Analiza Veniturilor Si Cheltuielilor din Activitatea Operationala la Entitatea S.c. „lumea Calitatii” S.r.l
Cuprins
Introducere
Capitolu I: Noțiuni generale privind veniturile din activitatea operațională
1.1 Caracteristica ,clasificarea și recunoașterea veniturilor operaționale
1.2 Contabilizarea veniturilor operaționale
1.3 Modul de reflectare a veniturilor în situațiile financiare
Capitolu II: Noțiuni generale privind cheltuielile din activitatea operațională
2.1 Caracteristica, clasificarea și recunoașterea cheltuielilor operaționale
2.2 Contabilizarea cheltuielilor din activitatea operațională
2.3 Modul de reflectarea a cheltuielilor în situațiile financiare
Capitolul III: Analiza veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională la entitatea S.C. „LUMEA CALITĂȚII” S.R.L
3.1 Analiza veniturilor din activitaea operațională
3.2 Analiza cheltuielilor din activitatea operațională
3.3 Analiza rezultatului din activitatea operațională
Încheiere
Bibliografie
Anexe
INTRODUCERE
Existența și dezvoltarea societății are ca suport activitatea economică, care trebuie să se realizeze în condiții de utilizare rațională și eficientă a factorilor de producție: muncă, natură și capitalul. Gestionarea cu succes a unei activități de antreprenoriat nu este posibilă fără cele mai elementare cunoștințe din domeniul finanțelor, evidenței contabile, impozitării.
În momentul de față , contabilitatea reprezintă un limbaj universal de comunicare, care permite crearea relațiilor de colaborare atît la nivel de economie naționala cît și la nivel mondial.
Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională ale entități constituie unul din cele mai importante segmente ale noului sistem național de contabilitate. În cadrul acestui segment se formează un șir de indicatori (venitul din vînzări, costul vînzărilor, profitul brut, venitul, cheltuieli și rezultatul financiar) care servesc drept bază pentru determinarea obligațiilor fiscale ,elaborarea bugetelor entități , luarea deciziilor manageriale și economice .
Actualitatea temei ,, Contabilitatea și analiza veniturilor și cheltuielelor operaționale’’ constă în necesitatea aprofundării bazelor teoretice, elaborarea metologiei și fundamentarea direcțiilor principale de modernizare a contabilitații veniturilor și cheltuielilor , în conformitate cu cerințele și normele acceptate în practica internațională.
Prin conținutu, structura sa și tematica, lucrarea conține aspecte teoretice privind definirea veniturilor și cheltuielilor care le suportă entitatea în conformitate cu actele legislative și normative în vigoare, și reflectarea lor în situațiile financiare. Componența și modul general de clasificare a veniturilor și cheltuielilor entitățiii din Republica Moldova sînt reglementate de prevederile standartelor naționale de contabilitate (SNC) ,,Venituri’’ și SNC ,, Cheltuieli’’
Scopul tezei constă în examinarea modului de documentare, constatare și contabilizare a veniturilor și cheltuielilor operaționale ale entității și dezvăluirea acestora în situația financiară și corectitudinea întocmirii acestuia.
Pentru realizarea scopului propus se impun următoarele sarcini :
efectuarea unui studiu aprofundat a modului de recunoaștere și evaluare a veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională;
investigația problemelor legate de corelația contabilității financiare cu fiscalitatea privind evaluarea și recunoașterea veniturilor și cheltuielilor,
determinarea și analiza modului de contabilizare a veniturilor și cheltuielilor din activitatea operatională;
dezvăluirea modului de reflectare a veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională în situațiile financiare și corelația dintre acestea;
analiza veniturilor si cheltuielilor în baza situațiilor financiare .
În teză sînt examinate noțiunile de venituri și cheltuieli. Sînt analizate problemele recunoașterii și evaluării elementelor de venituri și cheltuieli cu menționarea modului de executare a noțiunilor și principiilor contabile fundamentale ân situații concrete. Întocmai, sînt abordate aspectele metodologice generale ale contabilității veniturilor și cheltuielilor și ântrebuințarea documentelor primare, registrelor de evidență și a conturilor contabile, generalizarea în situațiile financiare a informațiilor aferente cheltuielilor.
În lucrare dată este abordată tematica contabilității veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională, este prezentată paralela dintre analitica conturilor de cheltuieli conform standartelor vechi și a celor noi.
Structura tezei este compusa din trei capitole. Primul capitol expune noțiunea, caracteristica, clasificarea, recunoașterea și tratează aspectele practice ale contabilității și anume modul de contabilizare a veniturilor din activitatea operațională, precum și modul de întocmire în situațiile financiare. Capitolul doi este dedicat cheltuielilor din activitatea operațională unde sunt prezentate noțiunile generale ,clasificarea, recunoașterea, contabilizarea precum și modul de întocmire a cheltuielilor din activitatea operațională în situațiile financiare. Capitolul trei este destinat analizei , în care se analizează conform situațiilor financiare veniturile și cheltuielilor din activitatea operațională.
Tema ,, Contabilitatea și analiza veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională” este analizată în baza datelor SRL ,,Lumea Calității”, compararea activității acesteia cu cerințele standartelor naționale de contabilitate și a legislației în vigoare; constatarea factorilor pozitivi și depistarea neajunsurilor în sectorul dat al contabilității, precum și crearea unor propuneri spre înlăturarea lor.
SRL ,,LUMEA CALITĂȚII” a fost fondată pe 21 noiembrie 2007 și înregistrată la Camera înregistrări de stat , sub numărul de identitate INDO 1007603005000. Entitatea este fondată în conformitate cu „Legea Republicii Moldova cu privire la proprietate, la antreprenoriat și întreprinderi”, inclusiv și alte acte normative. SRL ,, LUMEA CALITĂȚII” este persoană juridică își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare, dispune de independență economică și financiară , dispune de cont bancar și ștampilă.
Sediul entității este în orașul Cahul, str.Nufărul Alb,31,RepublicaMoldova, codul poștal MD-3901. Societatea are un patrimoniu distinct și răspunde pentru obligațiile sale cu acest patrimoniu, poate să dobîndească și să execute în numele propriu drepturi patrimoniale și personal nepatrimoniale.
Conform Statutului entității, SRL “LUMEA CALITĂȚII” este constituită în scopul exercitării oricărei activități lucrative neinterzise de lege ce prevede executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, desfașurată în mod independent, din propria inițiativă,din numele Societății, pe riscul propriu și sub răspunderea sa patrimonială de către organele ei, cu scopul de a asigura o sursă permanentă de venituri . Fondatorii societății sunt :Tataru Marcel și Fedulov Ion;
Capitalul social a entității constituie 5400 lei , care este divizat în părți egale pentru fiecare fondator în parte, dispunînd de cotă parte de 50%. Capitalul social se varsă întegral în cel mult 6 luni de la data înregistrării.
Pentru realizarea sarcinilor SRL ,, LUMEA CALITĂȚII” desfășoară următoarele genuri de activitate:
Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
Fabricarea construcțiilor din metal;
Fabricarea elementelor din beton, ispos și ciment;
Producția de mobilier;
Comerțul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al vopselelor și sticlei.
Tabelul 1
Analiza rezultatelor financiare ale entității SRL”LUMEA CALITĂȚII”, lei.
,,Continuarea tabelului ”
În calculele efectuate în tabelul de mai sus s-a constatat că la entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL, venitul din vînzări s-a majorat cu 27930 lei totodată costul vînzărilor s-a diminuat cu 53817 lei în anul de gestiune fată de anul precedent. Această situație este favorabilă fiindcă a candus la creșterea profitului brut cu 165852 lei în anul de gestiune față de anul precedent.
Deoarece alte venituri din activitata operațională sunt mai mici de cît cheltuielile generale și administrative și alte cheltuielile operaționale acest fat a condus ca rezultaul din activitatea economico financiară să fie negativ în ambele perioade, 85120 lei în anul de gestiune și respecit în anul precedent cu 54550 lei. Fiindcă entitatea nu dispune de rezultat excepțional pierderea pînă la ipozitare nu s-a modificat, constituind în anul de gestiune 85120 lei și 54550 lei în anul precedent. Avînd o pierdere entitatea nu dispune de cheltuieli privind impozitul pe venit, ceia ce rezultă că entitatea dispune de o pierdere netă în ambele perioade, în anul de gestiune 85120 lei și respectiv 54550 lei în anul precedent. La entitatea dată se observă o depreciere a valori medi a activelor care constituie 592076 lei.
Fiindcă entitatea a suportat pierdere în ambele perioade, indicatori relativi sunt negativi. Astfel rentabilitatea activelor în anul de gestiune etse -1,32 %, iar în anul precedent este de -0,78%, astfel se constituie o abatere -0,54 puncte procentuale. Aceeași situație se observă și la rentabilitatea veniturilor din vînzări, adică în anul de gestiune entitatea a suportat o diminuare a rentabilităși cu 1,38% pe cînd în anul precedent această diminuare a fost mai mică fiind de 0,89%, abaterea consituind -0,49 punce procentuale.
Tot o dată s-a constatat că la entitatea dată are o tendință negativă de micșorare a coeficientului lichidității. Se observă că lichiditatea curentă nu se încadrează în intervalul optim (2-2,5), totuși se observă că în anul de gestiune lichiditatea curentă are o creștere lentă de 0,07. Fenomenul în cauză se explică prin faptul că ritmul creșterii datoriilor pe termen scurt depășește esențial ritmul de creștere a activelor curente.
Din temeiul diminuării mărimei mijloacelor bănești și creanțelor în condițiile sporirii datoriilor pe termen scurt s-a micșorat esențial și lichiditatea intermediară [(mijloace bănești + investiții pe termen scurt + creanțe pe termen scurt)/datorii pe termen scurt]. Totuși se observă că în anul de gestiune entitatea are o lichiditatea intermediară mai redusă față de anul precedent cu 0,02 în ambele perioade entitatea nu se încadrează în intervalul optim (0,7-0,8).
La cel mai diminuat nivel, în comparație cu interval optim (0,2-0,25), se plasează coeficientul lichidității absolute (mijloace bănești /datorii pe termen scurt). Este de menționat că acest coeficient nu corespunde cerințelor atît la începutul (0,0052), cît și la sfârșitul anului de gestiune (0,0050) confirmînd evoluția negativă în urma diminuării mărimii mijloacelor bănești disponibile în condițiile creșterii datoriilor pe termen scurt.
Se poate de constatat că la entitatea dată solvabilitatea este diminuată, adică aceasta nu se incadrează în intervalul optim ( 1,2-1,8), observînduse că coeficientul dat nu corespunde cerințelor atît în anul precedent de 0,89, cît și în anul de gestiunde de 0,98. Ceia ce semnifică că entitatea cu greu poate să își achite datoriile față de furnizori. Însă totuși se observă o tendință lentă de sporire cu 0,09 ceia ce se apreciază ca moment pozitiv.
Totodată se obsservă că rata solvabilității patrimoniale deasemenea nu se încadrează în intervalul optim (0,3-0,5), ceia ce se apreciază ca moment negativ. Însaă comparativ cu anul precedent se observă o mică creștere de 0,03 apreciinduse ca un fenomen pozitiv.
Capitolu I: Noțiuni generale privind veniturile din activitatea operațională
Caracteristica , clasificarea și recunoașterea veniturilor din activitatea operațională
Conform SNC ,, Venituri” , Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor econo se incadrează în intervalul optim ( 1,2-1,8), observînduse că coeficientul dat nu corespunde cerințelor atît în anul precedent de 0,89, cît și în anul de gestiunde de 0,98. Ceia ce semnifică că entitatea cu greu poate să își achite datoriile față de furnizori. Însă totuși se observă o tendință lentă de sporire cu 0,09 ceia ce se apreciază ca moment pozitiv.
Totodată se obsservă că rata solvabilității patrimoniale deasemenea nu se încadrează în intervalul optim (0,3-0,5), ceia ce se apreciază ca moment negativ. Însaă comparativ cu anul precedent se observă o mică creștere de 0,03 apreciinduse ca un fenomen pozitiv.
Capitolu I: Noțiuni generale privind veniturile din activitatea operațională
Caracteristica , clasificarea și recunoașterea veniturilor din activitatea operațională
Conform SNC ,, Venituri” , Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării a valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor.
Veniturile cuprind beneficii economice primite sau de primit în numele propriu de catre entitate. În categoria veniturilor se încadrează și producția stocată, producția de imobilizări, vînzarea de active, anulări de provizioane și alte avantaje pe care entitatea a consimțit să le primească în baza unor prevederi legale sau contractual.
Veniturile includ sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activitatea curentă cît și cîștigurile din orce alte surse. Cîștigurile reprezintă creșterii ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activittea curentă a entității, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.
În componența veniturilor nu se includ sumele colectate în numele terților, de exemplu txa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obținute de entitate în numele unor terți părți din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, întrucît acesta nu reprezintă avantaje economice ale entități și nu influențează mărimea capitalului propriu al acestuia. Taxa pe valoarea adăugată ,accizele alte impozite și taxe recuperabile nu reprezintă veniturile entități, fiindcă acestea sunt colectate în numele organelor de stat și alocate la buget.
Sumele obținute din efectuarea operațiunilor de intermediere în numele proprietarului produselor (mărfurilor) și transmise lui , deasemenea nu reprezintă veniturile intermadiarului. În cazu dat venitul intermediarului include doar comisoanele. Acest venit poate include venitul persoanei care organizează licitații, compunse din comisioanele deduse din prețul de vînzare, încasate de la cupărători și alte comisioane. Iar pentru entitățile care organizeaza excursii turistice, venitul este conținut numai din comisioanele din vinzarea biletelor, dar nu valoarea pe care o achită clienții.
În funcție de natura activităților care le generează, veniturile se clasifică în:
Venituri din activitatea operaționala- care cuprind sume încasate sau de încasat din activitatea de baza a entității.
Veniturile din activitatea neoperațională- care includ sumele încasate sau de încasat din alte tipuri de activități ale entității.
Schema I :Structura veniturilor entității(elaborată de autor)
Clasificarea veniturilor în funcție de natura de activitatea poarta un caracter fiduciar și nu este la fel pentru toate entitățile. Veniturile rezultate din aceleași tranzacții pot fi constatate la o entitate ca venituri din activitatea operațională, iar la altă entitate ca venituri din activitatea neoperațională.
Veniturile din activitatea operaționla se divizează in două grupe:
Venituri din vinzări care cuprind plățile din comercializarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor cît și contractele de construcție;
Alte venituri operaționale din care fac parte sumele primite sau de primit din ieșirea activelor circulante, cu excepția produselor finite și a marfurilor, arenda operațională, precum și amenzile, penalitățile, despăgubiri, recuperări de daune materiale ca rezultat a modificări metodei de evaluare a activelor circulante.
Evidența analitică a veniturilor din activitatea operațională se ține pe tipuri de venituri, surse, perioade de obținere a acestora și alte direcții stabilite în politica de contabilitate a entității.
Pentru evidența sintetica a veniturilor sunt destinate conturile de pasiv 611 ,, Venituri din vînzări” și 612 ,, Alte venituri din activitatea operațională”. In creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune suma cumulativă a veniturilor de la începutul anului conform prevederilor standrtelor naționale de contabilitate ,,Venituri”. Iar in debitul acestor conturi veniturile acumulate la finele anului de gestiune se trece în contulde evidență a rezultatelor financiare.
Schema II . Structura conturilor de evidență a veniturilor din activitatea operațională ( elaborată de autor)
Veniturile din activitatea operațională urmează a fi înregistrate în contabilitate doar în cazul dacă existentă unu document justificativ,cum ar fi: factura de expediție, factura fiscală, dispoziție de încasare, dispoziție de plată, proces verbal de invetariere sau a altor documente prevazute de legislația în vigoare. Iar datele documentelor ce țin de comercealizare se trec în registre analitice ce se deschid pentru fiecare fel de producție aparte, apoi se fac totalurile pe fiecare producție aparte și în baza acestor totaluri se perfectează registrele sintetice în care fiecarui produs i se atribuie un rînd aparte. Informația din documentele primare aferente vinzărilor trebuie să fie generalizată în conturile contabile.
Veniturile din vînzarea bunurilor economice includ fluxuri brute de avantaje economice care sunt obținute de entitate în decursul perioadei de gestiune, din distribuirea produselor și mărfurilor, pe cînd și terenurile, clădirile și alte active deținute în scopul realizării.
Veniturile din prestarea serviciilor includ fluxurile brute de avantaje economice aferente serviciilor realizate altor entității și persoane fizice, conform termenilor convenite și condițiilor contractuale. Astfel se presupune că din serviciile de transport, reparații, intermediere,tratament medical, cercetări științifice, instalarea de utilaje, aparate telefonice și altele, entitățiile pot dobîndi astfel de venit. Indiferent de conturile de evidență utilizate de entitate pentru înregistrarea veniturilor din prestarea serviciilor, acestea urmează a fi înregistratete simultan cu sporirea creanțelor și/sau a mijloacelor bănești.
Din punct de vedere a desfacerii activității economico-financiare, în afară de venitul din vînzarea a bunurilor și prestarea serviciilor, entitatea poate obține și alte venituri din activitatea operațională care poate să rezulte din următoarele fapte economice: decontarea datoriilor cu termenul de prescripție expirat, reprezentarea rezultatelor inventarierii, aplicarea și stingerea amenzilor și/sau penalitățile. Modul de contabilizare a veniturilor în cauză nu sunt reglementate în mod special sub aspecte normative.
Veniturile din decontarea datoriilor cu termenul prevăzut expirat sunt înscrise atunci cînd entitatea nu-și permite să achite în termenii prestabiliți angajamentele de plată față de furnizori, cumpărători, angajații, buget și alți creditori. Datoriile în cauză se depistează cînd are loc efectuarea inventarierii, ele trebuie să fie înregistrate la veniturii în contabilitate, cît și pentru scopurile fiscale.
Veniturile din amenzi și penalității pot să apară atunci cînd persoanele terțe încalcă condițiile contractuale, sau au fost anulate conform deciziilor organelor de control de către instanțele de judecată. Mărimea veniturilor trebuie să fie definită, în conformitate cu condițiile contractelor înregistrate anterior, acordurilor în scris ale persoanelor culpabile, deciziilor instanțelor judecătorești, care trebuie să fie înregistrată prin notă contabilă.
Entittățiile în procesu activității economico-financiare pot să obțină și alte venituri operaționale care derivă din urătoarele fapte economice:
Veniturile din realizarea altor active circulante;
Veniturile din amenzi, penalități și despăgubiri;
Veniturile din modificarea metodei de evaluare a activelor circulante;
Veniturile din recuperarea daunelor materiale.
Înregistrarea în contabilitate a veniturilor presupune următorele momente:
Producția, care presupune obținerea bunului, lucrării, serviciului sau realizării activității pentru care a avut loc un consum de resurse;
Facturarea ( vânzarea pe credit comercial), constituie momentul în care are loc transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător și în consecință apare dreptul de creanță al furnizorului asupra clientului (beneficiarului);
Încasarea, reprezintă momentul realizării, efective a producției, în care bunul sau serviciul facturat se transformă înnumerar prin decontarea de către client a contravalorii bunului sau serviciului în favoarea furnizorului sau prestatorului.
Venitul din urma realizării, încasate pe contul de decontare a entități, se utilizeaza pentu decontările cu furnizorii pentru materia primă, materiale, semifabricate, piese de schimb, combustibil și energie electrică. Din mijloacele bănești încasate are loc defalcarea impozitelor la buget, retribuirea muncii. De menționat ca sumele încasate din realizarea bunurilor , marfurilor sau serviciilor nu reprezintă direct profitul entității, fiindcă din veniturile âncasate sunt recuperate cheltuielile entității.
Pentru contabilizarea veniturilor este important de examinat urmatoarele:
Evaluarea veniturilor, adică determinarea sumei care trebuie să fie reflectată în contabiliatete și în situațiile financiare;
Recunoașterea veniturilor, adică se determină perioada de gestiune în care trebuie să fie reflectate în contabilitate și în situațiile financiare.
Modul de evaluare și criteriile de recunoaștere a veniturilor sunt reglementate de standartele naționale de contabilitate ,, Venituri” și standartele naționale de contabilitate ,, Prezentarea situațiilor financiare”.
Evaluarea și recunoașterea veniturile se efectuează ân baza următorelor princii fundamentale ale contabilității:
Specializrea exercițiilor, veniturile se constată și se reflectă în contabilitate și în situațiile financiare ale perioadei în care au fost efectuate, indiferent de timpul real de âncasare sau efectuarea plăților de mijloace bănești sau a altei forme de compensare.
Prudența, în cazul existenței unei incertitudini este necesar să se respecte măsurile de precauție, cu scopul ca activele și veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile subevaluate. Principiul dat presupune că veniturile să fie constatate doar ăn cazul cînd au fost cîștigate.
Necompensarea , în contabilitate nu se recomandă compensarea reciprocă ântre elementele de activ și pasiv, atât și veniturile și cheltuielile. Aceste rezultate din efectuarea unor operațiuni omogene se includ în situațiile financiare separt.
Concordanța , veniturile precum și cheltuielile ocazionate în unele și aceleași operațiuni economice trebuie să fie reflectate simultat ân contabilitate și in situațiile financiare.
Veniturile se evalueză la valoarea justă a contraprestației primite sau de primit diminuată cu orice reducere de preț, bonusuri și altor reduceri comerciale.
Mărimea veniturilor rezultate dintr-o tranzacție se determină de obicei printr-un acord dintre entitate și cumpărătorul sau utilizatorii activului. Veniturile se evaluează la valoarea justă a mijlocului de plată care a fost primit sau va fi primit în viitor, ținind cont de mărimea oricărei reduceri comerciale și de rabatul cantitativ permis de entitate.
La momentul în care bunurile sunt comercializate sau se prestează servicii în schimbul unor bunuri, sau servicii ce nu sunt similare, schimbul este privit ca o tranzacție care generează venit. Cînd valoarea justă a mărfurilor sau serviciilor primite nu pot fi evaluate în mod credibil, venitul din activitatea curentă este evaluat la valoarea justă a bunurilor sau serviciilor cedate.
Evaluarea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează ân mărimea valorii acestora, stabilită de părțile contractante și confirmată documentar. Evaluarea acestor venituri este credibilă doar ân cazul ân care entitatea a convenit cu celelalte părți participante la tranzacție următoarele condiții:
drepturile fiecărei părți care au putere juridică și se referă la prestarea și primirea serviciilor;
compensația presupusă;
metodele și condițiile de plată.
În unele cazuri suma venitului poate fi mai mare sau mai mică decât valoarea venală a produselor, marfurilor sau serviciilor prestate. Ca de exemplu , la realizarea mărfurilor cu sume reduse ( adică la o suma mai scăzută decît prețul inițial), venitul este constatat la o sumă mai joasă, dar nu la suma inițială. La vînzarea mărfurilor și serviciilor în credit suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace bănești, în consecință și suma venitului recunoscut, va fi mai mare decît valoarea venală. În acest caz venitul din vînzări include:
Veniturile din vânzarea marfurilor și serviciilor care se evalueză prin scontarea tuturor încasărilor viitoare de mijloace bănești în baza cotei procentuale estimativă;
Veniturile sub formă de dobânzi, care este evaluat ca diferența dintre venituriledin vânzarea mărfurilor și serviciilor și suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace bănești.
Cota procentuală estimativă utilizată pentru scontarea âncasărilor viitoare de mijloace bănești se determină luându-se ca bază:
Cota procentuală existentă pentru activele sau datoriile financiare cu un nivel analog al riscurilor creditare;
Cota procentuală care scontează valoarea nominală a activului sau a datoriei financiare pînă la prețul curent al mărfurilor și serviciilor în cazul vînzăriiacestor cu plată în numerar.
Schimbul unor produse, mărfuri sau servicii cu aceeași valoare nu se consideră ca tranzacție care va aduce un venit. Însa schimbul de produse, mărfuri și servicii neidentice se consideră ca o tranzacție care va aduce un venit. În cazul dat venitul se evalueazăla valoarea venală a mărfurilor și serviciilor primite, corectată cu suma mijloacelor bănești sau a echivalenul acestora primite. Atunci cînd valoarea venală nu poate fi determinată cu certitudine, venitul se evaluează la valoarea venală a produselor, mărfurilor transmise pe calea schimbului sau a serviciilor prestate, corectate cu suma mijloacelor bănești sau a echivalentul acestora virate.
Veniturilor conform standartelor naționale de contabilitate,, Veniturii ” se recunosc după criteriile:
Veniturile se recunosc separat pentru fiecare tranzacție. În unele situații, recunoașterea veniturilor poate fi pe compartimente separate ale unei tranzacții ( de exemplu , dacă prețul de vânzare a bunurilor include o sumă indentificabilă pentru serviciile ulterioare, această sumă este inițial ânregistrată ca venituri anticipate curnte și recunoscute ca venituri curente pe măsura prestării serviciilor de deservire a bunurilor comercializate).
Veniturile și cheltuielile aferente acelorași fapte economice se recunosc ân aceiași perioadă de gestiune ( ca de exemplu, valoarea bunurilor vândute și costul acestora se contabilizează și se reflectă ân situațiile financiare intr-o singură perioadă de gestiune)
Venitul din vânzarea produselor și mărfurilor sunt recunoscute ân momentul ân care sunt îndeplinite condițiile:
Entitatea transferă cumpărătorului riscurile și beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate asupra acestui bun. Transferul riscurilor și beneficiilor semnificative aferente drepturilor de proprietate asupra bunurilor, coincide cu momentul transmiteri bunurilor către cumpărator sau, la respectarea altor condiții contractuale.
Entitatea nu mai gestionează bunurile vîndute ca în cazul deținerii în proprietate a acestor și nu deține controlu efectiv asupra bunurilor;
Mărimea venitului poate fi evaluată în mod credibil;
Este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacției vor fi generate către entitate;
Costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil.
În cazul vânzărilor cu livrări amânate veniturile se recunosc doar cu condiția:
Este posibil că se va efectua livrarea bunurilor;
La data recunoașterii vânzării, bunurile sânt disponibile, identificate și pregătite pentru livrarea cumpărătorului;
Cumpărătorul confirrmă în scris solicitarea de amînare a livrării;
Se respectă conditiile de plată prevăzute în contract.
Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc în cazul respectări condițiilor:
Mărimea venitului poate fi evaluat în mod credibil;
Este posibil că beneficiile economice aferente tranzacției să fie obținute de către entitate;
Stadiul de execuție a tranzactiei la data raportării poate fi evaluată în mod credibil;
Costurile apărute pe parcursul tranzacției și costurile de finalizare a tranzacției pot fi evaluate în mod credibil.
Recunoașterea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează potrivit următoarei metode:
Metoda prestării întegrale;
Metoda procentului de finalizare.
Metoda prestării întegrale se recomandă în cazurile ân care termenul de prestare a serviciilor nu depășește perioada de gestiune. La utilizarea acestei metode veniturile din prestarea serviciilor se recunosc și se contabilizează după încheierea tranzacției.
Metoda procentului de finalizare este aplicată în cazurile în care serviciile, potrivit unuia și aceluiași contract, sînt prestate pe parcursul mai multor perioade de gestiune. Prin această metodă, veniturile se recunosc pe stadii distincte ale tranzacției, în funcție de procentul de finalizare a acesteia, adică în perioadele de gestiune în care are loc prestarea efectivă a serviciilor. Recunoașterea veniturilor în baza metodei procentului de finalizare se admite la respectarea simultană a următoarelor condiții:
momentul încheierii tranzacției sau a unui stadiu distinct al acesteia poate fi determinat cu un grad ânalt de certitudine la data raportării;
cheltuielile suportate în procesul tranzacției și cele necesare pentru finalizarea acesteia pot fi determinate în mod credibil.
În cazul aplicării metodei procentului de finalizare, suma veniturilor poate fi determinată în modul următor:
Volumul efectiv al serviciilor prestate;
ponderii volumului efectiv al serviciilor prestate ân volumul total al serviciilor prevăzute de contract;
ponderii cheltuielilor suportate la o dată prestabilită ân totalul cheltuielilor prevăzute de contract.
Dacă serviciile sînt prestate printr-un număr nedeterminat de operațiuni în cursul unei perioade de timp prestabilite, care nu pot fi repartizate pe stadii, veniturile se recunosc conform metodei liniare sau în altă bază stabilită în politicile contabile ale entității. Dacă rezultatul unei tranzacții de prestare a serviciilor nu poate fi determinat cu un grad înalt de certitudine, veniturile se recunosc doar în mărimea cheltuielilor suportate care au fost sau, posibil, vor fi recuperate de către beneficiari. În cazul în care rezultatul tranzacției nu poate fi estimat în mod credibil și recuperarea costurilor suportate nu este probabilă, veniturile nu sânt recunoscute, iar costurile aferente tranzacției se înregistrează ca cheltuieli curente.
Veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității se recunosc respectînd condițiile:
1) este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacției să fie obținute de către entitate;
2) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil.
Potrivit Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare Codul Fiscal) surse de venit impozabil sunt condsiderate:
venitul rezultat din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte activități asemănătoare;
plățile pentru munca prestată și serviciile desfășurate (inclusiv salariile), facilitățile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele și alte retribuții asemănătoare;
venitul din leasing(arendă);
sporirile de capital;
venitul aferent provizioanelor nefolosite;
venitul primit sub formă de dobândă;
royalty (redevențe);
venitul obținut din neplata datoriei de către agentul economic, cu excepția cazurilor când formarea acestei datorii este reultat a insolvabilității contribuabilului;
Nu sunt considerate sursele de venit neimpozabile următoarele categorii de venit :
anuitățile sub formă de drepturi de asigurări sociale transferate din bugetul asigurărilor sociale de stat și drepturi de asistență socială plătite din bugetul de stat, determinate de legislația ân vigoare, sumele și despăgubirile de asigurare, primite ân baza contractelor de asigurare și coasigurare, doar primite în cazul ânlocuirii forțate a proprietății;
despăgubirile și indemnizațiile unice primite, conform legislației, ân urma unui accident de muncă sau ân urma unei boli profesionale, de salariați ori de moștenitorii lor legali;
plățile, precum și alte forme de compensații oferite ân caz de boală, de traumatisme, sau ân alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, potrivit contractelor de asigurare de sănătate;
compensarea cheltuielilor salariaților legate de executarea obligațiilor de serviciu. Compensarea cheltuielilor salariaților agenților economici legate de executarea obligațiilor de serviciu, ân limitele stabilite de actele normative și ân modul stabilit de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaților legate de ândeplinirea obligațiilor de serviciu ân cazul depășirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;
patrimoniul încasat de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație sau de moștenire;
veniturile de la încasarea gratuită a proprietății, inclusiv a mijloacelor bănești, conform deciziei Guvernului sau a autorităților competente ale administrației publice locale;
Venitul căpătat sub formă nemonetară se estimează de către fiecare subiect al impunerii și constituie suma medie a prețului de livrare a mărfurilor și/sau de prestare a serviciilor asemănătoare pe luna precedentă lunii în care a fost realizat un venit sub formă nemonetară. Dacă, pe luna precedentă lunii ân care a fost primit venit sub formă nemonetară, nu au fost executate livrări de mărfuri și/sau prestări de servicii, venitul realizat sub formă nemonetară nu poate fi mai redus decât prețul de cost al mărfurilor livrate și/sau al serviciilor prestate ân luna curentă. În situația anuităților, partea oricărei anuități care se conține ân venitul anual se deduce la calcularea venitului impozabil. Deducerea este egală cu mărimea vărsată de contribuabil ân fondul de pensii nestatal calificat și nededusă din venitul lui brut, cît și cu mărimea primelor de asigurare transferate de către contribuabil persoană fizică conform contractelor de asigurare și coasigurare și âmpărțită la numărul de ani presupuși pentru efectuarea plăților.
Contabilitatea veniturilor din activitatea operațională
Organizarea corespunzătoare a contabilității veniturilor presupune a avea ân vedere următoarele:
Obectivele urmărite;
Factorii de înfluență;
Sistemul documentelor justificative;
Sistemul contabil al conturilor utilizate.
Obective urmărite. În activitatea de organizare a contabilității veniturilor se cere să se respecte următoarele obective:
Evidența permanentă a nivelului veniturilor în fieacre perioadă de gestiune;
Delimitarea veniturilor în cadrul gestiunilor, în funcție de natura acestora;
Cunoașterea veniturilor încasate și a acelor neîncasate aferente fiecărei perioade contabile.
Factori de influență. Pentru ca obectivele de mai sus să fie realizate, trebuie luați în considerare o serie de factori:
Forma de organizare juridică a entității;
Mărimea entității( microîntreprindere, întreprindere mijlocie,mare);
Caracterul activității desfășurate de agenții economici( continuă, discontinuă);
Calitatea partenerilor entității;
Natura tranzacțiilor încheiate;
Modalitățile și insrtumentele de decontare;
Metoda de contabilizare și de evaluare a stocurilor.
Sistemul documentelor justificative. Cele mai semnificative documente folosite de agenții economici pentru reflectarea veniturilor și a rezultatelor financiare sunt: bonurile de consum, state de plată a salariilor,dispoziții de plată, contracte de împrumut bancar, facturi, borderou de predare-primire.
Sistemul contabil al conturilor utilizate pentru reflectarea veniturilor. Pentru organizarea contabilității sintetice a veniturilor prin Planul general de conturi contabile este prezăzută clasa VII ,,Venituri” .
Conturile de venituri nu se încadrează în categoria conturilor bilanțiere fiindcă la sfirșit de lună nu prezintă sold, ele închizându-se prin decontarea veniturilor asupra rezultatului perioadei de gestiune.
Conturile de venituri sunt conturi de pasiv.
În creditul acestui cont se ânregistrează ân cursul perioadei de gestiune cu totalcumulativ de la ânceputul anului sumele veniturilor constatate. Exprimă incasări,creanțe, producție realizată dar stocată.
În debit se ânregistrează trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.
Conform Planului general de conturi în viguare, pe parcursul anului de gestiune conturile de venituri se creditează în corespondență cu debitul conturilor de evidență a activelor, mijloacelor bănești, creanțelor sau datoriilor, înscrieriile în debitul conturilor de venituri se efectuează doar la finele anului de gestiune pentru a fi determinat rezultatul financiar total.
În orice entitate , selectarea, completarea și întocmirea documentelor reflectă o cerință majoră pentru a înțelege mai bine activitatea entității.
Conform Legii contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura sau sursa de proveniență a acestora. În legea actualizată sunt stabilite principiile metodologice unice ale contabilității, modul de organizare și ținere a acesteia, întocmirea și prezentarea în termeni stabiliți a dărilor de seamă financiare.
Documentul reprezintă un certificat scris privind efectuarea operațiunilor economice întocmite în modul stabilit, căruia se atribuie puterie juridică sau dreptul la efectuarea acesteia. Înregistrarea faptelor economice în conturi se efectuează doar în baza documentelor primare perfectate. Documentele primare se perfecteză în momentul efectuării faptelor economice și reflectarea veritabilitatea conținutului acestora.
După ordinea întocmirii documentele se divizează:
Primare care reprezintă documente contabile destinate pentru perfectarea separată a faptelor economice la momentul constatării, modulde întocmireși reflectare în contabilitate.
Generalizatoare reprezintă documentele contabile destinate pentru peerfectarea documentelor generalizatoare, în baza documentelor primare.
Entitatea reflectă toate operațiile economice în documente contabile primare. Sarcina pentru asigurarea controlului asupra operațiunilor economice efectuate și înregistrarea acestora în documentele primare o deține conducătorul entității.
Conținutul documentelor diferă în funcție de tipul faptelor economice. Informația și datele care constituie conținutul de bază al documentelor este denumit element. Există elemente care sunt comune tuturor documentelor, însă altele sunt specifice unui document.
Printre elementele obligatorii pentru documentele primare se enumeră:
Denumirea și numărul documentului;
Data întocmirii;
Denumirea, adresa, codul fiscal al entității ăn numele careia este întocmit documentul;
Conținutul faptelor economice;
Etaloanele cantitative și valorice;
Numele, prenumele și semnăturile persoanelor care au ântocmit, vizat și aprobat documentul dat;
Alte documente care caracterizează operațiunea efectuată.
Specific pentru documentele privind programarea și supravegherea producției este ca ele au formă și conținut specific, pentru fiecare entitate în parte conform tipului de activitate .
La entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL pentru recunoașterea și decontarea veniturilordin vânzări sunt prevăzute anumite documente printre care se enumeră:
Factură fiscală;
Dispoziție de încasare;
Registru vînzărilor;
Și alte documente de formă liberă.
Factura fiscală la entitatea ,, LUMEA CALITĂȚII” SRL este completată de către contabilul șef , care duce evidența vînzărilor. Documntul dat este completat în trei exemplare, primul exeplar și tot o dată și ultimul rămîne la entitatea prestatoare de servicii iar exeplarul al doilea se înaintează cumpărătorului, și aceasta îi oferă dreptul de trecere ân cont a sumei taxei pe valoare adăugate (TVA). În factura fiscală se conține unele rechizite constante printre care se enumeră: seria documentului, data eliberării, furnizorul precum și cumpărătorul, codul fiscal atît al furnizorului cît și al cumpărătorului, codul de TVA a furnizorului precum și a cumpărătorului dacă sunt plătitori de TVA, denumirea serviciilor comercializate,suma, semnătura, amprenta ștampilei.
În cazul cînd mărfurile, produsele, serviciile sunt vîndute în numerar se întocmește ,,Dispoziție de încasare”. În documentul în cauză nu se permite corectări, este semnat de casier și tot o dată de contabilu șef.
Pentu evidența facturilor fiscale din vînzarea bunurilor entității, este destinat ,,Registrul de evidență a vânzărilor”. Documentul în cauză conține următoarele elemente:
Data facturii fiscale;
Numărul al facturi fiscale;
Cumpărătorul;
Total inclusiv TVA;
Avansurile primite.
La entitatea ,, LUMEA CALITĂȚII” SRL evidența sintetică a operațiunilor economice se ține ân registru sintetic ,, Jurnal order”. Toate documentele primare sunt anexate obligatori la registru sintetic ,, Jurnal order” , pentru valabilitatea acestuia.
În continuare va fi prezentate faptele economice ântocmite la entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL.
În baza facturii fiscale DV5569259 (Anexa 1) au fos vindute servici de construcție:
Debit contul 221 ,, Creanțe comerciale” subcontul 221.1 ,,Creanțe ale debitorilor din țată” calculul creanței cumpărătorului la valoarea serviciilor prestate- 16480,38 lei
Credit contul 611,, Venituri din vînzări” subcontul 611.3 ,,Venituri din prestarea serviciilor” calculul venitului din vînzări aferente serviciilor prestate- 16480,38 lei
Reflectarea taxei pe valoare adăugată aferent vînzarii de mai sus:
Debit contul 221,, Creanțe comerciale” subcontul 221.1 ,,Creanțe ale debitorilor din țată” calculul creanței cumpărătorului la valoarea TVA – 3296,08 lei
Credit contul 534 ,,Datorii față de buget” subcontul 534.4 ,, Datorii privind taxa pe valoare adăugată” calclulul valoarii TVA aferente serviciilor prestate- 3296,08 lei
Creanța cumpărătorului Primăria Brinza a fost sinsă:
Debit contul 242 ,, Contul curent în monedă națională” subcontul 242.1,, Numerar la conturi nelegat ” încasarea creanței vînzării efectuate – 19776,46 lei
Credit contul 221 ,, Creanțe comerciale” subcontul 221.1 ,,Creanțe ale debitorilor din țată” stingerea creanței- 19776,46 lei
Conform Registrul vînzărilor (Anexa 2) al entități ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL, se observă că entitatea încaseză venit din vînzarea mărfurilor în magazin alimentar pe data de 15 decembrie 2014 :
Debitul contului 241,, Casa” subcontul 241.1 ,, Casă în monedă națională” încasarea sumei venitului aferente vînzării efectuate – 3291,43 lei
Creditul contului 611 ,, Venituri din vînzări ” subcontul 611.2 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor” reflectarea sumei venitului din vînzări- 3291,43 lei
Reflectăm TVA 20% afernt vînzări pe data de 15 decembrie 2014 :
Debitul contului 241 ,, Casa” subcontul 241.1 ,, Casă în monedă națională” încasarea sumei TVA aferente vînzării efectuate – 441,55 lei
Creditul contului 534 ,,Datorii față de buget” subcontul 534.4 ,, Datorii privind taxa pe valoare adăugată” achitarea datoriiei TVA – 441,55 lei
Reflectăm TVA 8% afernt vînzări efectuate pe data de 15 decembrie 2014:
Debitul contului 241,, Casa” subcontul 241.1 ,, Casă în monedă națională” încasarea sumei TVA aferente vînzării efectuate- 86,69 lei
Creditul contului 534 ,,Datorii față de buget ” subcontul 534.4 ,, Datorii privind taxa pe valoare adăugată” achitarea datoriiei TVA – 86,69 lei
Modul de reflectare a veniturilor in situațiile financiare
Din definiția veniturilor rezultă că ele includ atît veniturile din activitățiile curente, cît și cîștigurile din orice alte surse. Veniturile unei activități economice apar sub diverse denumiri, cum ar fi cele din vînzarea produselor finite, din vînzarea mărfurilor, prestarea serviciilor, ori din dividente sau leasing, pe cînd, cîștigurile reprezintă sporirii ale beneficiilor economice și deci nu diferă ca natură de venituri. Ele potapărea în urma ieșirii activelor imobilizate, ori cele care rezultă din reevaluarea titlurilor de investiții. Recunoașterea veniturilor are loc atunci cînd a avut loc o sporire a beneficiilor economice viitoare aferente măriri unui activ sau diminuării unei datorii, modificarea care poate fi evaluată în modcredibil. Astfel, recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaștera sporirii activelor sau a diminuării datoriilor.
În principiu, cînd veniturile provin din valorificări de elemente patrimoniale de natura stocurilor se disting doua etape în procesul de realizare a veniturilor, respectiv, etapa livrării cînd apare dreptul de creanță și cea a transformării dreptului de creanță în bani.
Contabilitatea veniturilor se ține pe categorii de venituri, după natura lor, cu clasa a 6-a de conturi. La sfirșitul perioadei de gestiune conturile de venituri se soldează, nu se mai trec în bilanț, soldul lor fiin preluate de contul 351 ,, Profit și pierdere”.
Contul 611 ,,Venitul din vânzări” precum și contul 612 ,,Alte venituri din activitatea operaționale” reprezintă conturi de pasiv . Ân creditul acestor conturilor se reflectă ân decursul perioadei de gestiune, cu totalu cumulativ, de la ânceputul anului, suma veniturilor constatate, iar ân debit se raportează suma veniturilor acumulate la sfârșitul perioadei de gestiune ân contul 351 ,,Rezultatulfinanciar total” .
Bilanțul contabil reflectă situația financiară a entității la un anumit moment de timp, pe când Situația de profit și pierdere reflectă operațiuni economice care sunt efectuate ântr-un interval de timp concret, denumită perioadă de gestiune. Situația de profit și pierdere conține indicatorii care se âmparte ân trei grupe: veniturile, cheltuielile și rezultate financiare ( profit sau pierdere). Rulajele conturilor de venituri servesc drept sursă de informare pentru a completa situația de profit și pierdere. Veniturile care sunt ânregistrate ân perioada de gestiune, ele trebuie să fie recunoacute conform SNC ,,Venituri”, acestea trebuie prezentate ân situația de profit și pierdere , ân perioada de getiune ân care acestea au fost cîștigate.
Pentru întocmirea situațiilor financiare este necesar de respectat unele reguli:
Toți indicatorii se completează cu total cumulativ de la începutul anului;
Reflectarea veniturilor în baza contabilității de angajamente, adică ele se recunosc în perioada de gestiune în care au avut loc, indiferent de momentul încasării și achitării mijloacelor bănești;
Veniturile care sunt determinate de unele și aceleași tranzacții sunt constatate ân aceiași perioadă de gestiune;
Indicatorii care sunt negativi se înscriu în paranteză.
,, Venituri din vânzări” care reprezintă suma venitului din vînzări care este obținut în cadrul activității operaționale. În veniturile din vînzări se includ :
Veniturile din vînzarea produselor și /sau mărfurii;
Veniturile din prestarea serviciilor și /sau efectuarea lucrărilor;
Veniturile din contracte de construcție;
Venituriledin contracte de leasing financiar și operațional;
Veniturile din dividende, participații și/ sau dobînzi, care sunt evaluate de entitate ca venituri din activitatea operațională.
Sumele veniturilor din vînzări care sunt recunoscute în perioada de gestiune sunt ajustate cu valoare produselor și mărfurilor care au fost returnate de cumpărători și/ sau reducerile de preț la produse, mărfuri livrate și/ sau servicii prestate, în aceiași perioadă de gestiune în care a avut loc livrarea.
La finele fiecarui an rulajul creditor al conturilor de venituri se înregistrează în situația de profit și pierdere pe rândul care îi corespunde conform standartelor în viguare. Situația de profit și pierdere este considerată o secțiune dintre cele mai însemnate și considerabila a situațiilor financiare care prezintă un interes primordial atît pentru conducerea entității, cît și pentru utilizatori externi.
Datele contabile ajustate în concordanță cu prevederile Codului fiscal servesc drept bază pentru crearea declarațiilor fiscale. Ca suport pentru precizarea venitului impozabil al entităților servește rezultatul (profitul/pierderea) contabil, reprezentat în situațiile de profit și pierdere, create și prezentate în conformitate cu cerințele prezentei legi și ale standardelor de contabilitate. Ca bază pentru calcularea venitului impozabil al entităților care utilizează sistemul contabil în partidă dublă servește rezultatul financiar calculat conform normelor aprobate de Ministerul Finanțelor.
Informația generalizată este prezentată în situația de profit și pierdere, care reflectă ultima etapă. Informația conținută în situațiile financiare se obțin în urma prelucrării datelor furnizate de contabilitatea sintetică și analitică care trebuie să corespundă integral cu acesta. Datele obținute în urma reflectării conturilor de venituri în situațiile de profit și pierdere sunt folosite pentru a analiza activitatea de producție și starea financiară a entității.
În practica recunoașterea veniturilor din decontarea datoriilor se exercită după închierea termenului de prescripție a acestora, stabilit de legislație în viguare. Totuși veniturile din activitatea operațională pot fi recunoscute înaintea expirării termenului de prescripție în cazul când se respecta criteriile generale de recunoaștere a veniturilor.
În urma reflectării informației , datele primite trebuie să fie clare și veridice întrucît ele se folosesc pentru conducrea entității cît și pentru controlu interni și extern. Datele trebuie confirmate cu ajutorul înregistrărilor corespunzătoare și documente primare. La entitatea analizată se decurge o activitate amănunțită de pregătire, care constă în reflectarea integrală, adecvată și obectivă a datelor incluse în situațiile financiare.
La stadiul întîi se verifică corectitudinea reflectării în bilanțul contabil a ansamblului operațiunilor economice cît și corespondența conturilor, potrivit datelor din documentele primare . În urmare sumele pentru conturile de venituri se reflectă în regitrele corespunzătoare ale contabilității analitice și sintetice. Pentru stadiul umător datele din registrele contabile se trec în Cartea mare unde sunt calculate rulajele și soldurile pentru fiecate cont ân parte.
În situațiile financiare și anume în situația de profit și pierdere cu ajutorul veniturilor din activitatea operațională cît și a cheltuielilor din activitaea operațională este determinat profitul brut cît și profitul sau pierderea netă.
Capitolu II : Noțiuni generale privind cheltuielile din activitatea operaționale
Caracteristica , clasificarea și recunoașterea cheltuielilor din activitatea operațională
Organizarea rațională a activității sistemului contabil și reflectarea corectaă a faptelor economice este necesară cunoașterea regulilor și principiilor organizării, metodicii și tehnicii ținerii contabilității. În scopul obținerii informației privind starea patrimoniului entității și rsituațiilor financiare ale acesteia contabilitatea se bazează pe principii speciale care se utilizează în toate țările cu economie de piață.
În procesul desfășurării activității entității apar diverse cheltuieli care generează transformării patrimoniale sub formă de micșorării a activelor sau sporire a datoriilor. Cheltuielile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice ânregistrate ân perioada de gestiune sub formă de ieșiri, micșorării ale valorii activelor sau de creșteri ale datoriilor care contribuie la atenuari ale capitalului propriu (rezultatului financiar) , alte decât cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor, conform standartelor naționale de contabilitate ,, Cheltuieli ”
Cheltuielile ocupă un loc apreciabil în activitatea entității, ele sunt prezente la toate stadiile de activitate și reprezintă un factor insemnta în stabilirea profitului entității.
Cheltuielile nu se includ ân costul produselor fabricate sau serviciilor prestate , ele se reflectă ân situația de profit și pierdere și se scade din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. După implimentarea noului sistem contabil, bazat pe standarde naționale, cuprinsul noțiunii de cheltuieli, consistența și criteriile de clasificare a cheltuielilor s-au transormat esențial.
În funcție de destinație cheltuielile se împart :
Schema III :Structura cheltuielilor entității (elaborate de autor)
Termenul de cheltuieli își găsește interpretarea corectă atunci cînd este folosit în diferite contexte, ca de exemplu în expresia preocesul de desfacere ,, cheltuieli de distribuire” , în procesul administrativ în expresia ,, cheltuieli administrative”. Cheltuielile sunt suportate de toate entitățile economice indiferent de genul de activitate.
Cheltuielile din activitatea operațională cuprind cheltuielile aferente activităților principale ale entității, precum și activităților conexe ale acestora. Acestea includ :
Schema IV . Structura conturilor de evidență a cheltuielilor din activitatea operațională ( elaborată de autor)
Costul vânzărilor constituie o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vândute și serviciilor prestate. În componența sa se include :
Valoarea contabilă a mărfurilor și produselor realizate și/ sau transferate ân schimbul altor active , care se determină ân funcție de metoda de evaluare a stocurilor (costul mediu ponderat, FIFO , identificării ) aplicate de fiecare entitate ân parte;
Costul serviciilor prestate terților ân cadrul activității operaționale;
Alte cheltuieli corelate cu venitul din vânzări.
Costul vânzărilor se înregistrează pe măsura vânzării mărfurilor, produselor sau prestării serviciilor și se contabilizează ca creștere a cheltuielilor curente și micșorare a stocurilor, costurilor activități de bază sau auxiliară și/ sau cheltuielilor anticipate. Costul vânzărilor se ajustează cu valoarea contabilă a mărfurilor și/ sau produselor returnate de la consumatorii în perioada de gestiune în care a avut loc vînzarea. Ajustarea costului vânzărilor se înscrie ca stornare prin diminuarea cheltuielilor și majorarea stocurilor. În situația în care vînzarea și returnarea bunurilor au loc în diferite perioade de gestiune, costul vânzărilor nu se ajustează, iar paguba din returnarea mărfurilor și/ sau produselor se înregistrează ca cheltuieli curente sau se compensează pe seama provizionului constituit anterior.
Fiindcă au fost schimbate standartele naționale de contabilitate, a fost necesar să fie abordat un plan nou de conturi contabile. Din cauza dată sau produs unele modificari pentru conturile sintetice cât și celor analitice. În schema de mai jos este prezentat modificăriile ce au fost implimentate și cele care au existat pînă la abordarea standartelor în viguare.
Schema V. Paralela schematică a conturilor analitice a cotului 711,, Costul vînzărilor” ( elaborată de autor)
Cheltuielile de distribuire reflectă cheltuielile aferente promovării și comercializării mărfurilor/ produselor și serviciilor. Cheltuielile date pot fi suportate până la comercializarea produselor / mărfurilor ( ca de exemplu promovarea unui produs, ân care entitatea suportă cheltuieli de publicitate), ân procesul comercializării acestora, saudupă comercializare. În funcție de pragu de semnificație, cheltuielile pe care le suportă entitatea pină la comercializarea produsului / mărfurilor pot fi contabilizate ca cheltuieli anticipate cu decontare ulterioară a acestora la cheltuieli curente ân perioada de comercializare a mărfurilor sau produselor. Cheltuielile de distribuire acceptate se contabilizează ca sporire a cheltuielilor curente concomitent mărirerea datoriilor, amortizarea imobilizărilor necorporale și corporale, micșorarea stocurilor, creanțelor și altor active, decontarea costurilor activităților de bază și/sau auxiliare, decontarea pierderilor din returnarea și reducerea prețurilor la produse și mărfurilor vândute în perioada de gestiune precedentă. Atunci cînd reducerile de preț au loc în perioada de gestiune în care au fost livrate produsele, mărfurile și prestarea serviciilor, acestea se contabilizează potrivit prevederilor SNC ,, Venituri”.
Cheltuielile de distribuire în standaretele vechi sunt denumite cheltuieli comerciale, ca și alte conturi, contul dat a suportat unele modificări. Modificările în cauză sunt prezentate în schema de mai jos.
Schema VI. Paralela schematică a conturilor analitice a cotului 712 ,, cheltuieli de distribuire” ( elaborată de autor)
Cheltuielile administrative reflectă cheltuieli aferente organizării, deservirii și gestionării entității în ansamblu. Ele se contabilizează ca o creștere a cheltuielilor curente concomitent cu creșterea datoriilor, diminuarea activelor circulante, majorarea amortizării activelor imobilizate, decontarea costului produselor / serviciilor activității de bază și/ sau auxiliare. Cheltuielile administrative în standartele vechi sunt numite cheltuieli generale și adimistrative, acesta suportînd unele schimbări. Modificările date sunt prezentate în schema ce urmează.
Schema VII. Paralela schematică a conturilor analitice a cotului 713,, cheltuieli administrative” ( elaborată de autor)
Alte cheltuieli ale activității operaționale, în componența sa se include cheltuielile legate de desfășurarea activității operaționale al eentității, dar care nu pot fi atribuite la alte cheltuieli din categoria celor operaționale. Alte cheltuieli ale activității operaționale care sunt recunoscute de entitate se contabilizează ca creștere a cheltuielilor curente concomitent cu majorarea datoriilor, amortizarea activelor imobilizate, diminuarea creanțelor, stocurilor și altor active circulante, micșorarea costurilor activități de bază și/ sau auxiliare. În cheltuielile date sunt înregistrate lipsurile în urma inventarieri, modificarea metedoei de evaluare a activelor circulante, sancțiunile care vor fi suportate decătre entitate se reflectă în cheltuielile date.
Alte cheltuieli din activitatea operațională în standaretele vechi sunt denumite alte cheltuieli operaționale, ca și alte conturi, contul dat a suportat unele modificări. schimbările în cauză sunt prezentate în schema ce urmează.
Schema VIII. Paralela schematică a conturilor analitice a cotului 714 ,, alte cheltuieli operaționale” ( elaborată de autor)
Cheltuielile din activitatea operațională suportate în perioada de gestiune se ajustează în cazul în care au fost înregistratete eronat. În cazul în care cheltuielile date au fost înregistratete în mărime majoră, ajustarea cheltuielilor se contabilizează ca reducere a cheltuielilor curente paralel cu mărirea creanțelor curente, stocurilor sau reducerea datoriilor curente, amortizarea imobilizărilor necorporale și corporale. Daca cheltuielile date au fost înregitrate în mărimea reduceri, ajustarea lor se contabilizează ca sporire a cheltuielilor curente paralel cu reducerea stocurilor și creanțelor sau mărirea datoriilor curente și amortizarii imobilizărilor necorporale și corporale.
Recunoașterea și evaluarea cheltuielilor
Penrtu ca cheltuielile să fie recunoscute entitatea trebuie să respecte următoarele criterii:
Existența unei certitudini ântemeiate privind diminuarea beneficiilor economice ale entității;
Mărimea cheltuielilor poate fi evaluată ân mod crdibil.
Cheltuielile sunt recunoscute totodată cu :
Atenuarea activelor fără descreșterea concomitentă a datoriilor sau sporirea a altor active;
Sporirea datoriilor fără o majorare concomitentă a activelor;
Calcularea amortizării și ânregistrarea pierderilor din deprecierea activelor imobilizate care au fost contabilizate în conformitate cu SNC ,, Imobilizări necorporale și corporale” și SNC ,, Deprecierea activelor”.
Cheltuielile care sunt suportate în perioada de gestiune, dar care se referă la perioada de gestiune precedentă și depășește pragul de semnificație stabilit în politica de contabilitate, sunt recunoscute ca cheltuieli aanticipate. Pe măsura apariției perioadelor corespunzătoare, cheltuielile anticipate se deconteză la cheltuieli curete prin metoda liniară sau prin altă metodă care este stabilită de entitate.
Pentru a fi recunoscute ca cheltuieli, entitatea trebuie să respecte următoarele pricipii:
Contabilitatea de angajamente- care presupune că cheltuielile sunt recunoscute doar în perioada în care au fost suportate, indiferent de momentul plății numerarului sau încasării sub altă formă.
Prudența, presupune că cheltuielile sunt recunoscute astfel încît mărimea lor să nu fie subevaluată. La entitate sunt înregistrate toate cheltuielile, înclusiv pierderile sau profitul aferent perioadei de gestiune.
Cheltuielile sunt recunoscute simultan cu veniturile care provin din aceleași operațiuni economice ( ca de exemplu, costul mărfurilor vândute sunt recunoscute ca cheltuieli paralel cu veniturile obținute din comercializarea mărfurilor date). Cheltuielile sunt recunoscute de entitate chiar și în cazul când acestea nu sânt corelate cu veniturile curente.
Conform SNC,, Cheltuieli”, cheltuielile entității se evaluează la :
Valoarea contabilă a activelor ieșite;
Costul efectiv al serviciilor prestate și lucrărilor realizate;
Suma retribuțiilor calculate efectiv personalului, suma contribuțiilor de asigurare socială de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente;
Suma amortizării calculate și deprecierii activelor imobilizate;
Suma provizioanelor constituite;
Costul serviciilor primite.
Nu sunt recunoscute ca cheltuieli:
Costul de intrare al activelor primite ân gestiunea economică a entității;
Cotele retrase din capitalul social și alte plăți efectuate pe seama capitalului propriu;
Valoarea activelor care aparțin entității, dar se află temporar ân gestiunea altor persoane;
Avansurile acordate ân vederea procurărilor ulterioare de bunuri și servicii;
Sumele rambursate ale creditorilor și âmprumuturile primite, inclusiv ân formă nebănească, precum și alte atenuări de datorii care nu micșorază capitalul propriu;
Alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaștere a cheltuielilor.
Unele cheltuieli au anumite limite normative, devansarea acestor limite se consideră diferențe permanente, ele nu sunt acceptate ca deduceri în scopuri fiscale, iar la stabilirea venitului impozabil ele se adună la rezultatul financiar pînă la impozitare. Astfel depășirile date se reflectă în contabilitatea entității întocmai cu celalte sume ale cheltuielilor.
Potrivit Codului fiscal al Republicii Moldova se permite spre deducere următoarele tipuri de cheltuieli:
Se aprobă deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau îngăduite de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, doar în cadrul activității de întreprinzător.
Atunci cînd cheltuielile îndurate de contribuabil conțin cheltuielile aferente activității de întreprinzător și cheltuielile personale, deducerea se permite numai atunci când cheltuielile aferente activității de întreprinzător le devansează pe cele personale și numai pentru acea parte a cheltuielilor care se referă nemijlocit la desfășurarea activității de întreprinzător.
Deducerea cheltuielilor de delegații, de reprezentanță, de asigurare a agenților economici se permite ân limitele stabilite de Guvern.
Nu se aprobă deducerea sumelor plătite la procurarea proprietății pe care se calculează amortizarea.
Nu se aprobă deducerea compensațiilor, remunerațiilor, dobânzilor, plății pentru închirieri de bunuri și altor cheltuieli executate în privirea unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu funcție de răspundere sau al unui conducător de agent economic, al unui membru al societății sau al altei persoane interdependente, dacă nu există motivația plății unei astfel de sume.
Nu se aprobă deducerea pierderilor ân urma vânzării sau schimbului proprietății, îndeplinirii lucrărilor și prestării serviciilor, executate, în mod direct sau mijlocit, ântre persoanele interdependente.
Nu se aprobă deducerea cheltuielilor care sunt legate de obținerea venitului scutit de impozitare.
Se aprobă deducerea cheltuielilor ordinare și necesare îndurate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, neconfirmate documentar, în mărime de 0,2% din venitul impozabil.
Se aprobă deducerea cheltuielilor aferente transferării gratuite a proprietății potrivit deciziei Guvernului sau a autorităților competente ale administrației publice locale.
Se aprobă deducerea cheltuielilor înlăturate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de înscriere și cotizații de membru destinate activității de întreprinzător. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.
Nu se aprobă deducerea mărimei din reevaluarea și din deprecierea mijloacelor fixe și a altor active.
Contabilitatea cheltuielilor din activitatea operațională
Aprobînd noile standarte de contabilitate se poate menționa clar că noțiunea de cheltuieli și cost sunt utilizate separat și cu sensuri diferite, ceia ce este reprezentat ân SNC ,, Cheltuieli”. Standartul dat este elaborat pentru facilitarea diferențierei noului sistem de contabilizare a costurilor și cheltuielilor la etapele inițiale ale reformei contabilității.
Cheltuelile din activitatea operațională sunt prezentate în planul general de conturi de clasa a VII ,, Cheltuieli” grup 71. Clasa data este conturi de activ, respectiv ân debitul acestor conturi se reflectă cheltuielile suportate pe parcursul perioadei d gestiune , iar ân credit se reprezintă decontarea cheltuielilor la finele anului către rezultatul financiar total.
Evidența sintetică a operațiunilor care sunt atribuite acestei clase pentru toate operațiunile economice la entitatea SRL ,, LUMEA CALITĂȚII” sunt destinate registru sintetic Jurnal-order. Înscrierea ân acest registru sunt efectuate sub formă de formule contabile. În cazul existenței uni număr mare de documente primare de acelați tip, generalizarea datelor se efectuează ân diverse documente de formă liberă. Pentru ânțelegerea mai bună a proceselor contabil ân mod obligatoriu se âncepe procesul dat cu acțiunea de consemnare și de culegere a informației, a datelor despre patrimoniul entității. Pentru recunoațterea unui fapt economic este necesar să fie înregistrată într-un act care ar confirma operația respectivă.
Evidența analitică a cheltuielilor din activitatea operațională se ține pe articole, centre de producere a cheltuielilor și alte orientări stabilite de politica de contabilitate a entității. La entitatea ,, LUMEA CALITĂȚII” evidența analitică a cheltuielilor din activitatea operațională sunt recunoscute după natura de proviniență. Sunt înregistrate documentele cronologice în baza documentelor justficative a faptelor economice. În documentele care confirmă existența cheltuielilor din activitatea operațională se include : foaie de parcurs, factură de expediție, factură fiscală, notă contabilă. În baza acestor documente justificative, după prelucrearea acestora în program, se formează Jurnalu- order.Toate cheltuielile care sunt suportate de entitate trebuie să fie confirmate documental, în caz contrar acestea nu pot fi recunoscute și justificate.
În continuare va fi prezentate faptele economice ântocmite la entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL.
Contul 711 ,, Costul vînzărilor” este consacrat generalizării informației privind costul efectiv al produselor, mărfurilor și serviciilor prestate de aceea pe parcursul perioadei de gestiune poate fi întocmite formulele, conform Jurnalului-order (Anexa 3) din perioada de 01.12.14 pîna la 10.12.2014
Debit contul 711 „Costul vinzarilor” – la valoarea efectiva totala a materialelor vindute – 120,70 lei
Credit contul 211 „Materiale” subcontul 211.9 ,,Alte materiale”– la valoarea contabilă a materialelor vindute – 120,70 lei
Debit contul 711 „Costul vinzarilor” subcontul 711.2 ,, Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute” – la valoarea efectiva totala a mărfurilor vindute – 42711,86 lei
Credit contul 217 „Marfuri” subcontul 217.1 ,, Bunuri procurate în vederea revînzării ”– la valoarea de bilant a marfurilor vindute – 42711,86 lei
La entitatea ,, LUMEA CALITĂȚII” SRL contul 712 ,, Cheltuieli de distribuire” nu se întilnesc, de aceea se prezintă doar teoretic formulele contabile care pot fi întocmite în cazul existenței cheltuielilor în cauză.
În situația cînd se reflectă cheltuieli privind ambalarea și distibuire produselor sau mărfurilor sunt întocmite urmatoarele formule contabile:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”
Credit contul 211 „Materiale”
Credit contul 531 „Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 „Datorii privind asigurarile sociale și medicale”
Credit contul 812 „Activitati auxiliare”
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale
Credit contul 544 „Alte datorii curente”.
În situația cănd sunt reflectate cheltuieli legate de încărcarea, descărcarea produselor sau mărfurilor se întocmesc următoarele formule contabile:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distibuire”
Credit contul 531 „Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 „Datorii privind asigurarile sociale și medicale”
Credit contul 812 „Activitati auxiliare”
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Credit contul 544 „Alte datorii curente”.
În situația cînd se reflectă amortizarea mijloacelor fixe, uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată care sunt mobilizate în procesul de distribuire, se întocmesc următoarele formule contabile:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”
Credit contul 123 ,, Mijloace fixe”
Credit contul 214 ,, Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată”
Contul 713 ,, Cheltuieli administrative” se utilizază pentru evidența cheltuielilor legate de conducerea, organizarea și deservirea entități în ansamblu.
SRL ,, LUMEA CALITĂȚII” dispune de pază tehnica , conform facturii fiscale FA 2987563 ( Anexa 4) de la furnizorul ,, Ghepard Security”SRL, etitatea formeză următoarea formulă contabilă:
Debitl contul 713 ,, Cheltuieli administrative” subcontul 713.5 ,, Cheltuieli privind serviciile cu destinație administrativă” – la valoarea serviciilor prestate de către terți – 540 lei
Credit contul 544 Alte datorii calculate curente ,, Alte datorii curente” subcontul 544.2 ,, – la valoarea serviciilor prestate de terți – 540 lei
Entitatea ,, LUMEA CALITĂȚII” SRL dispune de internet, conform facturii fiscale OM 1750905 (Anexa 5) de la furnizorul I.M Orange Moldova S.A, se întocmește următoarea formulă contabilă:
Debitl contul 713 ,, Cheltuieli administrative” subcontul 713.5 ,, Cheltuieli privind serviciile cu destinație administrativă” – la valoarea serviciilor prestate de către terți – 2151,89 lei
Credit contul 544 Alte datorii calculate curente ,, Alte datorii curente” subcontul 544.2 ,, – la valoarea serviciilor prestate de terți – 2151,98 lei
SRL ,, LUMEA CALITĂȚII” consumă energie electrică , conform facturii fiscale RH 4332275 ( Anexa 6) de la furnizorul ICS ,, GNF Furnizare Energie”SRL, etitatea formeză următoarea formulă contabilă:
Debitl contul 713 ,, Cheltuieli administrative” subcontul 713.5 ,, Cheltuieli privind serviciile cu destinație administrativă” – la valoarea serviciilor prestate de către terți – 1547,14 lei
Credit contul 544 Alte datorii calculate curente ,, Alte datorii curente” subcontul 544.2 ,, – la valoarea serviciilor prestate de terți – 1547,14 lei
Conform Jurnalului- order (Anexa 7) pentru perioada 01.12.14 pîna 10.12.14 entitatea ,, LUMEA CALITĂȚII” a calculat salariu pentru angajați, în cazul dat a fost înregistrată formula contabilă:
Debitl contul 713 ,, Cheltuieli administrative” subcontul 713.1 ,, Cheltuieli cu personalul administrativ” – la valoarea salariilor calculate – 172948 lei
Credit contul 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii” subcontul 531.1 ,, Datorii salariale” –la valoarea salariilor calculate – 172948 lei
Conform Jurnalului- order (Anexa 8) pentru perioada 01.12.14 pîna 10.12.14 entitatea ,, LUMEA CALITĂȚII” a calculat datoriile privind asigurările sociale și medicale, în cazul dat a fost înregistrată formula contabilă:
Debitl contul 713 ,, Cheltuieli administrative” subcontul 713.1 ,, Cheltuieli cu personalul administrativ” – la valoarea salariilor calculate – 23448,50 lei
Credit contul 533 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii” -la valoarea datoriilor față de asigurarea socială și medicală calculate- 23448,50 lei
Contul 714,, Alte cheltuieli din activitatea operațională” se utilizează pentru reflectarea cheltuielilor din activitatea operațională care nu intră în componența costul vînzărilor, cheltuieli de distribuire sau cheltuieli administrative ale entității.
Conform Jurnalului- order (Anexa 9) pentru perioada 01.12.14 pîna 10.12.14 entitatea ,, LUMEA CALITĂȚII” a fost constatate cheltuielile legate de materiale, în cazul dat a fost înregistrată formula contabilă:
Debitl contul 714 ,, Alete cheltuieli din activitatea operațională” subcontul 714.1 ,, Valoarea contabilă și cheltuielile aferente altor active circulante ieșite” la valoarea materialelor utilizate- 602,70 lei
Credit contul 211 ,, Materiale”subcontul 211.9,, Alte materiale” – la valoarea materialelor utilizate- 602,70 lei
Conform Jurnalului- order (Anexa 10) pentru perioada 01.12.14 pîna 10.12.14 entitatea ,, LUMEA CALITĂȚII” a fost calculată dobînda, în cazul dat a fost înregistrată formula contabilă:
Debitl contul 714 ,, Alete cheltuieli din activitatea operațională” subcontul 714.3 ,, Cheltuieli privind dobînzile”calulul mărimii dobînzii – 5776,99 lei
Credit contul 242 ,, Contul curent în monedă națională” subcontul 242.1,, Numerar la conturi nelegat ”calculul mărimii dobînzei- 5776,99 lei
Modul de reflectare a cheltuielilor din activitatea operațională în situațiile financiare
Operațiunile economice la entitatea SRL ,, LUMEA CALITĂȚII” se înscriu cu ajutorul contabilității înviguare, care efectuează gruparea mediatoare a datelor acestora. Utilizatori externi înteresați de entitatea dată necesită de informație care poate fi obținută în urma unei sistematizări și grupări mai înalte. Situații financiare reprezintă un set de rapoarte care conțin informații privind poziția financiară, performanța financiară, modificările capitalului propriu și fluxurile de numerar ale entității pe o perioadă de gestiune. Situațiile financiare sunt ântocmite prin calcularea, gruparea și localizarea datelor contabile și constituie o finalizarea anuală prin care se poate evidenția profitabilitatea entității.
Cheltuielile apar cu ocazia desfășurării activității curente ale entității care includ costul vînzărilor, amortizarea care apar sub formă de ieșiri sau scăderi a activelor.
Recunoașterea cheltuielilor în situașiile financiare are loc în situația cînd a avut loc o diminuare a beneficiilor economice viitoare aferente reducerii unui activ sau a creșterii unei datorii, modificăriile care pot fi evaluate în mod credibil. Astfel recunoașterea cheltuielilor are loc concomitent cu recunoașterea creșterii datoriilor sau reducerii activelor. Uneori cheltuielile se recunosc pe baza unor proceduri, adică cînd se așteaptă să se obțină beneficii viitoare în decursul a mai multor perioade contabile. Așa ar fi ca de exemplu, imobilizările corporale sau necorporale, cînd cheltuielile se recunosc asociate cu utilizarea lor, cînd cheltuiala este reprezentată de amortizare.
În alte cazuri o cheltuială este recunoscută imediat în situațiile de profit și pierdere, când contul nu generează beneficii economice viitoare. De asemenea, o cheltuială se recunoaște în situațiile de profit și pierdere când apare o datorie fără recunoașterea unui activ, cum este cazul datoriilor apărute ca urmare a acordării de garanții pentru bunurile comercializate.
Operațiunile economice aferente cheltuielilor sunt recunoscute și reflectate ân situația de profit și perdere în perioada de gestiune de exemplu valoare de vânzare a bunurilor economice. În situația de profit și pierdere cheltuielile sunt atribuite conform clasificării cheltuielilor după destinație. Înițial se reflectă costul vînzărilor care include :
Valoarea contabilă a mărfurilor și a produselor vîndute;
Costul serviciilor prestate sau a lucrărilor executate;
Valoarea costurilor aferente contractelor de construcție;
Înregistrarea sumei costului vînzărilor se efectuează in perioada de gestiune care concomitent se ajustează cu valoarea contabilăa produselor sau a mărfurilor vândute și returnate entității în aceeași perioadă cîn a fost efectuată livrarea.
Conform criteriului cheltuielile de distribuire sunt următoarele care se reflectă in situația de profit și pierdere, în categoria dată de cheltuieli se includ cheltuielile aferente comercializări produselor și mărfurilor, prestării de servicii sau executări lucrărilor care sunt determinate conform SNC ,, Cheltuieli”. Conform funcției următoarele sunt cheltuielile administrative în care se cuprinde cheltuieli aferente deservirii și gestiuni entități în ansamblu. Alte cheltuieli din activitatea operațională succedă cheltuielile administrative, în care se cuprinde cheltuieli legate de desfășurarea și gestiunea entității în totalitate, totuși ele pot fi atribuite la alte cheltuieli din categoria celor operaționale. În cheltuielile date sunt atribuite următoarele cheltuieli :
Din ieșirea altor active circulante;
Sub formă de amenzi , penalități sau sancțiuni:
Privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor constatate la inventariere;
Aferente produselor rebutate și comercializarea produselor anulate.
După ce sunt evaluate și recunoscute toate cheltuielile din activitatea operațională, ele se reflectată în situațiile de profit și pierdere. Conform datelor înscrise in situațile de profit și pierdere se determină rezultatul din activitatea operațională, care reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile din activitatea operațională din perioada de gestiune.
Capitolu III: Analiza veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională
3.1 Analiza veniturilor din activitatea operațională
Obținerea veniturilor maxime cu cheltuieli minime este obiectivul de bază a fiecărei entități economice. Obiectivul dat este greu de realizat , ceea ce necesită respectarea unei concordanțe întemeiate la bunurile economice ale entității și eforturile depuse în activitatea desfășurată.
Drept aceea, analiza veniturilor din activitatea operațională, pentru entitățile economice, servește drept punct de pornire la formarea diferitelor materiale analitice pentru utilizatori interni precum și pentru cei externi, întrucît de structura, mărimea, prosperitatea și stabilitatea veniturilor depind consumurile, cheltuielile entității cît și profitul.
Analiza veniturilor din activitatea operațională, este un instrument managerial prin intermediul căruia se poate determina toate defectele unei entități, în vederea soluționări problelor cu care se confruntă entitatea. Analiza cercetează procese și fenomene social-economice, stabilește relația de cauzalitate, apreciază influența factorilor care au generat procesul, fenomenul sau rezultatul și se iau decizii privind activitatea entității în viitor.
Sarcinile principale ale analizei veniturilor din activitatea operațională sunt:
Analiza generală a structurii veniturilor entității;
Analiza veniturilor din vînzări;
Depistarea neajunsurilor prrivind sursa de apariție s veniturilor;
Elaborarea unor propuneri privind înlăturarea momentelor negative depistate.
Din punct de vedere al tehnici de calcul, la analiza măriimii și evoluției veniturilor din activitatea operațională se determină abaterea absolută și aprecierea acestora, ritmul de creștere, sporul creșterii. Datele de analiză pot fi expuse sub formă de tabel sau grafice, ce permite prezentarea mai distinctă într-o formă mai simplificată a materialelor analitice.
Pentru analiza structurală a veniturilor din activitatea operațională se examinează structura generală a veniturilor entității, cu identificarea cotei veniturilor operaționale în totalitatea veniturilor entității.
Exemplu 1.1 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom examina structura generală a veniturilor pentru entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL în comparație cu anul precedent vom construi un tabel analitic în care vom interpreta totalitatea veniturilor entității cu evidențierea sumei și cotei acestora în totalu veniturilor. Ca sursă de informație va servi Situațiile financiare ( Raportul financiar) a entității date.
Tabel 1.1
Analiza structurii generale a veniturilor entității (lei)
Din calculele efectuate în tabelul 3.1 se constată odiminuare a veniturilor entității cu 19700 lei față de anul precedent, sau cu 3,11 %. Se observă că veniturile din activitatea operațională predomină la entitatea dată. Așa dar veniturile din vînzări sau majorat de la 6131542 lei în anul precedent pînă la 6159472 lei în anul de gestiune, sau cu o creștere de 3,32 puncte procentuale, veniturile din vînzări constituie mai mult de 90 % din toate veniturile entității. Alte venituri din activitatea operațională sunt pe locul doi din componența veniturilor, însă în anul de gestiune sa înregistrat o descreștere cu 227097 lei sau cu 3,31 punce procentuale, sau de la 480369 lei în anul precedent pînă la 253272 lei în anul de gestiune. Se poate menționa că în anul precedent entitatea a înregistrat venituri din activitatea financiară în valoare de 533 lei.
Situațiile financiare în care sunt reflectate veniturile la sfîrșitul fiecărei perioade de gestiune oferă posibilitatea aprecierii unor aspecte ca:
Modificările veniturilor din activitatea operațională a entității din ultimi ani;
Sursele principale de venituri;
Stabilitatea entității și diversitatea activități operaționale.
Rezultatele analizei sunt necesare atît pentru elaborarea strategiei de avansare și organizare a activității entități de către conducere, cît și pentru procesul decizional din partea utilizatorilor externi ai Situațiilor financiare.
Cercetarea veniturilor din vînzări în dinamică permite evaluarea volumului activități operaționale și analizarea modificărilor apărute în acest volum în ultima perioadă. Această cercetare se efectuează în baza datelor Situațiilor financiare și nu necesită implicarea altor surse de informație.
Analiza structuri veniturilor din vînzări poate fi clasificată în funcție de mai multe criteri. Criteriile date au un caracter informațional diferit, oferind utilizatorilor Situațiilor financiare posibilitatea de apreciere a diferitor aspecte ale activității entități.
Analiza structurală a veniturilor din vînzări permite stabilirea profitului real al activității operaționale, adică specializarea entități în fabricarea produselor, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de construcții.
Activitatea operațională a entității poate fi îngust specializată sau poate fi multilateral ramificată. Fiecarea din aceste varianteare un anumit avantaj. Specializarea permite sporirea eficienței activității operaționale datorită procurării uilajului special, angajării personalului calificat în domeniu. Concomitent, ramificarea multilaterală, adică desfășurarea diferitor tipuri de activitate operațională asigură o structură mai vastă a veniturilor cu scopul diminuării riscurilor . Aceasta semnifică că, în cazul dificultăților într-un domeniu de activitate, entitatea poate să reziste pe seama veniturilor provenite din alte tipuri de activități.
Exemplu 1.2 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom examina structura veniturilor din vînzări ale ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL pe tipuri de activitate operațională în comparație cu anul precedent în baza datelor din Situația de profit și pierdere ( Anexa la Raportul privind rezultatele financiare) vom construi un tabel analitic în care vom interpreta rezultatele obținute.
Tabel 1.2
Aprecierea dinamicii și structurii veniturilor din vînzări pe tipuri de activitate operațională(lei)
Din datele prezentate în tabelul 3.1 rezultă că activitatea operațională a SRL ,, LUMEA CALITĂȚII” este diversificată și cuprinde două direcții componente: vînzarea mărfurilor și prestarea serviciilor. În componența tipurilor de activitate operațională se evidențiază prestarea serviciilor cota căreia este prelevantă cu o cotă procentuală de 70,73 % în anul precedent și 70,40 % în anul de gestiune.
În dinamică se observă variația structurii veniturilor din vînzări. În particular, examinarea dezvoltării acestora pe elemente componente arată creșterea veniturilor din prestarea serviciilor mai mult de 2 ori, însă se înregistrază o mică reducere fată de anul precedent de 0,33 puncte procentuale.
Altă direcție de activitate operațională este vînzarea mărfurilor, care constituie aproximativ 30 % din venitul din vînzări, care a înregistrat o creștere 0,33 puncte procentuale, adică de la 29,27 % în anul precedent pînă la 29,70 în anul de gestiune.
Pentru analiza structurală a veniturilor din activitatea operațională se examinează structura detaliată a altor venituri din activitatea operațională, pentru a cunoaște în detalii structura acestora.
Pentru executarea reușită a activității economice este foarte importantă capacitatea entității de a genera venituri din vînzări si alte venituri din activitaea operațională suficiente pentru acoperirea consumurilor și cheltuielilor și cel mai important pentru formarea profitului.
Exemplu 1.3 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom examina structura altor venituri din activitatea operațională ale ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL pe tipuri de activitate operațională în comparație cu anul precedent în baza datelor din Situația de profit și pierdere ( Anexa la Raportul privind rezultatele financiare) vom construi un tabel analitic în care vom interpreta rezultatele obținute.
Tabel 1..3
Aprecierea dinamicii și structurii altor venituri din activitatea (lei)
Din calculele efectuate în tabelul 3.3 constatăm ca la entitatea dată alte venituri din activitatea operațională s-au diminuat față de anul precedent cu 227097 lei, sau cu 89,67 %. În anul precedent alte venituri din activitatea operațională este compus din alte venituri operaționale care constituie 480369 lei cu o cotă procetuală de 100 %. În anul de gestiune alte venituri din activitatea operațională este compus din arenda curentă care constituie 21333 lei sau 8,42 %, și alte venituri operaționale care constituie 231939 lei sau 91,58 %. Examinînd structura altor venituri din activitatea operațională la entitatea dată, observăm că ponderea principală îi revine elementului ,, alte venituri operaționale”, care, pe parcursul anului de gestiune, s-au diminuat de la 100% la 91,58%.
3.2 Analiza cheltuielilor din activitatea operațională
Cheltuielile entității cuprinde toate consumurile și pierderile produse ca rezultat al activități economico-financiare. Cheltuielile nu se înglobează în costul produselor fabricate, ele se reflectă în Situația de profit și pierdere și se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar.
Principalele surse informaționale pentru analiza cheltuielilor sunt:
Situația de profit și pierdere;
Anexe la Situația de profit și pierdere, compartimentele: 1.3 ,, Costul vînzărilor” , 1.5 ,, Cheltuieli de distribuie” , 1.6 ,, Cheltuieli administrative” , 1.7 ,, Alte cheltuieli din activitatea operaționale”.
Conform SNC ,, Cheltuieli”, toate cheltuielile se grupează pe tipuri de activități:
Operaționale;
Cu active imobilizate;
Financiare;
Cheltuieli excepționale.
Cheltuielile din activitatea operațională constituie costul vînzărilor și cheltuielile perioadei ( cheltuieli de distribuție, cheltuieli administrative, alte cheltuieli din activitatea operațională).
Cheltuielile cu active imobilizate sunt legate de mișcarea și reevaluarea imobilizărilor corporale și necorporale.
Cheltuielile financiare reprezintă modificările în componența capitalului propriu și cel împrumutat.
Cheltuielile excepționale cuprind toate pierderile provenite din calamități naturale și alte evenimente neprevăzute.
În procesul analizei cheltuielilor se studiază modificările în dinamică și ponderea elementelor componente în sumă totală de cheltuieli.
Exemplu 2.1 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom aprecia modificările în structura cheltuielilor entității pe tipuri de activități utilizînd informația din Situațiile financiare ( anexă la Raport de profit și pierdere).
Tabelul 2.1
Analiza structurii cheltuielilor entității în dinamică ( lei)
Calculele efectuate în tabelul 2.1 atestă faptul că la entitatea dată s-a înregistrat o tendință de micșorare a cheltuielilor cu 170334 lei sau 2,55 %. Această abatere a fost determinată de diminuarea cheltuielilor din activitatea operațională cu 168597 lei. Totodată, sub acțiunea reducerii cheltuielilor financiare, cheltuielile entității s-au diminuat cu 1737 lei. Studiind structura compartimentelor în parte, se observă că ponderea principală o deține cheltuielile din activitatea operațională, care în dinamică s-au majorat cu 0,03 puncte procentuale.
Costul vînzărilor oglindează costul efectiv al produselor vîndute , lucrărilor executate și serviciilor prestate. Spre deosebire de suma valorică al resurselor de care dispune entitatea, costul vînzărilor prezintă doar acea parte a resurselor care s-au consumat incontestabil pentru producerea bunurilor și prestarea serviciilor, accentuînd mărimea exactă a efortului depus în vederea obținerii efectului scontat.
La prima etapă de analiză se cercetează structura costului vînzărilor în dinamică pe tipuri de activități. Această studiere se aspiră la identificarea rezervelor de reducere a costul vînzărilor în scopul sporirii rentabilității produselor finite, lucrărilor executate și serviciilor prestate.
Exemplu 2.1 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom aprecia modificările în structura și componența costul vînzărolor utilizînd informația din Situațiile financiare ( anexă la Raport de profit și pierdere). Pentru aceasta vom întocmi tabelul analitic 2.2.
Tabelul 2.2
Analiza structurii cotului vînzărilor pe tipuri de activitate operațională în dinamică (lei)
Calculele efectuate în tabelul 2.2 denotă că la entitatea analizată costul vînzărilor s-a diminuat față de anul precedent cu 53817 lei sau cu 0,97 %. Diminuarea a fost determinată de micșorarea costul vînzărilor din prestarea serviciilor cu 290385 lei. În același timp, are loc majorarea costul mărfurilor vîndute cu 236568 lei.
Analizînd structura costului vînzărilor, se observă că ponderea principală ocupă costul serviciilor prestate atît în anul precedent cu 93,49 %, cît și în anul de gestiune cu 75,67 % . Concomitent se observă că costul mărfurilor vîndute au crescut de la 19,85 % în anul precedent pînă la 23,33 în anul de gestiune
La a doua etapă de analiză se determină costul laun leu venituri din vînzări și se stabilește influența factorilor la modificarea acestuia.
Costul la un leu venituri din vînzări se calculează conform formulei:
ZV=
Pe parcursul cercetării apare necesitatea divizării costului vînzărilor și veniturilor din vînzări pe elemente, în această situație se formula de calcul se exprimă astfel:
ZV=
Indicatorul dat reprezintă eficiența activități operaționale a entități. În cazul dacă ZV > 100, aceasta înseamnă că activitatea operațională a suferit pierdere.
Apecierea eficienței în dinamică se efectuează în baza ritmului de creștere. Așadar, ritmul de creștere a costul vînzărilor trebuie să fie sub nivelul celui al veniturilor din vînzări.
Asupra modificări costului la un leu venit din vînzări pot influența factori următori:
Modificarea structurii și sortimentului vînzărilor prin intermediul volumului vînzărilor (;
Modificarea costurilor unitare pe mărfuri și servicii (;
Modificarea prețurilor de vînzare pe mărfuri și servicii (.
Calculul influenței factorilor se determină după formulele:
Influența structurii și sortimentului vînzărilor
q = [
Influența costului unitar pe mărfuri și servicii
C = [
Influența prețului de vînzare a mărfurilor și serviciilor
P = [
Pentru desfășurarea analizei factoriale, este necesar de efectuat recalculul veniturilor din vînzări și al costul vînzărilor după metoda: analitică, sintetică și combinată.
În cele ce urmează vom demonstra recalculul costul vînzărilor și al veniturilor din vînzări prin metoda sintetică. Sursa informațională se utilizează Situația de profit și pierdere (Anexa la Raport de profit și pierdere compartimentele 1.1 ,, Venituri din vînzări” și ,, Costul vînzărilor” )
Vom calcula ritmul de creștere a veniturilor din vînzări
Rc(vv) =
Rc(vv)= %
Vom calcula ritmul de creștere a costul vînzărilor
Rc(cv) =
Rc(cv)=
Vom determina coeficientul de recalculare a costul vînzărilor
Krec(CV) =
Krec(cv)=
Vom determina costul vînzărilor recalculat
CVrec=Krec(cv)*CV1
CVrec= 0,9863*5513251=5437719,461
Vom determina rentabilitatea resurselor consumate și utilizate ( relația dintre profitul brut și costul vînzărilor) :
În anul precedent Rcv(0)=
Rcv(0)=
În anul de gestiune Rcv(1)=
Rcv (1)=
Vom determina coeficientul de recalculare a rentabilității resurselor consumate și utilizate
Krec(Rcv)=
Krec(Rcv)=
Vom determina profitul brut recalculat
PBrec= Krec(Rcv)* PB0
PBrec=1,1558*564474=652419,049lei
Vom determina venitul din vînzări recalculat
VVrec =CVrec+ PBrec
VVrec=5437719,461 +652419,049l=6090138,511 lei
Exemplu 2.2 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom construi tabelul utilizînd datele efectuate mai sus.
Tabelul 2.3
Datele inițiale pentru analiza factorială a costului la un leu venituri din vînzări (lei)
Calculele efectuate în tabelul 2.3 ne atestă că la entitatea dată s-a stabilit o tendință pozitivă de reducere a costului la un leu venituri din vînzări față de anul precedent cu 1,28 bani sau cu 1,41%.
Aplicînd informația din tabelul 2.3 vom calcula influența factorială asupra modificării costului la unleu venituri din vînzări.
Tabelul 2.4
Calculul influenței factorilor la modificarea costului la un leu venituri din vînzări
Balanța de verificare : 89,51-90,79= -1,28 bani
Conform calculelor efectuate în tabelul 2.4, se constată că reducerea costului la un leu venituri din vînzări se datorează sporirii prețurilor de vînzare la mărfuri și servicii prestate. Sub influența acestiu factor, indicatorul rezultativ a diminuat cu 1,019 bani, ceea ce se apreciază pozitiv. Sub influența majorării costurilor unitare, costul la un leu venituri din vînzări s-a majorat cu 1,240 bani, fap ce se apreciază negativ.
Majorarea ponderii produselor cu rentabilitate mai înaltă în structura vînzărilor a cauzat reducerea indicatorului rezultativ cu 1,506 bani, ceea ce se apreciază ca moment pozitiv.
Astefel entitatea dispune de rezerve interne de reducere a costului la un leu venituri din vînzări pe seama reducerii costurilor unitare pînă la nivelul anului precedent. Exploatarea rezervelor date poate să asigure reducerea costului la un leu venituri din vînzări cu 1,24 bani, aceasta poate duce la creșterea profitului brut și rentabilitatea resurselor consumate și utilizate.
Cheltuielile administrative depind de structura organizatorică a aparatului administrativ și de formele de gestionare a entității.
La prima etapă de analiză se cercetează componența și structura cheltuielilor administrative în dinamică după articole de cheltuieli.
Exemplu 2.3 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom examina dinamica și structura cheltuielilor administrative ale ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL după articole de cheltuieli în comparație cu anul precedent în baza datelor din Situația de profit și pierdere ( Anexa la Raportul privind rezultatele financiare, compartimentul 1.6 ,, Cheltuieli generale și administrative”) vom construi un tabel analitic în care vom interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 2.5
Analiza dinamicii și structurii cheltuielilor administrative (lei)
Calculele efectuate în tabelul 2.5 ne demonstrează că în anul de gestiune suma totală acheltuielilor administrative s-a redus cu 234742 lei sau cu 24,23%. Această diminuare a fost determinată de reducerea cheltuielilor administrative pe articlolul cheltuieli privind protecția muncii. Astfel, articolul dat a condus la reducerea cheltuielilor administrative cu 196587 lei.
Analizînd structura cheltuielilor administrative, se observă că ponderea principală o deține articlolele ,, Cheltuieli privind protecția muncii” și ,,\Alte cheltuieli administrative”. În anul de gestiune ponderea acestor articole constituie 44,02 % și 41,38 %.
Se observă că o pondere revelatoare în structura cheltuielilo administrative o constituie uzura mijloacelor fixe, care în anul de gestiune constituie 10,76 % , cheltuielile la acest articol au crescut în anul de gestiune cu 12737 lei, iar cota procentuală constituie 3,92 puncte procentuale.
Cheltuielile administrative nu depind direct de volumul vînzărilor, dar ele trebuie menținute la un nivel justificativ. Nivelul justificativ constă în faptul că ritmul de creștere a veniturilor din vînzări trebuie să depășească ritmul de creștere a cheltuielilor administrative.
La etapa a doua de analiză se determină și se apreciază în dinamică rata cheltuielilor administrative la un leu venituei din vînzări.
Exemplu 2.4 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom examina rata cheltuielilor administrative la 1 leu venituri din vînzări ale ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL, în comparație cu anul precedent în baza datelor din Situația de profit și pierdere ( Anexa la Raportul privind rezultatele financiare compartimentul 1.6 ,, Cheltuieli generale și administrative”) vom construi un tabel analitic în care vom interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 2.6
Analiza evoluției cheltuielilo administrative la 1 leu venituri din vînzări (lei)
Calculele efectuate în tabelul 2.6 ne atestă o situație favorabilă pentru entitatea dată, privind evoluția cheltuielilor administrative la un leu venituri din vînzări. Rata acestora în anul de gestiune față de anul precedent s-au diminuat cu 3,88 bani sau cu 24,56 %, adică de la 15,80 bani în anul precedent pînă la 11,92 bani în anul de gestiune această reducere se apreciază pozitiv.
Conform SNC ,, Cheltuieli ”, cheltuielile care nu pot fi raportate nici la cheltuielile de distribuire, nici la cheltuielile administrative se includ în componența altor cheltuieli din activitatea operațională. De regulă la majoritatea entităților acestea includ:
Cheltuieli de vînzare a altor active circulante cu excepția produselor finite;
Cheltuieli privind arenda curentă;
Cheltuieli sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri și alte feluri de sancțiuni;
Consumuri indirecte de producție nerepartizate;
Alte cheltuieli.
La prima etapă de analiză se studiază structura și dinamica altor cheltuieli din activitatea operațională.
Exemplu 2.5 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom examina dinamica și structura altor cheltuieli din activitatea operațonalăale ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL după articole de cheltuieli în comparație cu anul precedent în baza datelor din Situația de profit și pierdere ( Anexa la Raportul privind rezultatele financiare compartimentul 1.7 ,,Alte cheltuieli operaționale ”) vom construi un tabel analitic în care vom interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 2.7
Analiza structurii altor cheltuieli din activitatea operațională în dinamică (lei)
Calculele efectuate în tabelul 2.7 ne denotă că suma altor cheltuieli din activitatea operațională s-a majorat față de anul precedent cu 119962 lei sau cu 91,87 %. Această abatere a fostdeterminată de majorarea cheltuielilor la toate articolele.
Astfel cheltuielile privind arenda curentă s-a majorat cu 32461lei, adică de la 56097lei în anul precedent pînă la 88558 lei în anul precedent. Cheltuielile sub forma de amenzi au sporit cu 461 lei, adică de la 99 lei în anul precedent pînă la 560 lei în anul de gestiune. Îar cheltuielile aferente plăților dobînzilor au crescut cu 87040 lei, de la 74374 lei din anul precedent la 161414 lei în anul de gestiune.
Analizînd structura altor cheltuieli din activitatea operațională se observă că ponderea principală o deține articlolul ,, Cheltuieli aferent dobînzilor pentru credite și împrumuturi”, cît și ,, Cheltuieli privind arenda curentă”, în anul de gestiune ponderea acestor articole constituie 64,43% și 35,35 %.
La a doua etapă de analiză se determină și se apreciază rata altor cheltuieli din activitatea operațională la un leu venituri din vînzări.
Exemplu 2.5 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom examina rata altor cheltuieli din activitatea operațională la 1 leu venituri din vînzări ale ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL, în comparație cu anul precedent în baza datelor din Situația de profit și pierdere ( Anexa la Raportul privind rezultatele financiare compartimentul 1.6 ,, Cheltuieli generale și administrative”) vom construi un tabel analitic în care vom interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 2.8
Analiza altor cheltuieli din activitatea operațională la 1 leu venituri din vînzări în dinamică (lei)
Calculele efectuate în tabelul 2.8 neatestă majorarea ratei altor cheltuieli din activitatea operațională la un leu venituri din vînzări aproximativ de 2 ori față de anul precedent. Aceasta se explică prin fptul că ritmul de reducere a veniturilor din vînzări depășește ritmul de reducere a altor cheltuieli din activitatea operațională cu 1,94 bani, adică s-a majorat de la 2,13 bani în anul precedent pînă la 4,07 bani în anul de gestiune. Acest fapt se apreciază ca moment negativ.
Așadar, rezultatele analizei ne confirmă faptul că entitatea dispune de rezerve înterne vizînd reducerea ratei altor cheltuieli din activitatea operațională pe seama majorări venitrilor din vînzări pină la nivelul anului precedent.
Analiza rezultatului din activitatea operațională
Rezultatul financiar al activității entității reprezintă profitul (pierderea) calculat ca diferență dintre veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune. Profitul se definește ca depășirea veniturilor dobîndite de entitate asupra consumurilor și cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea economico-financiară. Profitul (pierderea) este determinat prin formula:
Profitul ( pierderea) = Venituri- Cheltuieli
Astfel, cu cît va fi mai mare valoare veniturilor cu atît mai înaltă va fi mărimea profitului și viceversa, sporirea valorii cheltuielilor va conduce la micșorarea mărimii profitului.
Conform prevederiolor standartelor naționale de contabilitate sunt aplicate următoarele noțiuni ale profitului:
Profitul brut (pierderea globală) semnifică profitul (pierderea) dobîndit din vânzarea produselor, mărfurilor și serviciilor prestate și se determină ca diferența dintre venitul din vânzări și costul vînzărilor.
Profitul (pierderea) din activitatea operațională prezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile obținute de entitate din activitatea de bază care este determinată de statutul acesteia.
Profitul (pierderea) din activitatea economico-financiară constituie rezultatul financiar obținut de e în ntitate pe parcursul perioadei de gestiune din activitățile operațională, de investiții și financiară.
Profitul net (pierderea netă) semnifică profitul (pierderea) care rămâne la dispoziția entității după calcularea cheltuielilor privind impozitul pe venit și se definește ca diferența dintre profitul (pierderea) până la impozitare și cheltuielile privind impozitul pe venit.
Schema IX: Modelul structural al formării indicatorilor profitului (elaborată de autor)
Cercetarea profitului reprezintă un interes priomordial atîtpentru proprietarii și investitorii reali și potențiali ai entității, cît și pentru alți utilizatori a informației din Situatiile financiare. Deci, proprietarii și investitorii sunt cointeresați să maximizeze suma profitului creat de o anumită sumă investită. Creditorii evaluează profitul entității ca principalulcriteriu de achitare a dobînzei și a rambursării sumei îndatorate. Cercetarea profitului reprezintă un interes direct și pentru organele fiscale, deoarece profitul constituie baza pentru determinarea mărimii venitului impozabil și a impozitului pe venit.
Rezultatele evaluării profitului sunt necesare atît pentru elaborarea strategiei de dezvoltare și organizare a activității curente a entității, cît și pentru prognozarea mărimii profitului pe viitor.
Vom începe cercetarea cu aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) pînă la impozitarea , care poate fi determinată prin relația:
Pimp = Rop ± Rinv ± Rf ± Rexp,
unde:
Pimp – profitul (pierderea) până la impozitare;
Rop – rezultatul din activitatea operațională;
Rinv – rezultatul din activitatea de investiții;
Rf – rezultatul din activitatea financiară;
Rexp – rezultatul excepțional.
Analiza în dinamică a profitului (pierderii) pînă la impozitare permite aprecierea mărimii acestuia în paralel cu realizările anilor precedenți și/sau cu datele stabilite în Situațiile financiare și studierea modificărilor apărute în mărimea profitului (pierderii) contabil în ultimii ani.
Analiza structurală a profitului (pierderii) pînă la impozitare permite evaluarea aportului fiecărui tip de activitate în parte pentru obținerea profitului contabil.
Sporirea în dinamică a cotei profitului din activitatea operațională în mărime totală a profitului pînă la impozitare se apreciază pozitiv.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare se determină abaterea absolută (față de perioada precedentă și/sau de plan), ritmul creșterii, procentul ândeplinirii planului și ponderea rezultatului financiar obținut din fiecare tip de activitate în suma totală a sumei profitului (pierderii) până la impozitare.
Exemplul 3.1 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom determina evoluția și structura profitului (pierderii) pînă la impozitare al ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL în paralelă cu realizările anului precedent. În baza datelor Situațiilor financiare ( Raportului privind rezultatele financiare), vom construi tabelul analitic și vom interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 3.1
Aprecierea dinamicii și structurii profitului (pierderii) până la impozitare
Conform datelor prezentate în tabelul 3.1 rezultă că entitatea a obținut un rezultat financiar pozitiv în anul precedent. În anul de gestiune cît și în anul precedent entitatea a obținut o pierdere pînă la impozitare, cu o abatere de 29366 lei, sau 52,67%. Diminuarea profitului pînă la impozitare a fost condiționat de micșorarea sumei profitului obținut din activitatea operațională, în urma acestiui fapt mărimea profitului s-a redus cu 30570 lei.
Asupra sporirii profitului pînă la impozitare a influnețat pozitiv diminuarea pierderilor din activitatea financiară, care a condiționat la mărirea profitului cu 1204 lei.
Se poate de precizat că ponderea cea mai mare , în mărimea totală a profitului contabil, îl deține profitul obținut din activitatea operațională, ce se apreciază ca moment pozitiv, fiindcă reprezintă desfășurarea normală a activității de bază a entității.
Examinarea factorială a profitului ( pierderii) din activitatea operațională presupune stabilirea și determinarea influenței factorilor care au contribuit la transformarea în dinamică a părților componente ale profitului (pierderii) din activitatea operațională.
Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea) din activitatea operațională poate fi stabilit conform formulei:
Profitul din activitatea operațională = Profitul brut+Alte venituri din activitatea operațională- Cheltuieli de distribuie- Cheltuieli administrative- Alte cheltuieli din activitatea operațională
Fiecare pelement a formulei factoriale influențează asupra profitului (pierderii) din activitatea operațională a entității. Profitul brut și alte venituri din activitatea operațională au o acțiune directă, iar cheltuielile – o acțiune inversă.
Exemplul 3.2 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom efectua analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațională în comparație cu datele anului precedent. În baza datelor Situației de profit și pierdere ( Raportului privind rezultatele financiare) ale ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL vom construi tabelul analitic și vom reprezenta rezultatele obținute.
Tabelul 3.2
Analiza factorială a profitului ( pierderii) din activitatea operațională (lei)
Balanța de verificare: -85120 – (-54550)= 81747 + (-227097) + 234742 +(-119962)
-30570 = -30570
În baza datelor prezentate în tabelul 3.2 putem observa că profitul obținut de entitatea data, din activitatea operațională în anul de gestiune s-a micșorat cu 30570 lei față de cel precedent sau cu 56,04%. Această reducere a fost condiționată de sporirea altor cheltuieli din activitatea operațională, care au contribuit la micșorarea profitului din activitatea operațională cu 119962 lei. Totodată , micșorarea sumei altor venituri din activitatea operațională, reducerea valorii cheltuielilor administrative în anul de gestiune față de anul precedent a condiționat la diminuarea profitului din activitatea operațională cu 227097lei ți respective 234742 lei.
Diminuarea mărimii profitului brut este cauzată, în mare măsură, de reducerea volumului vânzărilor în anul de gestiune față de cel precedent.
În cazul unei gestionări mai eficace a altor cheltuieli din activitatea operaționslă și a altor venituri din activitatea operațională, entitatea va putea pe viitor să majoreze profitul din activitatea operațională cu461839 lei (227097 +234742).
Elementul cel mai important a profitului ( pierderii) din activitatea operațională prezintă profitul brut, deaceea în cercetarea formării profitului, studierea profitului brut i se acordă o atenție mai detaliată.
Cercetarea va începe cu aprecierea dezvoltării structurii profitului brut obținut pe tipuri de activitate operațională. De regulă, suma profitului brut poate fi obținut de entitate din vînzarea produselor finite, distribuirea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de construcție.
Exemplul 3.3 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom efectua analizadinamicii și structurii profitului brut pe tipuri de activitate operațională, în baza datelor Situațiilor financiare (Anexei la Raportul privind rezultatele financiare) ale ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL vom construi tabelul analitic și vom reprezenta rezultatele obținute.
Tabelul 3.3
Aprecierea dinamicii și structurii profitului brut pe tipuri de activitate operațională
Din datele prezentate în tabelul 3.3 observăm că entitatea, în perioada de gestiune a obținut profit din prestarea serviciilor de 289386 lei. Mărimea profitului brut în anul de gestiune a sporit cu 81747 lei față de anul precedent. Însă s-a înregistrat o diminuare a mărimei profitului din vînzarea mărfurilor cu 207639 lei, influența negative a factorului dat a fost compensate datorită sporirii profitului obținut din prestarea serviciilor.
Specificăm că ponderea predominantă în suma totală a profitului brut îi revine profitului din distribuirea mărfurilorcu o pondere de 74,57 % în anul de gestiune, de menșionat că profitul din prestarea serviciilor în anul de gestiune a sporit avînd o pondere de 24,43 %.
Pe lîngă evaluarea evoluției și structurii, profitul brut se poate analiza și din punct de vedere factorial, analizînd astfel cauzele ce au condiționat abaterea mărimii acestuia. La efectuarea cercetării factoriale a profitului brut, este apreciabil să se ia în considerare tipul de activitate operațională în urma căruia a fost obținut profitul (pierderea), fiindcă trăsăturile caracteristice ale tipurilor de activitate operațională generează și particularitățile tehnicii de calcul a cercetării factoriale a profitului brut. În schema X este reprezentat modelul factorial al profitului brut obținut din vînzarea mărfurilor și prestarea serviciilor.
Schema X: Modelul factorial al profitului brut din vînzarea mărfurilor și serviciilor prestate
Devierea sumei profitului brut obținut din vînzarea mărfurilor și/sau prestarea serviciilor este cauzată de influența următorilor factori:
modificarea volumului de vânzare al m[rfurilor și serviciilor prestate;
modificarea structurii și sortimentului mărfurilor vîndute și serviciilor prestate;
modificarea costului de vînzare al mărfurilor și serviciilor prestate;
modificarea prețurilor la mărfurile vîndute și serviciile prestate.
Pentru definirea influenței separate a fiecărui factor asupra sumei profitului brut din vînzarea mărfurilor și prestarea serviciilor nu sunt suficiente numai datele din Situațiile financiare. Executarea cercetării factoriale a profitului brut din vînzarea produselor și prestarea serviciilor necesită și efectuarea unor calcule speciale, obținute prin recalcularea datelor. Astfel, în calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei factoriale a profitului brut din vânzarea mărfurilor și prestarea serviciilor servesc:
Situațiile financiare ( Anexa la Raportul privind rezultatele financiare);
Calculațiile mărfurilor și serviciilor concrete;
Calculele speciale (de recalculare).
Recalcularea volumului și costului vînzărilor se efectuează prin aprecierea cantității mărfurilor și serviciilor efectiv vîndute în anul de gestiune cu prețurile și costurile unitare ale produselor vândute și serviciilor prestate în anul precedent.
Analiza factorilor nominalizați mai sus și tehnica de calcul al influenței acestora asupra sumei profitului brut este următoarea:
Volumul vânzărilor are o acțiune directă asupra mărimii indicatorului rezultativ. Sporirea volumului mărfurilor vîndute și serviciilor prestate duce la creșterea mărimii profitului brut, și invers, diminuarea volumului vînzărilor conduce la reducerea mărimii profitului brut. Calculul influenței modificării volumului vînzărilor mărfurilor și serviciilor prestate la abaterea sumei profitului brut se determină conform relației:
∆PBq=,
unde:
Δ PBq – devierea profitului brut din cauza modificării volumului vînzărilor;
PB(0)- profitul brut din perioada de bază (prognozată sau precedentă);
Δ%VVP- modificarea procentuală a volumului vînzărilor mărfurilor și serviciilor prestate, care se calculează ca raportul dintre costul vînzărilor recalculat și costul vânzărilor din perioada de bază înmulțit cu 100 % și redus cu 100 %.
Structura și sortimentul mărfurilor vîndute și/ sau serviciilor prestate poate influența asupra mărimii profitului brut, atît pozitiv cît și negative. O data cu sporirea ponderii mărfurilor și serviciilor mai rentabile în suma totală a volumului vînzărilor, se mărește și suma profitului brut, și viceversa, reducerea ponderii mărfurilor și serviciilor mai rentabile va duce la diminuarea sumei profitului brut. Înfluența schimbării structurii și sortimentului mărfurilor vindute sau serviciilor prestate la abaterea sumei profitului brut se va determina prin scăderea din mărimea recalculate a profitului brut, a profitului perioadei de bază și a modificării profitului brut cauzat de influența volumului vînzărilor, care se va exprima prin formula:
ΔPBstr. = PBrec — PBbază – A PBvv,
unde:
ΔPBstr. – devierea profitului brut din cauza schimbării structurii și sortimentului pmărfurilot vîndute (serviciilor prestate);
PBrec. – profitul brut evaluat în condițiile volumului vânzărilor anului de gestiune și costurile, precum și prețurile de vânzare din perioada de bază;
PBbază – profitul brut în perioadei de bază;
A PBVV – schimbarea profitului brut sub influența volumului de vînzări.
Costul mărfurilor și serviciilor vîndute are o însemnătate înversă asupra profitului brut, astfel majorarea costului vînzărilor conduce la reducere profitului, iar diminuarea costului vînzărilor la majorarea profitului. Influența modificării sumei costului vînzărilor la abaterea profitului brut se determină prin diferența dintre valoarea curentă și recalculată a costului vînzărilor mărfurilor și serviciilor prestate:
ΔPBCost = CVPcur.-CVPrec.,
unde:
ΔPBCost. – devierea profitului brut din cauza modificării costului mărfurilor vîndute și serviciilor prestate;
CVPcur. – costul mărfurilor vîndute și serviciilor prestate din anul de gestiune;
CVPrec. – costul recalculat al mărfurilor vîndute și serviciilor prestate.
Creșterea sau diminuarea prețurilor unitare la mărfurile vîndute și serviciile prestate acționează direct la suma profitului brut, astfel sporirea prețurilor condișionează creșterea profitului, și viceversa. Calculul influențeicreșterii sau diminuării prețurilor la mărfuri vîndute și servicii prestate asupra devierii sumei profitului brut se face prin determinarea diferenței dintre volumul vînzărilor din anul de gestiune și cel recalculat:
∆PBpreț=VVPcur. – VVPrec,
unde:
ΔPBpreț. – devierea profitului brut din cauza schimbării prețurilor de vînzare;
VVPcur. – volumul vînzărilor mărfurilor și serviciilor prestate din anul de gestiune;
VVPrec. – volumul vînzărilor mărfurilor și serviciilor prestate recalculat.
Exemplul 3.4 Entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Vom efectua analiza factorială a profitului brut obținut de entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL din vînzarea mărfurilor în paralelă cu realizările anului precedent. Utilizînd datele din Situațiile financiare vom construi 2 tabele analitice ( cu date inițiale și analiza influenței factorilor respectivi), vom interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 3.4
Date inițiale pentru analiza factorială a profitului brut din vînzarea mărfurilor (serviciilor) (lei)
Tabelul 3.5
Analiza influenței factorilor la abaterea profitului brut (lei)
* % VVP =(5437719,461 : 5567068 *100) – 100 =-2,32%
Bif: 646221-564474=(-13095,8)+ 101040,85 +(-75531,54)+69333,49
În baza datelor obținute în tabelul 3.5 putem constata că la entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL profitul brut s-a majorat față de anul precedent cu 81747 lei. Aceast majorare a fost condiționată de creșterea ponderii produselor mai rentabile în suma totală a vînzărilor în paralel cu structura anului precedent, totodată ca moment pozitiv se apreciază sporirea prețurilor de vînzare cu 69333,49 lei. Ca moment negativ se apreciază diminuarea volumului de vînzare în perioada de gestiune față de cea precedentă ceea ce a condiționat micșorarea profitului brut cu 13095,80 lei. Sporirea costului vînzărilor a influențat la diminuarea profitului cu 75531,54 lei.
Astfel se poate de menționat că la entitate există rezerve interne de sporire a profitului brut pe seama majorării venitului din vînzări și diminuarea costului vînzărilor. Aceasta va condiționa ca entitatea să îsi sporească mărimea profitului brut cu 88627,34 lei (13095,80+75531,54).
Închiere
În lucrarea dată s-a încercat să se evidențieze caracteristiciile de bază a veniturilor șicheltuielilor din activitatea operațională, reflectarea lor în contabilitatea, precum și împortanța acestora în diagnosticarea și evaluarea performanței entității date.
Se constată că contabilizarea și analiza corectă și adecvată a veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională, se consideră un fenomen important care contribuie la dezvoltarea normală și cu o activitatea eficace și rentabil a entității.
Autorul a analizat partea teoretică a temei ,, Contabilitatea și analiza veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională” și a aplicat înpractivă contabilitatea acestora în baza datelor de la entitatea ,,LUMEA CALITĂȚII” SRL
Concluzionăm că la entitatea ,,Lumea Calității” SRL evidența contabilă se ține în conformitatea cu prevederile Legii contabilității, SNC , Planul general de conturi contabile, legislația în viguare și altor acte normative ce determina principiile economice, juridice și organizatorice ale veniturilor și cheltuielilor, luîndu-se în considerație de completările și modificările ulterioare.
Adnotare
la teza de licență cu tema
„Contabilitatea și analiza veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională”
Teza este dedicată cercetării unui cerc vast de probleme teoretice, metodologice și aplicative ale contabilității veniturilor și cheltuielilor entității în contextul experienței mondiale și cerințelor legislației în viguare în Republicii Moldova.
Sunt analizate și aprofundate noțiunile de venituri și cheltuieli,sunt argumentate metodele de recunoaștere și evaluare a elementelor de venituri și cheltuieli, care contribuie atât la simplificarea evidenței contabile a elementelor nominalizate, cît și la prezentarea unei informații veridice în situațiilr financiare, cu specificarea modului de aplicare a principiilor contabile fundamentale în diferite situații.
O sporită atenție, s-a oferit problemei de contabilizare a operațiilor economice privind veniturile și cheltuielile din activitatea operațională, conform standartelor de contabilitate noi, principiile de bază ale contabilității și caracteristiciile calitative ale situațiilor financiare
În menirea extinderii operativității, autenticității și eficacității evidenței, s-au examinat documentele primare și centralizatoare privind veniturile și cheltuielile entității.
Pornind de la sarcinile formulate finițial în lucrare, de contabilitatea și analiza veniturilor și ccheltuielilor intr-o entitate, s-a argumentat necesitatea de a revedea componența și a perfecționa contabilitatea acestora, luîndu-se în considerație particularitățile ramurii.
Rezultatele cercetătii executate reprezintă o dezvoltare teoretică și metodologică pentru perfecționarea contabilității stocurilor.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Veniturilor Si Cheltuielilor din Activitatea Operationala la Entitatea S.c. „lumea Calitatii” S.r.l (ID: 136429)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.