Analiza Unui Articol Economic Ziarul Financiar

POSTEUCĂ DANIELA MARIA

A.S.E BUCUREȘTI – FILIALA Piatra Neamț

ANUL I 2015 – 2016

Profil management economic

REFERAT MICROECONOMIE

ANALIZĂ articol economic ziarul Financiar

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.11.2015

Guvernul Cioloș, la primul examen major. Ce șanse are bugetul pe 2016 să fie unul de investiții și să respecte un deficit de 3% din PIB

Politica bugetară a guvernului Cioloș începe să se contureze: deficitul pe care va fi construit bugetul pe 2016 se va apropia de limita de 3% din PIB și nu va încerca să coboare spre cea convenită cu UE de 1,2% din PIB.  

02

ANALIZĂ ECONOMICĂ

Pentru o creștere economică avansată de fostul guvern la peste 4,1% din PIB în 2016, deficitul de 3% din PIB poate fi considerat unul enorm. Însă zarurile au fost aruncate. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care salariile bugetarilor care nu au primit alte majorări cresc cu 10%. Impactul bugetar pentru aceste majorări este de 3 mld. lei anual. În total, majorările de salarii, pensii și indemnizații decise în 2015 vor costa bugetul pe 2016, potrivit calculelor făcute de fostul guvern, 12,6 mld. lei.

Un deficit anticipat în 2016, de 2,95% din PIB pe ESA, la o creștere economică de 4,1% înseamnă 22 mld. lei. Așa a construit fostul guvern bugetul pe 2016. Este o situație care leagă de mâini și de picioare guvernul în exercițiu pentru că acesta nu va mai putea merge mai sus cu deficitul în caz de situații neprevăzute și va trebui să treacă, dacă acestea apar, la tăieri de cheltuieli. Știm din trecut că aceste tăieri sunt operate înainte de toate de la investiții. Urmează cheluielile de bunuri și, în ultimă instanță, cum s-a întâmplat în 2010, tăierile de salarii. Însă salariile abia au fost majorate și este exclus să fie tăiate în 2016.

03

De mai multe ori premierul Cioloș a spus că va păstra majorările salariale decise de Parlament, dar se va încadra în „țintele de deficit”. Ce înseamnă aceste ținte de deficit am aflat din programele de știri. Premierul avea de ales să se încadreze în țintele de deficit ce derivau din MTO (obiectivele pe termen mediu), care, respectate, ar fi însemnat ca România să se încadreze în 2016 într-un deficit structural de 1% din PIB (întrucât are o datorie semnificativ mai mică de limita de 60% din PIB) și un deficit bugetar de 1,2% din PIB. Sau să încalce prevederile din MTO și să se raporteze la ținta de deficit bugetar de 3% din PIB, prevăzută de Tratatul de la Maastricht, peste care nu poate trece fără un motiv serios și, din punctul de vedere al situației economice, în care există creștere economică robustă, acest motiv nu există. Inițial, programul de guvernare prevedea renegocierea termenilor de încadrare în MTO, apoi s-a renunțat la această idee. Premierul Cioloș a spus clar, este adevărat cu alte cuvinte, că MTO va fi încălcat. Premierul a susținut: „Nu mă surprinde deloc, am avut o discuție cu dânsul (Klaus Iohannis) și legat de acest subiect și i-am spus că în calculele pe care le-am făcut am inclus și această creștere de 10% și după calculele noastre putem rămâne în țintă de deficit de 3% din PIB cu această creștere“. Deci un deficit de 3% din PIB cum prevede Tratatul de la Maastricht și nu unul de 1,2% din PIB, cum prevede MTO. Va tăia guvernul din alte părți? Nu, spune premierul, citat de Mediafax.

„N-o să tăiem, în schimb o să mergem pe partea de investiții unde am rezervat fonduri și pentru investiții, atât la Ministerul Dezvoltării cât și Ministerul Transporturilor, dar o să facem un efort din absorbția fondurilor europene ca să avem și investiții așa cum ne-am propus.“ Nu este prea optimist noul premier? Dacă ne uităm la cum a acționat fostul guvern, putem anticipa și constrângerile noului Executiv. Ca să facă posibile majorările de salarii și pensii, fostele guverne conduse de Victor Ponta au tăiat la sânge din cheltuielile pentru investiții. În ultimii patru ani cheltuielile de capital (investițiile din buget) au fost drastic tăiate și au fost majorate impozitele (taxa pe stâlp, acciza de 7 eurocenți la carburant), tocmai pentru a se face loc majorărilor de salarii și indemnizații.

Abia de anul trecut și-au făcut loc relaxările fiscale (scutirea de impozit a unei părți a profitului reinvestit, reducerea CAS cu cinci puncte, reducerea TVA, etc.). Acestea aduc însă și ele goluri în buget, până să fie vizibil un eventual efect de runda a doua. Sunt patru ani în care cheltuielile de capital au scăzut an de an, paralel cu salariile care creșteau. Acum guvernul moștenește aceste majorări salariale, trebuie să le onoreze, dar spune că se va concentra și pe investiții și, mai ales, afirmă că se va baza pe fondurile UE. Cum așa? Cu două luni înainte de închiderea exercițiului financiar 2007 – 2013, România a absorbit de la UE doar 56% din fonduri (12,4 mld. euro, față de 19 mld. euro cât i-au fost alocate). Guvernul nu se mai poate baza pe fondurile din acest exercițiu financiar, timpul este prea scurt. În vreme ce toată lumea se lamentează în fața dezastrului din exercițiul 2007 – 2013, nimeni nu vede că au trecut deja doi ani din exercițiul financiar 2014 – 2020 și nu s-a întâmplat mai nimic.

04

La nouă luni din 2015, bugetul consolidat a cheltuit 11 mld. lei pentru proiectele finanțate în cadrul exercițiului financiar 2007 – 2013 și doar 492 mil. lei pentru proiectele din cadrul exercițiului financiar 2014 – 2020. Iar fostul ministru al fondurilor europene și apoi al finanțelor Eugen Teodorovici spunea, în 2013: „Vom pregăti terenul ca să putem absoarbe bani din exercițiul financiar 2014 – 2020 încă de la 1 ianuarie 2014”. Iată că sunt aproape doi ani de atunci și bugetul a cheltuit sub 500 mil. lei pentru acest cadru financiar. Or, ca să iei bani de la UE, întâi trebuie să-i cheltuiești tu și apoi îți vor fi rambursați. De ce nu a cheltuit fostul guvern bani pentru cadrul financiar 2014 – 2020? Fie nu a avut proiecte, fie nu a avut bani. Întrucât graba a fost cadrul financiar 2007 – 2013 pentru ca pierderea financiară să fie mai mică, s-au alocat bani pe aceste proiecte. Guvernul Cioloș poate miza doar pe banii din programul 2014 – 2020, pentru că 2007 – 2013 se încheie. Sunt și aici bani mulți, 23 mld. euro fonduri structurale și 8 – 9 miliarde de euro fonduri de dezvoltare rurală. Dar, ca să aibă acești bani, guvernul și beneficiarii privați trebuie să cheltuiească ei întâi banii și apoi să ceară rambursarea lor. Iar, cu un deficit angajat deja până la limita de sus de 3% din PIB, guvernul va avea multe dificultăți în a găsi bani suplimentari de investiții.

Mai mult, dacă creșterea economică nu va atinge 4% din PIB, cu sau fără investiții, guvernul Cioloș chiar va avea mari probleme.