Analiza Veniturilor Si Cheltuielilor Intreprinderii C.a.p. Singureanca Agro

Introducere

Din perspectiva macroeconomică veniturile și cheltuielile sunt privite ca niște indicatori agregați, luați în calcul la analiza proceselor economice. Politicile sociale au însă un interes deosebit în observarea rezultatelor financiare ale entității, a căror analiză determină adesea direcțiile de acțiune. În mod curent, acești termeni fac referire la resursele monetare, dar într-o accepțiune mai largă se includ aici și resursele nonmonetare pe care acestea le pot utiliza.

În practica economică din țara noastră, bugetul de venituri și cheltuieli reprezintă principalul instrument de programare atât a rezultatelor financiare cât și a fondurilor necesare. Cu ajutorul lui, entitățile își previzioneaza pe o anumită perioadă de timp, de obicei un an și defalcat pe trimestre, veniturile și cheltuielile financiare, urmărind realizarea echilibrului financiar al entității.

Actualitatea temei investigate a prezentei teze decurge din importanța  rezultatelor financiare asupra cooperativei în particular și a economiei în ansamblu,  studiul cărora cuprind analiza celor mai importanți indicatori ce reflectă nivelul realității financiare și de performanță a cooperativei, astfel cu ajutorul cărora se poate determina multitudinea influenței factorilor raspunzători de rezultatele entității. Principalele impedimente strategice constau în caracterul inadecvat și în lipsa de coordonare a bazei financiar-legislative cu condițiile economice reale, care în practică, conduc la înrăutățirea structurii activelor, scăderea eficienței operațiunilor și a siguranței financiare și, în ultimă instanță, la insolvabilitatea entității. Acest concurs de împrejurări, în condițiile actuale, confirmă cu certitudine actualitatea lucrării date.

Scopul  principal al acestei lucrări  îl constituie  cercetarea și studierea detaliată a  organizării contabilității și veniturilor și cheltuielilor pe care le obține  pe parcursul perioadei de gestiune C.A.P. ,,Sîngureanca-Agro”, precum și eficacitatea folosirii patrimoniului, ca rezultat al analizei stării efective a sistemului economico-financiar al întreprinderii în conjunctura economică actuală din Republica Moldova, în scopul obținerii unor concluzii și recomandări în vederea soluționării problemelor ivite și perfecționării sistemului financiar existent.

Pentru realizarea scopului propus au fost trasate următoarele sarcini:

Caracteristica actelor normative, ce reglementează contabilitatea veniturilor și cheltuielilor;

Perfectarea documentară a veniturilor și cheltuielilor întreprinderii;

Studierea particularităților contabilității veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională și neoperațională;

Contabilitatea altor venituri operaționale;

Contabilitatea cheltuielilor din alte activități.

Obiectul cercetării  îl constituie particularitățile contabilității veniturilor și cheltuiuelilor în cadrulC.A.P. ,,Sîngureanca-Agro”.

În procesul desfășurării activității economice, întreprinderea consumă resurse financiare și este necesar a verifica dacă aceste resurse sunt utilizate într-un mod suficient de eficient pentru a obține rezultatul financiar, care va asigura finanțarea investițiilor necesare și rambursarea datoriilor întreprinderii. O activitate este eficientă atunci cînd se compensează eforturile și se obține un excedent sau profit. Obținerea de pierderi în loc de beneficii reprezintă o situație anormală, avînd ca efect consumarea capitalului și imposibilitatea de a-l mai reface.

Necesitatea analizei veniturilor rezultă din importanța informației analitice pentru luarea deciziilor de către conducerea întreprinderii și utilizatorii externi ai informației din rapoartele financiare. Analiza veniturilor oferă utilizatorilor rapoartelor financiare posibiltatea aprecierii următoarelor aspecte:

Care este mărimea și evoluția veniturilor în ultimii ani?

Care sunt sursele principale de venituri, adică care este profitul real al întreprinderii?

Cât de diversificată este activitatea operațională?

Care sunt cauzele ce au provocat modificarea veniturilor?

Pentru desfășurarea prosperă a activității economice este necesară și importantă analiza eficienței întreprinderii, gradul de eficiență fiind caracterizat de nivelul profitului.

Ca bază practică au fost luate datele întreprinderii de producere, prelucrare și prestare a serviciilor C.A.P. ,,Sîngureanca-Agro” număr de înregistrare 1003602001199 (anexa nr. 2), fondata în baza statutului. (anexa1).

Principalul gen de activitate a C.A.P. ,,Sîngureanca-Agro” este producerea producției agricole vegetală și animalieră, comercializarea productiei, întretinerea de tehnica și reparația autovehicolelor, transporturi rutiere de marfuri, exploatarea carierelor de piatra, prestari de servicii, import-export de produse agricole, alimentare si nealimentare.

Drept bază teoretică și metodologică au servit concepțiile teoretice, principiile de cercetare și lucrările fundamentale în acest domeniu a economiștilor din Republica Moldova : ACAP „ Contabilitatea financiară ”, Ediția a II-a, ASEM, Chișinău-2003., E. Needles, H.R. Anderson, J.C. Caldwell. „ Principiile de bază ale contabilității ”. Ediția a V-a. Chișinău, ARC, 2000.,de asemenea din România : A.I. Șfănescu, C.Stănescu, A.Băicuși „ Analiza economico-financiară ” , Editura Economică, Bucureși, 1990., precum și din Rusia, publicațiile periodice, acte legislative și normative ale Republicii Moldova referitoare la BC.

Scopul și sarcinile cercetării au determinat următoarea structură a lucrării : introducere, trei capitole, încheiere, bibliografia și anexe.

Capitolul I. ,,Notiuni generale privind clasificarea, recunoasterea si evaluarea veniturilor si cheltuielilor întreprinderii” se va reflecta informație despre noțiunea, formele, constatarea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor.

Capitolul II. ,,Contabilitatea veniturilor și chletuielilor întreprinderii (în baza materialelor C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO”)” care cuprinde informația despre organizarea contabilității veniturilor și cheltuielilor în cadrul întreprinderii.

În Capitolul III. ,,Analiza economico-financiara a veniturilor și cheltuielilor întreprinderii (în baza materialelor C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”)” se va efectua analiza veniturilor și cheltuielilor pe forme de venituri și cheltuieli, reflectând concluziile respective.

E de menționat faptul că pe lîngă aspectul teoretic, la fel de important este și implementarea teoriei în practică, de aceea în urma celor expuse anterior vom evidenția realizarea scopului propus în capitolele ce urmează.

Noțiuni generale privind clasificarea, recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor

1.1. Conținutul economic, formele, metodele de constatare și evaluare a veniturilor

Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obținute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune, sub formă de majorare a activelor sau de micșorare a datoriilor, care conduc la creșterea capitalului propriu, cu excepția sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii. [14, pag.451 ]

Prin afluxuri globale de avantaje economice se înțeleg încasările primite sau care urmează să fie primite din vânzarea mărfurilor (produselor), prestarea serviciilor și din alte operațiuni efectuate în procesul desfășurării activității economico-financiare a întreprinderii. Veniturile se exprimă sub formă de majorare a activelor sau micșorare a datoriilor. De exemplu, veniturile din vânzarea mărfurilor (produselor, serviciilor) sunt exprimate ca majorare de mijloace bănești primite și/sau creanțe majorate, iar veniturile din livrările de mărfuri (produse, servicii) în contul procurării altor active – ca diminuare de datorii aferente facturilor comerciale.

În componența veniturilor nu sunt incluse sumele colectate în numele terților, de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accizele, alte impozite și taxe recuperabile, încasările globale obținute de întreprindere în numele unor terțe părți din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, întrucât acestea nu reprezintă avantaje economice ale întreprinderii și nu influențează mărimea capitalului propriu al acesteia.

Taxa pe valoarea adăugată și accizele nu reprezintă venituri ale întreprinderii, întrucât acestea sunt colectate în numele organelor de stat și vărsate la buget.

Sumele obținute din efectuarea operațiunilor de intermediere în numele proprietarului produselor (mărfurilor) și transmise lui de asemenea nu reprezintă veniturile intermediarului (agentului), în aceste cazuri veniturile intermediarului cuprind numai comisioanele. De exemplu, veniturile persoanei care organizează licitații constau din comisioanele deduse din prețul de vânzare, încasate de la cumpărător, și alte comisioane, iar veniturile firmelor care organizează excursii turistice cuprind numai comisioanele din vânzarea biletelor, dar nu valoarea totală pe care o achită clienții.

Similar se determină și veniturile întreprinderilor care efectuează operațiuni de intermediere privind cumpărarea-vânzarea mărfurilor (produselor), prestarea serviciilor.

În funcție de natura activităților care le generează, veniturile pot fi clasificate în două grupe: [4,pag.76]

venituri din activitatea operațională care cuprind sumele încasate saude încasat din activitatea de bază a întreprinderii.

venituri din alte activitati care includ sumele primite sau de primit din alte tipuri de activități ale întreprinderii.

Clasificarea veniturilor pe tipuri de activități poartă un caracter convențional și nu este identicat pentru toate întreprinderile. Veniturile rezultate din unele și aceleași tranzacții pot fi constatate la o întreprindere ca venituri din activitatea operațională, iar la altă întreprindere – ca venituri din alte activităti. Astfel, pentru instituțiile financiare dobânzile, iar pentru companiile de leasing – plățile primite sau de primit din contractele de leasing financiar se consideră ca venituri din vânzări. Totodată pentru majoritatea întreprinderilor aceste venituri au un caracter secundar și se includ în componența veniturilor din altă activitate .

La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale: [13,pag.454]

evaluarea veniturilor, adică determinarea mărimii (sumei) acestora care trebuie să fie reflectată în contabilitate și rapoartele financiare;

constatarea veniturilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate și rapoartele financiare.

Modul de evaluare și criteriile de constatare a veniturilor sunt reglementate de Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiaree șiSNC „Venituri ”.

Evaluarea veniturilor se efectuează în conformitate cu cerințele SNC „Venituri”,veniturile se evaluează la valoarea justă a contraprestației (mijlocului de plată) primite sau de primit diminuată cu valoarea oricăror reduceri de preț, bonusuri și altor reduceri comerciale acordate de către vînzător. [4,pag.76]

În cazuri distincte, suma veniturilor poate fi mai mică sau mai mare decât valoarea venală a produselor, mărfurilor și serviciilor vândute. Astfel, în cazul când mărfurile se vând la prețuri reduse, adică cu o sumă mai mică decât prețul obișnuit de vânzare, veniturile se constată la o sumă mai joasă, dar nu la prețul obișnuit.

La vânzarea mărfurilor și serviciilor pe credit, suma nominală a încasărilor viitoare și suma veniturilor constatate va fi mai mare decât valoarea venală. În acest caz veniturile din vânzări cuprind: [13,pag.453]

veniturile din vânzarea mărfurilor și serviciilor care se evaluează prin scontarea încasărilor viitoare de mijloace bănești, în baza ratei dobânzii estimative (imputabile);

veniturile sub formă de dobânzi care reprezintă diferența dintre veniturile din vânzarea mărfurilor și serviciilor și suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace bănești.

Rata dobânzii estimativă utilizată pentru scontarea încasărilor viitoare de mijloace bănești se determină luând ca bază de calcul: [13,pag.461]

Rata dobânzii existentă pentru activele sau datoriile financiare, cu un nivel analog al riscului în acordarea de credite.

Rata dobânzii care scontează valoarea nominală a activului sau datoriei financiare până la prețul curent al mărfurilor și serviciilor la vânzarea acesora contra mijloace bănești.

În cazul vînzărilor cu livrări amînate veniturile se recunosc la respectarea simultană a următoarelor condiții: [12, pag.77]

este probabil că se va efectua livrarea bunurilor;

la data recunoașterii vînzării, bunurile sînt disponibile, identificate și pregătite pentru livrare cumpărătorului;

cumpărătorul confirmă în scris solicitarea de amînare a livrării;

se respectă condițiile de plată prevăzute în contract.

Veniturile din vînzări cu livrări amînate nu pot fi recunoscute în cazul în care nu există decît intenția de a achiziționa sau de a produce bunurile pentru a fi livrate.

Vînzările cu livrări amînate apar în cazul tranzacțiilor de comercializare a bunurilor care necesită condiții speciale de transportare și de păstrare (de exemplu, vînzarea carburanților și lubrifianților, inclusiv sub formă de tichete, a produselor vinicole în loturi mari, a substanțelor chimice).

În cazul vînzărilor cu livrări amînate entitatea-vînzător contabilizează două operațiuni distincte:

comercializarea bunurilor care se contabilizează în același mod ca și vînzările obișnuite;

primirea bunurilor în custodie cu reflectarea acestora în conturile extrabilanțiere.

Recunoașterea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează conform uneia din următoarele metode:

metoda prestării integrale;

metoda procentului de finalizare.

Veniturile se constată în cazul respectării unor anumite criterii care diferă în funcție de sursele de obținere a acestora: vânzarea produselor finite și a mărfurilor, prestarea serviciilor, acordarea în folosința altor persoane, a activelor proprii. Criteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt: [13,pag.454]

existența unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente tranzacției vor fi obținute de întreprindere;

existența posibilității reale de a determina cu certitudine suma veniturilor.

Veniturile se constată numai atunci când întreprinderea are o certitudine întemeiată în vederea obținerii acestora. În unele cazuri, o astfel de certitudine survine numai după primirea mijloacelor bănești sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă.

De exemplu, la efectuarea operațiunilor de export pot să survină dificultăți privind eliberarea autorizației de către organele puterii unui stat străin pentru transferarea mijloacelor bănești din exportul mărfurilor. În acest caz veniturile nu se constată până la momentul primirii unei asemenea autorizații. În cazul când apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite inclusă anterior în venituri, aceasta se trece la cheltuieli, dar nu la diminuarea sumei veniturilor constatate inițial. De exemplu, în cazul apariției creanțelor dubioase mărimea acestora se trece la majorarea cheltuielilor perioadei sau diminuarea rezervelor create în prealabil, dar nu se raportează la micșorarea sumei veniturilor, constatate și reflectate anterior în situațiile financiare.

Conform cerințelor S.N.C. „Venituri”, veniturile se constată separat pe fiecare tranzacție împarte, însă în anumite circumstanțe, veniturile pot fi constatate pe componente distincte ale unei tranzacții. De exemplu, dacă prețul de vânzare al mărfii cuprinde o sumă determinată, necesară pentru deservirea ulterioară a acesteia, veniturile referitoare la această parte a prețului se constată nu în momentul vânzării, ci pe măsura prestării serviciilor. În alte cazuri, dimpotrivă, constatarea veniturilor se efectuează concomitent pe două sau mai multe tranzacții interdependente. Acest lucru este condiționat de faptul că suma veniturilor pe o operațiune nu poate fi determinată cu certitudine, fără a lua în considerare tranzacțiile precedente sau viitoare.

De exemplu, întreprinderea poate să vândă mărfuri și, concomitent, să încheie acorduri privind cumpărarea ulterioară a acestora peste o perioadă determinată, negând astfel efectul comercial independent al unei tranzacții distincte. În acest caz veniturile se constată concomitent pe ambele tranzacții.

La constatarea veniturilor este necesar de a respecta principiul prudenței sau conservatismului, potrivit căruia veniturile se constată și se reflectă în contabilitate numai atunci și când acestea sunt câștigate și întreprinderea este sigură că le va obține.

Majoritatea întreprinderilor obțin venituri din vânzarea produselor finite, mărfurilor sau din prestarea serviciilor. Conform S.N.C. „Venituri”,veniturile din aceste operațiuni se constată în baza principiului contabilitătii de angajamente la data livrării mărfurilor sau prestării serviciilor, indiferent de momentul încasării efective a mijloacelor bănești. Astfel, mijloacele bănești pot fi primite de întreprindere nu numai în perioada în care au fost constatate veniturile, ci și în perioadele precedentă și ulterioară.

. Componența, clasificarea și modul de evaluarea și constatare a cheltuielilor

Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfășurării activității economico-financiare a întreprinderii. Spre deosebire de costuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate (serviciilor prestate), ci se reflectă în Raportul de profit și pierdere și se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.

Conform cerințelor S.N.C. „Cheltuieli”, cheltuielile se efectuează la întreprinderile care desfășoară toate tipurile de activități în funcție de direcțiile efectuării, acestea se subdivizează în trei grupe:

cheltuieli ale activității operaționale.

cheltuieli ale altor activități.

cheltuieli privind impozitul pe venit.

Cheltuielile activității operaționale cuprind cheltuielile ocazionate de desfășurarea activității de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:

costul vânzărilor;

cheltuieli de distribuire;

cheltuieli administrative;

alte cheltuieli din activitatea operațională.

Costul vânzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vândute și serviciilor prestate. Conform cerințelor S.N.C. „Cheltuieli”, acestea cuprind:

1) valoarea contabilă (costul efectiv) a (al) mărfurilor și produselor vîndute și/sau transmise în schimbul altor active, care se determină în funcție de metoda de evaluare curentă a stocurilor (costului mediu ponderat, FIFO, identificării) aplicată de către entitate în conformitate cu S.N.C. „Stocuri”;

2) costul serviciilor (lucrărilor) prestate (executate) terților în cadrul activității operaționale;

3) alte cheltuieli corelate cu veniturile din vînzări.

Cheltuielile de distribuire sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor și prestărilor de servicii, și anume: cheltuielile privind operațiunile de marketing și publicitate; cheltuielile privind ambalajele și ambalarea produselor și mărfurilor; cheltuielile de transport privind desfacerea; cheltuielile privind reparațiile și deservirea cu termen de garanție a produselor și mărfurilor vândute; cheltuielile privind returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vândute; cheltuielile privind retribuirea muncii salariaților de la întreprinderile de comerț care cuprind salariile de bază și suplimentare, diverse adaosuri, sporuri, prime plătite vânzătorilor, casierilor, hamalilor, precum și bucătarilor, ospătarilor la întreprinderile de alimentație publică și altui personal care participă nemijlocit la vânzarea mărfurilor; cheltuielile privind întocmirea declarațiilor vamale pentru vânzarea produselor peste hotarele republicii etc. [3, pag.146]

Cheltuielile administrative cuprind cheltuielile privind deservirea și gestiunea întreprinderii în ansamblu: cheltuielile privind amortizarea, reparația și întreținerea activelor imobilizate cu destinație administrativă, cheltuielile de întreținere a personalului administrativ și de conducere; impozitele, taxele și plățile virale în buget potrivit legislației în vigoare (cu excepția impozitului pe venit), precum și taxa pe valoare adăugată nerecuperată, accizele; cheltuielile în scopuri filantropice și sponsorizare; cheltuielile de reprezentare (protocol); cheltuielile privind delegarea personalului de conducere; cheltuielile pentru acțiunile de ocrotire a sănătății, de organizare a timpului liber și odihnei salariaților întreprinderii; cheltuielile de organizare aferente desfășurării adunărilor acționarilor, întocmirii actelor; cheltuielile pentru lucrările de cercetări științifice, inovații și raționalizări cu caracter de producție: cheltuielile pentru pregătirea și reciclarea cadrelor, cheltuielile aferente angajării forței de muncă; cheltuielile pentru întreținerea unităților de producție și economice de deservire etc. [3,pag.146]

Alte cheltuieli din activitatea operațională cuprind cheltuielile privind vânzarea altor active curente; cheltuielile privind arenda operațională; cheltuielile sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri; cheltuielile din modificarea metodelor de evaluare a stocurilor la valoarea realizabilă netă, cheltuielile aferente dobânzilor pentru credite și împrumuturi; lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și circulante; cheltuielile aferente anulării comenzilor de producție, încetării activității unității de producție care nu a fabricat produse și cheltuielile anticipate care s-au dovedit a fi inutile. [3,pag.146]

Cheltuielile ale altor activității cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la desfășurarea altor feluri de activități. Acestea cuprind: [11, pag.86-87]

cheltuielile cu active imobilizante;

cheltuielile financiare;

cheltuieli excepționale.

Cheltuielile cu active imobilizante rezultă din ieșirea activelor imobilizante și cuprind cheltuielile și pierderile aferente ieșirii imobilizărilor necorporale, imobilizărilor corporale în curs de execuție, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor minerale, investiții financiare pe termen lung, pierderile din casarea imobilizărilor corporale și investițiilor imobiliare în cazul cînd valoarea bunurilor obținute în urma casării este mai mică decît deprecierea activelor imobilizante. [11, pag. 87]

Cheltuielile financiare rezultă din modificarea mărimii și structurii capitalului propriu, împrumuturilor și creditelor întreprinderii. Acestea cuprind cheltuielile privind operațiunile aferente plății redevențelor, cheltuieli aferente emisiunii acțiunilor proprii și efectuării operațiunilor cu acestea, diferențele nefavorabile de curs valutar, valoarea contabilă a activelor imobilizate și circulante transmise cu titlu gratuit precum și alte cheltuieli financiare etc.

Cheltuieli excepționale rezultă din evenimentele sau operațiunile rare și netipice care nu sunt legate de activitatea economico-financiară (ordinară) a întreprinderii. Acestea cuprind daunele provocate de calamitățile naturale, incendii, accidente, pierderile din perturbările politice, modificarea legislației țării.

Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe venit luată în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.

La contabilizarea cheltuielilor apar două probleme principale:

1) evaluarea (măsurarea) cheltuielilor, adică calcularea sumelor acestora, care trebuie să fie reflectate în contabilitate și rapoartele financiare;

2) constatarea cheltuielilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate și rapoartele financiare. [13,pag.449]

În conformitate cu cerințele Standardelor Naționale de Contabilitate, cheltuielile se evaluează la: valoarea contabilă a activelor circulante ieșite, a sumelor calculate la retribuirea muncii și ale contribuțiilor pentru asigurările sociale, uzurii mijloacelor fixe și obiectelor de mică valoare și scurtă durată, amortizării imobilizarilor necorporale, rezervelor create, cheltuielilor și plăților preliminate, corecțiilor la datoriile dubioase etc.

Cheltuielile se constată și se reflectă în contabilitate în baza respectării următoarelor principii: [5, pag.81]

contabilitatea de angajamente;

prudența;

Principiul contabilității de angajamente prevede că cheltuielile se constată și se reflectă în contabilitate în perioada de gestiune în care au avut loc, indiferent de momentul plății efective a mijloacelor bănești sau a altei forme de compensare. De exemplu, energia electrică consumată, furnizată de către terți se trece la consumuri sau cheltuieli în perioada de gestiune în care a fost consumată, dar nu în momentul achitării acesteia; chiria plătită în avans se trece la consumuri sau cheltuieli în perioadele în care obiectul arendat a fost utilizat etc.

Principiul prudenței prevede că cheltuielile se recunosc astfel încît mărimea acestora să nu fie subevaluată. De exemplu, lipsurile constatate cu ocazia inventarierii valorilor în mărfuri și materiale, precum și pierderile din deteriorarea acestora; valoarea produselor rebutate definitiv; cheltuielile privind remedierea rebuturilor etc, se înregistrează în contabilitate ca cheltuieli la data depistării acestora, indiferent de motive și vinovați. Suma de recuperare a acestora (veniturile) se constată numai în cazul când întreprinderea are o certitudine întemeiată, adică o confirmare documentară (acordul în scris al salariatului privind recuperarea daunei materiale, decizia judecătorească etc.).

Principiul prudenței oferă întreprinderilor, după caz, dreptul să creeze rezervele corespunzătoare pe seama cheltuielilor perioadei privind recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vândute, reparația cu termen de garanție și deservirea produselor și mărfurilor vândute etc. Totodată, principiul prudenței nu justifică crearea rezervelor latente, ceea ce poate să genereze supraevaluarea neîntemeiată a cheltuielilor și diminuarea rezultatului financiar.

Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor întreprinderii (în baza materialelor C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO”)

Contabilitatea și documentarea veniturilor la întreprindere

Veniturile din activitatea operațională se subdivizează în două grupe:

Venituri din vânzări care cuprind încasările din comercializarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operațiunile pe bază de barter, contractele de construcție;

Alte venituri operaționale din care fac parte sumele primite sau de primit din ieșirea (vânzarea, schimbul) activelor circulante, cu excepția produselor finite și mărfurilor, arenda operațională, precum și sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri, recuperări de daune materiale, rezultate din modificările metodelor de evaluare a activelor curente etc.

Veniturile din activitatea operațională se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare:

factura fiscală; (anexa 3)

factura de expediție;

procesul-verbal de primire-predare a serviciilor prestate;

dispoziția de plată;

bonul de încasări;

procesul-verbal de inventariere etc.

Evidența analitică a veniturilor din activitatea operațională se ține pe tipuri de venituri, surse, perioade de obținere a acestora și alte direcții stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

Pentru evidența sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv 611 ,,Venituri din vânzări” și 612 ,,Alte venituri din activitatea operațională”. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile S.N.C. corespunzătoare, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidență a rezultatelor financiare.

C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” în luna octombrie 2013 în baza facturii a efectuat livrare de lapte întreprinedrii S.A ,,LACTIS” Rîșcani, cu TVA la cota redusă de 8%. În contabilitate s-au efectuat următoarele înregistarri contabile:

Debit contului 221 ,,Creanțe comerciale” 1110,24 lei

Credit contului 611 ,,Venituri din vânzări” 1028 lei

Credit contului 534 ,,Datorii față de buget” 82,24 lei

În cursul anului de gestiune veniturile din vânzări se înregistrează prin formula contabilă: debit contului 241 ,,Casa” ; debit contului 242 ,,Conturi curente în monedă națională”; debit contului 243 ,,Conturi curente în valută străină” – la suma încasărilor din vânzarea produselor, mărfurilor și serviciilor prestate (fără TVA și accize); debit contului 221 ,,Creanțe comerciale”; debit contului 223 ,,Creanțe ale părților afiliate”; debit contului 226 ,,Creanțe ale personalului” – la valoarea de vânzare a produselor, mărfurilor vândute și serviciilor prestate (fără TVA și accize), conform facturilor prezentate pentru plată cumpărătorilor, clienților, părților afiliate, salariaților întreprinderii; debit contului 424 ,,Venituri anticipate pe termen lung”; debit contului 535 ,,Venituri anticipate curente” – la suma veniturilor din vânzări, obținute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente. Credit contului 611 ,,Venituri din vânzări” – la suma totală a veniturilor din vânzări constatată în decursul anului de gestiune.

Să examinăm în baza datelor C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” sitauția livrării mărfurilor în valoare de 1028 lei, inclusiv TVA, S.A ,,LACTIS” Rîșcani, specializată în comerțul cu produsele lactate Conform contractului, C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” i-a acordat S.A ,,LACTIS” Rîșcani reduceri de prețuri care constituie:

5% – la achitarea în momentul livrării mărfurilor;

3% – în cazul când achitarea se efectuează în curs de 10 zile după livrare;

1% – în cazul când achitarea se efectuează în termen de o lună după livrare.

Situația I. Achitarea se efectuează în momentul livrării

În acest caz reducerile de prețuri acordate (5%) se iau în considerație la perfectarea documentelor de livrare a mărfurilor, în baza cărora se întocmește o formulă contabilă unică pentru reflectarea veniturilor din vânzări. Altfel spus, la suma reducerilor nu se efectuează o înregistrare contabilă suplimentară privind corectarea veniturilor.

Debit contului 242 ,,Conturi curente în monedă națională” 976,6 lei

Credit contului 611 ,,Venituri din vânzări” 813,84 lei

Credit contului 534 ,,Datorii față de buget” 162,76 lei

Situația II. Achitarea se efectuează până la reflectarea veniturilor în rapoartele financiare anuale achitarea are loc încurs de 10 zile după livrare

În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:

1. Reflectarea valorii mărfurilor livrate:

Debit contului221 ,,Creanțe comerciale” 1028 lei

Credit contului 611 ,,Venituri din vânzări” 856,66 lei

Credit contului 534 ,,Datorii față de buget” 171,33 lei

2. Achitarea creanțelor, luând în considerație reducerile de prețuri acordate (3 %) care constituie

Debit contului 242 ,,Conturi curente în monedă națională” 997,16 lei

Credit contului 221 ,,Creanțe comerciale” 997,16 lei

3. Stornarea creanțelor și veniturilor la suma reducerilor de prețuri (până la reflectarea veniturilor în rapoartele financiare):

Debit contului 221 ,,Creanțe comerciale” (30,84 lei)

Credit contului 611 ,,Venituri din vânzări” (25,7 lei)

Credit contului 534 ,,Datorii față de buget” (5,14 lei)

Situația III. Achitarea se efectuează după reflectarea veniturilor în rapoartele financiare anuale achitarea are loc în termen de o lună după livrare

Formulele contabile vor fi următoarele:

1.La momentul livrării mărfurilor:

Debit contului 221 ,,Creanțe comerciale” 1028 lei

Credit contului 611 ,,Venituri din vânzări” 1028 lei

Credit contului 534 ,,Datorii față de buget” 1028 lei

2. Achitarea creanțelor, luând în considerație reducerile de prețuri acordate (1 %) care constituie 10,28 lei:

Debit contului 242 „ Conturi curente în monedă națională” 1017,72 lei

Credit contului 221 „Creanțe comerciale” 1017,72 lei

3.Reflectarea reducerilor de prețuri (fără TVA) în sumă de 8,57 lei [10,28 – (10,28:6)]:

Debit contului 833 „Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vândute” 8,57 lei

Credit contului 221 „Creanțe comerciale” 8,57 lei.

4.Înregistrarea pierderilor din reducerile de prețuri (fără TVA) în sumă de 8,57 lei:

Debit contului 712 „ Cheltuieli de distribuire ” 8,57 lei

Credit contului 833 „Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vândute” 8,57 lei

5. Stornarea sumei TVA de 1,71 lei (10,28 : 6):

Debit contului 221 „Creanțe comerciale” (1,71 lei)
Credit contului 534 „Datorii față de buget” (1,71 lei)

În cursul anului de gestiune alte venituri operaționale se înregistrează prin formula contabilă: debit contului 241 ,,Casa”; debit contului 242 ,,Conturi curente în monedă națională”; debit contului 243 ,,Conturi curente în valută străină” – la suma încasărilor (fără TVA și accize) din vânzarea altor active circulante (materialelor, obiectelor de mică valoare și scurtă durată, titluri de valoare pe termen scurt etc.); debit contului 221 ,,Creanțe comerciale”; debit contului 223 ,,Creanțe ale părților afiliate”; debit contului 226 ,,Creanțe ale personalului” – la valoarea de vânzare a altor active circulante realizate (fără TVA și accize), conform facturilor prezentate pentru plată cumpărătorilor, părților afiliate, salariaților întreprinderii; debitul contului 211 ,,Materiale”; debit contului 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată”; debit contului 215 ,,Producția în curs de execuție”; debit contului 217 ,,Mărfuri” – la valoarea plusurilor de bunuri materiale constatate cu ocazia inventarierii, precum și la mărimea depășirii valorii realizabile nete a acestora, conform evaluării precedente, în limitele valorii de intrare (costului) a acestora; debit contului 231 ,,Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității” – la plata calculată pentru imobilizările corporale și necorporale transmise în arenda operațională”; debit contului 234 ,,Alte creanțe curente” – la suma amenzilor, penalităților, despăgubirilor calculate și a altor sancțiuni pentru nerespectarea clauzelor contractelor încheiate, suma pretențiilor recunoscute de către cumpărători și clienți; debit contului 424 ,,Venituri anticipate pe termen lung”; debit contului 535 ,,Venituri anticipate curente” – la suma altor venituri operaționale obținute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente; debit contului 521 ,,Datorii comerciale curente”; debit contului 522 ,,Datorii curente față de părțile afiliate”; debit contului 523 ,,Avansuri primite curente”; debitul contului 532 ,,Datorii față de personal privind alte operații”; debit contului 544 ,,Alte datorii curente” – la suma datoriilor curente anulate în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Credit contuluit 612 ,,Alte venituri din activitatea operațională’’ – la suma totală a altor venituri operaționale constatată în decursul perioadei de gestiune. [ 13,pag.461]

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajele creditoare cu total cumulativ de la începutul anului ale conturilor 611 și 612 se reflectă pe rândurile corespunzătoare ale Situației de profit și pierdere.

Închiderea conturilor nominalizate la C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” se efectuează la sfârșitul anului de gestiune cu contul 351 ,,Rezultat financiar total” în acest caz se întocmește următoarea formulă contabilă:

Debit contului 611 ,,Venituri din vânzări” 15042763 lei

Debit contului 612 ,,Alte venituri din activitatea operațională” 1475 lei

Credit contului 351 ,,Rezultat financiar total” 15044238 lei

Contabilitatea veniturilor din alte activitațiinclud următoarele grupe de venituri:

venituri din operațiuni cu active imobilizate;

venituri financiare;

venituri excepționale.

Veniturile din operațiuni cu active imobilizate cuprind sumele obținute din ieșirea și reevaluarea activelor imobilizate ale întreprinderii (sumele încasate din vânzarea imobilizărilor necorporale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobânzile, sumele ecartului de reevaluare a activelor imobilizate ieșite, veniturile din operațiunile cu părțile afiliate etc).

Veniturile din operațiuni cu active imobilizate se reflectă în contabilitate în baza acelorași documente ca și veniturile din activitatea operațională. Evidența analitică a acestor venituri se ține pe tipuri de venituri, pe surse și pe perioade de obținere a acestora.

Pentru evidența sintetică a veniturilor din operațiuni cu active imobilizate este destinat contul de pasiv 621 cu aceeași denumire, în creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debitul – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidență a rezultatelor financiare.

În cadrul contului 621 pot fi deschise următoarele subconturi: 6211 ,,Venituri din ieșirea imobilizărilor necorporale”, 6212 ,,Venituri din ieșirea imobilizărilor corporale”, 6213 ,,Venituri din ieșirea investițiilor financiare pe termen lung”, 6214 ,,Venituri din ieșirea investițiilor imobiliare”, 6215 ,,Venituri din ieșirea altor active imobilizate”, 6216 ,,Venituri din reluarea pierderilor din deprecierea activelor”, 6217 ,,Alte venituri din operațiuni cu active imobilizate”.

În cursul anului de gestiune la C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” veniturile din operațiuni cu active imobilizate se pot înregistra în contabilitate prin următoarele formule contabile: debit contului 241 ,,Casa”; debit contului 242 ,,Conturi curente în monedă națională”; debit contului 243 ,,Conturi curente în valută străină” – la sumele încasate din vânzarea activelor imobilizate (fără TVA și accize); debit contului 223 ,,Creanțe ale părților afiliate”; debit contului 226 ,,Creanțe ale personalului”; debit contului 234 ,,Alte creanțe curente” – la valoarea de vânzare a activelor imobilizate ieșite (fără TVA) conform facturilor prezentate cumpărătorilor; debit contului 231 ,,Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității” – la suma dividendelor, dobânzilor și altor venituri calculate; debit contului 111 ,,Imobilizări necorporale in curs de execuție”; debit contului 121 ,,Imobilizari corporale în curs de execuție”; debit contului 123 ,,Mijloace fixe” – la valoarea plusurilor de active imobilizante constatate cu ocazia inventarierii; debit contului 211 ,,Materiale” – la valoarea materialelor rezultate din lichidarea mijloacelor fixe care depășește valoarea rămasă calculată anticipat ; debit contului 424 ,,Venituri anticipate pe termen lung”; debit contului 535 ,,Venituri anticipate curente” – la suma veniturilor din operațiuni cu active imobilizate obținute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente; credit contului 621 ,,Venituri din operațiuni cu active imobilizate” – la suma totală a veniturilor din operațiuni cu active imobilizate constatată în decursul perioadei de gestiune.

C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” pe parcursul lunii septembrie 2013 a calculat totalizarea documentelor pe contul de venituri din operațiuni cu active imobilizate la valoarea de 3391097,50 lei. Odată cu modificarea conturilor contabile în loc de contul 539 ,,Alte datorii pe termen scurt” va folosi contul 544 ,,Alte datorii curente” Astfel în contabilitate se vor înregistra următoarele formule contabile:

Debit contului 544 ,,Alte datorii curente” 4069317 lei

Credit contului 621 ,,Venituri din operațiuni cu active imobilizate” 3391097,50 lei

Credit contului 534 ,,Datorii față de buget” 678219,50 lei

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul creditor al contului 621 se ia în calcul la determinarea rezultatului financiar din operațiuni cu active imobilizate care se reflectă în Situația de profit și pierdere.

Contul 621 se închide la sfârșitul anului prin formula contabilă:

Debit contului 621 ,,Venituri din operațiuni cu active imobilizate” 3391097,50 lei

Credit contului 351 ,,Rezultat financiar total” 3391097,50 lei

Veniturile financiare cuprind sumele rezultate din transmiterea în arenda finanțată a imobilizărilor necorporale și corporale, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, veniturile sub formă de diferențe favorabile de curs valutar, subvențiile de stat, primele, premiile și sumele sponsorizate, sumele primite din contractele de neangajate în activitatea de concurență etc.

Veniturile financiare se reflectă în contabilitate în baza acelorași documente ca și veniturile din activitățile operațională și venituri din operațiuni cu active imobilizate.

Evidența analitică a acestor venituri se ține pe tipuri de venituri, pe surse și pe perioade de obținere a acestora. Pentru evidența sintetică a veniturilor financiare este destinat contul de pasiv 622 cu aceeași denumire. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gesțiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidență a rezultatelor financiare.

În cadrul contului 622 pot fi deschise următoarele subconturi: 6221 ,,Venituri din diferențe de curs valutar”, 6222 ,,Venituri din diferențe de sumă”, 6223 ,,Venituri din redevențe”, 6224 ,,Venituri din active imobilizante și circulante intrate cu titlu gratuit”, 6225 ,,Venituri din dividente și participații în alte entităti”, 6226 ,,Venituri din dobînzi aferente altor activități”, 6227 ,,Alte venituri financiare”.

C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” pe parcursul anului 2013 a obținut venituri din financiare și anume sub formă de subvenții de stat la valoarea de 246699 lei (anexa 9). În contabilitate au fost înregistrate următoarele formule contabile:

Debit contuluit 242 ,,Conturi curente în valută națională” 246699 lei

Credit contului 6225 ,,Venituri din dividende și participații în alte entități” 246699 lei

În cursul anului de gestiune C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” veniturile financiare pot fi înregistrate în contabilitate prin următoarele fomule contabile: debit contului 112 ,,Imobilizări necorporale”; debit contului 121 ,,Imobilizări corporale în curs de execuție”; debit contului 122 ,,Terenuri”; debit contului 123 ,,Mijloace fixe”; debit contului 211 ,,Materiale”; debit contului 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată”; debit contului 217 ,,Mărfuri” – la valoarea activelor primite cu titlu gratuit de la alte persoane juridice și fizice; debit contului 221 ,,Creanțe comerciale”; debit contului 224 ,,Avansuri acordate curente”; debit contului 241 ,,Casa”; debit contului 226 ,,Creanțe ale personalului”; debit contului 521 ,,Datorii comerciale curente”; debit contului 522 ,,Datorii curente față de părțile afiliate” – la suma veniturilor din diferențele de curs valutar aferente conturilor valutare și operațiunilor în valută străină; debit contului 242 ,,Conturi curente în monedă națională”; debit contului 243 ,,Conturi curente în valută străină” – la suma primelor, premiilor, precum și a încasărilor de la alte persoane sub formă de sume sponsorizate, conform contractelor de neangajare în concurență; debit contului 424 ,,Venituri anticipate pe termen lung”; debit contului 535 ,,Venituri anticipate curente” – la suma veniturilor financiare obținute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente. Credit contului 622 ,,Venituri financiare” – la suma totală a veniturilor financiare constatată în decursul perioadei de gestiune. [13 ,pag.466]

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul creditor al contului 622 se ia în calcul la determinarea rezultatului financiar din activitatea financiară care se reflectă în Situatia de profit și pierdere.

Contul 622 se închide la sfârșitul anului prin formula contabilă:

Debit contului 622 ,,Venituri financiare” 246699 lei

Credit contului 351 ,,Rezultat financiar total” 246699 lei

Veniturile excepționale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, întreprinderile și persoanele fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamități, perturbări politice, accidente și alte evenimente excepționale.

Veniturile excepționale se reflectă în contabilitate în baza acelorași documente primare ca și veniturile din alte activități. În plus, sunt necesare procesele-verbale ale organelor competente (comisiilor de lichidare a consecințelor calamităților naturale, organelor de poliție și judiciare) care confirmă evenimentul excepțional corespunzător, precum și acordurile în scris ale păților vinovate de comiterea accidentelor privind recuperarea prejudiciului material cauzat.

Evidența analitică a veniturilor excepționale se ține pe tipuri de venituri, pe surse și pe perioade de obținere a acestora. Pentru evidența sintetică a veniturilor excepționale este destinat contul de pasiv 623 ,,Venituri excepționale”. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidență a rezultatelor financiare.

În cadrul contului 623 pot fi deschise următoarele subconturi: 6231,,Venituri din compensarea pierderilor din calamități” , 6232 ,,Venituri din compensarea pierderilor din alte evenimente excepționale”, 6233 ,,Alte venituri excepționale “.

În cursul anului de gestiune C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” veniturile excepționale le poate înregistra în contabilitate prin următoarele fomule contabile: debit contului 211 ,,Materiale”; debit contului 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată”; debit contului 217 ,,Mărfuri”; debit contului 241 ,,Casa”; debit contului 242 ,,Conturi curente în monedă națională”; debit contului 243 ,,Conturi curente în valută străină” – la valoarea activelor și suma mijloacelor bănești primite de la organele de stat, persoanele terțe pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepționale; debit contului 234 ,,Alte creanțe curente” – la sumele de primit de la companiile de asigurări pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepționale. Credit contului 623 ,,Venituri excepționale” – la suma totală a veniturilor din evenimentele excepționale constatată în decursul perioadei de gestiune.

La finele anului de gestiune contul 623 se închide prin formula contabilă:

Debit contului 623 ,,Venituri excepționale”

Credit contului 351 ,,Rezultat financiar total”

Rezultatele financiare (profit/pierdere) se calculează la finele fiecărei perioade de gestiune ca diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate în contabilitate.

Conform Normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile, rezultatele financiare trimestriale se determină prin calcul fără întocmirea formulelor contabile.

Rezultatele financiare anuale se calculează după închiderea conturilor de evidență a veniturilor și cheltuielilor în contul 351 ,,Rezultat financiar total”, în acest scop, se compară rulajele din debit (cheltuieli acumulate) și credit (venituri acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a veniturilor (rulajul creditor al contului 351) depășește suma cheltuielilor (rulajul debitor al contului 351), întreprinderea obține profit, care se reflectă prin formula contabilă:

Debit contului 351 ,,Rezultat financiar total” 802080 lei

Credit contului 333 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” 802080 lei

În caz contrar, dacă suma veniturilor este mai mică decât suma cheltuielilor, întreprinderea are pierderi, care se reflectă prin formula contabilă inversă:

Debit contului 333 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” ( 802080 ) lei

Credit contului 351 ,,Rezultat financiar total”. ( 802080 ) lei

După înregistrarea profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune contul 351 ,,Rezultat financiar total” se închide și nu se reflectă în rapoartele financiare.

2.2. Contabilitatea și documentarea cheltuielilor entității economice

La contabilizarea cheltuielilor apar două probleme principale: [13,pag.422]

Determinarea cheltuielilor, adică calcularea sumelor acestora, care trebuie să fie reflectate în contabilitate și rapoartele fînanciare;

Constatarea cheltuielilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate și rapoartele financiare.

În conformitate cu cerințele S.N.C. ,,Cheltuielile”, cheltuielile se evaluează la valoarea de bilanț a activelor circulante ieșite, a sumelor calculate la retribuirea muncii și ale contribuțiilor pentru asigurările sociale la personalul comercial, amortizarea și întreținerea și reparația activelor imobilizante cu destinație comercială etc.

Cheltuielile la cooperativa dată se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare:

bonul de consum al materialelor (anexa 11);

foaia de parcurs;

factura fiscală (anexa 10 );

factura de expediție ;

notă contabilă etc.

Evidența analitică a cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, pe locuri de efectuare și pe tipuri de activități ale întreprinderii. Evidența sintetică a cheltuielilor sunt destinate conturile din clasa 7 ,,Cheltuieli”: [3, pag 145]

711 ,,Costul vînzărilor”

712 ,,Cheltuieli de distribuire”

713 ,,Cheltuieli administrative”

714 ,,Cheltuieli din activitatea operațională”

721 ,,Cheltuieli cu active imobilizante”

722 ,,Cheltuieli financiare”

723 ,,Cheltuieli excepționale”

731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit”

Conturile de evidență a cheltuielilor sunt conturi de activ. În cursul perioadei de gestiune în debitul lor se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului sumele cheltuielilor, iar în credit trecerea cheltuielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar.

La finele fiecărui trimestru rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se înscriu în rîndurile Situației de profit și pierdere.

Costul vînzărilor cuprinde valoarea de bilanț a mărfurilor vîndute, costul efectiv al produselor finite vîndute și serviciilor prestate. Pentru evidența contului vînzărilor este destinat contul 711 ,,Costul vînzărilor”.

C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” pe parcursul lunei decembrie la valoarea de bilanț al mărfurilor, produselor vîndute, servicii prestate întocmește formula contabilă: (anexa 13)

Debit contului 711 ,,Costul vînzărilor” 5302,52 lei

Credit contului 216 ,,Produse” 260 lei

Credit contului 217 ,,Mărfuri” 2202 lei

Credit contului 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii” 897 lei

Credit contului 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale” 143,52 lei

Credit contului 812 “Activități auxiliare” 1800 lei

În cazul returnării mărfurilor vîndute în cursul anului de gestiune costul acestora se înregistrează prin formula de stornare (cu semnul minus):

Debit contului 711 ,,Costul vînzărilor” (2462 ) lei

Credit contului 216 ,,Produse” ( 260 ) lei

Credit contului 217 ,,Mărfuri” (2202 ) lei

În cadrul contabilității C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” pe fiecare lună se întocmește Memorial-Order al contul 711 ,,Costul vînzărilor”. Pe baza acestui document se întocmește Cartea Mare al acestui cont cu subconturile respective .

La fiecăre trimestru rulajul debitor al contului 711 ,,Costul vînzărilor” se reflectă în rîndul 020 al Situației de profit și pierderi (Forma nr 2 din anexa 9) și se scade din veniturile obținute din vînzări la determinarea profitului brut al întreprinderii.

Cheltuielile de distribuire apar în procesul de vînzare a produselor, mărfurilor și de prestare a serviciilor. Evidența acestor cheltuieli se ține în contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire”.

În debitul acestui cont se acumulează cu total cumulativ de la începutul anului cheltuielile de distribuire ale întreprinderii. Astfel se întocmesc următoarele formule contabile:

După cum am observat C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” in ultimii doi ani nu a deține cheltuieli de distribuire, de aceea spre exemplu vom lua sumele din anul de gestiune 2011. Cooperativa dată reflectă cheltuielile privind ambalarea produselor finite la depozitele întreprinderilor de producție, inclusiv valoarea ambalajului și materialelor de ambalat, salariile cu CAS ale muncitorilor care ambalează, precum și serviciile auxiliare:

Debit contului 712 ,,Cheltuieli de distribuire” 1003,5 lei

Credit contului 211 ,,Materiale” 221 lei

Credit contului 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii” 500 lei

Credit contului 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale” 132,5 lei

Credit contului 812 ,,Activități auxiliare” 150 lei

Reflectarea cheltuielilor legate de încărcarea produselor și mărfurilor în mijloace de transport de muncitorii de la depozite, secțiile auxiliare sau persoanele terțe:

Debit contului 712 ,,Cheltuieli de distribuire” 603 lei

Credit contului 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii” 200 lei

Credit contului 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale” 53 lei

Credit contului 812 ,,Activități auxiliare” 350 lei

Reflectarea costului transportării produselor și mărfurilor de la depozitul întreprinderii pînă la locul de predare cumpărătorului cu transportul propriu sau de la terți, cu condiția că aceste cheltuieli le suportă furnizorul (vînzătorul):

Debit contului 712 ,,Cheltuieli de distribuire” 350 lei

Credit contului 521 ,,Datorii comerciale curente” 350 lei

Reflectarea cheltuielilor de reclamă în presă, la radio, participarea la expoziții:

Debit contului 712 ,,Cheltuieli de distribuire” 928,5 lei

Credit contului 521 ,,Datorii comerciale curente” 928,5 lei

Inchiderea contului de evidență a cheltuielilor de distribuire :

Debit contului 351 ,,Rezultat financiar total” 2885 lei

Credit contului 712 ,,Cheltuieli de distribuire” 2885 lei

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul contului 712 ,,Cheltuieli de distribuire” se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului în rîndul 050 din Situația de profit și pierderi (Forma nr 2 din anexa 9), în conformitate cu prevederile din S.N.C. ,,Cheltuieli “.

Cheltuieli administrative reprezintă cheltuielile aferente deservirii și gestiunii întreprinderii în ansamblu. Ele se contabilizează ca majorarea a cheltuielilor curente concomitent cu majorarea datoriilor, diminuarea activelor circulante, majorarea amortizării activelor imobilizate, decontarea costului produselor serviciilor activităților de bază și /sau auxiliare. Pentru evidența acestor cheltuieli este destinat contul 713 ,,Cheltuieli administrative”.

În debitul acestui cont se colectează cu total cumulativ de la începutul anului cheltuielile administrative și se reflectă prin formulele contabile:

C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” în luna iulie 2013 calculează remunirațiile, premiile, îndemnizațiile acordate lucrătorilor administrației, personalului de deservire și a CAS: (anexa 13)

Debit contului 713 ,,Cheltuieli administrative” 26376,08 lei

Credit contului 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii” 22738 lei

Credit contului 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale” 3638,08 lei

Reflectarea cheltuielilor privind întreținerea mijloacelor fixe cu destinație generală gospodărească în sumă de 16466 lei (anexa 13):

Debit contului 713 ,,Cheltuieli administrative” 16466 lei

Credit contului 2116 ,,Piese de schimb” 16466 lei

Calcularea plății pentru serviciile bancare, juridice, de audit, telefonice pe luna august 2013:

Debit contului 713 ,,Cheltuieli administrative” 4831 lei

Credit contului 521 ,,Datorii comerciale curente” 4831 lei

Achitarea datoriei pentru serviciile bancare, juridice, de audit si telefonice.

Debit contului 521 ,,Datorii comerciale curente” 4831 lei

Credit contului 242 ,,Cont curent în monedă națională” 4831 lei

Calcularea de către C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” a plăților pentru asigurarea bunurilor cu destinație administrativă a întreprinderii pe luna august 2013:

Debit contului 713 ,,Cheltuieli administrative” 4024,96 lei

Credit contului 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale” 4024,96 lei

Reflectarea cheltuielilor pentru întreținerea transportului de serviciu pe luna septembrie 2013:

Debit contului 713 ,,Cheltuieli administrative” 29677,55 lei

Credit contului 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii” 26243,55 lei

Credit contului 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale” 3434 lei

La sfîrșitul fiecărui trimestru cheltuielile administrative acumulate în debitul contului 713 se reflectă în rîndul 060 din Situatia de profit și pierderi (Forma nr 2 din anexa 9) și se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar.

Contul 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională” este destinat generalizării informației privind cheltuielile aferente vânzării activelor circulante (cu excepția produselor finite, mărfurilor și serviciilor), arendei curente, plății dobânzilor pentru credite și împmuturi, sancțiuni, despăgubirile, lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizante și circulante.

În cursul perioadei de gestiune alte cheltuieli din activitatea operațională se acumulează în debitul contului 714 cu total cumulativ de la începutul anului și se reflectă prin următoarele înregistrări contabile:

1. Reflectarea valorii de bilanț a materialelor, active biologice circulante, obiectelor de mică valoare și scurtă durată, titlurilor de valoare pe termen scurt, documentelor bănești vândute:

Debit contului 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională” 1538,20 lei

Credit contului 211 ,,Materiale” 219 lei

Credit contului 212 ,,Active biologice circulante” 719,20 lei

Credit contului 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată” 600 lei

2. Achitarea sau calcularea cheltuielilor privind creditele și împrumuturile primite, cu excepția cazurilor de capitalizare a acestora:

Debit contului 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională” 19448,72 lei

Credit contului 511 ,,Credite bancare pe termen scurt” 19448,72 lei

3. Reflectarea lipsurilor și pierderilor valorilor materiale, mijloacelor și documentelor bănești, stabilite cu ocazia inventarierii:

Debit contului 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională” 18576,64 lei

Credit contului 211.7 ,,Materiale cu destinație agricolă” 5666,66 lei

Credit contului 212 ,,Active biologice circulante ” 450 lei

Credit contului 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată” 720,80 lei

Credit contului 216 ,,Produse” 1739,18 lei

4. Reflectarea cheltuielilor aferente emisiunii și plasării titlurilor de valoare:

Debit contului 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională” 170290 lei

Credit contului 242 ,,Conturi curente în monedă națională” 157390 lei

Credit contului 544 ,,Alte datorii curente”. 12900 lei

Pe fiecare lună se întocmește Memorial-Order al contul 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională”. Conform acestui document se întocmește Cartea Mare al acestui cont cu subconturile respective (anexa 13 ).

La finele fîecărei perioade de gestiune rulajul din debitul contului 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională” se reflectă în Situatia de profit și pierderi (Forma nr 2 din anexa 9 ) în rîndul cu aceeași denumire 070 și se ia în calcul la determinarea rezultatului financiar contabil.

Contul 721 ,,Cheltuieli cu active imobilizate” este destinat generalizării informației privind cheltuielile aferente ieșirii activelor corporale și necorporale, cheltuielile aferente altor active imobiliare ieșite, pierderi din deprecierea activelor imobilizate cu excepția lipsurilor și deteriorarilor constatate la inventariere.

În cursul perioadei de gestiune 2011 C.A.P.,,SÎNGUREANCA-AGRO” a obținut cheltuielile cu active imobilizate in marime de 10 000 lei ce se acumulează în debitul contului 721 și le reflectă prin următoarele formule contabile:

Reflectarea valorii de bilanț a activelor imobilizate ieșite:

Debit contului 721 ,,Cheltuieli cu active imobilizate” 5600 lei

Credit contului 122 ,,Terenuri” 2000 lei

Credit contului 123 ,,Mijloace fixe” 3000 lei

Credit contului 125 ,,Resurse minerale” 600 lei

2. Reflectarea cheltuielilor aferente ieșirii activelor imobilizate:

Debit contului 721 ,,Cheltuieli cu active imobilizate” 1732 lei

Credit contului 211 ,,Materiale” 200 lei

Credit contului 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii” 800 lei

Credit contului 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale” 212 lei

Credit contului 521 ,,Datorii comerciale curente” 520 lei

3. Reflectarea lipsurilor și pierderilor activelor imobilizante constatate cu ocazia inventarierii:

Debit contului 721 ,,Cheltuieli cu active imobilizate” 2668 lei

Credit contului 112 ,,Imobilizări necorporale” 1250 lei

Credit contului 113 ,,Imobilizări necorporale în curs de execuție” 698 lei

Credit contului 121 ,,Imobilizări corporale în curs de executie” 720 lei

La finele fiecărei perioade de gestiune, rulajul din debitul contului 721 ,,Cheltuieli cu active imobilizate” se scade din venituri la determinarea indicatorului din rîndul 090 ,,Rezultatul din alte activitati: profit (pierdere) al situației de profit și pierderi “. (anexa 9).

Contul 722 ,,Cheltuieli fîinanciare” este destinat generalizării informației privind cheltuielile aferente plății redevențelor, arendei finanțate, diferențelor de curs valutar , cheltuieli afernte transmiterii cu titlu gratuit a activelor imobilizante etc.

În cursul perioadei de gestiune 2011-2013 C.A.P.,,SÎNGUREANCA-AGRO” nu deține cheltuielile financiare, însa teoretic aceste cheltuieli se acumulează în debitul contului 722 și se reflectă în contabilitate prin formulele contabile:

Achitarea sau calcularea plății pentru activele imobilizate arendate de la alte persoane juridice și fizice: debitul contului 722 ,,Cheltuieli financiare”; creditul contului 242 ,,Conturi curente în monedă națională”; creditul contului 243 ,,Conturi curente în valută străină”; creditul contului 521 ,,Datorii comerciale curente”.

Reflectarea pierderilor aferente diferențelor nefavorabile de curs privind conturile valutare și operațiunile în valută străină: debit contului 722 ,,Cheltuieli financiare”; credit contului 221 ,,Creanțe comerciale”; credit contului 223 ,,Creanțe ale părților afiliate”; credit contului 224 ,,Avansuri acordate curente”; credit contului 241 ,,Casa”; credit contului 243 ,,Conturi curente în valută străină”; credit contului 244 ,,Alte conturi bancare”; credit contului 226 ,,Creanțe ale personalului”; credit contului 521 ,,Datorii comerciale curente”; credit contului 522 ,,Datorii curente față de părțile afiliate”; credit contului 534 ,,Datorii față de buget”.

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 722 ,,Cheltuieli fînanciare” se ia în calcul la determinarea indicatorului din rîndul 100 ,,Rezultatul din activitatea financiară : profit (pierdere)” al situației de profit și pierderi (anexa 9).

Contul 723 ,,Cheltuieli excepționale” este destinat generalizării informației privind pierderile din calamitățile naturale, perturbări politice, modificarea legislației țării și altor evenimente excepționale. În cursul perioadei de gestiune 2013 în debit contului 723 ,,Cheltuieli excepționale” se acumulează, cu total cumulativ de la începutul anului, pierderile din evenimentele excepționale, în acest caz se întocmesc formulele contabile:

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanț a activelor imobilizate ieșite ca rezultat al evenimentelor excepționale:

Debit contului 723 ,,Cheltuieli excepționale” 9644,95 lei

Credit contului 123 ,,Mijloace fixe” 2740 lei

Credit contului 211 ,,Materiale” 1029 lei

Credit contului 212 ,,Active biologice circulante” 580 lei

Credit contului 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată” 920,75 lei

Credit contului 215 ,,Producția în curs de execuție” 975,20 lei

Credit contului 216 “Produse” 2400 lei

Reflectarea cheltuielilor privind lichidarea consecințelor evenimentelor excepționale:

Debit contului 723 ,,Cheltuieli excepționale” 6081,05 lei

Credit contului 211 ,,Materiale” 1022 lei

Credit contului 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii” 1290 lei

Credit contului 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale” 341,85 lei

Credit contului 241 ,,Casa” 890 lei

Credit contului 521 ,,Datorii comerciale curente”. 2537,20 lei

La finele fiecărei perioade de gestiune cheltuielile excepționale acumulate în debitul contului 723 ,,Cheltuieli excepționale” se reflectă în Situatia de profit și pierederi și se iau în calcul la determinarea indicatorului din rîndul 120 ,,Rezultatul excepțional: profit (pierdere)” (anexa 9 ).

Contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” este destinat generalizării informației privind cheltuielile aferente impozitului pe venit realizate în cursul perioadei de gestiune. În cursul perioadei de gestiune în debitul contului 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” se reflectă sumele avansurilor aferente impozitului pe venit în buget, calculate în conformitate cu legislația în vigoare, iar la sfârșitul anului – cheltuielile efective aferente impozitului pe venit, calculate ținîndu-se cont de diferențele permanente și temporare apărute între venitul contabil și impozabil.

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” se reflectă în situația de profit și pierderi în rândul 110 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” (anexa 9) și se scade din rezultatul financiar la determinarea profitului net (pierderii) al întreprinderii.

La finele anului de gestiune 2013 marimea totală a cheltuielilor este 11110748 lei, conturile de cheltuieli se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul fînanciar total (anexa 9). În acest caz, se întocmește formula contabilă:

Debit contului 351 ,,Rezultat financiar total” 11110748 lei

Credit contului 711 ,,Costul vînzărilor” 10022370 lei

Credit contului 712 ,,Cheltuieli de distribuire” 0 lei

Credit contului 713 ,,Cheltuieli administrative” 1028111 lei

Credit contului 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională” 46321 lei

Credit contului 721 ,,Cheltuieli cu active imobilizate” 0 lei

Credit contului 722 ,,Cheltuieli financiare” 0 lei

Credit contului 723 ,,Cheltuieli excepționale” 13946 lei

După întocmirea înregistrărilor nominalizate soldurile conturilor de evidență a veniturilor și cheltuielilor sunt egale cu zero, iar prin urmare în contul contu 351 ,,Rezultat financiar total” s-a format un sold creditor în sumă de 802080 lei care reflectă profitul pînă la impozitare al anului de gestiune 2013.

Cheltuielile privind impozitul pe venit se contabilizează în baza metodei impozitului pe venit curent, iar acesta metoda prevede determinarea acestor cheltuieli prin aplicarea la sumă venitului impozabil a cotei stabilite de legislația fiscală. Totodată putem menționa faptul că la determinarea cheltuililor privind impozitul pe venit se efectuiază în baza rulajului și soldului contului 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit”. Această sumă constituie soldul debitor al contului 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” și reprezintă cheltuielile privind impozitul pe venit realizate în cursul anului de gestiune.

La finele anului cheltuielile privind impozitul pe venit se trec din contul 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” în contul 351 ,,Rezultat financiar total” și contul de cheltuieli privind impozitul pe venit se închide. Această operațiune se întocmește prin următoarea formulă contabilă, însă C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” în ultimii ani de gestiune nu a obținut ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit” și de aceea vom intocmi formula contabilă doar teoretic: debitul contului 351 ,,Rezultat financiar total”; creditul contului 731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit”.

După întocmirea acestor formule contabile, în contul 351 ,,Rezultat financiar total” se determină profitul net (pierderea netă) al întreprinderii, obținut în cursul anului de gestiune. Profitul net (pierderea netă) se înscrie în situatia de profit și pierderi în rîndul cu aceeași denumire 120 și se reportează în bilanțul contabil în rîndul 360 ,,Profitul net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” (anexa 9). La începutul anului de gestiune următor conturile de cheltuieli nu au sold. După reflectarea în contul 351 ,,Rezultat financiar total” a cheltuielilor privind impozitul pe venit, soldul acestui cont constituie 802080 lei și reprezintă profitul net (pierderea netă) al anului de gestiune.

Soldul contului 351 ,,Rezultat financiar total” reprezintă rezultatul financiar net (profit sau pierdere) și se trece la contul 333 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” prin formula:

Cînd suma totală a veniturilor este mai mare ca suma cheltuielilor se înregistrează profit (ce se reflectă la C.A. P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO”):

debit contului 351 ,,Rezultat financiar total” 802080 lei

credit contului 333 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” 802080 lei

Cînd suma totală a veniturilor este mai mică ca suma cheltuielilor se înregistrează pierdere:

debit contului 333 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”

credit contului 351 ,,Rezultat financiar total”.

În concluzie putem menționa faptul că o argumentare judicioasă a structurii tuturor costurilor și cheltuielilor pe care le suportă fiecare întreprindere în parte este pentru obținerea unor venituri accesibile.

La stabilirea rezultatelor financiare îl reprezintă veniturile și cheltuielile deoarece de nivelul acestora depinde volumul profitului sau pierderilor. De aici reese și concluzia de o importanță hotărâtoare pentru agent economic și întreaga C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO” de a se stabili în așa fel strategia și tactica, de a se lua măsuri sistematice, într-un orizont mai îndelungat sau mai apropiat, încât să se obțină o creștere a veniturilor și o reducere a cheltuielilor. Reducerea cheltuielilor poate fi privită ca o cale esențială care duce la micșorarea prețurilor de vânzare, ceea ce, la rândul său, își pune amprenta asupra nivelului de trai și puterii de cumpărare a monedei naționale.

III. Analiza economico – financiară a veniturilor și cheltuielilor întreprinderii (în baza materialelor C.A. P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO”)

3.1 Analiza veniturilor rezultate din activitatea întreprinderii

Profitul poate fi caracterizat ca procesul de depășire a veniturilor obținute de agent economic asupra consumurilor și cheltuielilor. Conform SNC 18 „Venitul” și SNC 3 „Consumuri și cheltuieli” în care toate cheltuielile și veniturile se obțin din activitatea operațională și activitatea neoperațională. Pentru a determina starea de obținere a profitului în cadrul activității de gospodărire a C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO” vom efectua o apreciere generală a mărimii și evoluției a tuturor formelor de venituri și cheltuieli.

Examinarea în dinamică a veniturilor din vânzări în cadrul întreprinderii C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO” permite evaluarea volumului activității operaționale și studierea modificărilor survenite în acest volum în ultimii ani Tabelul 3.1.1. Această direcție de analiză se efectuează în baza datelor Raportului de profit și pierderi . (anexa 9,10)

Tabelul 3.1.1

Analiza veniturilor din vînzări planificate și realizate pe anii 2011-2013 în cadrul C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO” (lei)

În particular, dinamica pozitivă a volumul vânzărilor în 2012 s-a majorat față de nivelul anului 2011 constituind 5176980 lei. Însă putem observa din datele din tabel ca volumul vînzărilor în 2013 s-a micșorat esențial față de anul 2012 cu cca 3376634 lei, ceea ce reprezinta un punct negativ pentru cooperativa data.

Datele prezentate în Figura 3.1.1 atestă evoluția instabilă a veniturilor din vânzări generate de C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO” pentru anii 2011 – 2013.

Analiza structurală a veniturilor din vânzări.Analiza structurală a veniturilor din vânzări permite stabilirea profilului real al activității operaționale, adică specializarea întreprinderii în fabricarea produselor, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de construcție

În calitate de sursă de informațiipentru această etapă de analiză servește Anexa la Raportul de profit și pierderi al C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”. (vezi anexele 8,9 )

Se plasează în analiză structura veniturilor din vânzări ale C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”pe tipuri de activitate operațională a perioadei de gestiune 2013 în comparație cu anii precedenți, ceea ce poate fi reflectat în Tabelul 3.1.2.

Tabelul 3.1.2

Structura veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operațională în cadrul C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”

Din datele prezentate în tabelul 3.1.2 rezultă că în componența tipurilor de activitate operațională la C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”ca gen principal se evidențiază vânzarea produselor finite, cota căreia este predominantă atât în perioada de gestiune precedentă cât și în perioada de gestiune curentă. În dinamică se observă variabilitatea structurii veniturilor din vânzări. În particular, examinarea evoluției acestora, pe elemente componente, arată scăderea veniturilor din vânzarea mărfurilor și majorarea ponderii acestui tip de activitate de la 3,09 % în perioada de gestiune 2011 la 2,96 % perioada de gestiune curentă. Cealaltă direcție de activitate operațională – prestarea serviciilor a înregistrat de asemenea o creștere esențială cu 4,59 % față de anul 2011. Vânzarea produselor având cota cea mai mare din total vânzări totuși a înregistrat a reducere în anul de gestiune 2013 față de 2011 din total vânzări cu 4,46 %.

Analiza structurală a altor venituri operaționale. În baza datelor din Anexa la Raportul de profit și pierderi la C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”se propune următorul tabel analitic cu rezultatele obținute.

Tabelul 3.1.3

Structura altor venituri operaționale în cadrul C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”

Din datele analizate în tabela 3.1.3 rezultă că activitatea operațională a C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO” cuprinde o singură direcție și anume vânzarea altor active curente. Acest indicator reducându-se față de perioada precedentă cu 86733 lei.

3.2 Analiza cheltuielilor obținute de entitatea economică

Pentru a evidenția modul de obținere a profitului este necesar de a studia aprofundat cheltuielile perioadei deoarece acestea dețin un rol important la determinarea rezultatului financiar din activitatea operațională. Examinarea acestor cheltuieli se efectuează în baza datelor din la Raportul de profit și pierderi al C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”(vezi anexele 8,9)

Analiza cheltuielilor perioadei se începe cu aprecierea generală a modificării lor în dinamică utilizându-se tabelul analitic.

Un alt indicator care se studiază în paragraful dat este costul vânzărilor și cheltuielile întreprinderii.

Analiza costul vânzărilor începe cu examinarea structurii consumurilor în dinamică în baza datelor din Raportul statistic nr.5 și Anexa la Raportul de profit și pierderi C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO” (anexa 8,9 )

Tabelul 3.2.1

Structura costului vânzărilor cheltuielilor în cadrul C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO”

În baza informației analizate în tabelul 3.2.1, se poate constata că costul vânzărilor la C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”se clasifică în trei grupe : costul vânzărilor produselor finite, mărfurilor vândute și serviciilor prestate.

Ponderea cea mai mare din costul vânzărilor i se atribuie produselor finite constituind în anul 2011( 94,35%) comparativ cu 91,2% a anului 2013. În anul curent de gestiune comparativ cu cel precedent se observă o reducere de 3,15 cote procentuale. Din total cost al vânzărilor acest indicator s-a redus datorită sporirii ponderii serviciilor prestate care comparativ cu anul 2011 în anul curent s-a majorat cu 5,36%.

Din datele prezentate în tabelul 3.2.1 se observă o reducere atât la valoare cât și la pondere a costului vânzărilor la mărfurile vândute cu 166,12 mii lei sau cu 2,21% din total costul vânzărilor.

La o următoare etapă a analizei se vor studia cheltuielile întreprinderii. Analiza cheltuielilor întreprinderii se începe cu examinarea structurii acestor cheltuieli în dinamică în baza datelor din Raportul de profit și pierderi. (vezi anexele 8,9)

În tabelul 3.2.2. de mai jos vom studia analiza structurii cheltuielilor întreprinderii C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO” pe tipuri de activități în dinamică anii 2011-2013, și anume aici se va analiza detaliat cheltuielile activității operaționale cît și a celor neoperaționale.

Tabelul 3.2.2

Analiza structurii cheltuielilor întreprinderii C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”

pe tipuri de activități în dinamică anul 2011-2013

În baza datelor din tabelul 3.2.2 constatăm că la C.A.P „SÎNGUREANCA-AGRO”s-a înregistrat o scădere a cheltuielilor totale comparativ cu perioada precedentă de gestiune (2012) cu cca 3414900 lei.

Această scădere a fost asigurată de micșorarea a următorilor indicatori:

Costului vânzărilor cu 3465543 lei;

Alte cheltuieli operaționale cu 15454 lei;

Însă observăm că cheltuielile activității neoperaționale au crescut in perioada de gestiune curentă față de cea precedentă cu cca 13280 lei, ccea ce pentru entitatea economică reprezintă un punct negativ la determinarea profitului.

Examinând ponderea fiecărui compartiment în parte observăm că ponderea principală îi revine cheltuielilor activității operaționale care conform datelor prezentate în tabel, în perioada curentă de gestiune (2013) este cu 0,03 cote procentuale mai mică decât în perioada precedentă de gestiune (2012).

Tabelul 3.2.3

Analiza structurii a cheltuielilor perioadei 2011-2013 în dinamică la C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”

În baza informației prezentate în tabelă 3.2.3. se poate observa că la C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”pe parcursul perioadei de gestiune 2013 s-a înregistrat o scădere a cheltuielilor perioadei comparativ cu anul precedent 2011 cu 38289 lei. Această scădere a fost condiționată de influența pozitivă a cheltuielilor comerciale, cheltuielilor generale și administrative, altor cheltuieli operaționale care au contribuit la scăderea cheltuielilor perioadei cu 2885 lei, 3169 lei și respectiv cu 32235 lei. Examinând structura cheltuielilor perioadei 2011-2013 observăm că ponderea principală o au cheltuielile generale și administrative majorându-se comparativ de la 92,68 % la 95,69 % sau suplimentar cu 3,01 cote procentuale.

De asemenea observăm ca în perioadele de gestiune 2012 -2013 C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”nu au obținut cheltuieli comerciale, din cauza că lipseste procesul de comecilalizare.

Schematic aprecierea generală a cheltuielilor perioadei poate fi prezentat în schema de mai jos.

Figura 3.2.2. Aprecierea generală a cheltuielilor perioadei în dinamică a C.A.P. ,,SÎNGUREANCA-AGRO”

După cum se poate observa din Figura 3.2.2.ponderea cea mai mare din cheltuielile perioadei îi revine cheltuielilor generale și administrative, mărimea lor fiind determinată de structura organizatorică a aparatului administrativ și formele de gestionare și deservire a unităților economice de producție. Referitor la ele putem menționa că acestea nu depind direct de volumul producției vândute, lucrări executate, servicii prestate dar ele trebuie menținute la un nivel justificat și ca moment supus controlului operativ poate servi situația în care ritmul de creștere a venitului din vânzări trebuie să depășească ritmul de creștere a acestor cheltuieli

La următoarea etapă a analizei se va determina valoarea cheltuielilor generale și administrative la un leu venit din vânzări.

La această etapă de analiză se utilizează tabelul analitic 3.2.4. conform informației din Rapoartele de profit și pierderi la C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO” . (vezi anexa 8,9 ).

Tabelul 3.2.4

Analiza dinamică a cheltuielilor generale și administrative la 1 leu venit din vânzări

În baza datelor din tabelul 3.2.4 observăm că la C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”cheltuielile generale și administrative la 1 leu venit din vânzări în perioada de gestiune 2012 s-a majorat comparativ cu anul 2011 cu 5,85 lei, iar în 2013 față de 2012 a avut loc o micșorare cu cca 4,07 lei. Această diminuare se apreciază negativ pentru întreprinderea în cauză deoarece pe parcursul anului de gestiune nu s-a respectat raportul justificat dintre modificarea cheltuielilor generale și administrative și modificarea venitului din vânzări.

Evoluția cheltuielilor generale și administrative poate fi examinată și pe fiecare articol de cheltuieli în parte, ținând cont de componența și structura acestor cheltuieli la întreprinderea analizată (Tabel.3.2.5.). Acest studiu poate fi efectuat în dinamică sau în funcție de nivelul programat, luând ca bază datele din anexa la Raportul de profit și pierderi al C.A.P„SÎNGUREANCA-AGRO”. (vezi anexele 8,9 )

Tabelul 3.2.5

Analiza componenței și structurii cheltuielilor generale și administrative dinamică in cadrul C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”

Din datele prezentate în tabelul 3.2.5 se poate observa că ponderea cea mai mare din totalitatea cheltuielilor generale și administrative îi revine cheltuielilor de întreținere a personalului administrativ și de conducere, care comparativ cu perioada precedentă de gestiune (2011) s-a micșorat cu 82281 lei sau cu 7,84 % din total cheltuieli generale și administartive. De asemenea din datele tabelului se poate observa și o majorare comparativ cu perioada precedentă a cheltuielilor efectuate impozite, taxe și plăți, cu excepția impozitului pe venit cu 12564 lei,de asemenea cheltuielile privind protecția muncii cu cca 4968 lei și a altor cheltuieli generale și administrative cu 76272 lei.

În figura de mai jos se va interpreta structura cheltuielilor generale și administrative.

Figura 3.2.4. Structura cheltuielilor generale și administrative în dinamică aC.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”

În concluzie putem menționa faptul ca din analiza indicatorilor activității economice, putem observa că entitatea C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”a înregistrat în anul 2013 indicatori mai puțini favorabili decât în anul 2011 și 2012, totodată, situația economică poate fi caracterizată ca una nefavorabilă activității, iar conducerea entității, ar trebui să depună eforturi întru majorarea veniturilor și micșorarea cheltuielilor entității.

Concluzii și propuneri

Tranziția Republicii Moldova la economia de piață a dus la aceea că a crescut cu mult importanța informației financiare a întreprinderii. Aceasta este legat de faptul că sa mărit cu mult cercul utilizatorilor care sunt puși în fața problemei de a lua hotărâri în domeniul investițional, activității economico-financiare, etc. Bazându-se pentru aceasta de informația din rapoartele financiare. Toate acestea duc la modificarea formei și volumului informației prezentate în rapoartele financiare, precum și importanța acesteia.

Punctul de plecare în stabilirea rezultatelor financiare îl reprezintă veniturile și cheltuielile deoarece de nivelul acestora depinde volumul profitului sau pierderilor. De aici se descinde și concluzia de importanță hotărâtoare pentru agent economic și întreaga societate, de a se stabili în așa fel strategia și tactica, de a se lua măsuri sistematice, într-un orizont mai îndelungat sau mai apropiat, încât să se obțină o creștere a veniturilor și o reducere a cheltuielilor. Reducerea cheltuielilor poate fi privită ca o cale esențială care concură la micșorarea prețurilor de vânzare, ceea ce, la rândul său, își pune amprenta asupra nivelului de trai și puterii de cumpărare a monedei naționale. În cadrul analizei profitului s-a acordat o deosebită atenție rolului pe care îl au toate tipurile de cheltuieli în stabilirea și calculul rezultatului financiar.

Examinarea în dinamică a veniturilor din vânzări în cadrul întreprinderii C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO” permite evaluarea volumului activității operaționale și studierea modificărilor survenite în acest volum în ultimii ani. Această direcție de analiză se efectuează în baza datelor Raportului de profit și pierderi. Datele prezentate în Figura 3.1.1. atestă evoluția instabilă a veniturilor din vânzări generate de C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO” pentru anii 2011 – 2013. În particular, dinamica pozitivă a volumul vânzărilor în 2012 s-a majorat față de nivelul anului 2011 constituind 5176980 lei.

Însă putem observa din datele din tabel ca volumul vînzărilor în 2013 s-a micșorat esențial față de anul 2012 cu cca 3376634 lei, ceea ce reprezinta un punct negativ pentru cooperativa data. Totodată, datele prezentate în Figura 3.1.1 reflectă nerealizarea veniturilor din vânzări asupra nivelului prevăzut de Planul de afaceri.

Din datele prezentate în tabelul 3.1.2. rezultă că în componența tipurilor de activitate operațională ca genul principal se evidențiază vânzarea produselor finite, cota căreia este predominantă atât în perioada de gestiune precedentă cât și în perioada de gestiune curentă.

În dinamică se observă variabilitatea structurii veniturilor din vânzări. În particular, examinarea evoluției acestora, pe elemente componente, arată scăderea veniturilor din vânzarea mărfurilor și majorarea ponderii acestui tip de activitate de la 3,09 % în perioada de gestiune 2011 la 2,96 % perioada de gestiune curentă. Cealaltă direcție de activitate operațională – prestarea serviciilor a înregistrat de asemenea o creștere esențială cu 4,59 % față de anul 2011. Vânzarea produselor având cota cea mai mare din total vânzări totuși a înregistrat a reducere în anul de gestiune 2013 față de 2011 din total vânzări cu 4,46 %.

Din datele analizate în tabela 3.1.3 rezultă că activitatea operațională a C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO” cuprinde o singură direcție și anume vânzarea altor active curente. Acest indicator reducându-se față de perioada precedentă cu 86733 lei.

În baza informației analizate în tabelul 3.2.1, se poate constata că costul vânzărilor la C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”se clasifică în trei grupe : costul vânzărilor produselor finite, mărfurilor vândute și serviciilor prestate. Ponderea cea mai mare din costul vânzărilor i se atribuie produselor finite constituind în anul 2011( 94,35%) comparativ cu 91,2% a anului 2013. În anul curent de gestiune comparativ cu cel precedent se observă o reducere de 3,15 cote procentuale. Din total cost al vânzărilor acest indicator s-a redus datorită sporirii ponderii serviciilor prestate care comparativ cu anul 2011 în anul curent s-a majorat cu 5,36%.

Din datele prezentate în tabelul 3.2.1 se observă o reducere atât la valoare cât și la pondere a costului vânzărilor la mărfurile vândute cu 166,12 mii lei sau cu 2,21% din total costul vânzărilor..

În baza datelor din tabelul 3.2.2 constatăm că la C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”s-a înregistrat o scădere a cheltuielilor totale comparativ cu perioada precedentă de gestiune (2012) cu cca 3414900 lei.

Această scădere a fost asigurată de majorarea următorilor indicatori:

costului vânzărilor cu 3465543 lei;

Alte cheltuieli operaționale cu cca 15454 lei;

Examinând ponderea fiecărui compartiment în parte observăm că ponderea principală îi revine cheltuielilor activității operaționale care conform datelor prezentate în tabelă, în perioada curentă de gestiune (2013) este cu 0,03 cote procentuale mai mică decât în perioada precedentă de gestiune (2012).

În baza informației prezentate în tabelă 3.2.3, se poate observa că la C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”pe parcursul perioadei de gestiune 2013 s-a înregistrat o scădere a cheltuielilor perioadei comparativ cu anul precedent 2011 cu 38289 lei. Această scădere a fost condiționată de influența pozitivă a cheltuielilor comerciale, cheltuielilor generale și administrative, altor cheltuieli operaționale care au contribuit la scăderea cheltuielilor perioadei cu 2885 lei, 3169 lei și respectiv cu 32235 lei. Examinând structura cheltuielilor perioadei observăm că ponderea principală o au cheltuielile generale și administrative majorându-se comparativ cu anul precedent de la 92,68 % la 95,69 % sau suplimentar cu 3,01 cote procentuale.

Înformația din tabelul 3.2.4 ne arată că la C.A.P „SÎNGUREANCA-AGRO”cheltuielile generale și administrative la 1 leu venit din vânzări în perioada de gestiune 2012 s-a majorat comparativ cu anul 2011 cu 5,85 lei, iar în 2013 față de 2012 a avut loc o micșorare cu cca 4,07 lei.

Această diminuare se apreciază negativ pentru întreprinderea în cauză deoarece pe parcursul anului de gestiune nu s-a respectat raportul justificat dintre modificarea cheltuielilor generale și administrative și modificarea venitului din vânzări.

Din datele prezentate în tabelul 3.2.5 se poate observa că ponderea cea mai mare din totalitatea cheltuielilor generale și administrative îi revine cheltuielilor de întreținere a personalului administrativ și de conducere, care comparative cu perioada precedentă de gestiune s-a micșorat cu 82281 lei sau cu 7,84 % din total cheltuieli generale și administartive. De asemenea din datele tabelului se poate observa și o majorare comparative cu perioada precedentă a cheltuielilor efectuate impozite, taxe și plăți, cu excepția impozitului pe venit cu 12564 lei, de asemenea cheltuielile privind protecția muncii cu cca 4968 lei și a altor cheltuieli generale și administrative cu 76272 lei.

În urma analizei activității veniturilor și cheltuielilor în cadrul C.A.P. „SÎNGUREANCA-AGRO”, pentru dezvoltarea și înlăturarea neajunsurilor activității cooperativei pot fi înaintate următoarele propuneri:

1.Elaborarea planurilor de marketing, planurilor financiare ce ar cuprinde un complex de măsuri pentru a mări piața de desfacere:

diferite complectări la aprovizionare;

folosirea prețurilor variabile în dependență de modificările complectării a aparatelor;

crearea sistemei de scutiri și reduceri în dependență de condițiile de aprovizionare;

2.Organizarea contabilității conform SNC noi;

3. Modernizarea sistemului informational din sfera contabilitătii;

4.Atragerea noilor investitori, furnizori;

5. Marirea genului de activitate, prin prelucrarea materiei prime;

6. Perfecționarea cadrelor de munca din sectorul contabilității referitor la schimbarile noi apărute in 2013 – 2014 la ducerea evidentei contabile etc.

Bibliografie

Acte legislative și normative

Codul fiscal al Republicii Moldova 2013, Contabilitatea și audit 3/2013

Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor Nr.1534 din – . -.2013. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Standardul Național de Contabilitate „ Venituri ”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Standardul Național de Contabilitate „ Cheltuieli”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Standardul Național de Contabilitate „ Diferențe de curs valutar și de sumă ”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Standardul Național de Contabilitate „ Particularitățile contabilitășii în agricultură ”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Comentarii privind complectarea „ Registrul-jurnal de venituri și cheltuieli ”din Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013..

Standardul Național de Contabilitate „ Investiții imobiliare ”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Standardul Național de Contabilitate „ deprecierea activelor ”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Manuale, monografii, cărți, broșuri

A.I. Șfănescu, C.Stănescu, A.Băicuși „ Analiza economico-financiară ” , Editura Economică, Bucureși, 1990.

ACAP „ Contabilitatea financiară ”, Ediția a II-a, ASEM, Chișinău-2003.

E. Needles, H.R. Anderson, J.C. Caldwell. „ Principiile de bază ale contabilității ”. Ediția a V-a. Chișinău, ARC, 2000.

A.I. Șfănescu, Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Analiza economico-financiară www.ase.ro / biblioteca digitală.

Cojocaru „ Analiza economico-financiară ”, Ed. Economică, 1997.

Horomnea „ Tratat de contabilitate / teorii, concepție, principii, standarde ”. Vol. I. Iași, Sedcom Libris, 2001.

M. Onofrei „ Finanțele întreprinderii ”, Ed. Economică, 2004.

M. Ristea, C. Dumitru „ Contabilitate financiară ”.București, Mărgăritar, 2002.

N. Hoanța „ Finanțele firmei ”, Ed. Economică, 2003.

N. Tabără, E. Horomonea, C. Toma „ Analiza contabil-financiară ”. Iași, TIPO Moldova, 2000.

N. Țiriulnicova (coord.) „ Analiza rapoartelor financiare ”, Ed. Tipografia Centrală, 2004.

Nadejda Botnari „Finanțele întreprinderii”, ASEM, Chișinău 2006.

Ph. Avare, L. Ravary, G. Legros, P. Lemonnier „ Gestiunea și analiza financiară ”, Editura Economică, București, 2002.

V. Țurcanu, E. Bajerean „ Bazele contabilității ”. ASEM, Chișinău 2004.

Vladimir Balanuță „Analiza gestionară”, ASEM, Chișinău 2003.

Bibliografie

Acte legislative și normative

Codul fiscal al Republicii Moldova 2013, Contabilitatea și audit 3/2013

Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor Nr.1534 din – . -.2013. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Standardul Național de Contabilitate „ Venituri ”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Standardul Național de Contabilitate „ Cheltuieli”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Standardul Național de Contabilitate „ Diferențe de curs valutar și de sumă ”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Standardul Național de Contabilitate „ Particularitățile contabilitășii în agricultură ”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Comentarii privind complectarea „ Registrul-jurnal de venituri și cheltuieli ”din Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013..

Standardul Național de Contabilitate „ Investiții imobiliare ”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Standardul Național de Contabilitate „ deprecierea activelor ”. Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Monitorul Oficial nr.233-237 din 22.10.2013.

Manuale, monografii, cărți, broșuri

A.I. Șfănescu, C.Stănescu, A.Băicuși „ Analiza economico-financiară ” , Editura Economică, Bucureși, 1990.

ACAP „ Contabilitatea financiară ”, Ediția a II-a, ASEM, Chișinău-2003.

E. Needles, H.R. Anderson, J.C. Caldwell. „ Principiile de bază ale contabilității ”. Ediția a V-a. Chișinău, ARC, 2000.

A.I. Șfănescu, Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Analiza economico-financiară www.ase.ro / biblioteca digitală.

Cojocaru „ Analiza economico-financiară ”, Ed. Economică, 1997.

Horomnea „ Tratat de contabilitate / teorii, concepție, principii, standarde ”. Vol. I. Iași, Sedcom Libris, 2001.

M. Onofrei „ Finanțele întreprinderii ”, Ed. Economică, 2004.

M. Ristea, C. Dumitru „ Contabilitate financiară ”.București, Mărgăritar, 2002.

N. Hoanța „ Finanțele firmei ”, Ed. Economică, 2003.

N. Tabără, E. Horomonea, C. Toma „ Analiza contabil-financiară ”. Iași, TIPO Moldova, 2000.

N. Țiriulnicova (coord.) „ Analiza rapoartelor financiare ”, Ed. Tipografia Centrală, 2004.

Nadejda Botnari „Finanțele întreprinderii”, ASEM, Chișinău 2006.

Ph. Avare, L. Ravary, G. Legros, P. Lemonnier „ Gestiunea și analiza financiară ”, Editura Economică, București, 2002.

V. Țurcanu, E. Bajerean „ Bazele contabilității ”. ASEM, Chișinău 2004.

Vladimir Balanuță „Analiza gestionară”, ASEM, Chișinău 2003.