulează următoarele principii și reguli de
bază cu privire la elaborarea, aprobarea, executarea și raportarea bugetului de stat.
A) Principii
a) principiul universalității;
b) principiul publicității;
c) principiul unității;
d) principiul anualității;
e) principiul specializării bugetare;
f) principiul unității monetare.
Față de principiile și regulile din cadrul procesului bugetar românesc, de -a lungul
timpului s -au impus, cristalizat și aplicat și altele, adiacente sau complementare lor, cum ar fi:

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

17
 principiul neafectării veniturilor care nu se substituie principiului universa lității bugetare
și este complementar acestuia;
 principiul realității;
 principiul echilibrului aplicat în execuția bugetară a Uniunii Europene.
Trebuie menționat că unele dintre principiile enunțate și-au pierdut în mare măsură
semnificația pe care o aveau la un moment dat, în perioada în care ele s -au impus (de exemplu,
principiul echilibrului bugetar), iar altele au fost adaptate noilor concepții privind rolul
finanțelor publice în epoca contemporană. Modul în care se aplică ele în practică diferă însă de
multe ori de la o țară la alta.
a) Principiul universalității bugetare . Potrivit reglementărilor românești, acesta constă în
aceea că: „ veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute, veniturile nu
pot fi afectate direct unei anum e cheltuieli bugetare, cu excepția donațiilor și a sponsorizărilor,
care au stabilite destinații distincte "16.
Princi piul universalită ții bugetare stabilește că veniturile și cheltuielile în sume brute
sunt prevăzute în buget în totalitate fără a fi stabili te o destinație precisă pentru anumite
cheltuielile bugetare, fac excepție doar donați ile și sponsorizările. Această regulă clară și severă
are drept scop înlesnirea controlului financiar al servicii lor publice oferite de stat.
În cazul bugetelor anexe acest principiu se aplica mai greu, iar pentru bugetele finanțate prin
mijloace extrabugetare fiind si mai nepotrivit.
Avantajele respectării principiului universalității sunt:
• permite cunoașterea cât mai exactă a volum ului total al veniturilor și cheltuielilor publice,
precum și a corelației existente între anumite venituri și cheltuieli care se află în conexiune
strânsă;
• conferă Parlamentului dreptul de control asupra cuantumului total al veniturilor și
cheltuielilor publice.
De aceea, principiul neafectării veniturilor nu trebuie confundat cu regula
universalității bugetare, chiar dacă cele două principii pot avea consecințe similare.
Din această regulă înțelegem că ansamblul venitu rilor publice trebuie să acopere ansamblul
cheltuielilor publice. Potrivit principiului neafectării veniturilor nu este permis, ca un anume
venit să fie destinat unei anumite cheltuieli, cum se întâmplă în cazul bugetelor anexe și al
bugetelor din m ijloace extrabugetare. Nu se poate admite ca un anumit grup de contribuabili
să poată dispune ca impozitele plătite de ei să fie dirijate la finanțarea unor servicii ai căror
beneficiari direcți sunt chiar ei. În plus, nerespectarea acestei reguli poate du ce la risipă,

16 Lege nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanț ele publice p ublica tă în Monitorul Oficial nr. 597 din 13 august
2002 art. 8

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

18
asigurându -se, pe această cale, finanțarea unor cheltuieli, dacă acestea nu sunt st rict necesare
în acel momentul.
b) Principiul publicității stabilește că sistemul bugetar este deschis și transparent, acest
lucru realizându -se prin17:
– dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;
– publicarea actelor normative prin care au fost aprobate bugetele, precum și a conturilor
anuale de execuție a acestora;
– mijloacele de informare în masă au acces la difuzarea tuturor informați ilor cu privire la
conținutul bugetului de stat, exceptând informațiile și documentele nepublicabile,
prevăzute de lege.
Principiul publicit ății conține reglementarea potrivit că reia buge tul public este adus la
cunoștinț a opiniei publice cu ajuto rul mijloacelor de informare în masă î n faza de proiect, dar
și în forma finală după aprobarea parlamentului și ratificarea ei de către guvern, când legea se
publică în Monitorul Oficial. Fac excepție de la acest principiu documentele și informațiile cu
caracter secret.
c) Principiul unității obligă ca „veniturile și cheltuielile bugetare să se înscrie într – un
singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice
cheltuite"18. Regula unității are drept sc op, așadar, evitarea dispersiei operațiilor financiare ale
statului în documente multiple pentru a se facilita pe această cale controlul exercitat de
parlament. Toate veniturile și toate cheltuielile de stat trebuie să figureze într -un singur
document „bug etar", pentru garantarea sincerității și pentru asigurarea clarității bugetizării.
Prin construcția de bugete din fonduri speciale, dar mai ales a unor bugete din mijloace
extrabugetare, se produce acel fenomen de „debugetizare", care determină scoaterea f ondurilor
publice de sub regulile și principiile care s -au impus de -a lungul vremii în gestionarea și
administrarea banului public.
Dacă bugetele anexe la Legea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat
încalcă unele principii ale drept ului bugetar, principiul neafectării veniturilor, cele constituite
din fondurile mijloacelor extrabugetare, încalcă și regula controlului parlamentului, întrucât
resursele publice constituite prin acest sistem de bugete se aprobă de ordonatorii de credite
ierarhic superiori, context în care ele constituie o excepție reală de la regula unității bugetare.
Deși unitatea bugetară prezintă o serie de avantaje, în tot mai multe state contemporane
s-a renunțat la respectarea deplină a acestui principiu, preferându -se procedeul pluralității
bugetare. Astfel, pe lângă bugetul statului care este considerat un buget ordinar sau general, se

17 Idem, art. 9
18 Idem, art. 10

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

19
întocmesc și alte bugete publice: conturi speciale, bugete extraordinare, bugete anexe, bugete
autonome, bugete ale fondurilor spec iale etc.
Derogările principiului unității bugetare sunt: conturile speciale ale tezaurului public;
bugetele extraordinare; bugetele anexe; bugetele autonome; rectificarea legilor bugetare anuale;
bugetele referitoare la unele cheltuieli accidentale sau în caz de urgență
Restrângerea aplicării acestui principiu al unității bugetare este influențată și de
autonomia financiară a unor instituții publice și care își întocmesc bugete autonome, iar altele
bugete anexe. Astfel, din punct de vedere financiar, acest e instituții sau regii publice
funcționează ca întreprinderi private, care utilizează resursele proprii pe seama cărora, de
regulă, își acoperă cheltuielile exclusiv.
d) Princ ipiul anualității presupune ca „veniturile și cheltuielile bugetare să fie aprobate pe o
perioadă de un an, perioadă care corespunde și exercițiului bugetar"19. În România s – a
adoptat regula ca exercițiul bugetar să coincidă cu anul calendaristic.
Acest pr incipiu a fost adoptat în majoritatea țărilor lumii, din necesități care țin mai
degrabă de posibilitatea exercitării controlului parlamentar asupra activității executivului,
referitor la bugetul public, prin aprobările și rectificările de buget care se i mpun în cursul
anului, deci pe perioade relativ scurte, care permit un control mai eficient din partea forului
legislativ.
e) Principiul specializării bugetare. În contextul practicilor generale, precum și în cel al
reglementărilor românești, acest princ ipiu presupune ca „veniturile și cheltuielile bugetare să
se înscrie și să se aprobe în buget pe surse de proveniență, respectiv pe categorii de cheltuieli
grupate după natura economică și destinația lor, potrivit clasificației bugetare"20.
Acest prin cipiu se bazează pe clasificația bugetară, care trebuie să fie simplă și clară
pentru a fi înțeleasă și de către persoanele fără o pregătire specifică. Astfel, ea trebuie să ofere
o imagine privind:
 sursele de proveniență ale veniturilor; care sunt impozit ele directe; care sunt impozitele
indirecte; ce loc ocupă fiecare impozit în ansamblul veniturilor fiscale; care sunt
veniturile extraordinare;
 destinațiile cheltuielilor, în cadrul grupării economice (curente și de capital), în cadrul
grupării funcționale (pe ramuri și domenii de activitate, către care sunt orientate
resursele) și al grupării administrative, pe instituții ai căror conducători sunt ordonatori
de credite bugetare.

19 Idem, art. 11
20 Idem, art. 12

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

20
f) Principiul unității monetare obligă ca ,,toate operațiunile bugetare să fie e xprimate în
monedă națională’’21.
g) Principiul echilibrului bugetar; Acest principiu reprezenta odată o cerință de bază în teoria
finanțelor publice clasice. El funcționa în majoritatea țărilor lumii, aceasta până aproximativ
în perioada crizei economice din 1929 -1933, când, pentru a -i înlătura consecințele și pentru
a preîntâmpina și altele, majoritatea țărilor lumii au încercat practica „bugetelor ciclice",
elaborate pe un număr mai mare de ani, în variante de genul:
 crearea unui fond de rezervă bugetară ;
 crearea fondului de egalizare;
 tehnica amortizării alternative, sisteme și tehnici care însă nu au dat rezultatele
scontate referitor la echilibrarea bugetară.
În prezent, majoritatea țărilor lumii își construiesc bugetele cu deficit, care variază ca
pondere în produsul intern brut, în funcție de politicile bugetare pe care le adoptă partidele
politice aflate la guvernare în acea perioadă.
Teoria potrivit căreia un deficit bugetar menținut în limite controlabile, care să nu
depășească 3% din produsul intern brut, să nu fie acoperit prin emisiune suplimentară de
monedă și să fie folosit cu predilecție pentru finanțarea unor cheltuieli publice care duc la
crearea unor potențiali factori productivi în societate, a fost îmbrățișată de tot mai multe state,
printre care și România, care și ea a început să -și construiască bugetele de stat, în acest fel
începând chiar cu primul an după revoluție, cu anul 1990.
Principiul echilibrului bugetar nu este respectat în practica bugetară întrucâ t bugetele
publice se întocmesc cu deficit. În aceste condiții, pentru acoperirea cheltuielilor bugetului
public se interzice recurgerea la emisiunea monetară sau le finanțarea directă de către bănci.
Când apar goluri temporare de casă, acestea pot fi acop erite, pe intervalul de timp până
la încasarea veniturilor, pe seama resurselor aflate în conturile trezoreriei generale a statului
stabilite de Ministerul Finanțelor Publice și în completarea acestora se apelează la emiterea de
titluri de stat.
În cadrul anului bugetar, distingem atât echilibrul bugetar pe parcursul execuției, cât și
echilibrul bugetar la sfârșitul anului.
– Resursele financiare alocate bugetelor locale pentru a se realiza compensarea nu
trebuie să lezeze aplicarea politicilor bugetare a le administrației publice locale în domeniul
lor de competență.

21 Idem, art. 13

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

21
– Autoritățile administrației publice locale utilizează conform legii sumele defalcate
care au destinație specială .

B) Reguli
a) cheltuielile bugetare au o destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările
conținute în legi specifice și legile bugetare anuale22;
b) ,,în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative ale căror prevederi
atrag micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii au
obligația să prevadă și mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de res urse sau
plusului de cheltuieli ”23.

1.3.2. Principiile specifice bugetelor locale

O serie de principii noi au fost introduse prin Legea nr. 273/2006, ele nefiind de găsit în
vechea reglementare.
Principiul solidarității24
Prin politicile bugetare locale se poa te realiza ajutorarea unităților administrativ –
teritoriale, precum și a persoanelor fizice aflate în situație de extremă dificultate, prin alocarea
de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local.
Din fondul de rezervă bugetară constitui t în bugetul local consiliile locale, județene sau
Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către
unitățile administrativ -teritoriale aflate în situații de extremă dificultate, la cererea publică a
primarilor acestor unități administrativ -teritoriale sau din proprie inițiativă.
Principiul consultării
Principiul consult ării ,,impune consfătuirea între autoritățile centrale și autoritățile
administratiei publice locale asupra procesului de alocare a fondurilor de la bugetul de stat
către bugetele locale’’25.

22 Idem, art.14, al.1
23 Idem, art.15, al.1
24 Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale , publicată în Monitorul Oficial nr. 618 din 18.07.2006, art.
15
25 Idem, art. 18

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

22
Principiul autonomiei locale financiare26
Principiul Autonomiei financiare locale stabilește următoarele prevederi:
a) Unitățile administr ativ – teritoriale au dreptul să primească fonduri suficiente pe care organele
adimistrației publice locale le pot folosi pentru ași în deplini sarcinile, în limitele p revăzute de
lege.
b) Autoritățile administrației publice locale dispun de calitatea de a impune nivelul taxelor și
impozitelor în condițiile prevăzute de lege.
c) Resursele financiare alocate bugetelor locale pen tru a se realiza compensarea nu trebuie sa
lezeze aplicarea politicilor bugetare ale administrației publice locale în domeniul lor de
competență.
d) Autoritățile administrației publice locale utilizează conform legii sumele defalcate care au
destinație spe cială.
Principiul proporționalității
Principiul proporționalității face legătura directă cu descentralizarea financiară prin
faptul că articloul din lege menționează că ,,resursele financiare ale unităților administrativ –
teritoriale trebuie sa fie proporționale cu responsabilitățile autorităților publice locale stabilite
prin lege ”27.

26 Idem, art. 16
27 Idem, art. 17

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

23

CAPITOLUL 2

AUTORITĂȚILE P UBLICE LOCALE , VENITURILE ȘI
CHELTUIELILE INSTITUȚIEI PUBLICE

2.1. COMPETENȚELE ȘI RESPONSABILITĂȚILE
AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE

Conform prevederilor Legii Administrației Publice Locale ,,autoritățile administrației
publice locale au fost investite cu dreptul la resurse proprii pe care le pot gestiona potrivit
atribuțiilor prevăzute prin lege”28.
Autoritățile administrației publice locale, cu responsabilități în elaborarea și aprobarea
bugetelor locale, se împart în două categorii așa cum este prezentat și în figura 1.1:
– autorități deliberative: consiliile locale ale municipiilor, orașelor, comunelor și sectoarele
municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București;
– autorități executive: primarii, primarii de s ectoare și primarul general al Municipiului
București. Autoritățile executive sunt și ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale,
alături de președinții consiliilor județene .

28 Legea nr. 215 din 2001 , a administraț iei publice locale

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

24

Autorități publice l ocale – competențe și responsabilități

Autoritățile Ordonatorii Atribuții
publice locale principali de credite

Figura 1.1 – Aribuțiile principalelor organe ale administrației publice locale cu rol în
elaborarea și aprobarea bugetelor local.

2.1.1. Calitățile și răspunderile comune ale autorităților deliberative și
executive
“Competențele și responsabilitățile autorităților administrației publice locale
(autorități deliberative și autorități executive), precum și a președinților consiliilor județene
sunt următoarele ”29 :
a) elab orarea și aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la termenele
și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta lege;
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale,
precum și a oricăror al te venituri ale unităților administrativ -teritoriale, prin compartimente
proprii de specialitate, în condițiile legii;

29 Năstase , I, G – Buget ș i trezorerie p ublică (ghid de studiu), Ed. Pro Universitaria, Bucureș ti 2013, pp.77 -78

-întocmesc proiectul
de buget;
-elaborează pr ognoza
pe următori 3 ani;
-întocmesc
programul de
investiții publice;
-întocmesc contul
anual de execuție a
bugetului.

Primarii;
Președinții
consiliilor
județene;
Primarul
general al
Municipiului
București

Consiliile
locale;
Consilii
județene;
Consiliul
general al
Municipiului
București

– aprobă bugetul local;
– aprobă contul anual de
execuție a bugetului;
– aprobă împrumuturile
contractate de
administrația publică
locală;
– stabilesc taxele și
impozitele locale. AUTORITĂȚI
EXECUTIVE

AUTORITĂȚILE
DELIBERATIVE

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

25
c) urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe
parcursul anului bugetar, în condiții de echil ibru bugetar;
d) stabilirea și urmărirea modului de prestare a activităților din domeniul servicii lor
publice de interes local, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor
operatori economici specializați ori servicii publice de interes local, urmărindu -se eficientizarea
acestora în beneficiul colectivităților locale;
e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților
administrativ -teritoriale;
f) contractarea directă de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung,
și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din acestea;
g) garantarea de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și
urmărirea achitării la scadență a obligațiilo r de plată rezultate din împrumuturile respective de
către beneficiari;
h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare, în condiții de
eficiență;
i) stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuie lilor publice
locale;
j) elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare
în perspectivă a unităților administrativ -teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
k) îndeplinirea și a altor atribuții , compete nțe și responsabilități prevăzute de dispozițiile
legale.

2.1.2. Consiliul local

 Constituirea și componența consiliilor locale
Consiliile locale sunt compuse din consilier i aleși prin vot direct, universal egal și secret.
Numărul consilierilor este stabilit prin lege, în funcție de numărul locuitorilor din fiecare
localitate. În cazul localității Bragadiru consiliul local are 17 consilierii.
Metodologia consti tuirii vizează aspecte precum: validarea rezultatului alegerilor ,
perfectul procedează la convocarea consiliului în ședința de constituire, în termen de 20 de zile
de la desfășurarea alegerilor. Prima ședință este legal constituită dacă sunt prezenți cel p uțin
două treimi din numărul consilierilor aleși, în cazul neîndepliniri acestei condiții consiliul este
convocat de către prefect peste trei zile, dacă nici în această ședință nu este întrunit cvorumul
necesar desfășurări ședinței , consilierii sunt convoc ați trei zile mai târziu , aceasta este ultima

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

26
posibilitate a consilierilor de a -și păstra mandatul. Prefectul declară vacante posturile
consilierilor care au absentat nemotivat la cele 3 convocări anterioare dacă aceștia nu pot fi
înlocuiți de suplinitori înscriși pe listele de candidații la alegerii30. Ordinul prefectului prin care
se declară vacante locurile consilierilor respectivi poate fi atacat în instanță în termen de 5 zile.
Lucrările primei ședințe, recte cea de constituire sunt prezidate de către c onsilierul cel mai în
vârstă asistat de doi dintre cei mai tineri consilieri31. Validarea fiecărui consilier se face de către
consiliu, în plen la propunerea comisiei de validare constituită în acest sens. Persoana asupra
căreia se pronunță votanții, nu a re drept de vot pentru validarea sau invalidarea propriului
mandat. Decizia validării sau invalidării mandatelor poate fi atacată în instanță de contencios
administrativ de toți cei care sunt interesați într-o perioada care nu poate fi mai mare de 5 zile.
Instanța este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În cazul în care un consilier renunță
la mandat sau refuză să depună jurământul , primului supleant de pe lista alianței politice sau a
partidului politic respectiv i se supune la vot mandatul, dacă în prealabil partidul sau alianța pe
listele căreia a candidat confirmă apartenența acestuia la partid. ,,După validarea mandatelor
și depunerea jurămintelor de către cel puțin două treimi din numărul membrilor consiliului local
consilierul care a condus ședință declară consiliul legal constituit ”32.
 Atribuțiii le consiliului local
Conform legii Administrației publice locale consiliile locale îndeplinesc diferite atribuții , din
care redau următoarele amănunte 33:
1. Atribuții privind dezvoltarea economico -socială și de mediu a orașului:
a) aprobă la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite modul de utilizare a
rezervei bugetare și contul de încheierea execuției bugetare;
b) aprobă la propunerea primarului, contractarea și/sau gara ntarea împrumuturilor, precum și
contractarea de datorie public ă locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unității
administrative – teritoriale, în condiț iile legii;
c) stabilește și aprobă impozitele și taxele;
d) aprobă, la propunerea primarului documentațiile tehnico -economice pentru lucrările de
investiții de interes local;
e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economic, social și de mediu a unităților
administrative – teritoriale;
f) asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și conformării cu
prevederilor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și

30 Legea nr.215/2001, art. 31, al. 3
31 Idem, art. 32, al. 1
32 Idem, art. 36
33 Idem, art. 38, al. 2

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

27
gospodărir ii apelor pentru servic iile furnizate cetățenilor.
2. Atribuții privind administrarea domeniului public și privat al orașului :
a) hotărăște darea în administrare, concesionare sau închi riere a bunurilor proprietate publică a
municipiului, comunei sau orașului, după caz, c ât și a servicii lor publice de interes local;
b) hotărăște vânzarea , concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată ale orașului;
c) avizează sau aprobă documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localității;
d) atribuie sau schimbă, în condițiile legii denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes
public local.
3. Atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni :
a) hotărăște acordarea unor sporuri și a altor facilități, potrivit legii, persona lului sanitar și
didactic;
b) sprijină activitatea cultelor religioase;
c) poate solicita informații și rapoarte de la primar, viceprimar și de la șefii organismelor
prestatoare de servicii și de utilitate public de interes local;
d) aprobă construirea locuințelor sociale , criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale și a
unităților locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa.
4. Atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern:
a) hotărăște cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau străine, în vederea
finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii, sau proiecte de interes local;
b) decide înfrățirea orașului cu alte unității administrativ – teritoriale din alte țări;
c) stabilește în condițiile legii cooperarea sa u asocierea cu alte unității administrativ – teritoriale
din țară sau străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și/sau internaționale ale
autorităților administratiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

2.1.3. Primarul
Primarii sunt aleși prin vot direct de către cetățenii români car e au împlinit vârsta de 18
ani, inclusiv de ce i care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor34. Durata mandatul este de
4 ani. ,,Primarii orașel or, municipiilor, comunelor, sectoarelor municipiului București și
primarul municipiului București sunt aleși în circumscripții electorale prin scrutin
uninominal”35. Comunele și orașele au câte un primar și un viceprimar, iar orașele reședință de
județ, c âte 2 viceprimari, aleși în condițiile legii. Primarul își poate exprima punctul de vedere

34 Legea nr. 115/2015 privind s tatutul aleșilor locali a fost publicată î n Monitorul Oficial, Pa rtea I, nr. 349 din
20 mai 2015, art 3, al. 1
35 Idem art.4

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

28
la ședințele consiliului local asupra tuturor problemelor care se dezbat. În timpul exercitării
mandatului primarul își suspendă contractul de muncă la instituțiil e publice, regiile autonome,
companiile naționale, societățile comerciale cu capital majoritar de stat sau societățile
comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau județene. Primarul este remunerat pe
întreaga perioadă a exercitării mandatului cu o indemnizație stabilită de lege. Primarul
îndeplinește o funcție de autoritate publică. El controlează și conduce aparatul de specialitate
al autorităților administrației publice locale și este în același timp șeful administrației publice
locale. Primar ul nu poate profita de ,,sporul de vechime și nici de alte sporuri prevăzute de
lege”36. Primarul reprezintă orașul sau comuna în relațiile cu persoanele juridice române sau
străine, cu alte autorității, dar și în justiție.
Conform legii, primarul îndepl inește următoarele atribuții37:
1. Atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii :
a) îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă și de autorit ate tutelară și asigură funcționarea
serviciilor publice locale de profil ;
b) atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a recensământului
2. Atribuții referitoare la relația cu consiliul local :
a) prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică,
socială și de mediu a unității administrativ -teritoriale;
b) prezintă la solicitarea consiliului local, alte rapoar te și informații;
c) elaborează proiecte de strategii privind starea economica socială și de mediu a unității
administrativ – teritoriale și le supune aprobării consiliului local.
3. Atribuții referito are la bugetul local:
a) exercită funcția de ordonator principal de credite;
b) întocmește proiectul buge tului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune
spre aprobare consiliului local;
c) inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emiterea de titl uri
de valoare în numele unității administrativ – teritoriale;
d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor
la organul fiscal, at ât a sediului social princi pal, c ât și a sediului secundar.
4. Atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor:
a) coordonează realizarea serviciilor de interes local prestate prin intermediul aparatului de
specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate

36 Legea 215/2001, art 57, al. 5
37 Idem Art. 63

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

29
publică de interes local;
b) ia măsuri pentru prevenirea și după ca z, gestionarea situațiilor de urgență;
c) ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților pentru
furnizarea serviciilor publice de interes local precum și a altor servicii publice stabilite pri n
lege;
d) hotărăște acordarea unor sporuri și a altor facilități, potrivit legii, personalului sanitar și
didactic;
e) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului
local și acționează pentru respectarea preveder ilor acestora ;
f) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte normative

2.2. ORDONATORII DE CREDITE

Termenul de ordonator de credite are o dublă accepțiune: conducătorul unei instituții
publice și instituția publică cu personalitate juridică. Ordonatorii de credite bugetare sunt
persoane fizice aflate pe poziția de conducătorii în instituțiile publice fi nanțate din bugete.
Ei sunt de trei categorii: principali, secundarii și terțiari ori de gradul (1), de gradul (2), sau de
gradul (3). În structura sistemului bugetar, respectiv a instituțiilor finanțate prin bugetele
componente ale acest uia, se regăsesc, în sens tangibil, toate cele trei categorii de ordonatorii de
credite bugetare la nivel central. În cazul bugetelor locale, cel mai des apar ordonatorii de credit
principali și ordonatorii de credit terțiari. La nivelul unităților adminis trativ – teritoriale, în cazul
bugetelor acestora ordonatori principali de credite bugetare sunt: președinții consiliilor județene
și al Consiliului general al Municipiului București, primarul general al Municipiului București
și primari din sectoarele muni cipiului București, respectiv primarii de localități (municipiilor,
comunelor și orașelor). Ordonatorii principali de credite țin legătura direct cu bugetul public
finanțator și au inițiativă în finanțarea cheltuielilor de care răspund, potrivit tehnicilor și
metodelor de lucru specifice. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare
aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai
căror conducătorii sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite bugetare, după caz, în raport
cu sarcinile acestora38. ,,Ordonatorii principali de credite vor repartiza creditele bugetare
creditele bugetare creditele bugetare după reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora,
pentru asigurarea unei exec uții bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor

38 Lege nr. 500 /2002 privind finanț ele publice art. 21, al.1, Legea nr. 273/2006, art.22, al.1

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

30
care decurg din obli gații informaționale, care vor fi repartizate integral"39. Repartizarea sumelor
reținute î n proporție de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de cătr e Guvern a
execuției pe primul semestru.
Ordonatorii secundari de credite bugetare sunt conducătorii instituțiilor intermediare,
aflate între cele centrale și cele din teritoriu, a căror finanțare directă d e la bugetul de stat ar fi
anevoioasă ( de exemplu, inspectorii generali de la inspectoratele școlare județene, directorii
generali de la direcțiile de specialitate, etc).
Numărul ordonatorilor de credite este rela tiv redus, cel mai frecvent acest rol fiind
îndeplinit de serviciile publice descentralizate (instituții publice care reprezintă un minister sau
o altă instituție publică la nivel județean sau regional). Asta nu înseamnă ca orice serviciu public
descentral izat este ordonator de credite (depinde de existența sau nu a unor instituții publice în
subordine). Ei primesc credite bugetare prin repartizare de la ordonatorii principali de credite
bugetare atât pentru nevoi proprii, cât și pentru activități sau acțiu ni aflate în sfera lor de
competență și administrare. La rândul lor transmit credite bugetare prin repartizare către
instituțiile publice subordonate ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite bugetare.
Ordonatorii terțiari de credite sunt conducătorii instituțiilor de bază din diferite domenii
de activitate care primesc credite bugetare prin repartizare de la ordonatorii ierarhici superiori,
credite utilizate excl usiv pentru realizarea sarcinilor instituțiilor ai căror conducători sunt.
Exemple de unități bugetare terțiare finanțate de la bugetele centrale de către miniștri ca
ordonatori principali de credite sunt: spitalele, universitățile, iar finanțate de la bu getele locale
prin intermediul primarilor sunt: grădinițele , casele de cultură, poliția comunitară, serviciile
comunale de gospodărire comunală (alimentarea cu apă și canalizarea, amenajarea străzilor),
asistența și protecția socială etc.
Responsabilitățile ordonatorilor de credite
Creditele bugetare pot fi angajate și folosite de către ordonatorii de credite doar în limita
prevederilor și destinaților aprobate pentru cheltuielile care privesc desfășurar ea activității
instituțiilor publice respective. Răspunderile pe care le au ordonatorii principali, secundari sau
terțiari sunt comune pentru toți și se aplică at ât la nivel central, c ât și la nivel local.
Responsabilitățile ordonatorilor de credite, potrivit legii sunt următoarele:
– elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu;
– urmărirea încasări veniturilor din bugetul local sau din bugetele instituțiilor și serviciilor
public locale;

39 Lege nr. 500 /2002 privind finanț ele publice art. 21, al.4

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

31
– integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau administrarea instituțiilor pe care o conduc ;
– organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare
asupra situației patrimoniului aflat în administrare și exe cuției bugetare;
– organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și programului de
investiții publice ;
– organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului ;
– organizare evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora.

2.3. VENITURILE ȘI CHELTUIELILE INSTITUȚIEI PRIMĂRIEI
2.3.1. Veniturile bugetare locale

Potrivit legislației în vigoare, pentru bugetele locale sunt prevăzute următoarele
categorii de venituri:
– venituri proprii;
– venituri din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
– subvenții primite de la bugetele de stat și alte bugete;
– donații și sponsorizări;
– alte operațiuni financiare.
A) Veniturile proprii
Impozitele și taxele locale alături de veniturile din proprietate, veniturile din prestări de
servicii, venituri din taxe administrative, sumele rezultate din valorificarea bunurilor din
domeniul public și privat al unităților administrativ -teritoriale, precum și cotele defalcate din
impozitul pe venit consti tuie veniturile proprii ce alimentează bugetele locale. Mai detaliat,
veniturile proprii care se prevăd în bugetele proprii ale municipiilor, comunelor, orașelor,
sectoarelor municipiului București, județelor precum și al Municipiului București sunt
consti tuite din: impozitul pe profit de la regiile autonome și societățile aflate sub autoritatea
locală, cotele defalcate din impozitul pe profit, alte impozite pe venit, profit și câștiguri din
capital, impozite și taxe pe proprietate, alte impozite și taxe ge nerale pe bunuri și servicii,
impozite și taxe pe utilizarea bunurilor, taxe pe servicii specifice, autorizarea utilizării bunurilor
sau pe desfășurarea activității, alte impozite și taxe fiscale, venituri din proprietate, venituri din
dobânzi, venituri d in prestări de servicii și alte activități, venituri din taxe admirative, eliberări
de permise, amenzi, penalități și confiscări, diverse venituri din valorificarea unor bunuri.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

32
a) În România conform legislației actuale40, în sfera impozitelor și taxelor l ocale se încadrează:
impozitul și taxa pe clădiri, impozitul și taxa pe terenuri, impozitul asupra mijloacelor de
transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizaților, taxa pentru folosirea
mijloacelor de reclamă și publicitate, im pozitul pe spectacole, taxa hotelieră, taxe speciale, alte
taxe locale. Contribuabilii de taxe și impozite locale pot fi persoane fizice, precum și persoane
fizice care desfășoară activități economice pe baza liberei inițiative ori exercită în mod
individu al sau prin asociere orice profesie liberă. De asemenea, contribuabili de impozite și taxe
locale sunt, persoanele juridice care au patrimoniu distinct, în scopul desfășurări activității.
b) Veniturile din proprietate se referă la vărsămintele din profitul net al regiilor autonome de
sub autoritatea consiliilor locale, restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți,
venituri din concesiuni și închirieri, alte venituri.
c) Venituri din prestări de servicii și alte activități includ: venituri din prestări de servicii,
contribuția părinților și a susținătorilor lega li pentru întreținerea copiilor în creșe, taxe din
activități cadastrale și agricultură, contribuția lunară a părinților pentru întreținerea copiilor în
unitățile de protecție socială, contribuția persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor mutual,
venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri.
d) Venituri din taxe administrative, eliberări de permise sunt constituite din taxe extrajudiciare
de timbru și alte venituri din alte taxe. Amenzile, penalităț ile și confiscările includ veniturile
încasate sub forma amenzilor și a altor sancțiuni, penalități pentru nedepunerea sau depunerea
cu întârziere a declarației de impozite și taxe, încasări din valorificarea bunurilor confiscate sau
abandonate.
e) Venituri din valorificarea unor bunuri sunt formate din veniturile din valorificarea unor
bunuri ale instituțiilor publice, venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat.
f) O pondere foarte importantă în veniturile proprii ale bugetelor locale o reprezintă cotele
defalcate din impozitul pe venit.
B. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Pentru asigurarea echilibrări verticale și orizontale a bugetelor locale, unităților
administrativ -teritoriale, li se acordă din unele venituri ale bugetului de stat, pe de o parte sume
defalcate cu destinație specială (din TVA), și pe de alta parte sume defalcate din echilibrarea
bugetelor locale (din impozitul pe venit). Sumele defalcate din TVA au destinație specială,
valoarea și destinația fiind reglementate anual prin Legea bugetului de stat. Aceste sume sunt
aprobate pe județe, iar consiliile județene le repartizează prin hotărâ ri proprii pentru unitățile
administrativ -teritoriale.

40 Legea nr 273/2006, anexa nr.1

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

33

Sumele defalcate din TVA pentru bugetele locale sunt destinate pentru :
– finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor;
– finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul sectoarelor și municipiului București,
orașelor, comunelor;
– finanțar ea drumurilor județene și comunale;
– finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive în mediul
rural.
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
județelor sunt destinate pentru susținerea cheltuielilor privind :
– sistemul de protecție al copilului și centrelor de asistență a persoanelor cu handicap;
– acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele 1 – 8 din învățământul
de stat și pentru copii preșcolari din grădinițele de stat cu program n ormal de 4 ore;
– învățământul special și centre de resurse și asistență educațională;
– instituțiile de cultură descentralizate;
– plata contribuțiilor pentru personalul neclerical angajat în unitățile de cult din țară;
– serviciile publice comunitare de evidență a populației de sub autoritatea cons iliilor județene;
– ajutoarele de stat regionale acordate în temeiul Legii nr.84/1992 privind regimul zonelor
libere, pentru administrațiile zonelor libere aflate sub autoritatea consiliilor județene.
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
municipiilor, comunelor, orașelor, sectoarelor și municipiului București au urm ătoarele
destinații:
– cheltuielile de personal, bursele și obiectele de inventar ale instituțiilor de învățământ
preuniversitar de stat;
– drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav;
– ajutorului social și a ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili
petrolieri;
– serviciilor publ ice comunitare de evidență a populației de sub autoritatea consiliilor locale ale
municipiilor, comunelor, orașelor, sectoarelor și Consiliul General al Municipiului București;
– ajutoarele de stat regionale acordate în temeiul Legii nr.84/1992 privind re gimul zonelor
libere, pentru administrațiile zonelor libere aflate sub autoritatea consiliilor locale;
– cheltuielilor creșelor.
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea drumurilor județene și comunale se
repartizează, pe unități administrativ – teritoriale în funcție de lungimea și starea tehnică a
acestora. Repartizarea se face prin hotărâre a consiliului județean, după consultarea primarilor.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

34
Sumel e defalcate din TVA pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a
unor baze sportive din spațiul rural sunt aprobate anual prin legea bugetului de stat, în poziție
globală . Repartizarea pe județe și pe proiecte eligibile se face prin h otărâre a Guvernului.

2.3.2. Cheltuielile bugetelor locale

Evoluția cheltuie lilor din bugetele locale este determinată de acțiunea unor factori
economici și sociali care se diferențiază de la o unitate administrativ – teritorială la alta. Un prim
factor de influență asupra cheltuielilor din bugetele locale îl constituie gradul de d ezvoltare
economică al unităților administrative – teritoriale. Astfel, în măsură care unitățile
administrative – teritoriale promovează programe și acțiuni de dezvoltare economică, se
realizează resurse bănești care se pot dirija pentru finanțarea cheltui elilor din bugetele locale.
Modul de exercitare a puteri și structura administrației publice locale exercită influență asupra
cheltuielilor din bugetele locale. Competențele autorităților administrației publice locale
stabilite prin lege în furnizarea unor servicii locuitorilor unităților administrativ – teritoriale
influențează asupra cheltuielilor din bugetele locale. Competențele mai extinse ale autorităților
administrației publice locale în furnizarea unor servicii publice locale necesită efectuarea unor
cheltuieli din bugetele locale. Urbanizarea care presupune elaborarea și aplicarea unor
programe de modernizare a localităților în vederea ridicării gradului de satisfacere cu unele
servicii publice implică creșterea cheltuielilor din bugetele locale.
Numărul și structura populației dintr -o unitate administrativ – teritorială va exercita
influență asupra cheltuielilor din bugetele locale. Rețeaua de instituții social – culturale prin
care se asigură servicii sociale și culturale necesită cheltuieli de funcționare ce se acoperă
din bugetele locale. ,,Rețeaua de organizații, regii din cadrul localităților; organizarea și
funcționarea compartimentelor financiare în cadrul autorităților administrației publice locale
exercită influență asupra cheltuielilor di n bugetele locale”41. Cheltuielile din bugetele locale
exprimă eforturile financiare suportate de toate palierele autorităților administrației publice
locale (orașe, municipii, comune, județe, Municipiul București și cele șase sectoare ale acestuia)
pentru acoperirea cerințelor culturale, economice, sociale, a serviciilor de dezvoltare publică și
a altor cerințe ale locuitorilor din unitățile administrativ -teritoriale anterior menționate. ,,De
asemenea, cheltuielile publice reflectă resursele bănești aprobat e și efectuate din bugetele
locale, din bugetele instituțiilor și serviciilor publice de interes local și din bugetele activităților

41 Cigu, E, – Finanțe publice locale, Ed. Tehnopress, Iași, 2011, p. 62

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

35
finanțate integral din venituri proprii, în limita și potrivit destinației stabilite prin bugetele
respective"42. În sfera cheltuielilor ce se acoperă din bugetele județelor se încadrează cele
privind autoritățile executive județene și alte acțiuni externe. Din bugetele proprii ale orașelor,
comunelor, municipiului București și sectoarelor aceștia, se finanțează cheltuielile p entru
funcționarea primăriilor și a consiliilor locale.
Cheltuielile din bugetele locale după clasificația funcțională , respectiv după destinația
lor, pe următoarele părți43:
– partea 1 : Servicii publice generale
– partea 2: Apărare, ordine publică și siguranță națională
– partea 3: Cheltuielile socio – culturale
– partea 4: Servicii de dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape
– partea 5: Acțiuni economice
– partea 7: Rezerve, excedent/deficit
Părțile de cheltuieli din bugetele locale, la rândul lor, se împart pe capitole, subcapitole
și paragrafe. Principalele capitole de cheltuieli de la partea de cheltuieli social -culturale44 spre
exemplu, sunt reprezentate de: învățământ; sănătate; cultură; recreere și religie; asigurări și
asistență social.
În cadrul bugetelor proprii ale județelor se prevăd fonduri pentru transferuri cu caracter
general între diferite niveluri ale administrației (transferuri din bugetele consiliilor j udețene
pentru finanțarea centrelor pentru protecția copilului), iar prin bugetele proprii ale orașelor,
comunelor municipiilor și al municipiului București se reflectă transferurile din bugetele locale
pentru instituțiile de asistență socială pentru pers oanele cu handicap.
Cheltuielile de apărare ce se acoperă din bugetele locale se referă la fondurile pentru
întreținerea centrelor militare;
Cheltuielile privind ordinea publică și siguranța națională ce se pot efectua prin
bugetele proprii ale municipiilor, orașelor, comunelor, sectoarelor municipiului București,
municipiului București și județelor asigură resursele necesare funcționării poliției comunitare,
protecției civile și protecției contra incendiilor;
Cheltuielile pentru învățăm ânt
Prin buget ele locale se finanțează cheltuielile pentru învățăm ântul preșcolar și primar,
învățăm ântul secundar, învățăm ântul profesional și învățăm ântul special. Din bugetele proprii
ale județelor se finanțează cheltuielile pentru acordarea de produse lactate și d e panificație

42 Drăcea, M – Buget și trezorerie publică, Ed. Universitaria, Craiova, 2011, p.96 -97
43 Legea nr. 273/2006, anexa nr. 2
44 Idem, anexa nr. 2, capitolul 63.02

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

36
pentru elevi din clasele 1 -4 din învățământul de stat, precum și pentru copii preșcolari din
grădinițele cu program normal de 4 ore. ,,În structura cheltuielilor de funcționare ale
instituțiilor de învățăm ânt preuniversitar se încadrează c heltuielile cu salariile personalului
didactic, ale personalului tehnic – administrativ, cheltuielile de întreținere și gospodărire,
reparații curente și capitale, cheltuielile de poștă, telefon, burse ale elevilor, încălzire,
iluminat"45.
Principalii indicatori pe baza cărora se fundamentează cheltuielile curente ale
instituțiilor de învățăm ânt preuniversitar sunt numărul elevilor, numărul personalului didactic,
numărul normelor didactice, numărul personalului tehnic -administrativ, suprafața scoli etc.
Cheltuielile pentru sănătate prevăzute în bugetele locale au menirea de a finanța
serviciile medicale în unitățile sanitare cu materiale sanitare necesare funcționării, plata
personalului angajat, a energiei electrice consumate și alte cheltuieli de întreținere și reparații.
Cheltuielile pentru cultură, recreere și religie vizează buna funcționare a bibliotecilor
publice, muzeelor , instituțiilor publice de spectacole și concerte, școlilor popu lare de artă,
caselor de cultură, căminelor culturale, consolidarea și restaurarea monumentelor istorice,
servicii religioase, servicii culturale si sportive.
Cheltuieli pentru asigurări și asistență socială 46 se referă la efortul bugetar în c eea ce
privește asistența acordată persoanelor în vârstă, asistența socială pentru familie și copii,
ajutoare pentru locuințe, creșe, prevenirea excluderii sociale prin ajutor social și cantine de
ajutor social.
Cheltuieli privind căminele de bătrâni și pensionarii, căminele spital, pentru invalizi și
bolnavi cronici, cantinele de ajutor social cuprind în sfera lor re sursele bănești necesare
întreținerii și gospodăriri acestora respective pentru încălzit, iluminat, curățenie, reparații
curente, reparații capitale, dotare cu anumite utilității, hrană, medicamente, personal de
specialitate și deservire.
Cheltuielile pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică reprezintă un capitol specific
al bugetelor locale. Acestea reprezintă resurse bănești u tilizate pentru dezvoltarea sistemului de
locuințe, alimentare cu apă, amenajări hidrotehnice, iluminat public și electrificare, alimentare
cu gaze naturale.

45 Voinea, M, G – Finanțe local e, Ed. Junimea, Iași 2008, p 132
46 Legea nr. 273/2006, anexa nr. 2, capitolul 68.02

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

37
Cheltuieli pentru acțiuni generale economice, comerciale și de muncă
,,Din bugetele locale se acoperă cheltuielile privind prevenirea și combaterea
inundațiilor și a înghețurilor, stimularea întreprinderilor mici și mijlocii, programe de
dezvoltare regională și locală și alte cheltuieli similare"47.
Cheltuielile privind protecția mediului au în vedere acțiunile ce privesc salubrizarea,
colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor, canalizarea și tratarea apelor reziduale.
Cheltuielile p entru agricultură, silvicultură, piscicultură, și vânătoare.
În sfera cheltuielilor ce se pot finanța atât prin bugetele județelor, cât și din bugetele
municipiilor, comunelor, orașelor, municipiului București și sectoarelo r municipiului
București se încadrează și cele privind protecția plantelor și carantina fito -sanitară.
Cheltuieli pentru transporturi.
,,Din bugetele locale se asigură fonduri pen tru întreținerea și repararea drumurilor și
podurilor de interes local, a aviației civile, transportul în comun, străzile din municipii și
orașe"48.
Cheltuieli pentru alte acțiuni economice
În categoria alte acțiuni economice se încadrează resursele bănești destinate zonelor
libere, turismului, Fondului Român de Dezvoltare Soc ială (FRDS)49 și proiectelor de dezvoltare
multifuncțională.
Fondul de rezervă bugetară ,,se înscrie la part ea de cheltuieli a bugetelor locale într -o
cotă de pană la 5% din totalul cheltuielilor unui exercițiu bugetar la dispoziția consiliului l ocal,
județean sau a consiliului general al municipiului București"50.
Fondul de rezervă poate fi majorat în cursul anului de către consiliul local, județean sau
al municipiului București pe seama di sponibilităților de credite bugetare care nu mai sunt
necesare p ână la sfârșitul anului.
Fondul de rezervă poate fi folosit la propunerea ordonatorilor d e credit pe baza
hotăr ârilor consiliilor, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în
cursul exercițiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale, precum și
pentru acordarea de ajutoare către unitățile admini strativ -teritoriale care se confruntă cu
dezechilibre.
Cheltuielile pentru investițiile publice
Cheltuielile pentru investițiile publice și alte cheltuieli de investiții finanțate din fonduri

47 Drăcea, M – Buget și trezorerie publică, Ed. Universitaria, Craiova, 2011, p. 99
48 Idem p. 100
49 FRDS a fost conceput pentru a derula programe guvernamentale care să su sțină procesul de combatere a sărăciei
prin dezvoltare comunitară
50 Voinea, M, G – Finanțe locale, Ed. Junimea, Iași 2008, p .136

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

38
publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza progr amului de investiții publice al
fiecărei unități administrativ – teritoriale, întocmit de ordonatori de credite , care se prezintă și
în secțiunea de dezvoltare, ca anexă la bugetul inițial și respectiv rectificat și se aprobă de
autoritățile deliberative51. Astfel ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc
anual programul de investiții publice pe clasificația funcțională. Pentru fiecare obiectiv inclus
în programul de investiții sunt prezentate informații52 financiare (valoarea totală a proiectului;
creditele de angajament; creditele bugetare; graficul de finanțare, pe surse și pe ani, corelat cu
graficul de execuție; analiza cost – beneficiu, care va fi realizată și în cazul obiectivelor în
derulare; costurile de funcționare și de într eținere după punerea în funcțiune) și nefinanciare.
Însă, calitatea Ministerului Finanțelor Publice53 de a stabili conținutul, forma, și informațiile
referitoare la programele de inves tiții necesare în procesul de elaborare a bugetului poate fi
percepută ca limitare a autonomiei locale. În susținerea celor afirmate Guvernul aprobă
documentațiile tehnico -economice ale obiectivelor de investiții noi , care se finanțează din
împrumuturi externe, și în completare, din transferuri de la bugetul de stat și din alt e surse,
precum și ale celor finanțate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori
garantate de stat. Condițiile pentru includerea investiților în proiectul bugetului54 sunt ca :
obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimi late investițiilor se cuprind în programele de
investiții anuale, anexate la buget, numai dacă în prealabil, documentațiile tehnico -economice,
respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor
asimilate investiț ilor, au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale. Ordonatorii
principali de credite stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor pentru fiecare obiectiv înscris
în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de bu get cu această
destinație, asigurând totodată realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție
aprobate. În situația în care, pe parcursul execuției bugetare, din motive obiective
implementarea unui proiect de investiții nu se poate r ealiza până la data de 31 octombrie,
aprobarea redistribuiri fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiții, prin prisma
autonomiei pe care o dețin autoritățile publice executive și deliberative de la nivel local.
Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate
investițiilor, precum și de realizarea obiectivelor de investiții incluse în programele de
investiții55, ceea ce reprezintă elemente clare de autonomie decizională la nivel local.

51 Lege privind finanțele publice locale nr.273 din 29/06/2006, publicată în Monitorul Oficial din 18/07/2006,
art.41
52 Idem, a rt. 42
53 Idem, art. 43
54 Idem, art. 44
55 Idem, art. 48

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

39

CAPITOLUL 3
ETAPELE CONSTUIRII, APROBĂRII ȘI EXECUȚIEI
BUGETELOR LOCALE

3.1. FUNDAMENTAREA PROIECTELOR BUGETELOR LOCALE

Această etapă evidențiază gradul de autonomie deci zională pe care îl dețin autoritățile
publice locale. Întocmirea lucrărilor pregătitoare privind proiectul de buget public local prezintă
aspecte diferite de la o țară membra a Uniunii Europene la alta. Astfel, fiecare țară încearcă să
găsească soluția opt imă pentru îmbunătățirea procesului bugetar local în această etapă în funcție
de autonomia deținută sau în funcție de aceasta corelată cu un cadru național ce îi impune o
anumită procedură. În România întocmirea lucrările pregătitoare privind proiectul de buget
public local poate fi analizată la niveluri de analize distincte. Astfel, la primul nivel se situează
instituțiile publice conduse de ordonatorii terțiari de credite bugetare (atât cele specializate în
materie bugetară, cât și cele din domenii de activitate diverse ); agenții economici cu dublă
calitate (contribuabili și eventual beneficiari de fonduri publice); unitățile și instituțiile de
subordonare locală; populația aflată într -o anumită si tuație socio – demografică (salariați,
pensionarii, șomeri , studenții, elevi, preșcolarii, etc). Autonomia la acest nivel se manifestă prin
faptul că instituțiile implicate își fundamentează veniturile și cheltuielile prin balanțe financiare
proprii . De asemenea, autonomia apare și prin prisma responsabilităților în întocmirea de
raportări statistice periodice ori comunicării de indicatori pe baza cărora pot fi apreciate
obligațiile bugetare din anul de plan ori drepturile bănești de înscris în bugetele publice. La
următorul nivel de implicare în lucrările pregăti toare se află instituțiile publice conduse de
ordonatorii secundari de credite bugetare (față de care sunt subordonate cele de gradul nivel 1),
care fundamentează indicatorii prin compararea calculelor proprii cu datele transmise asupra
indicatorilor buget ari prin bugetele proprii de venituri și cheltuieli de către instituțiile publice
subordonate, conduse de ordonatorii terțiari de credite bugetare. Astfel, autonomia acestor
instituții are un cadru de manifestare mai larg și prin prisma controlului pe care îl realizează
asupra instituțiilor subordonate, dar și prin faptul că proiectele lor de bugete de venituri și
cheltuieli cuprind în afară de indicatorii financiari ai instituțiilor subordonate și pe cei care se
referă la activitatea proprie . La nivelul al treilea sunt așezate instituțiile publice locale conduse

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

40
de ordonatorii principali de credite bugetare. Rolul lor este unul complex deoarece acestea
centralizează bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor subordonate, compară cu
calculele proprii, ține cont de limitele de venituri și cheltuieli transmise de Ministerul
Finanțelor Publice și elaborează proiectele bugetelor locale echilibrate și anexele la acestea
pentru anul următor, precum și estimările pentru următorii 3 ani. Previziunile priv ind resursele
financiare și utilizarea lor constituie o etapă esențială în elaborarea bugetelor publice locale, în
funcție de nivelul proiectat al veniturilor realizându -se o serie de cheltuieli care stau la baza
funcționării servicii lor publice de interes local. Dimensionarea veniturilor și cheltuielilor
publice locale în România se fundamentează pornind de la obiectivele strategice de dezvoltare
și de la prioritățile locale. Autoritățile administrației publice locale elaborează proiectul de
buget anual ținând seama de programul de investiții detaliat pe obiective și ani de execuție și
de prognoza bugetului pe următorii trei ani. Astfel, în elaborarea bugetelor locale autoritățile
publice locale au autonomie. Practica bugetară a făcut progrese în privința m etodelor de
fundamentare a proiectelor bugetelor publice locale folosite, consacrând mai întâi metodele
clasice și apoi metodele moderne, utilizate în programele de raționalizare a operațiunilor
bugetare de către autoritățile locale în condiții de autonomi e decizională. Cele mai cunoscute
metode clasice sunt: metoda automată, metoda majorării sau a diminuării și metoda evaluării
directe.
Metoda automată, denumită și ,,a penultimei", poate fi considerată o me todă de
determinare globală a prevederilor bugetare locale. În aplicarea ei se pornește de la cunoașterea
mărimi globale a cheltuielilor realizate în penultimul an bugetar (t -1) și se admite că, în
principiu, situația se va prelungi și anul următor (t+1). Sunt avute în vedere prin compararea
celor doi ani bugetari (t -1) și (t+1) anumite modificări majore ale realității sub aspect economic,
social și legislativ care produc schimbări sensibile ale prevederilor bugetare. Sintetic,
dimensionarea indicatorilor bugetari prin această metodă se exprimă prin relația 3.1.

𝑰t+1= 𝑰t-1±∆𝑰 (3.1)
unde:
𝐼t+1= indicatori bugetari privind veniturile și cheltuielile previzionale pentru anul
următor
𝐼t-1= indicatori bugetari privind veniturile și cheltuielile efective în penultimul an
∆𝐼= modificarea previzională a indicatorilor bugetari, în sensul creșterii sau reducerii
volumului înregistrat in anul t -1, sub influența unor factori cu acțiune specifică fiecăruia dintre
cei doi ani bugetari.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

41
Metoda automată, s -a aplicat timp îndelungat începând din anul 1823, până la
sfârșitul anilor 30 din secolul trecut (1938). Este o metodă simplă, care nu necesită un volum
mare de lucrări, apreciată multă la vremea respectivă și considerată un model de înțelepciune
și prudență financiară. Această metodă este eficientă în condiții de stabilitate economică,
deoarece autoritățile locale pot anticipa evoluția veniturilor și a cheltuielilor bugetelor locale și
este ineficientă în condițiile ciclicității economice și intensificării fenomenelor inflaționiste.
Dacă este aplicată în țara noastră aceasta metodă, fundamentările veniturilor și cheltuielilor nu
vor fi exacte din cauza unor factori instabili cei mai importa nți dintre aceștia sunt : numeroasele
rectificări ale bugetului de stat ce se constituie într -o diminuare a sumelor transferate către
bugetele locale, modificarea anuală a cadrului legislativ ce vizează impozitele și taxele, rata
inflației, etc.
Metoda majorării (diminuării) este rezultatul încercărilor de perfecționare a
penultimului an (metoda automată) făcută de economistul francez Leon Say începând din anul
1883. Metoda majorări sau diminuării se bazează, în principiu pe cunoașterea cifrelor și a
trendului reprezentând veniturile și cheltuielile realizate într-o perioada de minim 5 ani
bugetari, în funcție de acest interval considerat reprezentativ se determină ma jorarea sau
diminuarea care va fi aplicată asupra nivelului acestora din ultimul an al perioadei, considerat
ca bază de calcul. Această metodă de extrapolare a tendințelor manifestate în ultimi ani a condus
la rezultate cu totul aproximative deoarece nu lu a în calcul influențele (pozitive sau negative)
rezultate din acțiunea diverșilor factori.
Rezultatele modeste obținute prin aceasta metodă au determinat abandonarea acestei
metode într -un timp relativ scurt și revenirea la metoda automată.
Metoda evaluării directe constă în determinare mărimi veniturilor și cheltuielilor
publice bugetare prin calcule analitice pe fiecare t ip de venit sau cheltuială în funcție de factorii
și parametrii specifici determinați. Astfel, în cazul veniturilor pentru anul viitor se ia în
considerare modificările care vor interveni în legislația privind taxele și impozitele, evaluarea
fiind mai com plicată din cauza comportamentului imprevizibil al contribuabilului, iar în cazul
cheltuielilor materiale de consum, se iau în calcul parametrii cantitativi ai activităților de
realizat, normele de consum, prețurile de achiziție, etc; în cel al cheltuieli lor de personal sunt
determinate schemele de încadrare cu numărul de salariați și nivelul salariilor tarifare aferente
diferitelor funcții, normativele privitoare la plățile asimilate salariilor ( indemnizații, sporuri,
contribuții, etc) suportate de instituțiile publice.
În final, dimensionarea veniturilor și a cheltuielilor pe diferite categorii și pe total se
determină prin adunarea tuturor sumelor la nivelul fiecărei instituții, cifrele rezultate se
cumulează și se centralizează, înscriind -se ca prevederi în bugetul public local.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

42
Această metodă necesită un volum mai mare de lucrări, dar are avantajul posibilităților de
fundamentare pe baza unor informații mai simple și permite luarea în calcul a unor factori
specifici cu influență directă asupra mărimi diferitelor cheltuieli bugetare, diminuând gradul de
aproximație, dar fără să asigure o cuantificare exactă. Apropierea de o cuantificare cât mai
exactă ține de capacitatea autor ităților publice locale de a identifica corect factorii specifici de
influență și de mărimea acestora în virtutea autonomiei de manifestare pe care o dețin,
demonstrând un grad ridicat de profesionalism în gestionarea banului public. În România pentru
fundamentarea bugetelor locale se utilizează această metodă.

3.2. PROCESUL BUGETAR

Procedura sau procesul bugetar presupune un ansamblu de acțiuni sau măsuri întreprinse
de către instituțiile specifice ale statului în vederea aplicări politicilor financiare ale partidelor
politice și guvernelor pe care le reprezintă. ,,Rolul procesului bugetar în cont extul cadrului
juridic actual privind fiscalitatea și în cel al politicilor bugetare constă în punerea în mișcare a
unui mecanism complex de producere și distribuire a bunurilor și servicii lor cu caracter public
în următoarele domenii: educație, sănăt ate, cultură, apărare națională, ordine publică56". Pentru
aceste activități procesul bugetar presupune existența unor resurse financiare și alocarea
acestora în scopul oferiri de bunuri și servicii publice cetățenilor unităților administrativ –
teritoriale. În accepțiunea sa generică, procesul bugetar se definește ca fiind prin ansamblu
lucrărilor și operațiunilor desfășurate pentru elaborarea, aprobarea, execuția și încheierea
bugetului, inclusiv exercitarea și realizarea controlului bugetar asupra acestora . Transpunerea
în practică a etapelor procesului bugetar în țările din cadrul Uniunii Europene sau din alte țări
democratice cu economie de piață (de exemplu Statele Unite ale Americii) se realizează prin
sistemul instituțiilor publice specifice statului d e drept. ,,Conținutul procesului bugetar prezintă
anumite diferențieri, mai ales în funcție de structura sistemului bugetar la care se referă (buget
central sau federal, buget al statului membru în federație, buget local) și de particularitățile
dezvoltă rii istorice a fiecărei țări"57.
Indiferent , însă de particularitățile și condiții, procesul bugetar prezintă unele trăsături
comune:
 este un proces complex, cu mii de participanții printre care se regăsesc instituții
publice, administrații publice , organizații politice și sindicale;

56 Drăcea, M, – Buget și trezorerie publică, Ed. Universitaria, Craiova, 2011, p. 48
57 Idem, p. 49

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

43
 ,,este un proces de decizie întrucât esența sa constă în alocarea resurselor buge tare
limitate pentru bunurile publice , care de regulă se caracterizează printr -o presiune a
cererii"58;
 este un proces ciclic care se desfășoară într -o perioadă calendaristică bine stabilită
potrivit principilor anualității si pu blicității bugetare ;
 este un proces politic – deciziile privind alocarea resurselor sunt determinate de
gândirea doctrinară și interesele politice ale partidului și /sau coalițiilor de partide care
formează majoritatea parlamentară.
Procesul bugetar se desfășoară , în fiecare an, pe baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Finanțelor Publice, în care sunt indicate prioritățile politici bugetare, etapele și
regulile procesului bugetar, precum și principalele fo rmulare și documente ce urmează a fi
folosite de ordonatorii de credite în desfășurarea acestuia.

3.3. ELABORAREA ȘI APROBAREA PROIECTELOR DE
BUGETE PUBLICE LOCALE

Stabilirea calendarului pentru procesul bugetar local reprezintă o etapă importantă în
planificarea resurselor financiare ale bugetului local pentru un e xercițiu bugetar.
În România, în conformitate cu regulile de desfășurare a calendarului bugetar, Ministerul
Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice , consiliilor județene și
Consiliului General a l Municipiului București, până la data de 1 iunie o scrisoare – cadru59 care
reflectă estimările economice ce vor sta la baza previzionării veniturilor și cheltuielilor care vor
fi cuprinse în bugetul local și poate cuprinde: creșterea economică prognozată la nivel național;
inflația (decembrie an de plan/decembrie an de baza); indicele mediu al prețurilor de consum,
în funcție de care se determină indexarea salariilor și a drepturilor cu caracte r social; deflatorul
PIB an de plan/an de bază.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pe baza limitelor sumelor primite
de la ordonatorii principali de credite ai bugetelor de stat sau ai altor bugete ( în bugetele cărora
sunt prevăzute transferuri către bugetele locale), el aborează și depun la direcțiile generale ale
finanțelor publice, până la data de 1 iulie a fiecărui an, proiectele bugetelor locale echilibrate și
anexele la acestea pentru anul bugetar următor, precum și estimările pentru următorii 3 ani,

58 Cigu, E – Finanțe publice locale, Ed. Tehnopress, Iași, 2011, p. 68
59 Legea n r. 273/2006 privind finanțele publice locale , art. 37

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

44
urmând ca acesta să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și municipiului
București la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 15 iulie, a fiecărui an60.Această
etapă din calendarul bugetar demonstrează gradul de autonomie al autorităților publice locale
în elaborarea proiectelor de buget local, prin fundamentarea veniturilor și cheltuielilor locale.
După ce legea bugetului de stat a fost publicată în Monitorul Oficial al României , Partea I, într –
o perioadă de timp de 5 zile direcțiile general e ale finanțelor publice primesc de la Ministerul
Finanțelor Publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cât și transferurile
consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat . Direcția generală a finanțelor publice a
municipiului București și Consiliul General al municipiului București , respectiv direcțiile
generale ale finanțelor publice județene și consiliile județene , distribuie unităților
administrativ -teritoriale , în 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele veni turi ale
bugetului de stat, cât și transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor
locale61 de către ordonatorii principali de credite. Ordonatorii principali de credite într -o
perioadă de 15 zile de la data publicării legi buge tului de stat în Monitorul Oficial al României
definitivează proiectul bugetului local pe baza sumelor repartizate și a veniturilor proprii și îl
afișează la sediul unității administrativ -teritoriale sau îl publică în presa locală62. Implicarea
locuitoril or unității administrativ – teritoriale care pot depune contestații privind proiectul de
buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia, respectă pe de o parte
principiul transparenței, dar mai ales constituie element de autonomie l ocală. ,,În 5 zile de la
expirarea termenului de depunere a contestațiilor privind proiectul de lege, proiectul bugetului
local, însoțit de raportul ordonatorului principal de credite și de contestațiile depuse de locuitori,
este supus aprobării autorități lor deliberative de către ordonatorii principalii de credite”63.
Autoritățile locale împuternicite să ia hotărâri (consiliile locale ), într -un interval de 10 zile de
la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, se pronunță asupra contestațiilo r și
adopta proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri,
articole, alin eate.
,,Proiectele de buget se aprobă de autoritățile deliberative în termen de maxim 45 de zile
de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României” 64. În cazul în care
consi liile locale, județene sau Consiliul General al Municipiului București nu aprobă proiectele
bugetelor locale până la data fixată, direcțiile generale ale finanțelor publice au obligația
confo rm legii de a întrerupe alimentarea cu cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale

60 Idem, art..38
61 Idem, art. 39, al. 2
62 Idem, art. 39, al. 3
63 Idem, art. 39, al. 4
64 Idem, art. 39, al. 6

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

45
bugetului de stat și cu transferuri consolidabile, până la aprobarea acestora de către autoritățile
deliberative. Ajunse în ace astă situație, unitățile administrat iv- teritoriale, pot efectua plăți din
bugetele locale doar în limita veniturilor încasate. Putem observa că și în aceste situații
autoritățile centrale exercită un control derulat cu ajutorul instituțiilor deconcentrate, asupra
fondurilor transferate din bugetul de stat, chiar dacă cotele defalcate din impozitul pe venit sunt
încadrate în categoria veniturilor proprii ale bugetului local.
Ordonatorii principali de credite au obligația să transmită Dir ecțiilor generale ale
finanțelor publice, bugetele locale aprobate în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.
Direcțiile generale ale finanțelor publice transmit în termenul prevăzut de lege (10 zile)
Ministerului Finanțelor Publice bugetele pe ansamblu l fiecărui județ și al municipiului
București, grupate în cadrul fiecărui județ și al municipiului București, pe comune, orașe,
municipii, sectoare ale municipiului București și județ, pe structura clasificației bugetare.
În cazuri excepț ionale când Parlamentul nu adoptă în timp util legea bugetului de stat,
legea prevede minim 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, sunt menținute bugetele
anului precedent până la adoptarea noilor bugete, fac excepție doar cazurile deosebite în care
ordonator ii de credite pot să aduc ă documente care să justifice suplimentarea fondurilor primite.
Direcțiile generale ale finanțelor publice atribuie sume defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat și transferuri consolidabile unităților admin istrativ teritoriale mărginite de limita lunară
(1/12) din prevederile bugetare ale anului precedent65.

3.4. EXECUȚIA BUGETELOR PUBLICE LOCALE

Execuția bugetului local poate fi definită ca etapă decisivă a procesului bugetar care
exprimă ansamblul operațiunilor d e încasare la termenele legale a tuturor impozitelor și taxelor
locale și efectuarea plăților pentru realizarea cheltuielilor conform destinațiilor aprobate prin
hotărâre a consiliilor locale. În România, sarcina execuției bugetului local revine ordonator ilor
de credite, grija principală a acestora fiind de a asigura realizarea veniturilor la nivelul minim
aprobat și efectuarea cheltuielilor în limitele și pentru destinațiile aprobate. Astfel, în
exercitarea atribuții lor lor, ordonatori i de credite dețin autonomie de manifestare în
conformitate cu prevederile legislative.

65 Idem, art. 40, al. 3

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

46

Potrivit legii finanțelor publice locale execuția bugetelor locale trebuie să respecte
următoarele principii :
– creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar;
– cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare;
– virările de credite bugetare de la un capitol la alt capit ol al clasificației bugetare și de la un
program la altul se aprobă de autoritățile deliberative, pe baza justificărilor corespunzătoare ale
ordonatorilor principali de credite, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
– virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între programele
aceluiași capitol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competența fiecărui
ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și servicii lor
publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
– propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități
privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației
bugetare, precum și a programului de la care se disponibilizează și, respectiv, a capitolului și
subdiviziunii clasificației bugetare și a programului la care se suplimentează prevederile
bugetare.
Angajarea cheltuielilor publice locale este considerată cea mai importantă etapă , întrucât
în cadr ul ei se determină volumul de resurse care va fi angajat pentru finanțarea cheltuielilor.
Angajarea cheltuielilor locale se concretizează printr -un act (contract, comandă, decizie) în
baza căruia o entitate publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani către o altă persoană
fizică sau juridică, în condițiile prevăzute de lege. Ea poate avea loc ca rezultat al unei decizii
proprii , luate în mod autonom și exprimată prin întocmirea unui act de voință (contract) între
instituția respectivă și beneficia rul sumei, în care se prevăd drepturi și obligații reciproce sau
poate decurge din norme sau acte legale, emise de organe ale puterii și administrației de stat și
executate de instituțiile publice implicate în realizarea acțiunilor la care se referă normel e sau
actele respective66. Regula principală de angajare a unei cheltuieli este aceea că nici o cheltuială
nu se va angaja peste limita creditelor bugetare aprobate. Cadrul legal consacră un volum mare
de reglementări care stau la baza încheieri contractul ui de achiziție public, fiind stabilite cinci
tipuri de proceduri: licitația deschisă, licitația restrânsă , dialogul competitiv, negocierea și
cererea de oferite . Autonomia autorității contractante în alegerea procedurii este destul de
limitată deoarece l egea stabilește clar condițiile de alegere a procedurii. În același timp,
autoritatea contractantă, în cadrul procedurii de achiziție publică impusă de starea de fapt,

66 Filip, Gheorghe – Finanțe , Ed.Universității ,,Al. I. Cu za" , Iași 2007, p. 73

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

47
trebuie să asigure cel mai bun raport între calitate și cost pentru eficientizarea servi ciilor
publice, aici manifestându -se autonomia în luarea deciziei asupra ofertantului . Această etapă
devine ineficientă prin prisma timpului care se pierde pentru realizarea de achiziție publică
generat de multitudinea de pași ce trebuie parcurși de autori tatea contractantă și multitudinea
de regulii pe care autoritatea contractantă trebuie să le respecte. Îmbunătățirea procesului
bugetar în această etapă poate consta în acordarea de mai multă autonomie autorități
contractante în luarea deciziei regăsită inclusiv în simplificarea procedurilor, parcurgerea unor
mai puține etape nerelevante în funcție de achiziția ce se dorește a se efectua.
Lichi darea cheltuielilor publice este faza execuției bugetare în cadrul căreia se constată
existența faptică a livrărilor de bunuri sau prestări de servicii și se determină nivelul obligației
bănești față de furnizorul de bunuri sau servicii . Dublul rol al lich idării cheltuielilor publice, de
constatare a existenței faptice și a obligației față de furnizor, a dezvoltat un sistem de documente
justificative care îmbracă diferite forme, de la procesul verbal de recepție și punere în funcțiune
a mijlocului fix, nota de recepție și constatare de diferențe la fișa de prezență.
Ordonanțarea cheltuielilor publice locale constă în emiterea unui document prin care se
efectuează plata unei sume de bani pentru livrarea de bunuri de consum sau prestarea de servicii .
În cadrul acestei etape este important faptul că se exercită controlul financiar preventiv pentru
verificarea legalității și regularității operațiunilor efectuate pe seama fondurilor publ ice sau a
activelor ori pasivelor publice înaintea de aprobarea acestora.
Plata servicii lor publice locale este ultima fază a execuției și constă în stingerea
datoriilor față de terți prin operarea viramentelor bancare din contul de dis ponibilități al
bugetului local. Caracteristica acestei etape este exercitarea controlului financiar preventiv
asupra operațiunilor de plăți al cărui scop este67:
– verificarea încadrări în l imita creditelor bugetare aprobate și deschise
– respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinaților aprobate
– respectarea dispozițiilor legale prin care se aprobă ef ectuarea cheltuielilor
Ansamblul de reguli menționate în utilizarea resurselor publice și parcurgerea etapelor
pentru execuția cheltuielilor sunt menite să asigure cea mai bună utilizare a resurselor, în
condițiile respectării celor 3 criterii: economicitate , eficacitate și eficiență.
Execuția veniturilor publice locale reprezintă o etapă importantă întrucât asigură
lichiditățile necesare finanțării cheltuielilor publice locale, caracterizată pri n autonomia
autorităților locale de a gestiona procesul în sine sub auspiciile unui cadru legal stabilit la nivel
național. Autonomia procesului bugetar în faza execuției veniturilor publice locale trebuie

67 Norme metodologice nr.5318/1992 privind organizarea și funcționarea trezoreriei finanțelor publice, punctul
3.4.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

48
privită prin prisma celor 4 etape existente: așeza rea impozitelor, lichidarea, emiterea titlului de
percepere a impozitului, perceperea efectivă.
Așezarea impozitelor consistă în evaluarea mărimi financiare a materiei impozabi le.
Cu toate că pentru așezarea impozitelor locale este importantă existența obiectului impunerii, o
atenție deosebită trebuie acordată evaluării mărimi financiare a materiei impozabile.
Lichidarea impozitelor se concretizează prin determinarea sumelor de încasat la diferite
termene de plată. În această etapă, practica fiscală a consacrat doua metode: metoda cotelor
procentuale și metoda sumelor fixe.
Metoda cotelor procentuale constă în aplicarea unei cote procentuale asupra valorii
impozabile, care este cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de cotă de
impozitare, aici pot da ca exemplu impozitul și taxa pe clădiri.
Metoda sumelor fixe presupune aplicarea impozitului exprimat în lei/mp la suprafața
bunului deținut în proprietate , exemplul la care mă refer este cazul impozitului și taxei pe teren.
Tot în cadrul acestei etape, fiecărui contribuabil, potrivit tehnici fiscale, i se deschide o poziție
în registrul rol, fiind stabilite și termenele de plata, pe structura impozite și taxe cu 4 termene
scadente de plată, impozite și taxe datorate în avans.
Emiterea titlului de percepere a impozitului constă în emiterea unui document fiscal prin
care autoritățile locale sunt autorizate să perceapă impozitul sub forma venitului public local
în contul bugetului. Documentele utilizate de aparatul fiscal sunt div erse, de la declarația pentru
stabilirea impozitului și taxei pe clădiri, declarația pentru stabilirea impozitului pe mijloace de
transport, până la procesul verbal de stabilire înștiințare de plată, acestea asigurând transpunerea
primelor două etape ale e xecuției veniturilor publice în creanțe fiscale, pentru ca procedura de
încasare a veniturilor publice să urmeze cursul firesc al procedurilor de executare silită.
Documentele emise au un rol hotărâtor în încasarea creanțelor fiscale întrucât constituie, î n
condițiile legii, titluri executorii. Această etapă presupune, astfel, așezarea creanțelor fiscale a
căror încasare va asigura necesarul de lichidității al bugetului local.
Perceperea efectivă a veniturilor locale constă în încasa rea la termenele legale și în
cuantumul stabilit în faza lichidării impozitelor și taxelor cuvenite bugetului local.
Modalitățile de încasare a veniturilor publice sunt cele clasice (virarea din proprie inițiativă a
contribuții lor datorate de personale fizice sau juridice; plata în numerar la casieria trezoreriei și
încasarea prin agenții fiscali, etc), dar și prin mijloace moderne de plată cum este site -ul
Ghișeul.ro unde se poate plăti cu cardul. Pentru protecția contribuabili lor este prev ăzută
înregistrar ea cardurilor în sistemul 3 D, înregistrarea cardului și primire a unei parole care se
folosește de fiecare dată când titularul îl utilizează pentru efectuarea de plăți on line.
Derularea fluxurilor bugetare local e de plăți și încas ări într -un cadru organizatoric adecvat

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

49
operațiunilor respective, fie prin viramente între conturi deschise la instituțiile financiar
bancare, fie în numerar, constituie o componentă a activității bugetare foarte importantă din
punct de vedere al auton omiei locale. Astfel în practică cel mai des sunt întâlnite sisteme pentru
derularea fluxurilor de încasări și plăți sunt execuția de casă prin sistemul trezoreriei, sistemul
bancar sau mixt.
Sistemul trezoreriei este c el mai frecvent întâlnit în practica bugetelor locale, trezoreria
reprezentând instituția financiară prin care sectorul public efectuează operațiuni de încasări și
plăți asupra cărora Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publi ce,
exercită control financiar preventiv îndeplinind următoarele atribuții68:
– de casier al sectorului public;
– de asigurare a execuției sistemu lui de bugete;
– de exercitare operativă a controlului financiar preventiv;
– de efectuare a operațiunilor de decontare în contul instituțiil or publice;
– de gestionare a datoriei publice;
– de asigurare a funcționării corespunzătoare a sistemului informațional contabil pe ntru
raportarea execuției sistemului de bugete.
Sistemul bancar coincide cu situația în care funcția de casier al statului este exer citată
de către bancă și se realizează în cazul execuției de casă a finanțelor nerambursabile, precum și
a conturilor cu destinație specială deschise de autoritățile locale sau operatori de servicii pentru
împrumuturile contractate ori subvenții pentru energie termică.
Avantajul execuției bugetare prin sistemul bancar constă în faptul că banca centrală
poate exercita controlul asupra masei monetare care se află angrenată în fluxurile de încasări și
plăți în numele bugetului69. Dezavantajul cel mai mare constă în o rganizarea unui sistem
destinat supravegherii încasărilor și plăților, în special pentru controlul cheltuielilor deoarece
sistemului bancar este de a obține profit.
Sistemul mixt este o c ombinație între sistemul bancar și sistemul trezoreriei.
În practică, acest sistem este cel mai răspândit cuprinzând operațiuni de încasări și plăți
bugetare (derulate de Trezoreria Statului ), cât și operațiunile ,, extrabug etare" riguros
reglementate de lege pentru a nu periclita echilibrul financiar al bugetelor care cuprind, de
regulă, operațiuni de încasări și plăți din fonduri nerambursabile și din conturile cu destinație
specială (escrow).

68 Norme metodologice nr.5318/1992 privind organizarea și funcționarea trezoreriei finanțelor publice
69 Cosma, D, Lubă neț, A – Buget și trezorerie public ă, Ed. Augusta, Timișoara 1998, p. 179

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

50
Contul anual de execuție este “întocmit de către ordonatorii principali de credite pe
care îl transmit spre aprobare consiliilor județene, Consiliului General al Municipiului
București și consiliilor locale în structura următoare :70” conform datelor din tabelul 2.1

Tabelul 2.1
Contul anual de execuție a bugetelor locale

Pe baza acestor date se stabilește rezultatul execuției. Finalizarea execuției bugetare se
concretizează în întocmirea contului anual de execuție bugetară , care cuprinde totalitatea
veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate pe parcursul anu lui bugetar.
Obligația întocmirii contului anual de execuție a bugetului unei comunități locale revine
Primăriei. Contul anual de execuție se prezintă spre aprobare Consiliului local până la data de
31 mai a anului următor. La sfârșitul anului pe baza an alizei soldului contului anual de execuție
al bugetului local se determină situația de echilibru sau dezechilibru bugetar, manifestată prin
deficit sau excedent.

70 Năstase , I, G – Buget ș i trezorerie publică (ghid de studiu), Ed. PROUNIVERSITARIA, București 2013 , p. 81 VENITURI CHELTUIELI
prevederile aprobate inițial creditele aprobate inițial
prevederile bugetare definitive creditele definitive
încasările realizate plățile efectuate

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

51

CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA VENITURILOR ȘI
CHE LTUIELI LOR LOCALITĂȚI I BRAGADIRU

4.1. PREZENTAREA ORAȘULUI BRAGADIRU

Stema localității Bragadiru este alcătuită dintr -un scut triunghiular , cu marginile
rotunjite, despicat în partea superioară și tăiat de două brâie undate de argint și albastru. În
partea superioar ă întâlnim 2 imagini, în dreapta un corn al abundenței de aur, în câmp verde cu
fructe de aur , iar în partea stângă un câ mp albastru un soare ieșind din stânga cu patru raze. În
partea de inferioară a scutului în câmpul zidit de argint, este o roată zimțată neagră ieșind din
vârful scutului.

Figura 4.1 Stema orașului Bragadiru

Cornul abun denței, cu fructe și câmpul verde împreună cu soarele de aur sunt simboluri
inveterate al e abundenței, prosperității, ale bogăției și fac referire la ocupații mai vechi ale
locuitorilor și la așezarea localității în Câmpia Română. Câmpul zidit și roata zim țată reprezintă
dezvoltarea i mpetuoasă a orașului Bragadiru.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

52
Numele de Bragadiru se întâlnește pentru prima dată, ca nume de persoană într -un
document din 26 mai 1825, referitor la răscumpărarea venitului munților moșenilor
Dragosloveni din județul Musce l, de către Ion si Nitu, fii Bragadirului. 12 decembrie 1830,
este data primei atestări documentare a actualului nume al comunei Bragadiru, actualmente
orașul Bragadiru. Documentul în care se amintește de moșia Bragadiru, este o jalbă adresată de
Constanti n Glogoveanu către judecătorul Divan al Principatului Valachiei. Pe teritoriul
actualului oraș Bragadiru și al comunei vecine Cornetu, înainte de 1593 exista o s ingură moșie
care aparținea moș enilor Măicănești. Știrile despre moșia Măicănești sunt atestate în
documentele publicate în cartea de hotărnicie a moșiei Cornetu – Bragadiru, supranumit
Cornetu Glogoveanu din județul Ilfov, plasa Sabaru, proprietatea lui Marinescu Bragadiru,
făcută în 1900 de către inginerul hotarnic Ștefan Georgeta.
La 1893, domnu l Dumitru Marinescu este proprietar al moșiei Bragadiru și al moșiei
Cornetu – Bulgaru. Prin decretul Domnesc nr. 394 di 31 martie 1864, s -a instituit comuna
Bragadiru ca unitate administrativă, alcătuită din mai multe sate. Astfel, comuna Bragadiru –
Bulga ru este alcătuită din satele: Bragadiru, Bulgaru și Cornetu -Glogoveanu. După tabloul
împroprietării de la 1864, comuna Bragadiru -Bulgaru cuprindea 134 de case, numărul
populației în 1905 fiind de 1541 locuitori, din care satul Bragadiru avea 1144 de locui tori.
Până în anul 1950, Bragadiru a aparținut județului Ilfov, din 1950 până în 1968 a fost trecută
la Municipiul București, fiind subordonată direct raionului Tudor Vladimirescu, astăzi sectorul
5 al Capitalei. Din 1968 până în 1981 a fost subordonată M unicipiului București, din ianuarie
1981, fosta comună Bragadiru a fost trecută la Sectorul Agricol Ilfov, creat in urma desființării
județului Ilfov. Din 1997, localitatea Bragadiru este arondată din nou județului Ilfov, după ce
Sectorul Agricol Ilfov a fost la rândul lui desființat. Datorită puternicei dezvoltări și în urma
referendumului organizat în anul 2003, localitatea Bragadiru a fost numită oraș la data de 2
ianuarie 2006, prin Legea nr.415/30.12.2005.
Orașul este așezat în partea de sud -vest a județului, la sud -vest de București, pe
malurile râului Ciorogârla . El este traversat de șoseaua națională DN6 , care leagă Bucureștiul
de Alexandria . Ea se intersectează la Bragadiru cu șoseaua județeană DJ401A, care duce spre
nord-vest la Domnești , Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu la Bolintin -Vale ; și spre
sud-est la Măgurele , Jilava (unde se intersectează cu DN5 ) și Vidra .

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

53

Figura 4 .2 Harta orașului Bragadiru

4.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL PRIMĂRIEI BRAGADIRU

Obiectul de activitate al acestei instituții îl reprezintă soluționarea problemelor
Colectivității locale. Aceasta se realizează prin:
– elaborarea și aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
– stabilirea, încasarea și urmărirea impozitelor și taxelor locale;
– stabilirea și urmărirea modului de prestare a servicii lor publice locale;
– administrarea bunurilor din proprietate publi că sau privata, angajarea de
împrumuturi pe termen scurt, mediu și lung;
– administrarea resurselor financiare;
– elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de
dezvoltare;
– asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundament ale;
– cooperarea pe plan intern și internațional
Misiunea Primărie Bragadiru constă în oferirea de servicii publice de calitate în domeniul
administrației publice locale. Pentru a duce la îndeplinire, cu cât mai mult profesionalism, a
obiectului sau de acti vitate Primăria Bragadiru urmărește câteva perspective:

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

54
– perspectiva clientului – cu obiectivul de a exista permanent în preajma clientului
actual și potențial, cu perceperea dorințelor, necesitaților lui și creșterea gradului de
responsabilitate; satisface rea așteptărilor clienților, referitor la servicii le oferite.
– perspectiva proceselor interne – Primăria Bragadiru este integrată în cadrul
administrației publice locale și folosește în permanență efectul sinergetic, cooperând în
același timp în sistem de p arteneriat cu clienții săi – persoane fizice și juridice, încercând
să obțină avantaje din perspicacitatea servicii lor acestora.
– perspectiva financiară – care constă în optimizarea utilizării resurselor financiare
având la baza taxele și impozitele locale și furnizarea de servicii , clar definite, precum și
asigurarea pe termen lung a fondurilor de investiții necesare îmbunătățirii acestora.
– perspectiva învățării – Primăria Bragadiru a demarat dezvoltarea unei strategii de
formare, educare și responsabilizar e a personalului municipiului, în ideea atragerii
permanente spre interesele societății.
Politica organizației este de a stabili și transpune în fapt obiectivele strategice și
operaționale, cu toată răspunderea și competență, având orientarea clară înspre nevoile
clientului, punând accentul pe îmbunătățirea continuă. De fapt, se urmărește:
– rapiditate și concretețe în faza decizională,
– extinderea orizontului cunoștințelor pentru soluțiile cele mai bune,
– urmărirea responsabilității în fazele de execuție a pr oceselor desfășurate .
– rezolvarea tuturor problemelor prin îmbunătățirea continuă a activității în toate
domeniile și la toate nivelurile.
Se dorește obținerea unui echilibru între așteptările clientului (calitatea servicii lor),
necesitățile colaboratorilor (calitatea organizației) și exigentele societății civile locale, naționale
și internaționale .

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

55
4.3. ORGANIZAREA INTERNĂ PE COMPARTIMENTE DE
SPECIALITATE ȘI STRUCTURA DE PERSONAL

Aparatul propriu al Primăriei orașului Bragadiru este organizat în conformitate cu
dispozițiile Legii nr. 215/2001 privind administrațiile locale, modifi cată și completată prin
Legea 286/2006.71 Așadar, primarul, ca autoritate publică locală, este șeful administrației
publice locale și al aparatului propriu de specialitate al Primăriei, pe care îl conduce. Aparatul
de specialitate al primarului este structu rat pe compartimente funcționale, în condițiile legii.
Compartimentele funcționale ale acestuia sunt încadrate cu funcționarii publici și
personal contractual. Conform cu Regulamentul de Organizare și funcționare a instituției ,
Primăria Bragadiru are urm ătorul personal:
Personal de conducere:
 1 primar;
 1 viceprimar;
 1 secretar.
Posturi în aparatul propriu:
 80 funcții publice;
 10 funcții contractuale.
Primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a
prevederilor Cons tituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor
Președintelui României, a hotărârilor și ordonatelor de Guvern, a hotărârilor consiliului
local, dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu
caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice
centrale, ale prefectului, precum și a hotărârilor consiliului județean în condițiile legii.
Primarul are în subordine pe viceprimar și pe secretar, precum și următoarele Direcții
și Servicii :72
o Direcția economică:
o Serviciul Impozite și Taxe de la Persoane Fizice
o Serviciul Impozite și Taxe de la Persoane Juridice
o Serviciul Contracte de concesionare, Închiriere și vânzare, Autorizare Libera
Inițiativă și Contro l Comercial
o Serviciul Buget și Contabilitatea Veniturilor și Cheltuielilor
o Compartimentul Administrativ – Gospodăresc

71 Legii nr. 215/2001
72 http://www.primariabragadiru.ro/

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

56
o Serviciul Resurse Umane, Protecția Muncii și Relații cu Publicul
o Compartimentul Audit Public Intern
o Serviciul Urbanism și Amenajarea Terit oriului
Viceprimarul are în subordine următoarele direcții:
– Serviciul Tehnic Investiții, Licitații și Contracte de Achiziții Publice
– Serviciul Gospodărie Comunală și Locativa și Asociații de Proprietari
– Biroul Programe Comunitare, Management Proiecte, Info rmatică și Imagine –
Publicitate
Secretarul are în subordine următoarele servicii :
– Compartimentul Administrație Publică Locală, Secretariat, Juridic contencios
– Serviciul Cadastru Imobiliar -Edilitar, Banca de Date și Registrul Agricol
– Compartimentul Protecție Civilă

Structura de personal
În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală,
completată și modificată prin Legea nr. 286/2006, la care se adăugă datele cuprinse în
Regulamentul de Organizare și Funcționare a servic iilor administrației publice din cadrul
Primăriei orașului Bragadiru precum și organigrama instituției , primăria Bragadiru are un
număr de 93 angajați împărțit în:
Personal de conducere:
– 1 primar
– 1 viceprimar
– 1 secretar
Posturi în aparatul propriu:
– 80 funcții publice
– 10 funcții contractuale
Dintre compartimentele primăriei care au competențe și responsabilități în gestiunea financiară
a instituției sunt: Serviciul Buget și Contabilitatea Veniturilor și Cheltuielilor, Serviciul Resurse
Umane și Biroul Informatică. Acestea au următoarea structura de personal:
 Serviciul Buget și Contabilitatea Veniturilor și Cheltuielilor – 1 post de
conducere și 9 postur i de execuție;
 Serviciul Resurse Umane – 1 post de conducere și 8 de execuție;
 Biroul Informatică – 1 post de conducere și 5 de execuție.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

57
Organigrama Primăriei orașului Bragadiru conform Anexei nr.1 este una piramidală,
specifică unei structuri organizato rice de tip ierarhic – funcțional . Organizarea este evidențiată
în documentele de formalizare a structurii organizatorice, respective Regulamentul de
organizare și funcționare, organigrama și fișele de post.
Aparatul tehnic de specialitate al orașului Brag adiru cu responsabilități și competențe
în ceea ce privește gestiunea financiară a instituției este format din: Serviciul Buget și
contabilitatea veniturilor și cheltuielilor, Serviciul Resurse Umane și Biroul Informatică.

Primarul

În calitatea sa de o rdonator principal de credite, primarul are următoarele atribuții și
competente , care rezultă din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006: analizează modul de
utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetul local și prin bugetele instituțiilor p ublice,
ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, și aprobă efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale; are obligația de a angaja și
de a utiliza creditele bugetare numai în limita preve derilor și destinațiilor aprobate, pentru
cheltuielile strict legate de activitatea Primăriei cu respectarea dispozițiilor legale.
De asemenea, primarul răspunde de:
 Elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu, pr ecum și a contului de
încheiere a exercițiului bugetar;
 Integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea Primăriei
Bragadiru;
 Urmărirea modului de realizare a veniturilor;
 Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita cred itelor bugetare și a
veniturilor bugetare posibil de încasat;
 Organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor
financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;
 Organizarea sistemul ui de monitorizare a programului de achiziții publice și a
programului de investiții publice;
 Organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
 Organizarea și ținerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale .
Primarul, în calitate sa de ordonator principal de credite, repartizează creditele bugetare
după reținerea a 10% din prevederile acestuia, pentru asigurarea unei execuții bugetare
prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor care decurg din obligații internaționale ,

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

58
care sunt repartizate integral. Repartizarea sumelor reținute în proporție de 10% se face în
semestrul II, după examinarea de către Guvern a execuției bugetare pe primul semestru.

Direcția Economică

Direcția economică este serviciul care asigură, în principal, finanțarea activităților
primăriei, a aparatului propriu al Consiliului local al orașului Bragadiru, a instituțiilor publice
aflate sub autoritatea Consiliului local, a patrimoniului public și privat al orașului Bragadiru,
întocmirea și executarea bugetului local.
Direcția economică în principal are următoarele atribuții :
 face propuneri de fundamentare a impozitelor și taxelor locale ce se constituie
venituri la bugetul local datorate de contribuabili persoane fizice, pe rsoane juridice, asociații
familiale, etc.;
 fundamentează instituirea de taxe speciale pentru servicii le publice create la nivelul
orașului Bragadiru în scopul satisfacerii unor nevoi ale cetățenilor colaborând în acest sens cu
celelalte servicii din pr imărie;
 face propuneri pentru acordarea eșalonării și amânărilor la plată până la sfârșitul
anului calendaristic, precum și reduceri de majorări de întârziere pentru impozitele și taxele
locale neachitate, pentru cazuri și motive temeinic justificate în vederea aprobării acestora de
către Consiliul local;
 face propuneri pentru majorarea sau diminuarea impozitelor și taxelor locale stabilite
în suma fixă în limitele prevăzute de lege;
 fundamentează propunerile privind indexarea anuală a impozitelor și taxelor locale,
precum și amenzilor potrivit legii;
 răspunde de recuperarea sumelor restante datorate de agenții economici pe cale de
decontare bancară, titlu executoriu sau prin executare silită, potrivit legii, asupra elementelor
patrimoniale ale d ebitorilor, în cazul neachitării la termen a impozitelor și taxelor locale stabilite
de Consiliul local;
 stabilește și răspunde de aplicarea măsurilor legale ce se impun pentru respectarea
disciplinei financiare și bugetare, în scopul identificării, imp unerii și sancționării evaziunii
fiscale și atragerea de venituri suplimentare la bugetul local;
 aplică viza de control financiar preventiv și stabilește normele necesare pentru
respectarea prevederilor cuprinse în Legea contabilității;
 întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al orașului Bragadiru;
Întocmește raportul privind contul de execuție al bugetului local;

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

59
 urmărește execuția bugetului de venituri și cheltuieli;
 asigură și răspunde de încasarea veniturilor bugetului lo cal și utilizarea acestora
conform prevederilor bugetare;
 asigură respectarea normelor legale cu privire la inventarierea anuală a bunurilor,
integritatea, păstrarea și pază bunurilor și valorilor de orice fel și deținute cu orice titlu,
utilizarea valo rilor materiale de orice fel, declararea și casarea de bunuri, efectuarea în numerar
sau în cont a încasărilor și plăților în lei și în valută de orice natură;
Activitatea Direcției economice se realizează prin următoarele servicii , între care există
raporturi de colaborare:
A) Compartimentul buget, finanțe, contabilitate;
B) Compartimentul impozite și taxe – persoane fizice și persoane juridic
A) Compartimentul buget, finanțe, contabilitate are următoarele atribuții :
 organizează și asigură urmărirea execuției bugetare pentru toate activitățile
finanțate din bug etul local, precum și pentru activitățile finanțate din surse extrabugetare;
Întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al orașului Bragadiru;
 întocmește raportul privind contul de execuție a bugetului local;
 urmărește execuția bugetului de venituri și cheltuieli;
 centralizează propunerile de virări de credite de la instituțiile finanțate din
bugetul local, le analizează și dacă nu contravin dispozițiilor legale, întocmește referate de
specialitate privind aprobarea acestor virări de credit e ordonatorului principal;
 analizează solicitările de subvenții care se acordă din bugetul local;
 trimestrial primește dările de seamă contabile de la instituțiile care sunt finanțate
din bugetul local, le verifică dacă sunt în concordanță cu cifrele apr obate și nu există
depășiri de credite, dacă sunt completate conform instrucțiunilor Ministerului Finanțelor;
asigură centralizarea acestora și întocmirea darii de seamă proprii, pe care le depune la
termenele fixate la Direcția Generală a Finanțelor Publi ce, împreună cu referatul explicativ
asupra bilanțului contabil;
 pe baza bugetului aprobat, întocmește cererea deschiderii de credite și dispoziții
bugetare pentru repartizarea creditelor bugetare activități lor cuprinse în bugetul local;
 întocmește documen tul pentru modificarea repartizării creditelor bugetare;
 în concordanță cu prevederile bugetare întocmește lunar cererile de sume
defalcate și transferuri din bugetul de stat (pentru investiții , acoperirea diferențelor de tarif
la energia termică furnizat ă populației, fonduri speciale) pe care le supune avizării Direcției
Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat;

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

60
 asigură onorarea la timp și corectă a obligațiilor financiare ale instituției către
terți și a acestora față de instituție , cu respectarea priorităților, potrivit legii;
 asigură documentele și sumele necesare pentru deplasările efectuate de
personalul propriu în interes de serviciu , în țară și străinătate;
 asigură condițiile pentru buna funcționare a instituțiilor de sub aut oritatea
primăriei pe care le finanțează, total sau parțial – învățământ, sănătate, asistenta soci ală,
cultură;
 asigură evidenta contabilă, sintetică și analitică a mijloacelor fixe, pe locuri de
folosință, a obiectelor de inventar în magazii și în folosi nță, precum și a materialelor pe
gestiuni și pe feluri de material e în scopul păstrării integrității patrimoniului unității, a
mijloacelor bănești, a decontărilor interne cu terții debitori, cu terții creditori;
 înregistrarea fondurilor, cheltuielilor, ve niturilor, alte operații economice;
 efectuarea operațiilor de punctaj între informațiile înregistrate în contabilitatea
sintetică și informațiile înregistrate în contabilitatea analitică;
 organizează efectuarea plăților reprezentând drepturile salariale ale personalului
aparatului propriu al Consiliului local al orașului Bragadiru și altor activități organizate în
cadrul Primăriei orașului Bragadiru, precum și orice alte încasări și plăți în baza
documentelor legal întocmite de servicii le primăriei și vizate de c ei în drept;
 întocmește ordinele de plată pentru efectuarea viramentelor privind impozitul pe
salarii, contribuția pentru pensia suplimentară, contribuția pentru constituirea fondului
pentru plata ajutorului de șomaj, contribuția de asigurări s ociale și contribuția de asigurări
de sănătate;
 întocmește dispoziții de plată către casierie în vederea acordării de avansuri și a
dispozițiilor de încasare către casierie în vederea achitării de către angajat a avansurilor
neconsumate, debitelor datorate , penalități la deconturi;
 verifică încadrarea tuturor plăților efectuate în fondurile prevăzute cu această
destinație;
 întocmește situațiile statistice;
 organizează evidenta analitică a debitorilor și creditorilor și a furnizorilor
unității, în așa fel încât să se cunoască în permanență situația reală a acestora;
 organizează evidenta analitică a cheltuielilor de investiții pe obiective în
conformitate cu listele de investiții , anexe la bugetul de venituri și cheltuieli;
 operează în registrul de venitu ri „debite – încasări" borderourile de debite și
scăderi, cererile de restituire din venituri, borderourile de încasări, întocmește trimestrial
contul de debite -încasări pe care le depune în termenele fixate la D.G.F.P.C.F.S. Bragadiru;

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

61
 asigură plata inde mnizațiilor de naștere întocmite de Compartimentul stare
civilă, autoritate tutelară, a ajutoarelor sociale ce se acordă categoriilor de persoane
prevăzute de lege, pe baza documentelor întocmite de biroul de asistență socială, precum și
plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav;
 asigură conducerea evidenței zilnice a registrului de casă și depunerea
documentelor justificative, în vederea verificării și înregistrării în evidențele contabile; în
acest scop încasează sumele datorate bugetu lui local provenite din chirii, taxe de
concesionari, taxe de participări la licitație și le depune zilnic la Trezoreria Bragadiru;
 asigură respectarea normelor și instrucțiunilor specifice privind operațiunile de
casă;
 organizează pregătirea și desfășur area lucrărilor de inventariere, efectuează
valorificarea inventarelor și face propuneri pentru recuperarea pagubelor constatate, după
caz;
 duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local legate de domeniul de activitate
al Serviciului buget, finanțe, co ntabilitate, salarizare;
 participă la efectuarea inventarierii și administrării bunurilor aparținând
orașului;

B) Compartimentul taxe și impozite are următoarele atribuții :
• organizează, îndrumă și controlează acțiunea de constatare și stabilire a
impozitelor și taxelor de la persoane fizice, precum și cele de la persoane juridice, care
devin venit la bugetul local;
• constată și stabilește toate categoriile de impozite și taxe directe și indirecte
datorate de persoane fizice, precum și impozitele și taxele datorate de agenții economici,
persoane juridice, care se fac venit la bugetul local;
• face propuneri motivate privind stabilirea impozitelor și taxelor locale, a
taxelor speciale și a altor obligații fiscale, în temeiul legii;
• întocmește bor derourile de debite și scăderi pentru toate impozitele și taxele
de debit datorate de persoane fizice și juridice;
• verifică agenții economici, persoane juridice, asupra determinării materiei
impozabile, precum și asupra calculului impozitelor și taxelor datorate bugetul ui local;
• urmărește întocmirea și depunerea, în termenele cerute de lege, a declarațiilor
de impunere de către contribuabili persoane fizice și juridice;
• gestionează toate documentele referitoare la impunerea fiecărui contribuabil,
regru pate într -un dosar fiscal unic;

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

62
• verifică, periodic, persoanele fizice și juridice aflate în evidențele fiscale
posesoare de bunuri impozabile sau care desfășoară activități producătoare de venit,
asupra sincerității declarațiilor de impunere, asupra modif icărilor intervenite, corectează,
acolo unde este cazul, impunerile inițiale luând măsuri pentru încasarea diferențelor
stabilite, sancționează nedeclararea în termenul legal a bunurilor și veniturilor
impozabile;
• verifică fiecare persoană fizică și juridică asupra legalității funcționării
fiscale, a materiei impozabile, a conducerii evidentelor impuse de actele normativ e în
vigoare;
• desfășoară activitatea de încasare a impozitelor și taxelor pe teren;
• ține evidența tuturor persoanelor juridice supu se impozitelor și taxelor locale
pe fiecare categorie de impozit în parte;
• aplică sancțiuni prevăzute în actele normative tuturor persoanelor fizice și
juridice care încalcă legea fiscală și ia toate măsurile ce se impun pentru înlăturarea
deficiențelor constatate;
• identifică, impune și sancționează persoanele fizice ce desfășoară activități
clandestine, informează directorul Direcției economice asupra cauzelor care generează
evaziunea fiscală propunând măsurile necesar e pentru înlăturarea acesteia;
• ține evidența debitelor din impozite și taxe stabilite de organele de constatare,
modificarea debitelor inițiale , analizează fenomenele și aspectele rezultate din aplicarea
legislației fiscale și informează operativ conducerea Direcției economice asupra
problemelor deosebite, luând sau propunând măsurile ce se impun;
• asigură aplicarea unitară a legislației cu privire la impozitele și taxele locale;
Pune în executare toate impozitele și taxele ce se fac venit la bugetul local prin emiterea
și înaintarea bor derourilor de debite, asigurând totodată înmânarea înștiințărilor de plată
către contribuabili;
• verifică modul în care agenții economici, persoane juridice țin evidența,
calculează și virează la temenele legale sumele cuvenite bugetului local cu titlul d e
impozite și taxe;
• la solicitarea scrisă a contribuabililor, analizează, cercetează și prezintă
Primarului referate cu propuneri de amânări, eșalonări, reduceri, scutiri, restituiri de
impozite și taxe și majorări de întârziere, în vederea aprobării lo r de către Consiliul local;
• desfășoară activitatea de control fiscal la persoane juridice și întocmește
procese -verbale cu rezultatele constatărilor;

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

63
• efectuează analize și întocmesc informări în legătură cu verificarea,
constatarea și stabilirea impoz itelor și taxelor în sarcina persoanelor fizice și juridice,
rezultatele acțiunilor de verificare și impunere, măsurile luate pentru nerespectarea
legislației fiscale, cauzele care generează fenomenele de evaziune fiscală și luarea de
măsuri pentru îmbunăt ățirea legislației de impozite și taxe;
• centralizează toate datele statistice privind activitatea serviciului , pe baza
cărora întocmește și transmite informările și raportările periodice la termenele stabilite
prin acte normative;
• asigură aplicarea unitară a legislației referitoare la constatarea și impunerea
contribuțiilor la bugetul local;
• asigură difuzarea actelor normative și imprimatelor necesare aplicării
legislației în domeniul întregului aparat din cadrul serviciului ;
• întocmește situați i statistice și dările de seamă anuale cu privire la rezultatele
impunerii pe care le comunica conducerii Direcției economice la termenele stabilite;
– organizează și îndruma activitatea de urmărire și încasare la timp și vărsarea
la buget a veniturilor fiscale și nefiscale, în urma constatărilor de la termenele de plată,
calculează, acolo unde este cazul, majorări de întârziere și dispune măsuri de executare
silită, inclusiv prin întocmirea formelor de retragere din conturile agenților econ omici a
impozitelor, taxelor și a altor vărsăminte obligatorii bugetului local;
• organizează, execută și verifică activitatea de urmărire silită a bunurilor și
veniturilor persoanelor fizice, pentru realizarea impozitelor și taxelor neachitate în
termen și a creanțelor bănești constatate prin titluri executorii ce intră în competența
organelor fiscale;
• verifică respectarea condițiilor de inițiere a popririlor pe veniturile realizate
de debitorii bugetului local de la agenții economici și instituțiile publice, urmărește
respectarea popririlor infiintațe de către unitățile creditoare asupra drepturilor bănești,
după care ia măsurile legale pentru executarea acestora;
• asigură încasarea taxelor speciale stabilite prin hotărârea Consiliului local
Bragadiru;
• asigură și îndrumă activitatea aparatului fiscal de urmărire și încasare a
impozitelor și taxelor și altor venituri, efectuează controlul asupra modului cum aparatul
respectiv îndeplinește sarcinile cu privire la încasarea și lichidarea debitelor restante,
precum și conducerea evidențelor;

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

64
• verifică respectarea condițiilor și prevederilor legale privind identificarea
debitorilor, confirmarea și debitarea amenzilor, imputațiilor, despăgubirilor și a altor
venituri ale bugetului local primite de la alte orga ne;
• urmărește încasarea veniturilor fiscale și nefiscale în termen și stabilește
măsuri de recuperare a debitelor prescrise din culpă organelor de urmărire și încasare;
Verifică documentațiile și propunerile privind debitori insolvabili și dispăruți și dacă le
găsește întemeiate le avizează favorabil și le prezintă spre aprobare Consiliului local
Bragadiru;
• asigură aplicarea gradelor de urmărire silită a veniturilor și bunurilor
debitorilor care nu și-au achitat în termen obligațiile fiscale;
• identi fică pe raza de activitate persoanele care exercita diverse activități
producătoare de venit sau care posedă bunuri supuse impozitării (taxării) nedeclarate și
sesizează organele de constatare și impunere prin note de constatare proprii, în vederea
stabili rii impozitelor și taxelor și a sancțiunilor contravenționale;
• asigură aplicarea unitară a legislației referitoare la urmărirea contribuabililor
și încasarea taxelor la bugetul local; primește și rezolvă corespondenta cu privire la
urmărirea și încasar ea debitelor neachitate în termen luând notă și urmărind îndeaproape
cazurile mai importante date spre executarea organelor fiscale din subordine;
• întocmește certificatele de atestare fiscală atât pentru persoane fizice cât și
pentru persoane juridice;
• repartizează sumele realizate din valorificarea bunurilor sechestrate potrivit
ordinii de preferință prevăzute de lege, în cazul în care, la urmărirea silită participă mai
mulți creditori și reprezintă împreuna cu Serviciul administrație publică din cad rul
Primăriei orașului Bragadiru interesele Consiliului local ca subiect de drepturi și obligații
în fata instanțelor judecătorești și a organelor de urmărire penală refer itoare la
contestațiile la exec utare și alte litigii prevăzute de lege care au ca obi ect realizarea unor
creanțe ale bugetului;
• întocmește referate privind restituirile de impozite și taxe locale aflate în
suprasolvire și le înaintează spre aprobare conducerii instituției în vederea punerii în
aplicare.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

65

Figura 4.3 Diagrama de relații a compartimentului Buget și contabilitatea
veniturilor și cheltuielilor

Servici ul Resurse Umane

Acest serviciu este direct subordonat primarului și are următoarele atribuții :
 Elaborează proiectul de organigrama, statul de funcții și regulamentul de organizare
și funcționare și le supune spre aprobare Consiliului Local;
 Întocmește și actualizează statele de funcții pentru aparatul propriu al administrației
publice locale;
 Organizează concursuri pentru posturile vacanțe, primește și verifică dosarele de
prezentare la concurs și toate docume ntele necesare bunei desfășurări a concursurilor conform
H.G. nr 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare;
 Ține evidența și eliberează legitimații de împuternicit al Primarului;
 Execută lucrări privind evidentă și mișcarea per sonalului, întocmește, completează
și păstrează cărțile de muncă ale personalului din aparatul propriu din administrația publică
locală;
 Calculează drepturile privind premiile ce se acordă conform legii;
 Elaborează planul anual de ocupare a funcțiilor publice și îl înaintează Agenției
Naționale a Funcționarilor Publici;

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

66
 Întocmește documentele necesare de încadrare în muncă (contracte de muncă,
adrese de transfer, etc);
 Întocmește statul de funcții pe grupe de funcții și număr de posturi pentru personalul
aparatului propriu al administrației publice și direcțiile subordonate;
 Verifică și vizează pontajele primate în cadrul serviciului pentru acordarea
salariului lunar;
 Întocmește documentele legate de transferarea, detașarea , pensionarea sau încetarea
activi tății pentru personalul administrației publice;
 Întocmește și înaintează statisticile lunare, trimestriale, semestriale și anuale către
direcția Județeană de Statistică, Direcția Generală a Finanțelor Publice;
 Întocmește programarea concediilor de odihnă și ține evidența efectuării acestora;
 Ține evidența funcționarilor publici din cadrul aparatului propriu;
 Asigură participarea salariaț ilor la cursuri de formare și perfecționare organizate de
instituții abilitate;
 Asigură întocmirea și gestionarea fișelor de post pentru salariații din cadrul
aparatului propriu și ține evidența concediilor medicale ale salariaților Primăriei;
 Coordonează evaluarea funcționarilor publici conform H.G nr 1209/2003 și a
personalului contractual conform H.G.nr 775/1998 modificat ă și completată prin H.G. nr
157/1999;

Biroul informatică

În era în care trăim toate informațiile sunt informatizate, fiind create multiple programe,
specifice anumitor operații, gestiunea financiară a unei instituții fiind condiționată de existen ța
unei tehnici informaționale. Responsabil de îndeplinirea acestei condiții este Biroul Informatică
care are următoarele atribuții : realizează activitatea de administrare baze de date și aplicații
informatice, asigură consultanță de specialitate pentru ex ploatarea aplicațiilor informatice,
realizează testarea aplicațiilor informatice din punct de vedere funcțional , întocmește
instrucțiuni de lucru și procedurile pentru testarea și administrarea bazelor de date și ale
aplicațiilor informatice, realizează in struirea personalului Primăriei în utilizarea aplicațiilor
informatice implementate.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

67
 Relațiile Primăriei orașului Bragadiru

Între departamentele Primăriei orașului Bragadiru există mai multe legături
determinate de circulația documentelor în cadrul instituției . De asemenea între departamente
există raporturi de colaborare ce conduc la buna funcționare a activității și au ca scop
satisfacerea problemelor cetățenilor în condițiile prevăzute de lege.

Relațiile Primăriei Municipiului Bârlad cu exterioru l

Primăria orașului Bragadiru este autoritate administrativă autonomă locală.
Ea are dreptul și capacitatea de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivității
locale pe care le reprezintă, treburile pu blice, în condițiile legii.
Autonomia locală este numai administrative și financiară, fiind exercitată pe baza în
limitele prevăzute de lege, și privește organizarea, funcționarea, competentele și atribuții ile
autorităților administrației publice locale, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii,
aparțin orașului.

Figura 4.4 Relațiile primăriei Bragadiru cu exteriorul

PREFECTURA
INSTITUȚ II PUBLICE
LOCALE
TREZORERIE
BĂNCI
BENEFICIARII
(POPULAȚIA)
PRIMARIA
BRAGADIRU
TREZORERIE
CONTRIBUABILI
P.F. SI P.J.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

68

Relațiile cu instituțiile ierarhic superioare

În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o
parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de
subordonare. Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale și autoritățile
administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității,
responsabilității, cooperării și solidarității. Autonomia locală conferă autorităților administrației
publice locale dreptul că, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor
care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.

Relațiile cu Prefectura

Conform Constituției, Guvernul exercită conducerea generală a administrației publice,
legalitatea activității autorităților publice locale fiind supravegheată de reprezentantul acestuia
– prefectul. Acesta reprezintă Guvernul atât la nivel de județ cât și în fiecare localitate a județului
și poate ataca actele autorităților administrației publice locale, în cazul în care le consideră
ilegale .
Relațiile cu alte instituții sunt de colaborare în vederea ducerii la îndeplinire a sarcinilor
de serviciu , în vederea satisfacerii intereselor cetățenilor : Agenția pentru protecția copilului,
Direcția de sănătate, Corpul gardienilor publici, Poliția, P ompierii, etc.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

69

4.4. EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELI LOR
PRIMĂRIEI LOCALITĂȚII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 – 2015

4.4.1 Analiza veniturilor Primăriei localității Bragadiru

 VENITURI FISCALE

Evoluția încasărilor din impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital este prezentată
în tabelul 4.1
Tabel 4.1
Evoluția veniturilor fiscale

În anul 2014 impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital a crescut cu 47,67 % față
de anul 2013, iar în anul 2015 impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital impoz itul a
scăzut cu 86,42 % față de anul 2014 după cum se observă și în figura 4.5
VENIT FISCAL/ AN 2013 2014 2015
Impozit pe venit,
profit și câștiguri
din capital
( Lei) 12467796 18410701 2501000
Ponderea
impozitului pe
venit, profit și
câștiguri din
capital în total
venituri fiscale 44,99% 51,32% 7,47%

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

70

Figura 4.5 Evoluți a impozitului pe venit, profit și câștiguri din capital în perioada
2013 -2015
Evoluția încasărilor din impozitul și taxa pe proprietate este prezentată în tabelul 4.2

Tabel 4.2
Evoluția încasărilor din impozitul și taxa pe proprietate

În anul 2014 impozitul și taxa pe proprietate a crescut cu 12,73% față de anul 2013, iar
în anu l 2015 % impozitul și taxa pe proprietate a crescut cu 33,59 % față de anul 2014 după
cum se observă și în figura 4.6.
VENIT FISCAL/ AN 2013 2014 2015
Impozite și taxe de
proprietate
( Lei) 8678944 9783549 13070000
Ponderea
impozitului și taxei
pe proprietate în
total venituri
fiscale 31,32% 27,27% 33,87% 0,00%100,00%200,00%300,00%400,00%500,00%600,00%700,00%
02000000400000060000008000000100000001200000014000000160000001800000020000000
2013 2014 2015
Lei Variatie

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

71

Figura 4.6 Evoluția impozitului și taxei pe proprietate în perioada 2013 -2015

Evoluția încasăril or din impozite și taxe pe bunuri și servicii este prezentată în tabelul 4.3
Tabel 4.3
Evoluția încasărilor din im pozite și taxe pe bunuri și servicii
VENIT FISCAL/ AN 2013 2014 2015
Impozite și taxe pe
bunuri și servicii
( Lei) 5234954 5626750 6349460
Ponderea
impozitului și taxei
pe bunuri și servicii
în total venituri
fiscale 18,89% 15,68% 18,88%

În anul 2014 impozitul și taxa pe bunuri și servicii a crescut cu 7,48 % față de anul 2013,
iar în anul 2015 impozitul și taxa pe bunuri și servic ii a crescut cu 12,84 % față de anul 2014
după cum se observă și în figura 4.7.

0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%140,00%160,00%
02000000400000060000008000000100000001200000014000000
2013 2014 2015
Lei Variatie

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

72

Figura 4.7 Evoluția impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii în perioada 2013 -2015

Evoluția încasăr ilor din alte taxe și impozite este prezentată în tabelul 4.4
Tabel 4.4
Evoluția încasărilor din alte taxe și impozite

În anul 2014 alte impozite și taxe au crescut cu 54,51 % față de anul 2013, iar în anul
2015 alte impozite și taxe au crescut cu 568,61 % față de anul 2014 după cum se observă și în
figura 4.8.
VENIT FISCAL/ AN 2013 2014 2015
Alte impozite și
taxe fiscale
( Lei) 1330633 2056000 11690540
Ponderea altor
impozite și taxe
fiscale în total
venituri fiscale 4,80% 5,73% 34,77% 0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%140,00%
01000000200000030000004000000500000060000007000000
2013 2014 2015
Lei Variatie

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

73

Figura 4.8 Evoluția altor impozitelor și taxe fiscale în perioada 2013 -2015

 Impozite și taxe pe proprietate

Evoluția încasărilor din impozite și taxe pe clădiri este prezentată în tabelul 4.5
Tabel 4.5
Evoluția încasărilor din impozite și taxe pe clădiri
Impozitul și taxa pe
proprietate /An 2013 2014 2015
Impozit pe clădiri
(Lei) 6583231 6655549 10544000
Ponderea
impozitului pe
clădiri în total
impozite și taxa pe
proprietate 75,85% 68,03% 80,67%

În anul 2014 impozitul pe clădiri a crescut cu 1,10 % față de anul 2013, iar în anul 2015
impozitul pe clădiri a crescut cu 58,42 % față de anul 2014 după cum se observă și în figura 4.

0,00%100,00%200,00%300,00%400,00%500,00%600,00%700,00%800,00%900,00%1000,00%
02000000400000060000008000000100000001200000014000000
2013 2014 2015
Lei Variatie

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

74

Figura 4.9 Evoluția impozitului pe clădiri în perioada 2013 -2015

Evoluția încasărilor din impozitul pe terenuri este prezentată în tabelul 4.6.
Tabel 4.6
Evoluția încasărilor din impozitul pe terenuri
Impozitul și taxa pe
proprietate /An 2013 2014 2015
Impozit pe terenuri
(Lei) 2071713 3117000 2501000
Ponderea
impozitului pe
terenuri în total
impozite și taxa pe
proprietate 23,87% 31,86% 19,14%

În anul 2014 impozitul pe teren a crescut cu 50,46 % față de anul 2013, iar în anul 2015
impozitul pe teren a crescut scăzut cu 19,76 % față de anul 2014 după cum se observă și în
figura 4.10.
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%140,00%160,00%180,00%
020000004000000600000080000001000000012000000
2013 2014 2015
Lei Variația

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

75

Figura 4.10 Evoluția impozitului pe terenuri în perioada 2013 -2015

 VENITURI NEFISC ALE

Evoluția încasărilor din vânzări de bunuri și servicii este prezentată în tabelul 4.7

Tabel 4.7
Evoluția încasărilor din vânzări de bunuri și servicii
Venituri
nefiscale/An 2013 2014 2015
Vânzări de
bunuri și servicii
(lei) 558000 1306000 107000
Ponderea
vânzărilor de
bunuri și servicii
în totalul
veniturilor
nefiscale 71,72% 81,93% 46,93%
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%140,00%160,00%
0500000100000015000002000000250000030000003500000
2013 2014 2015
Lei Variația

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

76
În anul 2014 încasările din vânzări de bunuri și servicii au crescut cu 234,05 % față de
anul 2013, iar în anul 2015 încasările din vânzări de bunuri și servicii au scăzut cu 91,81 % față
de anul 2014 după cum se observă din figura 4.11

Figura 4.11 Evoluția încasărilor din vânzări de bunuri și servicii în perioada 2013 -2015

4.4.2 Analiza cheltuielilor Primăriei localității Bragadiru

Evoluția cheltuielilor pentru servicii publice generale este prezentată în tabelul 4.8
Tabel 4 .8
Evoluția cheltuielilor pentru servicii publice generale
CHELTUIELI/AN 2013 2014 2015
Servicii publice
generale
(Lei) 5379306 7998000 7148100
Ponderea
servicii lor gene rale
publice în totalul
cheltuielilor 18,67% 15,71% 20,78% 0,00%200,00%400,00%600,00%800,00%1000,00%1200,00%1400,00%
0200000400000600000800000100000012000001400000
2013 2014 2015
Lei Variatie

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

77
În anul 2014 cheltuielile cu servicii le publice generale au crescut cu 48,68 % față de
anul 2013, iar în anul 2015 cheltuielile cu servicii le genera le publice au scăzut cu 10,63 % față
de anul 2014 după cum se observă din figura.4.12

Figura 4.12 Evoluția cheltuielilor cu servicii le generale publice în perioada 2013 –
2015

Evoluția cheltuielilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este
prezentată în tabelul 4.9
Tabel 4.9
Evoluția cheltuielilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
CHELTUIELI/AN 2013 2014 2015
Apărare, ordine
publică și siguranță
națională
(Lei) 739396 12996000 1994000
Ponderea apărări,
ordinii publice și
siguranței naționale
în totalul
cheltuielilor 2,57% 25,52% 5,80%
53793067998000
7148100
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%140,00%160,00%
0100000020000003000000400000050000006000000700000080000009000000
2013 2014 2015Serviciii publice generale
Lei Variatie

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

78
În anul 2014 cheltuielile cu apărarea, ordinea publică și siguranța națională au crescut
cu 1757,65 % față de anul 2013, iar în anul 2015 cheltuielile cu apărarea, ordinea publică și
siguranța națională au scăzut cu 84,66 % față de anul 2014 după cum se observă din figura 4.13

Figura 4.13 Evoluția cheltuielilor cu apărarea, ordinea publică și siguranța
națională în perioada 2013 -2015

Evoluția cheltuielilor social -culturale este pr ezentată în tabelul 4.10

Tabel 4.10
Evoluția cheltuielilor social -culturale
CHELTUIELI/AN 2013 2014 2015
Cheltuieli
social -culturale
(Lei) 8829823 9195000 8274900
Ponderea
cheltuielilor
social -culturale
în totalul
cheltuielilor 30,64% 18,06% 24,05%

0,00%200,00%400,00%600,00%800,00%1000,00%1200,00%1400,00%1600,00%1800,00%2000,00%
02000000400000060000008000000100000001200000014000000
2013 2014 2015Apărare, ordine publică și siguranță națională
Lei Variatie

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

79
În anul 2014 cheltuielile social -culturale au crescut cu 4,14 % față de anul 2013, iar în
anul 2015 cheltuielile social -culturale au scăzut cu 10,01 % față de anul 2014, după cum se
observă din figura 4.14

Figura 4 .14 Evoluția cheltuielilor social -culturale în perioada 2013 -2015

Evoluția cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape este
prezentată în tabelul 4.11.
Tabel 4.11
Evoluția cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape
CHELTUIELI/AN 2013 2014 2015
Servicii și dezvoltare publică,
Locuințe, mediu și ape
(Lei) 8300608 11650000 9610500
Ponderea servicii lor și
dezvoltării publice, locuințelor,
mediului și apelor în totalul
cheltuielilor 28,81% 28,88% 27,93%

În anul 2014 cheltuielile cu servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape au
crescut cu 40,35 % față de anul 2013, iar în anul 2015 cheltuielile cu servicii și dezvoltare 88298239195000
8274900
94,00%96,00%98,00%100,00%102,00%104,00%106,00%108,00%110,00%112,00%
780000080000008200000840000086000008800000900000092000009400000
2013 2014 2015
Lei Variatie

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

80
publică, locuințe, mediu și ape au scăzut cu 17, 51% față de anul 2014 după cum se observă din
figura 4.15.

Figura 4.15 Evoluția cheltuielilor cu servicii și dezvoltare public ă, locuințe, mediu, ape

Evoluția cheltuielilor destinate acțiunilor economice este prezentată în tabelul 4.12
Tabel 4.12
Evoluția cheltuielilor destinate acțiunilor economice
CHELTUIELI/AN 2013 2014 2015
Acțiuni economice
(Lei) 5565224 9080000 7372500
Ponderea acțiunilor
economice în
totalul cheltuielilor 19,31% 17,83% 21,43%

În anul 2014 cheltuielil e cu acțiunile economice a crescut cu 63,16 % față de anul
2013, iar în anul 2015 cheltuielile cu acțiunile economice au scăzut cu 18,81 % față de anul
2014 după cum se observă din figura 4.16
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%140,00%160,00%
02000000400000060000008000000100000001200000014000000
2013 2014 2015
Lei Variatie

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

81

Figura 4.16 Evoluția cheltuielilor cu acțiunile economice în perioada 2013 -2015

ș ESTIMĂRI PENTRU URMĂTORII 3 ANI.

Estimările principalelor cheltuieli ale orașului Bragadiru pentru perioada 2016 -2018
sunt prezentate în tabelul 4.13.
Tabel 4.13
Estimările principalelor cheltuieli ale orașului Bragadiru pentru perioada 2016 -2018
(RON)
Nr. crt. Specificație 2016 2017 2018
I Servicii publice generale 7863000 7943000 7943000
II Apărare, ordine public și siguranță națională 890000 890000 890000
III Cheltuieli social -culturale 9569000 10469000 8569000
IV Servicii și dezvoltare publică,
Locuințe, mediu și ape 8342000 8342000 8342000
V Acțiuni economice 6575000 6575000 6575000

Total cheltuieli 33239000 34219000 32319000

55652249080000
7372500
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%140,00%160,00%180,00%
010000002000000300000040000005000000600000070000008000000900000010000000
2013 2014 2015
Lei Variatie

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

82

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Bugetele locale reflectă relațiile economice în formă bănească prin care se formează și
se repartizează fondurile bănești necesare realizării acțiunilor economice, social – culturale și a
altor acțiuni de competență locală, care sunt coordonate de organele locale. Bugetele locale se
elaborează, se adoptă și se execută de o rganele locale ale puterii și administrației de stat.
Existența unui număr mare de problem e, ce vor trebui să fie rezolvate pe o bază socială
mai largă decât cea a comunității individuale și pe care statul nu le poate rezolva eficient și
operativ, impune c onstituirea unor asociații de comunități locale, cooperarea intercomunitară
putând oferi forme diverse de soluționare. Comunitățile locale reprezintă colectivități umane,
delimitate teritorial din punct de vedere politic și administrativ, care au autorităț i publice diferite
de cele ale statului. Au tonomia financiară a acestora este necesară pentru că aceasta este cea
care-i asigură suportul material necesar funcționării. Luând în considerare sfera de activitate a
comunităților locale, se pot deduce în mo d necesar rațiuni care să reclame existența unui anumit
grad de autonomie bugetară la nivelul comunității.
Administrația locală, în statele democratice, se bazează pe principiile descentralizării și
autonomiei locale. Acest lucru cere existența unui cadru legislativ și mecanisme adecvate
privind finanțele și administrațiile locale. Prin aceste reglementări se urmărește delimitarea
patrimoniului public aflat în proprietate primăriilor, de cel aflat în proprietatea statului, crearea
instrumentelor administrat ive necesare autorităților locale pentru îndeplinirea atribuțiilor care
le revin acestora, asigurarea condițiilor pentru asumarea responsabilității privind dezvoltarea
locală.
Protecția colectivităților locale mai slabe din punct de vedere financiar impun e
instituirea unei proceduri de ajustare sau a altor măsuri echivalente care să corijeze efectele
repartiției inegale a potențialelor surse de finanțare, cât și sarcina financiară care le revine
acestora. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să reducă libertatea de opinie a
colectivităților locale în cadrul propriului lor domeniu de competență.
Colectivitățile locale au dreptul, în cadrul politicii economice naționale , la resursele
proprii adecvate, de care să poată dispună liber, în vederea exercitări i atribuțiilor lor.
Sistemul financiar din care fac parte aceste resurse de care dispun comunitățile locale
trebuie să fie de natură suficient de diversificată și dinamică încât să le permită să urmărească
evoluția reală a costurilor exercitării competențe lor proprii. Resursele financiare ale

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

83
colectivităților locale trebuie să fie proporționale cu responsabilitățile stabilite pentru ele prin
Constituție sau prin lege.
Comunitățile locale își cunosc posibilitățile proprii privind resursele bănești de
proven iență publică și mai ales nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite. Colectivitățile
locale trebuie să fie consultate asupra modalităților în care le vor fi alocate resursele
redistribuite. O parte din resursele financiare ale resurselor locale tre buie să provină din
impozite și taxe locale, în proporțiile stabilite la nivelul autorităților locale, în limitele legii.
Colectivitățile locale trebuie să aibă acces la piața națională de capital în scopul finanțării
propriilor obiective de investiții .
Finanțele publice locale își au originea în autonomizarea autorităților teritoriale în
administrarea comunităților respective. Raportul dintre finanțele publice centrale și cele locale
este diferit în fiecare țară. Gradul de centralizare financiară diferă în funcție de concentrarea
administrației țării, de măsura în care organele locale sunt subordonate organelor centrale.
Obiectivele și acțiunile majore de interes național (apărarea, ordinea publică, relațiile
externe, protecția mediului etc.) sunt finanțat e din fondurile centrale.
De la o unitate administrativ teritorială la alta există deosebiri în ceea ce privește
cererea de utilități publice și posibilitățile de oferire a lor. Comunitățile locale au relații variate
între ele, sunt deschise – aceasta imp lică autofinanțarea locală. Funcționarea finanțelor locale
pe baza descentralizării financiare beneficiază de tehnici comune finanțelor publice centrale.
Finanțele locale au câștigat largi competențe în materie de control juridic și bugetar, autoritățile
locale dispun de un sistem contabil propriu.
Guvernul, ca administrator, trebuie să poarte un dialog permanent cu acele segmente ale
societății civile care îi reprezintă interese ale grupurilor sociale, urmărind evoluția și
soluționarea problemelor acestor a.
Din moment ce bugetul este instrumentul prin care se comunică și se planifică acțiunile
administrației locale, conducătorii acesteia trebuie să facă un efort deliberat pentru a afla ce
cred cetățenii despre programele și politicile curente, precum și de servicii le prestate în acest
context. În mod frecvent, atunci când își stabilesc politica bugetară și prioritățile, conducătorii
administrației locale se bazează doar pe opiniile celor din subordine și al managerilor regiilor
autonome. Astfel, adevăratel e necesități și preferințe ale cetățenilor pot fi distorsionate
semnificativ.
Diversitatea problemelor locale se poate rezolva de către cei care le cunosc cel mai
bine, adică oamenii din acele comunități. Autonomia locală reprezintă democrația aplicată la
nivel local. Existența autonomiei financiare este o condiție obligatorie pentru îndeplinirea
necesităților economice, culturale și spirituale ale comunității locale. Bunurile și serviciile

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

84
publice sunt în general limitate de mărimea bugetului. Pentru o mai bună comunicare cu
cetățenii localității Bragadiru și pentru cunoașterea necesităților reale ale acestora se impune o
consultare și o informare permanentă între aleșii locali și cei care trăiesc în acest oraș. Pentru
încurajarea și simplifica rea comunicării propun ca site -ul primăriei să conțină și rubrici în care
să se propună sugestii și să se facă reclamații cu privire la bunurile și serviciile oferite de
primărie sau alocarea resurselor financiare de către aceasta. Pentru cei care nu își p ot exprima
opinia pe site -ul primăriei, propun să existe un spațiu amenajat la sediul primăriei unde toți cei
interesați să depună sugestiile lor cu privire la viitorul buget.
De asemenea, este necesară identificarea de către primărie a priorităților pe care le au
locuitorii, în vederea constituirii viitorului buget, informarea populației despre investițiile aflate
în desfășurare, sumele programate pentru finalizarea acestora și resursele financiare disponibile
pentru începerea altor proiecte.
În situația în care primăria a recurs la împrumuturi propun prezentarea situației acestora,
precizarea obiectivelor p entru care primăria a făcut împrumutul, sumele rambursate, dar și cele
care au rămas de rambursat. În concluzie, propun o mai mare transparență în ceea ce privește
activitatea desfășurată de autoritățile locale.
Procesul de întocmire a bugetului local nece sită în prealabil o bună înțelegere a
comunității și a nevoilor sale specifice. Acest lucru poate fi realizat prin discuția directă cu
locuitorii și prin strângerea datelor în informații de la nivelul întregii comunități.
Primăriile trebuie să implice cetățenii din comunitate chiar în procesul întocmirii bugetului.

Analizând structura veniturilor am constatat că cea mai mare parte dintre acestea provin
din venituri fiscale, în timp ce veniturile nefiscale dețin o cotă mică din totalul veniturilor.
Dintre venituril e fiscale impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital reprezintă cel
mai mare venit la bugetul local, în anii 2013 și 2014, iar în anul 2015 o pondere mai mare o
dețin “Alte taxe și impozite fiscale”.
Principalul venit nefiscal îl const ituie “Vânzările de bunuri și servicii”.
La capitolul cheltuieli în anul 2013 partea care a avut cea mai mare pondere a fost
“Cheltuielile social -culturale”, în anul 2014 “Apărare, ordine publică și siguranță națională”,
iar în 2015 “Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape”.

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

85

BIBLIOGR AFIE

1. Antonescu, M. – "Finanțe locale ", Editura Sitech, Craiova, 2006
2. Cigu, E. – "Finanțe publice locale ", Editura Tehno press, Iași, 2011
3. Copsková, S. – "Problemele administrației locale în Finanțe publice, Teorie și practică
în tranziția central -europeană" , Editura Ars Longa, Iași, 1997
4. Cosma, D., Lubăneț, A. – "Buget și trezorerie publică ", Editura Augusta, Timișoara 1998
5. Dascălu, E. D. – "Sistemul bugetar în România", Editura Didactică și Pedagogică,
București, 200 6
6. Fisher , R.C. – ”State and Local Public Finance ” , Hardcover, 2006
7. Gheorghe , D. – " Finanțele instituțiilor publice ", Editura Bibliotheca , Târgoviște , 2012
8. Gheorghe, F. – " Finanțe ", Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași 2007
9. Ioan, A., Cărăușan M., Bucur, S. – " Drept administrativ ", Editura Lumina Lex, București,
2005.
10. Labie, F . – "Finances locales ", Dalloz, Paris, 1995
11. Manda, C. – " Drept administrativ , Tratat elementar, Ediția a IVa ", Editura Lumina Lex,
București, 2007.
12. Marinescu , R. T. – " Finanțe publice modele de analiză și de caz ", Editura Economică,
București 2009
13. Mihu, S. – " Bugetul, trezoreria și instituțiile publice ", Editura Europolis, Constanța 2008
14. Moșteanu , N. R. – " Finanțarea dezvoltării regionale în România" , Editura Economică,
2003
15. Moșteanu, T. – " Buget și trezorerie Publică", Editura DU Style, București , 2000
16. Moșteanu, T., Attila G. – " Buget și trezorerie publică Studii de caz comentate" , Editura
Universitară, București, 2005
17. Moșteanu, T. (coord.) , – " Buget și trezorerie publică ", Editura Universitară, București, 2004
18. Năstase, I. G. – " Buget și trezore rie publică (ghid de studiu) ", Editura ProU niversitaria ,
București, 2013
19. Neguriță, O. – " Buget și trezorerie publică ", Editura Terra Nostra, Iași, 2008
20. Nicolae, C. – " Buget și trezorerie publică ", Editura Fu ndației culturale Libra, București,
2008
21. Oprea, F.V. – " Finanțe publice locale ", Editura C.H. Beck , București, 2013

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

86
22. Popeangă, G. – " Managementul finanțelor publice locale ", Editura Expert, București,
2002
23. Popovici, D. – " Buget și trez orerie publică " , Editura Eurostampa, Timișoara, 2007
24. Roman, C. – " Finanțele instituțiilor publice ", Editura Economică, București 2011
25. Stoica, E. C. – " Finanțe publice ", Editura Pro Universitaria, București , 2012
26. Stoica, C., Penu, D., Mărinoiu, A.M., Bușu, C., – "Finanțe publice" , Editura Pro
Universitaria, București, 2010
27. Stroe, R., Armeanu D., – " Finan țe", Editura ASE, București , 2014
28. Șaguna, D.D. – "Drept financiar public" , Editura C.G.Beck, Bucur ești, 2011
29. Ștefura, G. – " Bugete publice și fiscalitate ", Editura Universității Alexandru Ioan Cuza
Iași, 2007
30. Tabără,V. – "Finanțele publice și controlul financiar în administrația publică locală ",
Editura C.H. Beck, București, 2009
31. Voinea, M. G. – " Finanțe locale ", Editura Junimea, Iași 2008
32. *** Legea administrației publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001 publicată în Monit orul
Oficial nr. 204 din 23 aprilie 2001
33. *** Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice publicată în M onitorul Oficial nr. 597 din
13 august 2002, cu modifică rile și completările ulterioare
34. *** Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale publicată în Monitorul Oficial
nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare
35. *** Norme metodologice nr.5318/1992 privi nd organizarea și funcționarea T rezoreriei
finanțelor publice
36. www.primariabragadiru.ro
37. www.mfinanțe.ro

ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LOCALITATII BRAGADIRU ÎN PERIOADA 2013 -2015

87