Analiza Veniturilor Incasate la Bugetul de Stat din Impozitul pe Venit In Perioada 2010 2014 din Romania

Cuprins:

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: Dispoziții generale privind impozitul pe veniturile personale

1.1. Definiția impozitelor pe veniturile personale

1.2. Contribuabilii și sfera de cuprindere a impozitului pe veniturile personale

1.3. Cotele de impozitare și perioada de impozitare

1.4. Sustragerea de le plata impozitului pe venit

1.5 Importanța impozitării veniturilor personale asupra sistemului fiscal românesc

CAPITOLUL II : Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

2.1. Impozitul pe veniturile din activități independente

2.2 Impozitul pe veniturile din salarii

2.3. Deducere personală

2.4. Impozitul pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor

2.5 Impozitul pe veniturile din investiții

2.6 Impozitul pe veniturile din pensii

2.7 Impozitul pe veniturile din activități agricole

2.8 Impozitul pe veniturile din premii și jocuri de noroc

2.9 Impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare

2.10 Impozitul pe veniturile din alte surse

2.11 Impozitul pe veniturile obținute de nerezidenți

Capitolul III : Studiul de caz: Analiza veniturilor încasate la bugetul de stat din impozitul pe venit în perioada 2010-2014 din România

Concluzii

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: Dispoziții generale privind impozitul pe veniturile personale

1.1. Definiția impozitelor pe veniturile personale

Impozitele pe veniturile personale fac parte din clasa impozitelor directe și sunt impozitele care sunt încasate pe baza veniturilor sau averii contribuabilului. Impozitele personale se pot diferenția în funcție de mărimea veniturilor deținute de către contribuabil, de plătitor.

Impozitele pe veniturile personale dețin un rol primordial în formarea resurselor financiare naționale. Veniturile naționale sunt formate din contribuțiile persoanelor fizice.

Impozitele directe reprezintă cea mai întâlnită formă de impunere , colectarea lor contribuie în mod direct la dezvoltarea economiei naționale, deoarece acestea sunt constituite din veniturile persoanelor fizice. Veniturile personale sunt stabilite fie pe baza unor obiecte materiale, sau genuri de activități , fie pe venit sau avere.

Impozitele veniturilor personale sunt individuale , fiind plătite în mod direct de către persoana asupra căreia se percepe impozitul.

1.2. Contribuabilii și sfera de cuprindere a impozitului pe veniturile personale

Contribuabilii reprezintă persoanele fizice care sunt obligate să plătească statului impozitul aferent venitului deținut. Codul fiscal din România prevede ca toate persoanele fizice rezidente, atât români cât și străini, care dețin un venit pe teritoriul României și/sau in străinătate să plătească statului impozitul cuvenit .

Pe teritoriul României următoarele categorii de contribuabili au obligația de a plăti impozitul pe veniturile personale:

Persoanele fizice rezidente, cu domiciliul în România care dețin orice tip de venit , atât din România cât și din afara teritoriului românesc;

Persoanele fizice rezidente, fără domiciliul în România , pentru veniturile obținute atât pe teritoroiul românesc cât și în afara țării , care sunt impozitate la nivelul fiecarei surse de venit, începând cu 1 ianuarie a anului calendaristic următor anului în care persoana devine rezidentă în România;

Persoanele fizice nerezidente care desfăsoară activități independente și dețin un sediu permanent pe teritoriul României , pentru venitul net atribuit sediului permanent;

Persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România , pentru venitul salarial net din activitatea dependentă;

Persoanele fizice nerezidente care obtin venituri , altele decât cele din activitatea dependentă sau independentă, pentru venitul determinat conform regulilor prevăzute în Codul Fiscal, ce corespund categoriei respective de venit.

1.3. Cotele de impozitare și perioada de impozitare

Pe parcursul anului 2005 a fost stabilită o nouă metodă de impozitare a veniturilor realizate de persoanle fizice. Această noua metodă constă în introducerea unei cote unice de impozitare de 16 % pentru majoritatea veniturilor.

Tipuri de cote de impunere:

-cote proporționale: o cotă unică procentală care se aplică asupra veniturilor personale;

-cote progresive: un set de cote procentuale care sunt într-o relație direct proporțională cu mărimea venitului asupra căruia este aplicat. Acestea pot fi:

cote progresive simple și cote progresive compuse.

Pentru determinarea impozitului pe veniturile realizate de persone fizice se aplică cota unică de impozitare, dar există anumite categorii de venituri care utilizează cote specifice de impozitare. Cotele de impozitare utilizate pentru determinarea impozitului pe veniturile personale sunt următoarele:

Cota unică proporțională de 16 % este utilizată pentru următoarele tipuri de venituri:

– Venituri din activități independente;

Venituri din salarii și asimilate salariilor;

Venituri din cedarea folosinței bunurilor;

Venituri din investiții;

Venituri din pensii;

Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;

Venituri din premii;

Venituri din alte surse.

Cotele de impozitare progresive specifice jocurilor de noroc sunt următoarele:

– cota de 1%, în cazul unui venit brut de până la 66.750 lei, incusiv;

– cota de 16%, în cazul unui venit brut cuprins între 66.750 lei și 445.000 lei, inclusiv;

– cota de 25%, în cazul unui venit brut de peste 445.000 lei.

Cotele de impozitare progresive specifice transferurilor imobiliare din patrimonial personal sunt următoarele:

a) pentru construcții cu terenurile aferente acestora, precum și pentru terenurile fără construcții, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

-3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite într-o perioadă mai mare de 3 ani:

-2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv.

Începând cu data de 1 ianuarie 2019 cota de impozitare va fi redusă la 14%.

Perioada de impozitare este anul fiscal care coincide cu anul calendaristic. În cazul în care venitul impozabil este realizat de contribuabil într-o perioadă sau în mai multe perioade din an, acesta se va define ca fiind un venit annual impozabil.

În cazul în care contribuabilul va deceda, perioada de impozitare va deveni mai mică de un an.

1.4. Sustragerea de le plata impozitului pe venit

Impozitarea veniturilor personale reprezintă o obligație a tuturor contribuabililor. Pentru o bună funcționare a sistemului fiscal românesc este nesar a fi colectate toate taxele sau impozitele cuvenite. Pentru acest scop a fost creat Codul de procedură bugetară prin care sunt precizate toate drepturile și obligațiile contribuabililor, dar și al organelor fiscal, de a-și achita creanțele fiscale la bugetul general consolidat.

Următoarele tipuri de contravenții sunt însoțite de sancțiuni, ca urmare a nerespectării normelor impuse de către stat:

a)nedepunerea la termenul impus a declarațiilor de înregistrare fiscală de către cel care are obligația de a stinge datoria;

b) neprezentarea de către contribuabil/plătitor la termenul prestabilit a obligațiilor de declarare a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice alte informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora;

c) nerespectarea de către contribuabil/plătitor, precum și de persoanele cu care acesta are sau a avut raporturi economice sau juridice a obligației de a pune la dispoziția organului fiscal registre, evidențe, documente de afaceri și orice alte înscrisuri la locul indicat de organul fiscal potrivit art. 64;

d) nerespectarea de către contribuabil/plătitor a obligației de a pregăti toate actele necesare controlului fiscal și de a controla la sfârșitu inspecției daca acestea sunt toate;

e) nerespectarea de către contribuabil/plătitor a obligațiilor de întocmire a dosarului prețurilor de transfer în condițiile și la termenele prevăzute prin ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și nerespectarea de către contribuabil/plătitor a obligației de a prezenta dosarul prețurilor de transfer la solicitarea organului fiscal central ;

f) nerespectarea de către contribuabil/plătitor a obligației de a păstra, precum și a obligației de a prezenta organului fiscal, a datelor arhivate în format electronic și a aplicațiilor informatice cu ajutorul cărora le-a generat, potrivit art. 109 alin. (4);

g) neîndeplinirea măsurilor dispuse în termenele și condițiile stabilite de organul de inspecție fiscală potrivit art. 118 alin. (8);

h) nefurnizarea la termen de către contribuabil/plătitor a informațiilor periodice solicitate de organul fiscal potrivit art. 59;

i) nerespectarea de către instituțiile de credit a oricărei obligații privind furnizarea informațiilor potrivit art. 61, precum și nerespectarea de către bănci a obligațiilor de decontare prevăzute la art. 172;

j) nerespectarea de către orice entitate a obligației privind furnizarea informațiilor, potrivit art. 62;

k) nerespectarea obligațiilor ce-i revin terțului poprit, potrivit art. 236 alin. (9) – (11);

l) neîndeplinirea la termen de către Biroul de carte funciară a obligației de comunicare prevăzute la art. 242 alin. (9);

m) refuzul debitorului supus executării silite de a preda bunurile organului de executare silită spre a fi sechestrate sau de a le pune la dispoziție acestuia pentru a fi identificate și evaluate;

n) refuzul contribuabilului/plătitorului de a prezenta organului fiscal bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor, contribuțiilor sociale, în vederea stabilirii realității declarației fiscale;

o) nereținerea, potrivit legii, de către plătitorii obligațiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă;

p) reținerea și nevărsarea în totalitate, de către plătitorii obligațiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă;

r) nerespectarea de către contribuabil/plătitor sau persoana împuternicită de acesta, precum și nerespectarea de către persoanele cu care contribuabilul/plătitorul are sau a avut raporturi economice sau juridice, a obligației de a furniza organului fiscal informațiile necesare determinării stării de fapt fiscale potrivit art. 58 alin. (1);

s) nerespectarea de către persoana supusă verificării situației fiscale personale a obligației de a depune declarația de patrimoniu și de venituuri, potrivit art. 138 alin. (8);

ș) efectuarea de operațiuni intracomunitare de către persoanele care au obligația înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari fără a fi înscrise, conform legii, în acest registru;

t) nerespectarea de către instituția solicitantă obligației de a iniția hotărârea de constituire a dreptului de administrare, potrivit art. 263 alin. (4).

Contravențiile prevăzute se sancționează astfel:

a) cu amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la lit. c);

b) cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la d);

c) cu amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la lit. e), – h);

d) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la lit. a), b), i) – m);

e) cimoniu și de venituuri, potrivit art. 138 alin. (8);

ș) efectuarea de operațiuni intracomunitare de către persoanele care au obligația înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari fără a fi înscrise, conform legii, în acest registru;

t) nerespectarea de către instituția solicitantă obligației de a iniția hotărârea de constituire a dreptului de administrare, potrivit art. 263 alin. (4).

Contravențiile prevăzute se sancționează astfel:

a) cu amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la lit. c);

b) cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la d);

c) cu amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la lit. e), – h);

d) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la lit. a), b), i) – m);

e) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 4.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la lit. n) și r);

f) cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la lit. o) și p), dacă obligațiile fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.000 lei inclusiv;

g) cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la lit. o) și p), dacă obligațiile fiscale sustrase la plată sunt cuprinse între 50.000 lei și 100.000 lei inclusiv;

h) cu amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la lit. o) și p), dacă obligațiile fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100.000 lei;

i) cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei în cazul săvârșirii faptei prevăzute la lit. s).

j) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei în cazul săvârșirii faptei prevăzute la lit. ș);

k) cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei în cazul săvârșirii faptei prevăzute la lit. t).

În cazul persoanelor fizice nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de venit constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 500 lei.

În cazul asocierilor și al altor entități fără personalitate juridică, contravențiile prevăzute se sancționează cu amenda prevăzută pentru persoanele fizice.

Nedepunerea la termen a declarațiilor fiscale pentru obligațiile datorate bugetelor locale se sancționează potrivit Codului fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Sumele încasate în condițiile prezentului titlu se fac venit la bugetul de stat sau bugetele locale, după caz.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele fiscale competente, cu excepția contravenției prevăzute la lit. t) pentru care constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii se face de persoanele stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice sau, după caz, hotărâre a autorității deliberative. Sancțiunile contravenționale prevăzute la art. 336 – 337 se aplică, după caz, persoanelor fizice sau persoanelor juridice. În cazul asocierilor și al altor entități fără personalitate juridică, sancțiunile se aplică reprezentanților acestora.

Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezentul cod, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

1.5 Importanța impozitării veniturilor personale asupra sistemului fiscal românesc

CAPITOLUL II : Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

2.1. Impozitul pe veniturile din activități independente

Impozitul pe veniturile din activități independente reprezintă obligația fiscală a tuturor persoanelor fizice care obțin un venit individual sau într-o formă de asociere, care trebuie plătită către bugetul statului .

Veniturile din activitați independente cuprind:

-venituri comerciale:

veniturile din activitățile de comerț

veniturile din prestarea de servicii

veniturile din practicarea unei meserii (cu excepția celor din profesii libere)

-veniturile din profesii libere:

veniturile obținute din practicarea meseriilor de medic, avocat, notar,

auditor financiar, executor judecătoresc, consultant fiscal, expert

contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, architect, expert tehnic, traducător, sportiv, arbitru sportiv sau a altor profesii reglementate, desfășurate in mod independent.

-venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală:

Venituri din brevete de invenție, desene și modele, mostre, mărci de fabrică și de comerț, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autori și drepturi conexe dreptului de autor și altele asemenea.

Reguli generale de stabilire a venitului net annual din activități independente, determinat în sistemul real, pe baza datelor din contabilitate:

Venitul net anual rezultat pe baza activităților intelectuale se determină prin diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile realizate cu scopul obținerii veniturilor. Venitul brut este reprezentat de:

toate sumele încasate și echivalentul în lei a veniturilor obținute din desfășurarea activităților independente;

veniturile sub formă de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate in concordanță cu activitățiile independente;

câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității;

veniturile din angajamentul de a nu desfășura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;

veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă;

veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.

Nu sunt considerate venituri brute:

a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia;

b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c) sumele primite ca despăgubiri;

d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări și mercenat, conform legii sau donații.

Pentru a putea fi cheltuieli deductibile acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiții :

a) să fie efectuate în cadrul activităților independente realizate cu scopul obținerii de profit, demonstrate prin documente reale

b)să fie cuprinse în decursul anului fiscal curent al cărui plaată a fost realizată

c)să respecte regulile amortizării mijloacelor fixe

d)cheltuielile cu primele de asigurare să fie aferente:

– activelor corporale sau necorporale care aparțin patrimoniului afacerii

– activelor ce reprezintă o garanție bancară pentru creditele care au ca scop susținerea activității independente pentru care contribuabilul deține o autorizație

– riscului profesional, eventualelor accidente de muncă sau a bolilor profesionale

– asigurării persoanelor care obțin venituri din salarii, dar condiționat de impozitarea primei de asigurare, în momentul în care este plătită de către cel care o suportă. În cazul neefectuării impozitării primei de asigurare a salariatului, cheltuiala va deveni nedeductibilă.

În urma îndeplinirii condițiilor de mai sus o parte din cheltuielile deductibile sunt următoarele:

-cheltuieli cu materia primă, materialele consumabile, obiectele de inventor și mărfurile;

-cheltuieli cu serviciile și lucrările executate de persoanele terțe;

-cheltuieli efectuate de contribuabil privind prestările de servicii si lucrări pentru clienții acestora;

-chiria cuvenită în urma închirierii spațiului destiat activității, pe baza unui contract de închiriere;

-dobânzile aferente creditelor bancare ;

-dobânzile aferente împrumuturilor de la persoanele fizice sau juridice (neautorizate pentru a desfășura aceste operațiuni) care trebuie să fie în limita nivelului dobânzii de referință a Băncii Naționale a României utilizate cu scopul bunei desfășurări a afacerii independente, acestea fiind justificate prin documente reale

-cheltuieli cu comisioanele si alte servicii bancare;

-cheltuieli cu primele de asigurare privind activele corporale și necorporale, stocurile, riscul profesional;

-cheltuieile cu primele de asigurare privind bunurile din patrimoniul personal, doar în cazul în care reprezintă o garanție aferentă unui împrumut bancar menit sa sustină afacerea;

-cheltuieli poștale și taxele de comunicații;

-cheltuieli cu energia și apa;

-cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane;

-cheltuieli cu salariile, impozitele și taxele, altele decât impozitul pe venit;

-cheltuieli cu contribuțiile profesionale obigatorii, potrivit legii, asociațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;

-cheltuieli cu amortizarea;

-cheltuieli cu pregătirea și specializarea personalului;

-cheltuieli ocazionate de participarea la cursuri de specializare;

-cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților, conform legii;

-cheltuieli de delegare, deplasare, detasare în altă țară sau localitate care este deductibilă limitat ;

-cheltuieli de promovare;

-alte cheltuieli realizate cu scopul obținerii de venit.

Nu sunt considerate cheltuieli deductibile : amenzile, confiscările, dobânziile, penalitățile de întârziere, altele decât cela plătite conform aspectelor din contractul commercial, donații, cheltuielile de sponsorizare, de protocol, cheltuielile care depășesc limitele legale etc.

2.2 Impozitul pe veniturile din salarii

Prima lege care a fost adoptată în vederea impozitului pe salarii din România a fost Legea nr. 32 din 29 martie 1991 privind impozitul pe salarii, apărută și in Monitorul Oficial nr. 70 din 3 aprilie 1991. Conform acestei legi toate veniturile salariale și alte drepturi salariale au fost supuse legii impozitării.

Veniturile din salarii sunt considerate toate veniturile în bani sau în natură realizate de o persoană, care lucrează în condiții legale, pe o perioadă determinată sau nedeterminată de timp cu scopul de a-și satisface toate nevoile personale existente pe parcursul unei vieți omenești.

Impozitul pe venitul din salarii reprezintă suma datorată de o persoană fizică, numită contribuabil, pentru toate veniturile obținute pe parcursul unui an fiscal.

Calculul impozitului pe venitul din salarii se efectuează lunar aplicând cota de 16% asupra venitului impozabil. Venitul impozabil reprezintă diferența dintre venitul net și deducerea personală acordată pentru luna respectivă, cotizația sindicală plătită în luna respectivă, contribuția la fondurile de pensii facultative, aceasta nedepășind cuantumul de 400 euro.

Impozitarea lunară a veniturilor din salarii care nu sunt realizate la locul de muncă unde angajatul deține o carte de muncă se realizează conform algoritmului:

minus

egal

Cota de impozitare de 16%

Determinarea impozitului pe salarii se realizează în fiecare lună a anului, astfel pentru colectarea acestuia se aplică următorul algoritm:

minus

egal

minus

egal

cota de impozitare de 16 %

Potrivit LEGII nr. 186/2014 – Legea bugetului de stat pe anul 2015, LEGII nr. 187/2014 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 și art. 296^18 (3) lit.a), d), e) si f) din LEGEA 571/2003 privind Codul fiscal, cotele de contribuții sociale obligatorii pentru anul 2015 sunt:

Pensii CAS 2015:

Cotele de contribuție de asigurări sociale, conform  art. 296^18 (3) lit. a) din Codulfiscal:
– 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care, 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator;
– 31,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care, 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator;
– 36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator .

Pensii administrate privat 2015:

Cota aferenta fondurilor de pensii administrate privat, inclusa in contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 5%

Sănătate CASS 2015:

– contributia datorata de angajator/plătitor de venit =5,2%
– contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse = 5,5%
– contributia datorata de persoanele prevazute la art. 259 alin. (6) din Legea nr.95/2006 (persoanele care se asigura facultativ) = 10,7%

Concedii indemnizații 2015:

– contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator/platitor de venit =0,85% conform art. 296^18 (3) lit. c) din Codul fiscal.

Ajutorul de somaj 2015

– contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat = 0,5% conform art. 296^18 (3) lit. d^1) din Codul fiscal

– contributia la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajator/platitor de venit = 0.5% conform art. 296^18 (3) lit. d^2) din Codul fiscal

Accidente de muncă și boli profesionale 2015:

– contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator/platitor de venit = 0,15%-0,85% conform  art. 296^18 (3) lit. e) din Codul fiscal

Fond garantare 2015:

– contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de angajator/platitor de venit = 0.25% conform art. 296^18 (3) lit. f) din Codul fiscal

Câștigul salarial mediu brut 2015:

™Câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 este de 2.415 lei.

Salariul minim 2015:

Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este 975 lei lunar, începând cu 01.01.2015 și 1.050 lei începând cu 01.07.2015.

Conform legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, agenții economici care dețin cel puțin 5 salariați sunt nevoiți să se înregistreze la organul fiscal local pentru a achita impozitul aferent veniturilor din salarii, într-un termen de 15 zile de la îndeplinirea acestei condiții.

Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor sunt persoanele responsabile cu calculul și reținerea impozitului aferent venitului lunar realizat, de asemenea și redistribuirea acestuia spre bugetul de stat până în data de 25 a lunii următoare.

Toate informațiile care atestă faptul că impozitele aferente veniturilor din salarii lunare au fost plătite și redistribuie se regasesc în fișele fiscale. Fișele fiscale sunt completate de către cel care efectueaza operațiunea impozitării și sunt păstrate pe tot parcursul angajării pestru a face dovada achitării în orice circumstanța.

Pentru a dovedi plata impozitului aferent veniturilor salariale se distribuie câte o copie a fișelor fiscale din anul anterior atât organului fiscal cât și angajatului până în ultima zi a lunii februarie a anului curent.

2.3. Deducerea personală

Pentru ca o persoană să poată beneficia de o deducere, aceasta trebuie să obțină venituri salariale.

Dedecerea personală este definită ca o sumă de bani neimpozabilă dată persoanelor fizice rezidente în Romania, cu domiciliul în România, dar și persoanele fizice care au sediul intereselor vitale în Romania sau sunt prezente în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depășesc în total 183 de zile, pe parcursul celor 12 luni a unui an , timp de 3 ani consecutiv. Deducerile personale sunt acordate la sfârșitul fiecărei luni a perioadei impozate, doar pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.

Astfel, pe baza salariului brut de până la 1000 de lei și numărului de persoane aflate în întreținere se stabilește cuantumul dedecerii personale după cum urmează:

250 lei : pentru persoanele care nu au persoane în întreținere;

400 lei : pentru persoanele care au o persoană în întreținere;

500 lei : pentru persoanele care au două persoane în întreținere;

600 lei : pentru persoanele care au trei persoane în întreținere

800 lei : pentru persoanele care au patru sau mai multe persoane în întreținere.

Pentru contribuabilii care dețin un venit brut lunar cuprins între 1001 și 3000 lei se aplică un alt mod de calcul al deducerilor persoanle:

În urma calculelor, sumele se rotunjesc cu 10 lei în favoarea salariului.

Persoanele care au un venit brut lunar mai mare decât 3000 de lei nu mai beneficiază de deduceri personale.

Deducerile personale se calculează după următoarea relație:

D= d x k, k= 1- Vb- 1000 , unde D – deducerea personal;

2000 d – deducerea de bază (250 lei, 400 lei, 500 lei,

600 lei, 800 lei);

k – coeficientul subunitar;

Vb- venitul brut

Categoriile de persoane ce nu pot fi considerate în întreținere sunt următoarele:

-persoane fizice care dețin în proprietate terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10000 mp în zonele colinare și de șes și de peste 20000 mp în zonele montane;

-persoanele fizice care obțin venituri din activități agricole : culturi de legume, flori, zarzavaturi, de arbuști și plante decorative, de ciuperci și din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafață.

2.4. Impozitul pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor

Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt acele venituri în bani și/sau în natură provenite din activități de cedare în folosință a bunurilor mobile și imobile, obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal, altele decât veniturile obținute din activitățile independente, iar colectarea acestuia se face la bugetul de stat.

Impozitul pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor este reglementat și prezentat de Titlul III- Impozitul pe venit din Codul Fiscal, în cadrul celui de-al patru-lea capitol și se determină conform relației:

Impozit= (Venit brut – Cheltuieli deductibile) x 16%

Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor provenite din cedarea folosinței bunurilor: chiria, arenda prestabilite prin contractual de închiriere sau subînchiriere pentru fiecare an fiscal, indifferent de data încasării sumelor respective și toate cheltuielile ce cad în sarcina proprietarului, uzufructului sau al unui alt deținător legal.

Cheltuielile deductibile reprezintă uzura bunurilor și cheltuielile realizate cu scopul de a întreține, repara, de a plăti impozitele și taxele cuvenite bunului aflat în cauză, de a plăti prime de asigurare sau eventuale distrugeri datorate forțelor naturii.

Cheltuielile deductibile reprezintă o cotă forfetară, cu o pondere de 40% din venitul brut, obținut sumele încasate din chirie sau arendă.

Impozitul pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor este necesar a fi plătit pănă la deținerea în proprietate a unui număr de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal. Dacă contribuabilul deține în proprietate un număr mai mare de 5 contracte acesta este nevoit ca din următorul an fiscal să se supună regulilor de stabilire a impozitelor din venituri din activități independente.

Astfel, toți contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor pe parcursul unui an sunt nevoiti să plătească suma cuvenită la bugetul de stat, acest fapt fiind influențat în mod direct de cuantumul chiriei/arendei.

2.5 Impozitul pe veniturile din investiții

Impozitarea veniturilor din investiții se realizează pe baza veniturilor obținute din dobânzi, dividende, câștigurile din transferul titlurilor de valoare, operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe baza unui contract, sau alte operațiuni similar dar și din lichidarea unei personae juridice.

Veniturile obținute din dividende, dar și sumele realizate în urma participării la fondurile închise de investiții percep o cotă de 16% din suma încasată. Stingerea acestei obligații fiscale se realizează de către persoana juridică care a beneficiat de un venit din dividende, acesta achitând suma cuvenită acționarului sau asociatului responsabil. Cota impozitată trebuie achitată până la data de 25 a lunii viitoare celei în care plata a fost efectuată, iar dacă este vorba despre dividende distribuite, neplătite la acționari/asociați, efectuarea plății se realizează până la data de 25 ianuarie a anului următor.

Veniturile realizate în urma încasării dobânzilor pentru depozitele la vedere/conturi curente, depozitele la termen constituite, instrumente de economisiire dobândite, contractele civile încheiate dețin o cotă procentuală în valoare de 16% din suma încasată. Plata acestuie este necesar a fi plătită pană în data de 25 a lunii următoare.

Câștigurile din transferul titlurilor de valoare sunt impozitate cu o pondere de 16% din cuantumul sumei caștigate, pe baza declarației de impunere, fiind achitat de către contribuabil.

Caștigurile din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen , obținute din diferențele de curs valutar, pe baza unui contract altele decât cele cu instrumente financiare tranzacționate pe piețe autorizate și supravegheate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, sunt impozitate cu o cotă procentuală în valoare de 16% din venitul realizat la fiecare tranzacție. Efectuarea plății obligațiilor ii revine intermediarului care trebuie să plătească anticipat păna la data de 25 a lunii următoare.

Venitul impozabil obținut din lichidarea unei persoane juridice reprezentat de excedentul distribuțiilor de bani/natură a aportului la capitalul social al persoanei fizice beneficiare este impozitat cu o cotă de 16% din venitul încasat. Suma fiind achitată până la data depunerii situției financiare finale la oficiul registrului comerțului, realizată de lichidatori.

2.6 Impozitul pe veniturile din pensii

Veniturile din pensii sunt constituite din sumele obținute ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile obligatorii fiscale către un sistem de asigurari fiscale, aici fiind incluse chiar și veniturile de la fondurile facultative și cela finanțate de la bugetul de stat, diferențele acestora din pensii precum și sume reprezentând actualizarea acestora în funcție de inflația actuală.

Venitul impozabil lunar obținut din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabilă lunară de 1050 lei și a deducerilor speciale pentru creditele rescadențate, potrivit legii.

Orice persoană care obține venituri din pensie are obligația de a calcula și achita lunar impozitul aferent venitului catre bugetul de stat.

Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.

Impozitul cuvenit se reține la data încasării venitului din pensii și se virează la bugetul statului până la data de 25 a lunii următoare celei în care plata a fost facută.

2.7 Impozitul pe activități agricole din activități agricole

Veniturile din activități agricole sunt reprezentate de sumele încasate de un individ sau de o formă de asociație, fără personalitate juridică, în urma cultivării următoarelor produse:

-produse agricole vegetale;

-exploatarea plantațiilor de viță de vie, de pomi fructiferi, de arbuști fructiferi și altele asemenea;

-creștrea și exploatarea animalelor, inclusiv veniturile obținute din vanzarea produselor animale, în stare naturală. Produsele care nu sunt în dtare natural sunt impozitate după sistemul impozitării veniturilr din activități independente.

Veniturile obținute din silvicultură și piscicultură sunt reprezentate de sumele obținute în urma recoltării și valorificării produselor lemnoase, precum și cele obținute din exploatarea amenajărilor piscicole.

Calculul și plata impozitului aferent activităților agricole se calculează de organul fiscal competent prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului realizat într-un an din activități agricole stabilit pe baza normei anuale de venit , impozitul fiind final.

Plata impozitului se realizează în doua tranșe egale către bugetul de stat astfel:

-50% din impozit până la data de 25 octombrie inclusiv,

-50% din impozit până la data de 15 decembrie, inclusiv.

2.8 Impozitul pe veniturile și premiile din jocuri de noroc

Veniturile obținute din premii și jocuri de noroc sunt reprezentate de sumele obținute din concursuri, promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, sumele încasate la jocuri de noroc, inclusive cele de jack-pot.

Venitul net din premii reprezintă diferența dintre venitul din premii și suma care reprezintă venitul neimpozabil.

Modul de impozitare aplicat veniturilor din premii și jocuri de noroc:

Veniturile sub formă de de premii sunt impozitate cu o cotă de 16% asupra venitului net realizat în urma fiecărui premiu.

Veniturile obținute în urma participării la jocurile de noroc sunt impozitate cu o cotă de 1% asupra tuturor sumelor realizate.

Sumele încasate din caștigul în cadrul jocurilor de noroc mai mari de 15.000 euro sunt impozitate cu o cotă de 16%, iar veniturile care depășesc cuantumul de 100.000 euro se impozitează cu o cotă de 25% din venitul obținut.

Contribuabilii sunt obligați să achite impozitul către bugetul de stat până în data de 25 a lunii următoare în care venitul din premii sau jocuri de noroc a fost încasat.

Sumele mai mici de 600 de lei, reprezentând câștigul unui premiu, nu sunt impozitate.

Jocurile de noroc on-line, slot-machine, lozurile și festivalurile de poker nu sunt impozitate la sursă, ci acestea trebuie declarate la organul fiscal competent. Cota de impunerre pentru acest tip de venituri este de 1% pentru sumele de până la 14.999 euro, 16% pentru sumele încasate regăsite între valorile de 15.000 și 99.999 euro iar pentru câștigurile mai mari de 100.000 de euro e aplică o cotă de impozitare de 25% din valoarea încasată. Persoana care organizează acest tip de jocuri deține obligația de a înștiința organele competente despre eventualele câștiguri mai mari de 15.000 de euro, care urmează a fi impozitate până în data de 25 a lunii următoare în care caștigul a fost încasat.

2.9 Impozitarea veniturilor din transferul de proprietăți imobiliare

În

Capitolul III : Studiul de caz: Analiza veniturilor încasate la bugetul de stat din impozitul pe venit în perioada 2010-2014 din România

Impozitele pe veniturile personale dețin un rol foarte important în buna funcționare a statului, deoarece pe baza încasării impozitului cuvenit de la persoanele fizice statul își poate acoperi cheltuielile pubilce, poate să desfășoare noi activități pentru

dezvoltarea economiei și al traiului populației.

În continuare, voi analiza veniturile realizate de România pe baza încasării impozitelor persoanale de-a lungul anilor 2010-2014. Pentru a realiza acest studiu de caz voi recurge la utilizarea indicatorilor de nivel, structură și dinamică a veniturilor în urma cărora voi deduce modificarea acestora pe parcursul celor patru ani implicați.

De asemenea, în acest studiu de caz voi analiza toți factorii care au influențat atât situațiile favorabile cât și cele nefavorabile regăsite în cadrul informațiilor prelevate din bugetul de stat.

Cu ajutorul datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice am realizat tabelul numărul 1 prin care am evidențiat veniturile cumulate pe baza impozitelor pe veniturile personale.

În construcția tabelului am luat în considerare impozitul pe veniturile din activități independente, impozitul pe veniturile din salarii, impozitele pe veniturile din dobânzii, impozitele pe veniturile din dividende, impozitule pe veniturile din pensii, impozitele pe veniturile din investiții, impozitele pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor, impozitele pe veniturile obținute din jocurile de noroc, din premii și din  prime în bani și/sau natura, impozitul pe veniturile din investiții,

impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice nerezidente, impozit pe veniturile din activități agricole, impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimonial personal și impozitul pe veniturile din alte surse.

În componența impozitului pe veniturile din activitățile independente intră: impozitul pe veniturile obținute din valorificarea de bunuri în regim de consignație și din activități desfășurate pe baza unui constract de agent, comision sau mandat comercial; impozit pe veniturile din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală; impozitul pe veniturile din activiatea de expertiză contabilă, tehnică judiciară și extrajudiciară, impozitul pe onorariul avocațiilor și notarilor publici.

În componența impozitelor din salarii intră și impozitul pe venituri din activități desfășurate în baza contractului/ convențiilor civile încheiate potrivit Codului Civile.

Impozitele pe veniturile din investiții sunt formate din: impozitele pe veniturile din economii sub formă de dobândă realizate în Belgia, Luxemburg și Austra de personae fizice române rezidente fical în România, impozitul pe venituri din transferul titlurilor de valoare și impozitul pe venituri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract, precum și orice alte operațiuni similar.

Tabelul nr. 1: Venituri realizate pe baza impozitării veniturilor personale aferente Bugetului de stat

-mii lei-

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

publice.

Graficul nr.1- Veniturile realizate pe baza impozitării veniturilor personale în perioada 2010-2014 pe teritoriul României, conform Bugetului de Stat:

Sursă: Prelucrare proprie a datelor din tabelul 1

3.1 Nivelul veniturilor prelevate din impozitarea veniturilor personale

Prin intermediul datelor prelucrate de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice voi analiza nivelul veniturilor aferente impozitelor personale în perioada precizată. Pentru acest lucru voi utiliza următorii indicatori: nivelul nominal al veniturilor aferente impozitelor personale, nivelul real al veniturilor aferente impozitelor personale, nivelul veniturilor pe cap de locuitori și ponderea acestor venituri în PIB. Pentru realizarea acestor calcule este necesar IPC, PIB și numărul de locuitori pe care le-am extras de pe site-ul Institutului Național de Statistică.

Tabelul nr.2: Date referitoare la IPC, PIB și populația României

-Mii lei-

Sursa: Date prelucrate pe baza informațiilor prelevate de la Institutul Național de Statistică.

În tabelul numărul 2 am selectat datele aferente celor patru ani anlizați, pe baza cărora voi calcula indicatorii de nivel, structură și dinamică.

Indicele prețului de consum l-am calculat în funcție de anul de bază precedent.

Pentru a analiza evoluția veniturilor realizate pe baza impozitelor personale voi utiliza indicatorii de nivel, structură și dinamică pe baza carora voi observa diferențele de la o perioadă la alta.

Indicatorii de nivel reflectă nivelul total al veniturilor realizate pe baza impozitării veniturilor personale, iar acesta poate fi reprezentat atât în expresie nominală cât și în expresie reală:

Expresia nominală arată nivelul total al veniturilor realizate pe baza impozitării veniturilor personale reprezentată în prețuri curente ale anului în care calculul este efectuat.

Formula calculului indicatorului de nivel în expresie nominal este:

VITn =∑VITi

Unde, VITn reprezintă nivelul total al veniturilor din impozite personale exprimate prețuri curente iar VBTi reprezintă veniturile din impozitele personale totale aferente unui tip de venituri.

Expresia reală arată nivelul total al veniturilor realizate pe baza impozitării veniturilor personale reprezentată în prețuri constante, influențate de perioada de bază. Acest indicator se obține prin raportarea valorii nominale la un indice de preț sau deflatorul PIB.

Unde,VITr reprezintă totalitatea veniturilor din impozite personale exprimate în prețuri constant.

IP reprezintă indicele prețurilor de consum.

Ponderea veniturilor din impozite personale în PIB se calculează conform formulei:

Unde, %VITPIB reprezintă ponderea veniturilor din impozite personale în PIB.

Acest indicator precizează acea parte din produsul intern brut realizat într-un an, care se distribuie pentru satisfacerea nevoilor instituțiilor publice.

Veniturile din impozite personale medii pe locuitor:

Unde, VIPlocuitor reprezintă veniturile din impozite personale medii, pe cap de locuitor.

Acest indicator reflectă suma cuvenită fiecărui locuitor în urma distribuirii resurselor în economie. Poate fi exprimat în moneda națională sau într-o monedă care poate asigura comparabilitatea datelor.

Indicatorii de structură ai veniturilor din impozitele personale arată ponderea fiecărei categorii de venit, în funcție de proveniență, în totalul veniturilor realizate pe baza colectării impozitelor personale și se calculează conform formulei:

Gi =(VIPi / VIT)*100

Unde, Gi reprezintă greutatea specifică a tipului de venit din impozitele personale;

VIPi reprezintă tipul de venit din impozitele personale.

Indicatorii de dinamică arată evoluția veniturilor din impozitele personale de la o perioadă la alta. În cazul studiului meu, evoluția încasării resurselor din impozitarea veniturilor personale din perioada 2010-2014. Indicatorii de dinamică ai veniturilor din impozitele personale sunt:

Modificarea absolută a veniturilor din impozitele personale : aceasta indică suma cu care s-a modificat volumul veniturilor din impozitele personale.

Acest indicator se poate calcula atât în expresie nominal cât și în expresie reală:

în expresie nominală: se reflectă modificarea veniturilor din impozitele personale exprimate în prețuri curente.

∆VIPn=VIPn1-VIPn0

în expresie reală: se reflectă modificarea veniturilor din impozitele personale exprimate în prețuri constante și surprinde influențele determinate de modificarea prețurilor.

∆VIPr=VIPr1-VIP0

Unde:

VIPn0 reprezintă venituri din impozite personale ale perioadei de bază exprimate în prețuri curente.

VIPn1 reprezintă venituri din impozite personale ale perioade curente exprimate în prețuri curente.

VIPr0 reprezintă venituri din impozite personale ale perioadei de bază exprimate în prețuri constante.

VIPr1 reprezintă venituri din impozite personale ale perioadei curente exprimate în prețuri constante.

Modificarea relativă a veniturilor din impozite personale: aceasta reflectă procentul de variație a veniturilor din impozitele personale de la o perioadă la alta. Și acest indicator se calculează atât în expresie nominală cât și în expresie reală.

în expresie nominală sunt refectate modificările procentului de variație a veniturilor din impozitele personale de la un an la altul, exprimate în prețuri curente.

în expresie reală sunt refectate modificările procentului de variație a veniturilor din impozitele personale de la un an la altul, exprimate în prețuri constante.

Modificarea ponderii veniturilor din impozite personale în PIB: acesta arată modificarea proporției de alocare în PIB, cu scopul acoperirii nevoilor statului.

Modificarea veniturilor din impozite personale medii pe locuitor: acesta arată modificarea gradului de alocare a resurselor pe cap de locuitor.

Modificarea structurii veniturilor din impozitele personale: prin intermediul acestui indicator se pot identifica eventuale mutații care se produc la nivelul categoriilor de venituri din impozite personale care alcătuiesc totalul de venituri din impozitele personale.

Unde, Gi reprezintă greutatea specifică a tipului de venit bugetar;

VIPi reprezintă tipul de venit bugetar la care se face referire.

Indicatorul de corepondență: acest indicator are ca scop principal urmărirea în corespondență a modificărilor resurselor colectate pe baza impozitării și al evoluției produsului intern brut.

Unde, IVIP reprezintă indicele veniturilor din impozitele personale;

IPIB reprezintă indicele Produsului intern brut.

Indicatorul de corespondență poate să prezinte valori subunitare, unitare sau supraunitare.

În situația în care valoarea indicatorului este mai mică decât 1, înseamnă că veniturile din impozitele personale au o modificare inferioară în raport cu modificarea produsului intern brut, iar în cazul în care se observă o creștere a PIB, înseamnă că gradul de colectare a veniturilor din impozitele personalee este unul scăzut, sau este vorba despre evaziune fiscală.

Dacă valoarea acestui indicator este egală cu 1, semnifică faptul că atât veniturile din impozitele personale cât și produsul intern brut, s-au modificat cu aceeași mărime. În cazul în care valoarea indicatorului este mai mare decât 1 există un raport supraunitar între indicele veniturilor și indicele produsului intern brut, deci veniturile au o modificare mai rapidă în raport cu modificarea produsului intern brut.

Elasticitatea veniturilor din impozitele personale în raport cu PIB: acest indicator are ca scop evidențierea modificării procentuale a resurselor prelevate în urma impozitării la modificarea cu 1% a produsului intern brut.

Unde, e VIP/PIB reprezintă coeficientul de elasticitate a veniturilor din impozitele personale în raport cu PIB.

Tabelul nr.3: Calculul indicatorilor de nivel pe baza venturilor aferente impozitelor personale

-mii lei-

Surse: Prelucrarea proprie a datelor regăsite în Bugetul de stat.

Nivelul nominal calculat în tabelul de mai sus indică totalul veniturilor realizate de către stat pe baza impozitării veniturilor personale exprimate în prețuri curente ale anului de calcul. În urma analizei am observat faptul că România se află pe un drum ascendent, deoarece nivelul nominal se află în continuă creștere iar cel mai mare nivel fiin identificat pe parcursul anului 2014, unde veniturile realizate pe baza impozitării veniturilor personale au înregistrat cel mai înalt nivel din ultimii 5 ani. Prin acest indicator am dedus faptul că măsurile adoptate de Guvernul României au fost unele benefice și ca aceste au dus la colectarea unor fonduri bănești mai considerabile care au format veniturile publice necesare dezvoltarii economiei și al bunului mers al întrgii populații.

Nivelul real reflactă totalul veniturilor obținute din impozitarea veniturilor personale exprimate în prețuri constante ale unei perioade specifice fiecărui an. Pentru calculul acestui indicator am folosit nivelul nominal în raport cu indicele prețului de consum aferent anului în cauză. Indicele prețului de consum indică evoluția prețurilor mărfurilor achiziționate și a tarifelor serviciilor utilizate de către populația României, acesta fiind influențat de rata inflației.

De asemenea în anul 2014 se observa nivelul cel mai ridicat, deoarece economia României s-a redresat în mod vizibil după pierderile suferite în urma crizei economice din anul 2007. În cadrul acestui an a avut loc creșterea salariului minim de la 800 de lei/lună la 850 de lei/lună începând cu 1 ianuarie 2014, iar de la 1 iulie 2014 acesta fiind mărit din nou la 900 de lei/lună, acest fapt a condus la colectarea unor venituri mai mari în urma impozitării salariilor. De asemenea începând cu acest an pensile au fost indexate cu 3,75%, venitul mediu garantat a crescut cu 4,5% , a fost aplicată legea salarizării unitare cu scopul majorării salariilor tineriilor cu venituri mici, indroducerea impozitării construcțiilor, altele decât construcțiile, ceea ce a adus venituri considerabile la bugetul de stat, iar nu în ultimul rând micșorarea cotei procentuale de contribuție a asigurărilor sociale datorate de către angajator cu 5 puncte procentuale.

Anul 2011 a înregistrat venituri mai mici deoarece România încă se confrunta cu o rată mare a șomajului de 7,4%, ceea ce reprezenta o pondere destul de mare din numărul populației. De asemenea, țara românească se confrunta cu o scădere a populației active cu 0,9% procente comparative cu anul 2010 iar populația totală cu 0,8% în comparație cu anul precedent. O altă cauză care a condus la colectarea unui nivel mai scăzut a veniturilor în anul 2011 este scăderea ocupării forței de muncă și a ratei de activiate a persoanelor vârstnice care au scăzut cu câte 2 puncte procentuale față de anul 2010 astfel: rata de activitate a scăzut de la 63,5% în 2010 la 63,3% iar rata de ocupare a scăzut de la 58,6 la 58,4.

3.2 Structura veniturilor prelevate din impozitarea veniturilor personale

Pe baza indicatorilor de structură voi reprezenta ponderea fiecărui impozit pe veniturile personale în total venituri cuprinse în această categorie.

Tabelul nr. 4 : Calculul indicatorului de structură ai veniturilor realizate pe baza impozitării veniturilor personale

-%-

Sursă: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice din Bugetul de stat.

În urma cercetării realizate am concluzionat faptul că cea mai mare pondere din veniturile realizate în urma impozitarea veniturilor personale este reprezentată de impozitul pe veniturile din salarii. Acestă grupă de venituri deține un rol primordial în construcția Bugetului de Stat.

Graficul nr.2 : Structura veniturilor încasate pe baza impozitelor personale în anul 2010:

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor Publice din tabelul nr.4.

Din graficul de mai sus am desus faptul că structura veniturilor realizate pe baza impozitelor personale este formată în cea mai mare parte din veniturile aferente impozitului pe salar cu o pondere de 73% din totalul veniturilor urmată mai apoi de veniturile aferente impozitului pe dividende iar mai apoi de veniturile aferente impozitului asupra pensiilor. Prin acest indicator de structură putem identifica faptul că salariații aduc venituri considerabile țării.

Cu toate că și în anul 2010 România resimte puternic efectele crizei economice din anul 2008 , aceasta reușește să obțină venituri din impozitarea salariilor deoarece rata șomajului este una mai scăzută cu 0,72 de puncte procentuale față de anul 2009 , de asemenea și numărul de șomeri a scăzut considerabil cu 63,6 mii persoane. Acest aspect a condus la obținerea unor venituri mai mari în deprimentul Bugetului de Stat pentru că o dată ce au crescut numărul de salariați au crescut și cuantumul contribuțiilor prelevate de la aceștia.

Pe de altă parte mediul investițional a fost susținut atât de stat cât și de Uniunea Europeană acest fapt sporind cuantumul prelevat în urma impozitului pe dividende.

Susținerea investitoriilor a fructificat veniturile aferente impozitării și au condus la un echilibru financiar- economic pe o durată nelimitată.

Graficul nr.3 : Structura veniturilor încasate pe baza impozitelor personale în anul 2011:

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

Publice din tabelul nr.4.

În urma centralizării datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice am dedus faptul că din nou cea mai mare pondere din veniturile aferente impozitelor personale este reprezentată de categoria impozitelor pe venituri din salarii. Acest fapt a fost datorat scăderii numărului de șomeri de la 627 de mii de persoane în anul 2010 la 444 mii de persoane la sfârșitul lunii octombrie a anului 2011, din acest număr 164 de mii sunt indemnizați și 120 mii aparțin sectorului privat.

Scăderea numărului de șomeri a fost influențată considerabil de influența Uniunii Europene care a organizat foarte multe programe gratuite de instruire a persoanelor aflate în șomaj, a tinerilor sau a persoanelor care doresc să iși schimbe domeniul de activitate în care lucrează.

În anul 2011 câștigul salarial mediu brut preliminat pentru este de 2.026 lei, mai mare cu 6,5% decât în anul anterior, iar câștigul salarial mediu net de 1.478 lei, respectiv cu 6,3% mai mare. Câștigul salarial real a înregistrat o ușoară creștere, respectiv de 0,4%.

Pe parcursul anului 2011 Guvernul României a adoptat măsuri ce au avut în vizor eliminarea pensiilor speciale, impunerea pricipiului contributivității conform căruia 1/3 din cota de contribuții datorată asigurărilor sociale de stat se plăteste de angajat iar restul de angajator, eliminarea abuzurilor în ceea ce privesc pensile de handicap sau a pensiilor anticipate. Prin intermediul acestor măsuri statul dorește să elimine distribuirea sumele datorate către falșii pensionari .

Ponderea veniturilor realizate pe baza încasării veniturilor din dividente este mare, respectiv de 8% deoarece pe parcursul anului 2011 Guvernul României a beneficiat de fonduri europene nerambursabile dar și statul a alocat o sumă mai mare față de anul precedent respective de 6, 46% din PIB cu scopul de a redresa și încuraja sectorul investițional.

Graficul nr.4: Structura veniturilor încasate pe baza impozitelor personale în anul 2012:

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

Publice din tabelul nr.4.

Pe parcursul acestui an ponderea majoră a veniturilor din impozitele pe salarii este justificată prin reîntregirea salariilor bugetariilor.

Veniturile realizate pe baza activităților agricole au înregistrat o pondere scăzută deoarece fondurile europene nu au putut fi accesate în urma nefuncționării a unor programe specific, din pricina secetei care a afectat considerabil producția agricolă.

Și pe parcursul acestui an România investește foarte mult pe sectorul investițional acordând o pondere de 6,6% din PIB cu scopul de a stimuli creșterea economică.

Graficul nr.5 : Structura veniturilor încasate pe baza impozitelor personale în anul 2013:

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

Publice din tabelul nr.4.

Pe parcursul anului 2013 cea mai mare pondere este obținută în urma impozitării veniturilor salariale. Acest fapt a fost posibil deoarece au fost alocate 55 de mii de locuri de muncă, creșterea salariului minim la 750 lei din data de 1 ianuarie 2013 și la 800 de lei din 1 iunie 2013.

Pe poziția a doua se află ponderea veniturilor colectate din impozitul pe dividente, aceasta aflandu-se la un nivel de 7%. Acest sector fiin susținut de către stat prin acordarea de ajutoare de stat în vederea dezvoltării investițiilor în economie, dar și dezvoltarea regională și a locurilor de muncă.

Pe cea de-a treia poziție se află veniturile din impozitarea pensiilor cu o pondere de 5,05% care a fost stimulată de către stat prin indexarea pensiilor cu 5%.

Graficul nr.6: Structura veniturilor încasate pe baza impozitelor personale în anul 2014:

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

Publice din tabelul nr.4.

Pe parcursul anului 2014 situția economică a României este una stabilă.

Astfel ponderea majoră a veniturilor din impozitarea salariilor a fost influentată favorabil de către stat prin majorarea salariului minim de la 800 de lei pe lună la 850 de lei pe lună din data de 1 ianuarie 2014, iar din data de 1 iulie 2014 la 900 de lei.

Indexarea pensiilor a scăzut față de anul 2013 la 3,75%.

În concluzie România se află într-o situație economică favorabilă datorată interventiilor statului care inflențează în mod direct nivelul veniturilor realizate pe baza impozitării veniturilor personale.

3.3 Dinamica veniturilor prelevate din impozitarea veniturilor personale

Prin intermediul indicatorilor de dinamică voi urmări evoluția modificării veniturilor din impozitele personale de la o perioadă la alta sau de la o perioadă la perioada de referință.

Tabelul nr.5: Modificarea absolută a veniturilor din impozitele personale

-mii lei-

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

Publice din tabelul nr.4.

Tabelul nr. 6: Modificarea relativă a veniturilor din impozitele personale

– (%)-

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

Publice din tabelul nr.4.

Pe baza indicatorilor de dinamică voi evidenția variația veniturilor realizate pe baza impozitelor personale de la un an la altul atât în mărime absolută cât și în mărime relativă. Astfel luănd în considerare toate veniturile obținute din impozitele personale am observat că în anul 2011 față de 2010 există o pondere negativă de -3,41 % iar în mărime absolută acestea au scăzut cu -637.302 mii lei. Acestă diminuare a survenit în urma scăderii salariului mediu brut a angajaților din sectorul bugetar cu 25% din a doua parte a anului 2010 dar și din pricina diminuării angajaților cu 6,7% care au condus inevitabil la colectarea unor venituri din impozitele salariale mult mai restrânse pentru anul 2011.

Anul 2010 a adus mai multe venituri din impozitele personale deoarece începând cu acest an, mai precis începând cu 1 iulie 2010, observându-se creșterea numărului de persoane care dețineau venituri din jocuri de noroc s-a luat hotarârea impozitării caștigurilor din această sferă cu 25%. Ca urmare a acestei hotărâri s-au obținut o crestere cu 61% fața de anul 2009.

De asemenea anul 2010 a fost unul mai prosper deoarece s-a adoptat legea impozitării veniturilor din dobânzi pentru depozitele constituite la vedere sau conturile curente, depozitele clienților pentru domeniul locativ care au generat venituri cu 125% mai mult decât în anul 2009, mai precis au crescut cu 294.000mii lei .

Anul 2012 în comparație cu anul 2011 a fost unul mai bun pentru veniturile din impozitele personale deoarece pe parcursul acestui an numărul de salariați a crescut considerabil, de asemenea și salariul minim brut și s-a majorat baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de către pensionari la bugetul de stat.

Anul 2013 în comparație cu anul 2012 a adus venituri cu 16,67% mai mari, s-a înregistrat această creștere deoarece pe parcursul acestui an s-au reîntregit salariile bugetarilor, s-au mărit pensile , salariul minim brut, de asemenea fondurile europene care au susținut vizibil caștigurile din investiții care au semnalat o creșere cu 58,59%, mai concret cu 92.517 mii lei. Am observant că în acest an a avut cea mai bună dezvoltare a veniturilor din investiții fiind cu siguranță stimulate prin intermediul fondurilor europene.

Anul 2014 a adus venituri din impozitele personale mai mari cu 3,71% comparative cu anul 2013 deoarece au crescut din nou numărul de salariați dar totodata și salariul brut minim. Pe parcursul acestui an s-a identificat o creștere cu 6, 16% a veniturilor din impozitele salariale comparativ cu anul 2013.

Tabelul nr.7: Modificarea ponderii veniturilor din impozite personale în PIB

-(%)-

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

Publice din tabelul nr.4 și tabelul nr. 2.

Tabelul nr.8 : Modificarea veniturilor din impozitele personale medii pe locuitor

-mii lei-

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

Publice din tabelul nr.4 și tabelul nr. 2.

Tabelul nr.9: Modificarea structurii veniturilor din impozitele personale

-%-

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

Publice din tabelul nr.4.

Tabelul nr. 10: Corespondența dintre modificarea resurselor din impozitele personale și PIB

-%-

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

Publice din tabelul nr.4. și tabelul nr.2.

Tabelul nr.11: Elasticitatea veniturilor din impozite personale în raport cu PIB

Sursă: Date prelucrate pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor

Publice din tabelul nr.4. și tabelul nr.2.