Analiza Tva In Romania Ristea Andreea Final 15.06.2020 [627266]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
FISCALITATE
2020

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific
Conf. Univ. dr. Eugenia Ramona MARA
Absolvent: [anonimizat] „Analiza TVA în România”, plecând de la
modificările a unor cote standard de la un an la altul, am ident ificat în primele capitole
aspecte teoretice cu un impact major asupra acestui impozit indirect și pe baza căruia am
construit partea practică. Sunt menți onate: implementarea TVA, istoria TVA, legis lația
TVA, aspectele fiscale și contabile, deficitul bugetar din cauza TVA, gap, etc. În
secțiunea de practică, pe care l -am denumit studiul de caz, cu ajutorul datelor de pe
Eurostat am încercat să evidențiez anumite evoluții de -a lungul aniilor și anumite analize
de TVA. Mai exact, analiza încasărilor din TVA având ca rezultat schimbarea TVA de la
un an la altul dar și comparat cu anul de bază și nivelul consumurilor. Dupa aceea au fost
analizate procente din PIB a TVA, din venitur i totale și din totalul impozitelor indirecte –
factori economici cu ajutorul căreia am putut evidenția aportul TVA în toate cele 3
aspecte complexe . Toate aceste aspecte sunt incluse în primele 2 subcapitole din întreg
studi ul de caz. Pentru a putea evidenția mai bine nivelul țării noastre, toti factorii
macreconomici, respectiv aportul în PIB, venituri totale și impozite indirecte totale am
comparat datele din România cu cele din UE28, UE15 și NMS13. În partea treia am
descr is și am analiza t evaziunea fiscală – problemă de mare importanță în țara noastră în
care am marcat veniturile din TVA, pierderi din venituri și pierderi din venituri % din
total venituri și în ultima parte am an alizat declarația 300 de la o firma din Bistrița,
calculând TVA de plată sau/și TVA de recuperat pe parcursul anului 2019. Rezultatele
sunt exprimate în capitolele a ferente, respectiv în concluzii. În ultima parte sunt
prezentate sursele bibliografice din care am fost inspirata și a nexele.

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 7
Motivația, importanța și metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. …………. 10
CAPITOLUL 1. Noțiuni introductive privind Taxa pe valoarea adăugată (TVA) ……………………. 11
1.1 Aspecte generale a TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA) ………………………….. …11
1.1.1 Istoria TVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
1.1.2 Implementarea TVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……12
1.2 Caracteristici specifice si mecanism de calcul a TVA -ului ………………………….. ……………… 13
1.2.1 Calculul TVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
1.2.2 Documentele utilizate pentru reflectarea taxei pe valoarea adăugată ………………………. 15
1.3 Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată și regimuri de impozitare ………………………. 18
1.3.1 Istoria TVA in România ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
1.3.2 Cotele de TVA în România, operațiuni impozabile și operațiuni scutite …………………. 21
1.3.3 Persoanele impozabile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …23
1.3.4 Operațiuni impozabile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …25
1.3.5 Baza de impozitare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 25
1.3.6 Perioada fiscală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 27
1.3.7 Evaluare fiscală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
1.3.8 Taxare inversă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
CAPITOLUL 2. Deficitul bugetar în România și comparația TVA -ului din Romania și alte state
membre ale UE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 29
2.1 Deficitul bugetar în România ………………………….. ………………………….. …………………………. 29
2.1.1 Performanța colectării taxei pe valoarea adăugată ………………………….. …………………… 30
2.1.2 GAP -ul de taxă pe valoarea adăugată ………………………….. ………………………….. ………… 31
2.2 Comparația TVA în România și alte state membre ale UE ………………………….. ……………… 32
CAPITOLUL 3. Analiza TVA în România ………………………….. ………………………….. ……………….. 42
3.1 Venituri din T VA (milioane EURO) ………………………….. ………………………….. ……………….. 42
3.1.1 Analiza evoluției încasărilor din TVA în România (milioane EURO) …………………….. 42
3.1.2 Analiza evoluției încasărilor din TVA în România și agregate ………………………….. …..44
3.2 Analiza indicatorilor structurali privind TVA ………………………….. ………………………….. ……47

3.2.1 Ponderea TVA România și agregate în PIB ………………………….. ………………………….. ..48
3.2.2 Ponderea TVA din veniturile totale în UE ………………………….. ………………………….. ….49
3.2.3 Ponderea TVA România și agregate în totalul impozitelor indirecte ………………………. 50
3.3 Analiza evaziunii fiscale în România ………………………….. ………………………….. ………………. 52
3.4 Studiu de caz privind aspectele fiscale și contabile privind TVA la S.C. IMP Romania
Industrial CO SA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 56
3.4.1 Taxa pe valoarea adăugată colectată ………………………….. ………………………….. ………….. 57
3.4.2 Taxa pe valoarea adăugată deductibila ………………………….. ………………………….. ………. 57
3.4.3 TVA de plată și TVA de recuperat ………………………….. ………………………….. ……………. 58
3.4.4 Analiza (evoluția) TVA colectată, deductibilă și de plată la SC IMP RO IND CO SA în
anul 2019 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 64
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 66
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 68
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …101

Lista tabelelor și graficelor

Tabel 1 – Situația cotelor de TVA din România (1993 – 2020)
Tabel 2 – Cote de aplicare în fiecare stat membru UE
Tabel 3 – Evoluția încasărilor din TVA în România (milioane Euro)
Tabel 4 – Evoluția încasărilor din TVA în Rom ânia și agregate UE
Tabel 5 – Indici cu bază fixă în România
Tabel 6 – Indici cu bază în lanț în România
Tabel 7 – Ponderea TV A în România și agregate în PIB
Tabel 8 – Pondere TVA în România și agregate în venituri totale
Tabel 9 – Ponderea TVA în Români a și agregate în totalul impozitelor indirecte
Tabel 10 – VAT GAP România
Tabel 11 – Evoluția TVA colectat, deductibil și de recuperat la SC IMP RO IND CO SA
Fig. 1 – Situația cotelor de TVA din România (1993 – 2020)
Fig. 2 – Evoluția numărului de țări car e au adoptat TVA
Fig. 3 – Evoluția încasărilor din TVA în România (milioane Euro)
Fig. 4 – Evoluția încasărilor din TVA în România și agregate UE
Fig. 5 – Indici cu bază fixă în România
Fig. 6 – Indici cu bază în lanț în România
Fig. 7 – Ponderea TVA în România și agregate în PIB
Fig. 8 – Pondere TVA în România și agregate în venituri totale
Fig. 9 – Ponderea TVA în România și agregate în totalul impozitelor indirecte
Fig. 10 – VAT GAP România
Fig. 11 – Evoluția TVA colectat, deductibil și de recuperat la SC IMP RO IND CO SA

Introducere

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul de stat și
care este colectat conform prevederilor care sunt găsite in Codul Fiscal cu normele de
aplicare. Pe langă aceasta, vreau sa amintesc că i mpozitul este cea mai veche resursă
financiară, definit ca o contribuție bănească obligatorie cu titlu nerambursabil, prin care
se constituie resursele financiare ale statului. Prin introduc erea unui impozit, statul
urmărește două direcții, producerea venitur ilor necesare acoperirii cheltuielilor publice și
folosirea impozitului ca instrument de pulsație a unor ramuri economice, consumul unor
mărfuri, extinderea sau chiar restrângerea relațiilor comerciale cu țările străine.
Taxa pe valoarea adăugată este o t axă indirectă pe consum plătită de agenții economici,
suportată de populație, aplicată pe lanțul economic de la producător la consumatorul
final, astfel
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră
independentă și indif erent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin.
(2) din Codul fiscal, capitolul VII, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. În
sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor,
comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și
activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora. De asemenea constituie activitate
economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținer ii de venituri
cu caracter de continuitate. (Văcărel I., și colectiv, 2018).
Situațiile în care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin
persoane impozabile se prevăd prin normele metodologice.
Nu acționează de o manieră independe ntă angajații sau oricare alte persoane legate de
angajator printr -un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice
care creează un raport angajator/angajat în ceea ce privește condițiile de muncă,
remunerarea sau alte obligații ale angajatorului.

Instituțiile publice și organismele internaționale de drept public nu sunt persoane
impozabile pentru activitățile care sunt desfășurate în calitate de autorități publice, chiar
dacă pentru desfășurarea acestor activități se percep cotizaț ii, onorarii, redevențe, taxe sau
alte plăți, cu excepția acelor activități care ar produce distorsiuni concurențiale dacă
instituțiile publice și organismele internaționale de drept public ar fi tratate ca persoane
neimpozabile, precum și a celor prevăzut e la alin. (6) și (7) din Codul Fiscal, capitolul
VII. În sensul prezentului articol, prin organisme internaționale de drept public se
înțelege organizațiile internaționale interguvernamentale, constituite de către state care
sunt părți la acestea, în baza unor tratate sau a altor instrumente juridice specifice
dreptului internațional public și care funcționează conform actelor lor constitutive,
statutelor lor sau altor documente care emană de la acestea, fiind guvernate de normele
dreptului internațional p ublic și nu de d reptul intern al vreunui stat.
Instituțiile publice și organismele internaționale de drept public prevăzute la alin. (5)
sunt persoane impozabile pentru activitățile desfășurate în calitate de autorități publice,
dar care sunt scutite de taxă, conform art. 292.
Datorită faptului că veniturile colectate la bugetul de stat sunt alcătuite într -o proporție
mare de această taxă pe valoare adăugată, care se încadrează în categoria impozitelor
indirecte, este necesară o analiză aprofundată pentru a putea creea strategii sustenabile
pentru o economie europeană prosperă.
În elementele impozitului indirect găsim: taxa pe valoare adăugată, accizele, acestea fiind
impozite pe consum, taxe vamale, precum și alte impozite indirecte.
Taxa pe valoare adă ugată (TVA) este cel mai semnificativ impozit indirect, care are o
contribuție destul de substanțială la bugetele de stat. Acest impozit cu nume de taxă, a
îmbrăcat diferite forme și cote de -a lungul timpului, iar în prezent aceasta are în principal
trei c ote de taxare, diferite de la stat la stat, co ta standad și două cote reduse. Cotele
reduse pot încuraja dezvoltarea sectoarelor de activitate pe care activează, apărând venitul
indivizilor precum și puterea de cumpărare a acestora (Mosteanu, 2018).
În pre zenta lucrare am cuprins definiții, principale aspect e, particularități și
caracteristici de baza ale TVA -ului, de asemenea am descris mo dul în care acesta

funcționează și se aplică în România și în statele membre al Uniunii Europene, precizând
la fiecare stat membru cota standard si redusă . Lucrarea este structurată în 3 secțiuni
mari, din care două dintre acestea sunt te oretice, iar ultima sectiune reprezinta studiul de
caz. În primul capitol din această lucrare am desc ris și detaliat principalele caracte ristici
ale TVA în România. În al doilea capitol am descris o comparație între TVA din
România și stat ele din UE, respectiv deficitul care îl aduce acest impozit indirect la
bugetul de stat, iar în ultima parte este prezentat studiul de caz privind analiza
indicatorilor structurali în România și statele membre a UE, respectiv analiza evoluției
încasărilor din TVA, evaziunea fiscal ă iar în ultima parte este prezentat un studiu de
analiză asupra deconturilor de TVA (declarația 300) de la o firm a din Bistrița, prin care
se detalia ză mai multe informaț ii cu privire la acest impozit, SC IMP RO IND CO SA.
Motivația , importanța și metodologia cercetării

Principalele motive pentru care am ales să analizez taxa pe valoare adăugată în România
sunt: importanța asupra bugetelor de stat cât și asupra persoanelor fizice și juridice ,
precum și faptul că Taxa pe valoarea adăugată are importanță mare la nivel global.
Am analizat un studiu bibliografic pentru capitolele teoretice, care constiutuie de fapt
baza tuturor lucrări lor de specialitate. Fără teorie nu ar exista practica. Sunt doua
proceduri care se manifestă reciproc, nici făra practică sau experimente nu ar exista
teorie.

CAPITOLUL 1. Noțiuni introductive privind Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

1.1 Aspecte generale a TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA)

Conform Codului de Procedură Fiscală, taxa pe valoarea adăugată este un impozit
indirect datorat la bugetul statului și care este colectat conform prevederilor prezentului
titlu.
Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA , VAT în engleză) este un impozit indirect
suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit
încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării
unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare. După exercitarea
dreptului de deducere, agenții economici impozabili care au participat la c iclul economic
virează soldul TVA la bugetul de stat.
Franța a fost prima țară care a adoptat taxa pe valoare adăugată în anul 1954 .
În România sunt în vigoare 2 cote de TVA:
 cota standard: 19 %
 cote reduse: 9 % și 5 %
Este cunoscut faptul că veniturile fiscale la nivelul bugetului de stat nu provin doar
din TVA, aceasta reprezentând principala sursă a veniturilor fiscale. În cazul României,
în medie la bugetul statului sunt colectate venituri din impozite indirecte cu o pondere în
PIB de 12,3%, din care taxa pe valoarea adăugată reprezintă 7,7%, ceea ce înse amnă mai
mult de jumătate din impozitele indirecte, în timp ce impozitele directe au o pondere în
PIB de 6%, diferența până la 100% reprezentând contribuțiile și alte venituri nefiscale.
Taxa pe valoarea adăugată este inclusă în categoria impozitelor indir ecte suportate de
consumatorul final, aplicându -se tututor activităților care implică producția, livrarea de
bunuri și prestarea de servicii, cât și achizițiile intracomunitare. (Legea nr. 227/2015
privind codul fiscal, actualizată în 27 ianuarie 2017, Tit lul VII.)

Aplicarea taxei pe valoarea adăugată se fundamentează pe baza a două principii
importante, și anume:
a) Principiul originii conform căruia valoarea adăugată intră sub incidența taxei indiferent
de locul în care are loc consumul bunurilor sau pre starea serviciilor;
b) Principiul destinației conform căruia valoarea adăugată înregistrată în țară și străinătate
intră sub incidența impozitului pentru bunurile și/sau serviciile consumate/prestate în țara
respective ( Moșteanu, 2008 )
1.1.1 Istoria TVA

Prime le țări în care au fost aplicate cote de TVA au fost Germania și Franța.
Aceasta s -a întâmplat în Primul Război Mondial sub forma unei taxe generale pe consum .
Variația modernă a TVA a fost implementată prima dată de Franța în anul 1954 , mai
exact primele experimente cu această taxă au avut loc în colonia Coasta de Fildeș , după
care economiștii care au făcut aceste experimente l-au pus în aplicare în toată țara în
1958. [5] Maurice Lauré, director comun al Autorității fiscale din Franța, Direcția
Générale des Impôts a implementat TVA la 10 aprilie 1954, deși industriașul german Dr.
Wilhelm von Siemens a propus conceptul în 1918.
Deși inițial a fost îndreptat către întreprinderile mari, a fost în timp găsit în toate
sectoarele de afaceri și industrii . Chiar și la ora actuală, î n Franța, aceasta este cea mai
importantă sursă de finanțare de stat, reprezentând aproape 50% din veniturile statului.
1.1.2 Implementarea TVA

Modul standard de a calcula taxa pe valoarea adăugată presupune într -o afacere:
o parte di n prețul produsului, minus toate im pozitele plătite anterior pe acel produs .
Metoda de colectare a TVA poate fi ori prin conturi sau prin facturi. Prin metoda de
colectare prin factură , fiecare vânzător percepe cota TVA la fiecare produs și transmite
cumpă rătorului o factură specială care indică valoarea taxei percepute. Cumpărătorii care
sunt supuși TVA pentru propriile lor vânzări (impozitul pe producție) consideră impozitul
pe facturile de achiziție drept impozit pe intrare și pot deduce suma din propria lor

obligație de TVA. Diferența dintre impozitul pe producție și impozitul pe intrare se
plătește guvernului (sau se solicită o rambursare, în cazul răspunderii negative). În
conformitate cu metoda bazată pe conturi, nu sunt utilizate astfel de facturi sp ecifice. În
schimb, impozitul se calculează pe valoarea adăugată, măsurată ca diferență între
veniturile și achizițiile permise. Majoritatea țărilor folosesc astăzi metoda facturii, singura
excepție fiind Japonia, care utilizează metoda conturilor.
Până la momentul încasării, TVA, poate fi fie bază de angajare , fie pe baza de numerar.
Contabilitatea bazei de numerar este o formă foarte simplă de contabilitate. Când se
primește o plată pentru vânzarea de bunuri sau servicii, se face o depunere, iar venituril e
sunt înregistrate de la data primirii fondurilor – indiferent când a fost făcută vânzarea.
Verificările sunt scrise atunci când sunt disponibile fonduri pentru plata facturilor, iar
cheltuiala este înregistrată de la data verificării – indiferent de mome ntul în care a fost
efectuată cheltuiala. Obiectivul principal se bazează pe suma de numerar din bancă, iar
cea secundară este aceea de a vă asigura că toate facturile sunt plătite. Se depun eforturi
pentru a se potrivi veniturile cu perioada în care sunt câștigate sau pentru a se potrivi
cheltuielile cu perioada în care sunt efectuate. Contabilitatea bazelor pe angajamente
corespunde veniturilor cu perioada în care sunt câștigate și se potrivește cu cheltuielile cu
perioada în care sunt efectuate. Deși est e mai complex decât contabilitatea bazei de
numerar, oferă multe informații despre afacerea dvs. Baza de angajare vă permite să
urmăriți creanțele (sume datorate de la clienți la vânzările de credit) și datoriile (sume
datorate furnizorilor la achizițiile de credit). Baza de angajare vă permite să potriviți
veniturile la cheltuielile efectuate pentru a le câștiga, oferindu -vă rapoarte financiare mai
semnificative.
1.2 Caracteristici specifice si mecanism de calcul a TVA -ului

Principalele caracteristici ale TVA -ului sunt:
 este un impozit indirect inclus in prețul bunurilor și serviciilor ; mai exact, pentru
productia si distributia de bunuri si furnizarea de servicii.
 are un caracter universal – se aplică tuturor operațiilor impozabile

 este un impozit unic, c u plată fracțională deoarece el se calculează și se datorează
în fiecare stadiu din procesul de producție ;
 este un impozit neutru – constă în aplicarea aceleiași cote tuturor operațiunilor
economice, excepție fac cotele reduse;
 Numarul cotelor de impozitar e difera de la o tara la alta, putand fi: cota normala,
cota majorata, cota redusa. Este o taxa consumabila, deoarece este suportata de
noi, consumatorii finali.
1.2.1 Calculul TVA

Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei de impozit:
 fie asupra valorii adăugate în fiecare stadiu pe care îl parcurge marfa de la
producător la cumpărător ; sau de la materie primă la produs finit.
 fie asupra prețului d e vânzare din stadiul respectiv , obținându -se astfel taxa asupra
prețului de vânzare, din c are se deduce taxa (calculată în același fel) aferentă
prețului de vânzare din stadiul anterior. (se calculează pe prețuri și diferența care
rezultă este TVA adăugată fiecărui stadiu)
În practică se utilizează cel mai mult a doua variantă de calcul, impozi tul fiind aplicat
doar asupra valorii adăugate corespunzătoare fiecărui stad iu de producție și distribuție. În
acest fel, prețul final al produsului reprezintă suma valorilor adă ugate în fiecare stadiu
precedent, iar valoarea finală a TVA -ului ce trebuie p lătit reprezintă suma taxelor
aferente fiecărui stadiu.
Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată (operațiuni
impozabil e) sunt:
– livrarea de bunuri
– stocuri la dispoziția clientului
– prestarea de servicii
– schimbul de bunuri sau se rvicii
– achizițiile intracomunitare de bunuri
– importul de bunuri

– dispoziții comune livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii
Operațiunile scut ite sunt următoarele :
– operațiuni de import care sunt scutite total de Taxa pe Valoarea Adăugată
– operațiunile scutite cu drept de deducere, p entru care nu se datorează
TVA, insă se poate pentru bunurile sau serviciile achiziționate să fie
permisă deducerea TVA datorate sau plătite
– operațiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA
si nu es te permisă nici deducerea acesteia penru bunurile sau serviciile
achiziționate
1.2.2 Documentele utilizate pentru reflectarea taxei pe valoarea adăugată

Evidențierea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată impune utilizarea unei
game largi de docume nte contabile, printre care precizăm: factura, autofactura și jurnale le
TVA. Factura se emite de către fiecare persoana impozabilă care efectuează o livrare de
bunuri sau o prestare de servicii, alta decât o livrare sau o prestare fără drept de deducere,
către fiecare beneficiar, cel târziu până în a cincisprezecea zi lucrătoare a lunii următoare
celei în care ia naștere faptul generator al taxei. Autofactura se întocmește de către
beneficiar, persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă obligată la plata
taxei, până cel târziu în a cincisprezecea zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia
naștere faptul generator al taxei, în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia
facturilor emise de furnizor sau prestator. Decontul de TVA ( Formularul 300) se depune
de către persoana înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată la organele fiscale
competente pentru fiecare perioadă fiscală (lună/trimestru), până pe data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care se încheie perioad a fiscală respectivă. Jurnalele de TVA
cuprind jurnalul pentru vânzări și jurnalul pentru cumpărături. Jurnalul pentru vânzări
servește ca document de stabilire lunară sau trimestrială, după caz, a taxei pe valoarea
adăugată colectată, completându -se pe ba za documentelor privind livrările de bunuri,
executările de lucrări sau prestările de servicii. Entitățile economice scutite de obligația
emiterii unei facturi trebuie să utilizeze documentul borderoul de vânzare -încasare, pentru
centralizarea zilnică a vâ nzărilor sau a încasărilor realizate de unitate și pentru

înregistrarea acestora în jurnalul pentru vânzări și stabilirea taxei pe valoarea adăugată
colectată. Jurnalul pentru cumpărări servește ca document de stabilire lunară sau
trimestrială, după caz, a taxei pe valoarea adăugată deductibilă și se completează pe baza
documentelor privind cumpărarea bunurilor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor
de unități terțe.
1.2.2.1 Conturile aferente taxei pe valoarea adăugată
Evidența sintetică a taxe i pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul contului
442 ,,Taxa pe valoarea adăugată”, care din punct de vedere al funcției contabile este un
cont bifuncțional, ce se detaliază în următoarele conturi sin tetice de gradul al doilea:
Contul 4423 ,,TVA d e plată” – ține evidența taxei pe valoarea adăugată de plătit către
bugetul statului și are funcția contabilă de pasiv. În creditul contului se evidențiază
diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare
și taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mică. În debitul contului se înregistrează:
plățile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată; taxa pe
valoarea adăugată de recuperat, compensată cu taxa pe valoarea adăugată de plată;
sumele scutite sau anulate reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plată aferentă
exercițiilor financiare anterioare sau celui curent, potrivit legii. Soldul creditor reprezintă
taxa pe valoarea adăugată de plată.
Contul 4424 ,,TVA de recuperat” – ține ev idența taxei pe valoarea adăugată de recuperat
de la bugetul statului și are funcția contabilă de activ. În debitul contului se înregistrează
diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai
mare și taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică. În creditul contului se evidențiază:
diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai
mare și taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică; taxa pe valoarea adăugată încasată
de la buge tul statului în baza cererii de rambursare; taxa pe valoarea adăugată de
recuperat, compensată cu taxa pe valoarea adăugată de plată sau cu alte taxe și impozite,
potrivit legii. Soldul debitor reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la
bugetu l de stat.

Contul 4426 ,,TVA deductibilă” – ține evidența taxei pe valoarea adăugată deductibilă,
potrivit legii și are funcția contabilă de activ. În debitul contului se înregistrează: sumele
reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit l egii; taxa pe valoarea
adăugată aferentă avansurilor facturate; sume reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea
adăugată deductibile aferente bunurilor de capital sau achizițiilor de bunuri și servicii,
altele decât bunurile de capital, în favoarea persoa nei impozabile, potrivit legii. În
creditul contului se evidențiază: sumele compensate la sfârșitul perioadei din taxa pe
valoarea adăugată colectată; diferențele rezultate la finele perioadei fiscale între taxa pe
valoarea adăugată deductibilă mai mare și taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică;
taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă prin aplicarea de prorată; regularizarea
taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor sau a facturilor parțiale emise, potrivit
legii; ajustarea taxei pe val oarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital sau
achizițiilor de bunuri și servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea bugetului de
stat, potrivit legii. La finele perioadei contul nu prezintă sold.
Contul 4427 ,,TVA colectată” – ține evidența taxei pe valoarea adăugată colectată,
potrivit legii, având funcția contabilă de pasiv. În creditul contului se înregistrează: taxa
pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii taxabile,
avansurilor pentru livr ări de bunuri sau prestări de servicii taxabile, precum și taxa pe
valoarea adăugată aferentă operațiunilor pentru care se aplică taxarea inversă; taxa pe
valoarea adăugată aferentă operațiunilor care sunt asimilate livrărilor de bunuri și
prestărilor de s ervicii, taxabile; taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, devenită exigibilă
în cursul lunii. În debitul contului se evidențiază: sumele reprezentând taxa pe valoarea
adăugată deductibilă, compensată la finele perioadei, potrivit legii;regularizarea taxei
aferente avansurilor sau a facturilor parțiale emise; taxa pe valoarea adăugată de plată,
datorată bugetului statului; sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă
clienților insolvabili, scoși din activ; taxa pe valoarea adăugată aferentă garanț iilor pentru
buna execuție a lucrărilor, reținute de beneficiari. La finele perioadei fiscale contul nu
prezintă sold.
Contul 4428 ..TVA neexigibilă” – ține evidența taxei pe valoarea adăugată neexigibilă
rezultată din vânzările și cumpărările de bunuri, servicii sau lucrări, precum și cea inclusă

în prețul de vânzare cu amănuntul la unitățile comerciale ce țin evidența la acest preț,
fiind un cont bifuncțional. În creditul contului se evidențiază: taxa pe valoarea adăugată
aferentă livrărilor de bunuri, p restărilor de servicii și executărilor de lucrări pentru care
nu s -au întocmit facturi; taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor din unitățile
comerciale cu amănuntul, inclusă în preț; taxa pe valoarea adăugată aferentă garanțiilor
pentru buna execuți e, reținută de beneficiarii lucrărilor; taxa pe valoarea adăugată
neexigibilă aferentă facturilor sosite, devenită deductibilă. În debitul contului se
înregistrează: taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri și servicii pentru
care nu s -au întocmit facturi; taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri din
unitățile comerciale cu amănuntul; taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, devenită
colectată, la emiterea facturilor; taxa pe valoarea adăugată amânată la plată. Soldul
contului reflectă taxa p e valoarea adăugată ne exigibilă (Plan de conturi, 2020)
(http://www.contabilitate.md/pdf_art/49 -117.pdf ).

1.3 Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată și regimuri de impo zitare
1.3.1 Istoria TVA in România

Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România la 1 iulie 1993 prin Ordonanța
nr.3/1992 a Guvernului României. Cota standard era stabilită la 18%. Cota zero era
prevăzută pentru operațiunile de export efectuate de agenții economici cu sediul în
România. Cota redusă de 9% pentru anumite produse alimentare și farmaceutice de strictă
necesitate a fost introdusă la 1 ianuarie 1995. De la 1 februarie 1998 cota standard a fost
majorată la 22% iar cea redusă la 11%. În anul 2000 cota standard devine 19% iar cota
redusă este eli minată. Cota redusă are o influență negativă în acea perioadă pentru
veniturile persoanelor sărace, pentru care medicamentele, bunurile de primă necisitate
reprezentau si reprezintă o pondere dest ul de mare în totalul consumului pentru care,
după eliminarea cotei reduse se va aplica cota cea mare. (Gheorghe M., 2017)
De la introducerea taxei pe valoarea adăugată în România (1 iulie 1993) și până în
prezent, s -au înregistrat următoarele cote de TVA, redate în ordine crescătoare a mărimii

lor: 0%; 5%; 9%; 11%; 18%; 19%; 20%; 22% și 24%. Cota de TVA de 24%, practicată
în România în perioada 1 iulie 2010 – 31 decembrie 2015, se situa printre cele mai
ridicate cote standard ale taxei pe valoarea adăugat ă din Uniunea Europeană (UE), după
Ungaria cu cota de 27%, Danemarca și Suedia cu cota de 25%. Cotele medii standard de
TVA, din țările membre ale UE se situează între 18% – 21%.
Table 1 Situația cotelor de TVA din România (1993 – 2020)

Nr.
crt. Perioada Temeiul legal Cote de TVA (cota standard și
cote reduse)
1 01.07.1993 -31.12.1994 O.G. nr. 3/1992, art. 5 și art. 17. 18 %
2 01.01.1995 -31.01.1998 O.G. nr. 3/1992. Prin pct. 6 din O.G. nr. 33/1994
s-a introdus cota redusă de 9%. 18 %
9 %
3 01.02.1998 -31.12.1999 O.G. nr. 3/1992. Prin pct. 4 din O.G. nr. 2/1998 s –
au modificat cotele de TVA de la 18% la 22% și
de la 9% la 11%. 22%
11 %
4 01.01.2000 -14.03.2000 O.G. nr. 3/1992. Prin pct. 2 din O.U.G. nr.
215/1999: s -a modificat cota de TVA de la 22%
la 19%, s-a eliminat cota de TVA de 11% și s -a
modificat lista produselor și serviciilor supuse
cotei zero. 19%
5 15.03.2000 -31.05.2000 Prin O.U.G. nr. 17/2000: se abrogă O.G. nr.
3/1992; pe lângă cota de 19%, se introduce cota
zero și operațiuni scutite de tva. 19%
6 01.06.2000 -31.12.2003 Legea nr. 345/2002, prin care: se abrogă O.U.G.
nr. 17/2000; 19%
7 01.01.2003 -30.06.2010 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prin
care: se abrogă Legea nr. 345/2002; s -a introdus
cota de 9%. 19%
9 %
8 15.12.2008 – 30.06. 2010 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Prin
O.U.G. nr. 200/2008 s -a introdus cota de 5%. 19%
9 %
5 %

9 01.07.2010 – 31.12.2015 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Prin
O.U.G. nr. 58/2010 s -a majorat cota standard de
TVA de la 19% la 24%. 24%
9 %
5 %
10 01.01.2016 -31.12.2016 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 291. 20%
9 %
5 %
11 01.01.2017 -prezent Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 291.
19%
9 %
5 %

Sursa: https://legestart.ro/cotele -de-taxa-pe-valoarea -adaugata -romania -evolutia -lor-din-1993 –
si-pana -prezent/

Fig. 1 Situația cotelor de TVA din România (1993 – 2020) ; (Sursa: https://legestart.ro/cotele -de-
taxa-pe-valoarea -adaugata -romania -evolutia -lor-din-1993 -si-pana -prezent/ )
În graficul de mai sus sunt descrise cotele de TVA din anul 1994 până în anul
2020 , reprezentând doar anii în care cotele standard au fost modificate. Din anul 199 3

până în anul 1998 cota standard de TVA a fost de 18 %, în anul 1998 conform O.G nr
3/1992, aceasta a crescut la 22 % pentru a crește încasările la bugetul de stat. În anul 2000
aceasta din nou scade la 19 % și rămâne aceeași până în anul 2010 când este crescuta din
nou cu încă 2 procente față de anul inițial, fiind de 24 %. Aceasta s -a menținut până în
anul 2015, numărându -se printre cele mai mari cote de la aceea vreme în comparație cu
celelalte state membre a UE. În anul 2010 aceasta a fost c rescută mai mult ca un efect a
crizei financiare din anii 2008 -2009 când bugetul statului era pe minus. În 2016 când s -a
cunoscut un echilibru în ceea ce privește colec tarea de TVA în bugetul de stat aceasta a
scăzut din nou, iar în 2017 se schimbă la 19 % după care se menține așa până în prezent.
1.3.2 Cotele de TVA în România, operaț iuni impozabile și operațiuni scutite

Ca și în celelalte țări care aplică TVA, și în România cotele de TVA au fost (și vor fi)
modificate de la o perioadă de timp la alta. Aceste modificări sunt impuse de politica
fiscală a fiecărei țări, iar pentru țările membre ale Uniunii Europene, și de politica fiscală
a Uniunii Europene, în domeniul TVA, prin care se urmărește o armonizare a politicilor
fiscale în domeniul acestei taxe (cote standard, cote reduse, scutiri, facilități, materie
impozabilă etc.).
Cota standard a TVA se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune
impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei
redus e a taxei pe valoarea adăugată.
Cota redusă se aplică asupra bazei de impozitare, pentru unele prestări de servicii și/sau
livrări de bunuri, prevăzute prin Codul fiscal.
Pentru importul de bunuri se aplică aceleași cote de TVA care se aplică în interiorul țării,
pentru vânzarea (livrarea) aceluiași bun.
Pe anumite perioade s -a prevăzut și „ cota zero ” de TVA, care este o altă formă de
exprimare „ operațiunile scutite de TVA ”, care, prin unele prevederi, au fost exprimate
prin sintagma „operațiuni supuse tva cu cota zero ”.

În practică se folosesc atât cotele cu care „se introduce ” TVA -ul în prețul de vânzare cu
amănuntul, în tariful serviciilor, în totalul unei facturi, cât ș i cotele cu care „se
extrage” TVA -ul din prețul de vânzare cu amănuntul, din tariful serviciilor, din totalul
încasărilor în numerar sau din totalul unei facturi.
Dupa mai multe m odificări (Table 1) cotele de TVA , pana astăzi sunt:
Cota standard se aplic ă asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care
nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt scutite de taxă și care nu sunt supuse cotelor
reduse, iar nivelul acesteia este:
 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decemb rie 2016;
 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de
servicii și/sau livrări de bunuri:
 livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice
conform legislației specifice, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă conform art.
292 alin. (1) lit. b);
 livrarea de produse ortopedice;
 livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
 livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor
alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii
domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor,
produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. Prin normele
metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri;
 serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât
berea:
 livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de implementare pentru:

 serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice
și botanice, târguri , expoziții și evenimente culturale, cine matografe, altele decât
cele scutite;
 livrarea de manual școlare, cărți, ziare, și reviste, cu excepția celor destinate
exclusiv sau în principal publicații;
 livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusive a terenului pe care sunt
construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a
locuinței.
O serie de operațiuni sunt scutite de taxă, astfel:
 spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea,
desfășurate de unități autorizate pentru astfe l de activități, indifferent de forma de
organizare, precum: spitale, sanatoria, centre de sănătate ruralesau urbane,
dispensare, cabinet și laboratoare medicale , centre de îngrijire medicală și de
diagnostic, baze de tratament și recupare, stații de salva re și alte unități autorizate
să desfășoare astfel de activități;
 prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și de
tehnicieni dentari;
 prestările de ingrijire și supraveghere efecuate de personal medical și paramedical,
conform ărevederilor legale aplicabile în materie;
 transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate
în acest scop, de către en tități autorizate în acest sens.

1.3.3 Persoanele impozabile

Este considerată persoană imp ozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră
independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul
acestei activități. Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor,

comercianților sau prestatoril or de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și
activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora.
În sensul prezentului titlu, activitățile economice curprind activitățile producătorilor,
comercianților sau prestatorilor de servicii , inclusive activități extractive, Agricole și
activitățile profesiilor liberale sau asimilae acestora. De asemenea constituie activitate
economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri
cu caracter de continuitate.
Situațiile în care persoane le fizice efectează livrări de bunuri immobile devin p ersoane
impozabile.
Subiecții impozabili
– persoanele fizice și juridice care importă servicii considerate ca livrări
impozabile efectuate de persoanele menționate.
– persoanel e fizice și juridice care sunt înregistrate sau trebuie să fie
înregistrate în conformitate cu prevederile art . 112;
– persoanele fizice și juridice care import ă mărfuri, cu excepția persoanelor
fizice care import ă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu
depășește limita stabilită în legea bugetului pe anul respective;

În sensul art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, cuprinde persona le impozabile
stabilite în România , independente din punct de vedere juridic și aflate în strânsă
legătură din punc t de vedere financiar, economic și organizatoric, poate opta să fie
tratat drept grup fiscal unic, cu următoarele condiții cumulative (Codul de Procedură
fiscal ă, 2020) :
 o persoană impozabilă nu poate face parte decât dintr -un singur grup fiscal;
 operațiun ea trebuie să se refere la o perioadă de cel puțin 2 ani;
 toate persoanele impozabile din grup trebuie să aplice aceeași perioadă fiscală.

Orice asociat sau partener al unei asocieri ori organizații fără personalitate juridică este
considerat persoană impo zabilă separate pentru acele activități economice care nu sunt
desfășurate în numele asocierii sau organizației respective.
1.3.4 Operațiuni impozabile

– operațiuni taxabile pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 291
– operațiuni scutite de taxă cu dr ept de deducere, pentru care nu se datorează
taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții
art. 294 -296
– operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se
datorează taxă și nu este permisă deducerea taxei d atorate sau achitate
pentru achiziții art. 292
– importuri și achiziții intracomunitare, art. 293
– operațiuni prevăzute la litera a) și c), care sunt scutite fără drept de
deducere, fiind efecutate de întreprinderile mici care aplică regimul special
de scutir e prevăzut în art. 310.
– operațiuni pentru care se aplică regimul special pentru agricultori, art. 315
1.3.5 Baza de impozitare

Baza de calcul sau de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau
serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoar ea adăugată.
Aceasta reprezintă elemenrul principal care ajută la calculul TVA -ului și este determinată
de:
– prețurile negociate între vânzător și cumpărător;
– tarifele negociate pentru prestări de servicii;
– comisionul pentru operațiunile de intermediere;
– prețurile de piață sau în lipsa acestora costurile bunurior;
– valoarea în vama la care se adaugă taxa vamală, alte taxe și accizele
datorate pentru buurile și serviciile de import.

Baza de impozitare a TVA cuprinde și următoarele:
– impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevăd altfel, exclusiv TVA;
– cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuieli de ambalare,
transport și asigurare, decontatae cumpărătorului sau clientului.
Baza de impozitare este consider ată:
 pentru livrări de bunuri și prestări de servicii din tot ceea ce constituie
contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor/prestator din
partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț;
 prețurile de achiziționare sau în lipsa acestora, prețul de cost, determinat la
momentul livrării dacă bunurile sunt mijloace fixe prețul de achiziție sau prețul de
cost de ajustează;
 suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor
de servicii.
În România baza de impozitare, pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în
interiorul acesteia, cuprinde următoarele:
 impozitele și taxele, cu excepția taxei pe valoarea adăugată;
 cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport
și asigurare, solicitate de c ătre furnizor/prestator cu mpărătorului sau
beneficiarului.

1.3.6 Perioada fiscal ă
Perioada fiscală standard este luna calendaristică. Pentru persoanele impozabile a
căror cifră de afaceri la sfârșitul anului precedent este mai mică de 100.000 EUR și nu au
efectuat achiziții intracomunitare de bunuri, perioada fiscală este trimestrul calendaristic
1.3.7 Evaluare fiscală
Declarații periodice de TVA (lunar sau trimestrial, până în a 25 -a zi a lunii
următoare) și Lista locală de vânzări și cumpărături (lunar, până în a 25 -a zi a lunii
următoare). Obligația TVA plătibilă constă în TVA -ul de ieșire, datorat la furnizarea de
bunuri și servicii efectuate, mai puțin TVA -ul de intrare din aceeași perioadă (lunar sau
trimestrial, până în ziua de 25 a lunii următoare) . TVA -ul rambursabil (când TVA -ul de
intrare este mai mare decât TVA -ul de ieșire) poate fi solicitat pentru restituire sau
reportat până la expirarea statutului de prescripție (5 ani).
În plus, persoanele impozabile care efectuează operațiuni intracomuni tare cu
bunuri sau servicii cu locul de furnizare în conformitate cu regula de bază pentru
serviciile „business to business” trebuie să depună o listă de vânzări CE (care arată
numerele de identificare TVA ale partenerilor săi de afaceri. și valoarea total ă a tuturor
ofertelor de bunuri și servicii efectuate de antreprenor) lunar în funcție de situație.
Trimiterea prin mijloace electronice este disponibilă. Toate declarațiile fiscale de mai sus
trebuie să fie întocmite pe baza informațiilor prezentate în ev idențele TVA de vânzări și
achiziții.
1.3.8 Taxare inversă
Taxa inversă se aplică pentru achizițiile intracomunitare, unde ambele părți sunt
înregistrate în scopuri de TVA. Taxa inversă locală se aplică în unele cazuri între doi
plătitori de TVA români, de exemplu:
– Porumb și culturi industriale, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zah ăr
– Anumite deșeuri și materiale reciclabile

– Lemn și materiale similare
– Emisiile de gaze și certificatele „verzi”
– Energie electrică pentru comercianți
– Terenuri și clădiri
– Investiții aur, în anumite condiții
– Telefoane mobile
– Circuite integrate cum ar fi microprocesoare și unități centrale de procesare
– Dispozitive portabile de prelucrare automată a datelor (cum ar fi laptopuri, tablete
etc.)
– Console de jocuri video
– Sistemul d e contabilitate cu numerar TVA
Sistemul este opțional pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri din anul precedent mai
mică de 470.000 EUR și pentru companiile nou înființate. Dreptul de deducere a TVA de
intrare pentru achizițiile de bunuri / servicii d e la companiile care aplică sistemul este
amânat până la efectuarea plății. (Sursa: https://accace.com/tax -guideline -for-romania/ )

CAPITOLUL 2. Deficitul bugetar în România și comparați a TVA -ului din Romania
și alte state membre ale UE

2.1 Deficitul bugetar în România

Veniturile bugetului general consolidat din TVA s -au dublat în ultimii ani, chiar
dacă în 2016 a fost scăzută cota de TVA standard cu 4 puncte procentuale, de la 24% la
20%, iar pentru alimentele de bază cota de TVA s -a modificat la 9%. Începând cu 2017,
cota standard de TVA a mai scăzut cu un punct procentual. Modificarea din 2016 s -a
văzut în încasările la buget, singurul an din 2010 încoace când încasările din TVA au
scăzut – aproape 10%, de la 57 mld. lei în 2015 la 51,7 mld. lei în 2016. În 2017, în ciuda
operării unei noi reduceri a cotei standard de TVA (de la 20% la 19%), încasările statului
din TVA au crescut cu mai bine de trei procente. Statul a încasat din TVA la nivelul
anului 2019 65 mld. lei, în creștere față de 2018 cu 9,7%, arată execuția bugetului general
consolidat, publicată de Finanțe. Estimarea Finanțelor pentru 2020 este că încasările din
TVA vor aduce bugetului de stat 72 mld. lei, o pondere de 20% în veniturile bugetare
totale.
Începând cu anul 2019 au fost modificate mai multe cote ale TVA pentru anumite servicii
și produse. Astfel, pentru serviciile de canalizare cota de TVA a scăzut la 9%, pentru
transportarea persoanelor în scopuri turistice cota de TVA a scăzut de la 19% la 5%. În
ceea ce privește serviciile de catering și restaurant, cota de TVA a scăzut la 9%, la fel și
pentru distribuirea apei pota bile și a apei pentru irigații. Cota de TVA de 5% se aplică în
acest moment pentru manuale școala re, reviste și publicații, în afară de cele publicitare.
De asemenea, serviciile hoteliere beneficiază de TVA de 5%, la fel și casele pentru care
valoarea este mai mică de 450.000 de lei, precum și casele construi te în scopuri sociale.
Cu toate acestea, ve niturile fiscale ca pondere în PIB în România rămân la un nivel cu
mult sub media europeană. În același timp, gap -ul de TVA (diferența dintre cât și -a
propus statul să încaseze din TVA și cât a încasat efectiv) este la cel mai mare nivel din
Uniunea Europe ană.

Deși impozitarea are în mod inevitabil valențe politice, procesul de aderare impune
anumite standarde de conformitate care, chiar luând în calcul posibilele derogări
tranzitorii, trebuie privite ca fiind inevitabile pe tremen lung. Realitatea dură est e că un
proces de colectare eficient este un ingredient esential pentru aderare. România face
eforturi pentru a fi în conformitate cu cerințele aderării. Totuși, este de asemenea clar că
mai sunt multe de făcut. Nu în ultimul rând pentru dezvoltarea unei a dministrații eficiente
în colectarea impozitelor. De exemplu în Parlament este în acest moment un proiect de
reducere a cotei standard de TVA de la 19% la 16%. Legea a trect în decembrie anul
trecut de Senat, însă Camera Deputaților a retrimis -o la comisii . Aplicarea legii ar fi avut
un impact bugetar de 12 mld. lei în 2020, un efort mult prea mare pentru bugetul
României deja întins la maximum însă nu există o concluzie clară legată de aceasta.
În ceea ce privește deficitul bugetar în Romînia s -au consta tat următoarele probleme
care ar putea cauza un deficit. Acestea sunt:
 există o nereusită în colectarea veniturilor cunoscute ca fiind datorate si platibile;
 administrația este slabă si se pare că lipsește o strategie coerentă pentru
îmbunătățirea situati ei;
 se pare că se manifestă apatie, confuzie și evitare pe scară largă a obligațiilor
fiscale din partea întreprinderilor, dintre care multe sunt sub control de stat;
 există dispense și derogări ad -hoc de la cerințele general aplicabile la nivel
naționa l, ce sunt în contradicție cu legislația în domeniul concurenței din UE;
 există o procedură de apel ce impiedică firmele să aibă parte de o audiere corectă
și imparț ială;
 există, totuși, premize pentru o evoluție pozitivă în viitor, dat fiind ca problem ele
existente sunt recunoscute, și unele rectificări au fost acceptate și implementate
(Sterdyniak, H., cit., p 223).

2.1.1 Performanța colectării taxei pe valoarea adăugată

Deoarece taxa pe valoarea adăugată a devenit o componentă din ce în ce mai
importantă a sistemului fiscal în majoritatea țărilor, s -a analizat din punct de vedere

cantitativ performanța colectării ei pe baza indicatorului eficiența colectării TVA, care a
fost calculat în studiul „Value Added Tax: Onward and Upward?”(2010) realizat d e Jorge
Martinez -Vazquez și Richard M. Bird pe baza formulei:

𝐸𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛ț𝑎 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡ă𝑟𝑖𝑖 𝑇𝑉𝐴 = 𝑇𝑉𝐴 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡ă/𝐶𝑜𝑡𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 𝑥 𝑃𝐼𝐵

Studiul debutează cu analiza statelor emergente România, Ungaria, Bulgaria și Polon ia
care se aseamănă din punct de vedere economic. În același timp, din dorința de a scoate
în evidență diferențele dintre țările emergente și cele dezvoltate, s -au inclus în studiu și
Marea Britanie și Germania. Autorii Jorge Martinez -Vazquez și Richard M. Bird în
studiul „Value Added Tax: Onward and Upward?” (2010) au analizat performanța
colectării taxei pe valoarea adăugată în două perioade, și anume 1990 -1998 și 2000 -2008.
Aceștia au ajuns la concluzia că principalul motiv care a condus la diferențe con siderabile
între rezultatele indicatorilor calculați îl reprezintă stadiul de dezvoltare economică a
statelor supuse analizei.
2.1.2 GAP -ul de taxă pe valoarea adăugată

Gap-ul din TVA este definit ca fiind diferența dintre obligația totală de plată a
TVA datorată bugetului și valoarea colectată efectiv la buget (Center for Social
Economic Research, Study and Reports on the VAT Gap in EU -28 Member States,
2016). Această diferență nu poate fi explicată doar pe seama evaziunii fiscale, deoarece
trebuie avu t în vedere faptul că fiecare țară are dreptul de a stabili numărul și valoarea
cotelor de impozitare reduse, precum și natura operațiunilor scutite de TVA. De-a lungul
anilor, s -au făcut numeroase studii empirice pentru a stabili concret, pe de o parte, n ivelul
veniturilor pe care statul nu le încasează iar, pe de altă parte, cauzele ce conduc la
înregistrarea acestui Gap. În studiul „The UK Tax Gap” (2010), autorul Mick Thackray
evidențiază principalele cauze de formare a Gap -ului din TVA. Acesta este de părere că
principalii factori ce conduc la diferența de valoare neîncasată sunt: scutirile; cotele
reduse; modalitățile de evitare a plății obligațiilor; tranzacții înregistrate greșit;
insolvența; evaziunea fiscală, precum evaziunea de tip carusel. Pe lân gă acești factori,
neîncasarea completă a veniturilor din TVA mai poate fi explicată și pe baza modului de

interpretare a legii, așa cum a fost situația în cazul Jaffa Cake din Marea Britanie.
Paradoxul a fost dacă Jaffa Cake este biscuite și trebuie impoz itat la cota standard de
TVA sau este o prăjitură, ceea ce ar însemna că i s -ar aplica o cotă de 0%. Un caz
asemănător ar putea fi dat ca exemplu și în România, unde mancarea de tip fast -food este
impozitată la cotă standard, pe când mâncarea din restauran te este impozitată la cotă
redusă.

2.1.2.3 Metode de calcul a Gap -ului taxei pe valoarea adăugată

Potrivit studiului Reckon (2009), există două metode utilizate în calcularea Gap –
ului de TVA, și anume: abordarea „top -down” și abordarea „bottom -up”. În cazul primei
metode, se calculează venitul total din TVA care ar trebui încasat la bugetul statului.
Acest venit are în componența sa taxa pe valoarea adăugată aplicată mai multor categorii
de consum, precum: consumul final al gospodăriilor populației și al instituțiilor fără scop
lucrativ aflate în serviciul gospodăriilor populației, consumul guvernamental, consumul
intermediar și formarea brută de capital fix. Cea mai importantă categorie de consum, din
punct de vedere al ponderii în consumul final total , conform Prague Economic Paper,
„Determinants of VAT GAP in EU” (2014), este consumul final al gospodăriilor
populației.
După calcularea obligației totale de plată de TVA, se calculează nivelul gap -ului potrivit
formulei: 𝐺𝑎𝑝 𝑇𝑉𝐴 = 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑇𝑉𝐴 𝑑𝑒 î𝑛𝑐𝑎𝑠𝑎𝑡 − 𝑇𝑉𝐴 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡ă
Cea de -a doua metodă constă în estimarea componentelor gap -ului de TVA. Se vor
estima veniturile din TVA declarate incorect, cât și veniturile declarate dar necolectate.
Această metodă de calculare a gap -ului este greoaie, deoarece estimările care vizează
volumul evaziunii fiscale sunt greu de făcut. Cea mai folosită abordare de calcul a
nivelului neîncasat de taxă pe valoarea adăugată este „top -down”.

2.2 Comparația TVA în România și alte state membre ale U E

Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă pentru prima dată de un economist
francez pe nume Maurice Laure în anul 19543 . În perioada 1960, TVA -ul a fost

recunoscut de tot mai multe țări, care ulterior l -au adoptat, iar în prezent, numărul țărilor
la nivel global care au adoptat acest impozit indirect depășește 130. În ceea ce privește
Uniunea Europeană, conform autorilor Jorge Martinez -Vazquez și Richard M. Bird în
articolul „Value Added Tax: Onward and Upward?”(2010), toate țările membre au
adoptat d eja taxa pe valoarea adăugată, urmărind două obiective majore: eliminarea
impunerii în cascadă (înlocuirea impozitului pe circulația mărfurilor), dar și îm bunătățirea
sistemului fiscal. În figura 2 este reprezentată evoluția taxei pe valoare adăugată la ni vel
global. Astfel se poate observa cu usurință faptul că în anul 1960 numărul țărilor care au
adoptat -o era infim, crescând în ritm alert și depășind 130 de țări în perioada 2008.
Figura 2 Evoluția numărului de țări care au adoptat TVA (Sursa: Jorge Mart inez-Vasquez,
Richard M. Bird, Value Added Tax : Onward and Upward?, 2011 )
Această creștere se datorează faptului că pentru țările emergente taxa pe valoarea
adăugată reprezintă cea mai mare, cea mai rapidă și cea mai eficientă sursă de procurare a
venitur ilor fiscale, deoarece acestea sunt colectate într -un mod neutru și transparent.
Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană în 2016 („Taxation trends in the
European Union Data for the EU Member States, Iceland and Norway”) , după criza
economică d in 2008, rata implicită a impozitării consumului a fost în creștere la nivelul
Uniunii Europene, lucru ce evidențiază afinitatea statului pentru sistemul indirect de
taxare ( Keen și Lockwood, 2007).
Pentru a face o comparație între statele membre UE cât m ai precisă în ceea ce
privește TVA -ul, economiștii au găsit anumite studii sau mijloace prin care să ajungă la

anumite diferețe în acest context – studiu Deloitte – Raport anual de cercetare și
dezvoltare . Deloitte" este brand -ul sub care zeci de mii de sp ecialisti din firme
independente din intrega lume colaboreaza pentru a oferi servicii clientilor in urmatoarele
domenii – audit, consultanta, consultanta financiara, managementul riscului si taxe.
Aceste firme sunt firmele membre Deloitte Touche Tohmatsu L imited (“DTTL”), o
companie cu raspundere limitata din Marea Britanie.
Fiecare firma membra ofera servicii intr -o anumita zona geografica si este supusa
legislatiei si reglementarilor profesionale din tara/tarile respective. Fiecare firma membra
DTTL este structurata in mod diferit conform legislatiei national e, reglementarilor,
cutumelor și altor factori, si poate furniza servicii in zonele de activitate prin intermediul
sucursalelor, filialelor si/sau altor entitati. Exista firme membre care nu ofera toat a gama
de servicii, si este posibil ca anumite servicii sa nu fie disponibile clientilor conform
regulilor si reglementarilor contabile.
DTTL si firmele membre sunt entitati juridice separate si independente, prin urmare
acestea nu au nicio obligatie fata de celelalte firme membre. DTTL si firmele membre nu
isi asuma responsabilitatea fata de actele sau omisiunile celorlaltor firme membre. DTTL
(denumit si "Deloitte Global") nu ofera servicii clientilor.
În România, serviciile sunt prestate sau su sținute de către Deloitte Audit SRL, Deloitte
Tax SRL, Deloitte Consultanta SRL, Deloitte Fiscal Representative SRL, Deloitte
Tehnologie SRL, Deloitte GES Support Services SRL și Deloitte Shared Services SRL.
Deloitte este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale de pe piața din
România și prestează, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, servicii de
consultanță fiscală, servicii juridice, servicii de consultanță și consultanță financiară,
servicii de managementul risculu i, soluții de servicii externalizate și consultanță în
tehnologie și alte servicii adiacente prin intermediul a peste 1700 profesioniști.
Diferențele de cote de TVA la fiecare stat membru UE sunt prezentate și pot fi
observate în Table 2. Conform studiul ui Deloitte toate statele membre ale UE aplică un
filtru pentru acordarea codului de TVA. Este o procedură binevenită în condițiile în care
TVA este taxa cea mai expusă fraudei. Totuși, România se remarcă printr -o birocrație

mai mare, probabil și pentru că abordarea s -a schimbat drastic în 2015, când s -a trecut de
la o formalitate (o bifă în formularul de înregistrare fiscală) la o procedură foarte
complicată (formularul 088). Deși unele probleme au fost ameliorate, iar de la începutul
lui 2017 s -a renunțat la celebrul formular 088, problema de fond nu s -a schimbat decisiv.
În practică, multe societăți se confruntă în continuare cu birocrația care reprezintă o
barieră pentru inițierea și derularea afacerilor. Însă abordarea mai restrictivă a
autorităților ro mâne ar putea fi explicabilă având în vedere că diferența dintre suma
potențială de colectat din TVA și cea încasată efectiv (GAP) este cel mai mare din UE, de
aproape 40%.
Scopul studiului Deloitte pe această temă conform unor întrebări dintr -un chestion ar a
fost să analizeze comparativ procedurile din cât mai multe state UE – având în vedere că
toate se supun acelorași principii și directive în materie de TVA europene – pentru a
vedea unde se plasează România. S -a constatat că cerințele de la noi se regă sesc și în alte
state. Însă niciunul dintre cele care au răspuns chestionarului nu le aplică pe toate. De
exemplu, practicile cele mai apropiate de cea din România sunt în Germania, Slovacia și
Cehia. S -a considerat importantă comparația pentru că o astfel de procedură poate
reprezenta un dezavantaj atunci când investitorii iau o decizie de business, chiar dacă
România are a tuuri foarte mari în alte zone.
În cadrul studiului au fost adresate 16 întrebări și au răspuns solicitării noastre 12 state
membre car e au făcut și comentarii pe marginea acestora.
Pe lângă aceasta s -a observat că majoritatea statelor nu tratează atât de drastic procedura
de înregistrare în scopuri de TVA și pun accent mai mare pe verificările ulterioare pentru
a depista eventuala existe nță a fraudelor. Ideea de la care se pleacă este că, deși procedura
este relevantă din perspectiva combaterii evaziunii fiscale, nu trebuie să devină un
obstacol pentru intrarea pe piață a unor business -uri care au potential să aducă valoare
adăugată în ec onomie .
Următoarele au fost concluziile la studiul Deloitte:

În toate statele care au răspuns chestionarului procedura este considerată simplă/directă,
cu excepția României și a Cehiei .
– În România se solicită cele mai multe documente (inclusiv după
elimina rea formularului 088). Pe locurile următoare se plase ază Germania,
Cehia și Slovacia.
– În 9 state, autoritățile fiscale pot solicita adițional documente față de cele
prevăzute, dar nu există o listă similară cu cea din România, solicitările
fiind punctuale , de regulă în funcție de profilul/activitatea societății .
– În 4 din 13 state (Estonia, Bulgaria, Italia și Croația), autoritățile fiscale
nu solicită alte documente în afară de cele prevăzute de legislație.
– Procedurile cel mai simplu de parcurs sunt în O landa, Austria și Italia .
– Scorul pentru evaluarea cererii nu este disponibil în niciun stat (în cazul
unora nu există un scor) .
– Refuzul de înregistrare are loc în majoritatea statelor doar dacă există
dovezi că au fost furnizate informații false, compania nu există sau
reprezentanții acesteia nu pot fi contactați .
– Procedura interviului cu autoritățile fiscale, după depunerea cererii de
înregistrare, există în 3 state (România, Cehia și Slovacia) .
– În celelalte 10 state, autoritățile fiscale pot face contro l inopinat la sediul
entității care a solicitat înregistrarea, dar numai în măsura în care nu pot
contacta reprezentații acesteia sau au suspiciuni/dovezi că societatea nu
există .
– În unele state, Olanda fiind exemplu de bună practică în acest sens,
proced ura se desfășoară în paralel cu înregistrarea la Registrul Comerțului
care transmite electronic documentele către autoritățile fiscale. Prin

urmare, contribuabilii nu trebuie să efectueze un demers separat pentru
obținerea codului de TVA.
In concluzie Româ nia atrage atenția prin randamentul scăzut al TVA. Deși cota
de TVA este unică, randamentul acestui impozit, privit sub raportul ponderii în PIB este
mai mic cu 1 -2 puncte procentuale, comparative cu cel existent în țări ca Franța, Grecia și
Olanda care au cote TVA standard egale sau apropiate de cota din România și, în plus,
practică și cote reduse. Explicația este evaziunea fiscală și derogările de la regimul TVA.
Tabel 2 Cote de aplicare în fiecare stat membru din UE

Stat membru Cod de
țară Cota standar d Cota redusă Cota foarte
redusă Cota de tip
,,parking’’
Luxemburg LU 17 8 3 14
Malta MT 18 5 / 7 – –
Cipru CY 19 5 / 9 – –
Germania DE 19 7 – –
Rom ânia RO 19 5 / 9 – –
Austria AT 20 10 / 13 – 13
Bulgaria BG 20 9 – –
Estonia EE 20 9 – –
Franța FR 20 5,5/ 10 2,1 –
Slovacia SK 20 10 – –
Regatul Unit UK 20 5 – –
Belgia BE 21 6 / 12 – 12
Cehia CZ 21 10/ 15 – –
Spania ES 21 10 4 –
Lituania LT 21 5 / 9 – –
Letonia LV 21 12 / 5 – –
Olanda NL 21 9 – –
Italia IT 22 5 / 10 4 –
Slovenia SI 22 9,5 – –
Irlanda IE 23 9 / 13,5 4,8 13,5
Polonia PL 23 5 / 8 – –
Portugalia PT 23 6/ 13 – –
Grecia EL 24 6 / 13 – –
Finlanda FI 24 10/ 14 – –
Danemarca DK 25 – – –
Croa ția HR 25 5 / 13 – –
Suedia SE 25 6 / 12 – –
Ungaria HU 27 5 / 18 – –

Sursa: https://europa.eu/youreurope/business/taxation/vat/vat -rules -rates/index_ro.htm
TAXUD, VAT Rates Applied in the Member States of the European Union: Situation of 1 st
January 2017.

În tabelul de mai sus, am enumerat statele membre UE în ordine decrescătoare a cotei
standard, de semenea am explicat și pen tru ce se aplică celelalte co te care se găsesc în
frazele de mai jos :
Așasdar, după cum se vede c ota standard aplicată acestor state este cuprinsă între 18% și
27%, cea mai m are fiind aplicată în Ungaria și anume 27%, urmată de o cotă comună de
25% care este aplicată în 3 țări ale Uni unii Europene (și nu numai) : Croația, Danemarca
și Suedia.
Ungaria – cota standard 27% (din ianuarie 2012); cota redusă la 18% pentru produse
alimentare și hoteluri; 5% pentru cărți, produse farmaceutice și servicii medicale.
Suedia – cota standard 25% (din iulie 2011); cota redusă la 12% pentru produse
alimentare; 6% pentru cărți.
Croația – cota standard 25% (din martie 2012); cota redusă 13%în hoteluri și ziare.
Grecia – cota standard 24% (din iulie 2012); cota redusă la 13% la produse alimentare,
produse fa rmaceutice, servicii medicale, evenimente culturale, de divertisment și
sportive; 6,5% (din ianuarie 2011) la cărți, ziare și hoteluri.
Finlanda – cota standard 24% (din ianuarie 2013); cota redusă la 13% la produse
alimentare și in restaurante; 10% pentru cărți, produse farmaceutice, transport de
pasageri, ziare, evenimente culturale, sportive și de divertisment, hoteluri.
Portugalia – cota standard 23% (din ianuarie 2011); cota redusă la 13% pentru material
agricole și produse alimentare; cota redusă la 6% alte alimente, cărți, produse
farmaceutice, servicii medicale, ziare, hoteluri, transport de pasageri.
Irlanda – cota standard (23% din octombrie 2013); cota redusă 13,5% pentru serviciile
medicale; 9% pentru ziare, evenimente culturale, de divertisment și sportive, restaurant,
hoteluri.

Polonia – cota standard 23% (din ianuarie 2011); cota redusă la 8% pentru produse
farmaceutice, servicii medicale, transport de pasageri, ziare, hoteluri, restaurante,
evenimente culturale și de divertisment; 5% la produse al imentare.
Slovenia – cota standard 22% (din iulie 2013); cota redusă la 9,5% la produse alimentare,
cărți, produse farmaceutice, servicii medicale, ziare, evenimente sportice, culturale și de
divertisment, hoteluri.
Italia – cota standard 22% (din octombrie 2013); cota redusă la 10% pentru produse
farmaceutice, transport de pasageri, evenimente culturale și de divertisment, hoteluri,
restaurante; 5% la produse alimentare, servicii medicale, cărți și e -books.
Belgia – cota standard 21% (din ianuarie 1996); cota redusă 12% în restaurant și 6% la
produse alimentare, cărți,apă, produse farmaceutice, servicii medicale, ziare, evenimente
cultural și divertisment, hoteluri.
Cehia – cota standard 21% (din ianuarie 2013); cota re dusă la 15% la produse alimentare,
servicii medicale si farmaceutice, transport de pasageri, ziare, evenimente culturae, de
divertisment și sportive.
Letonia – cota standard 21% (din iulie 2012); cota redusă 12% (din nianuarie 2011) la
cărți, produse farmac eutice, servicii medicale, hoteluri.
Lituania – cota standard 21% (din septembrie 2009); cota redusă la 9% pentru cărți; la 5%
la produse farmaceutice și servicii medicale.
Olanda – cota standard 21% (din octombrie 2012); cota redusă la 9% pentru produse
alimentare, cărți, produse farmaceutice, servicii medicale, transport de pasageri,
evenimente culturale, sportive și de divertisment, hoteluri, cazare.
Span ia- cota standard 21% (din septe mbrie 2012); cota redusă la 10% pentru servicii
medicale, produse farma ceutice, transport de pasageri, evenimente sportice, culturale și
de divertisment; 4% pentru produse alimentare, ziare.
Slovacia – cota standard 20% (din ianuarie 2011); cota redusă la 10% pentru cărți, produse
alimentare și farmaceutice, servicii medicale, evenimente culturale.

Marea Britanie – cota standard20 (din ianuarie 2011); cota redusă la 5% pentru renovări
rezidențiale; 0% pentru alimente, cărți, produse farmaceutice, servicii medicale, transport
de pasageri, îmbrăcăminte de copii.
Franța – cota stand ard 20% (din inuarie 2014); cota redusă la 10 % pentru transport de
pasageri, evenimente culturale, sportive și de divertisment, hoteluri cazare, restaurante;
5,5% la servicii medicale, produse alimentare, cărți, cărți electronice; 2,1% la ziare și
produse farmaceutice.
Danemarca – cota standard 20% (din ianuarie 1992).
Estonia – cota standard 20% (din iulie 2009); cota redusă 9% pentru cărți, produse
farmaceutice, serviciii medicale, hoteluri.
Bulgaria – cota standard 20% (din ianuarie1999); cota redusă 9% în hoteluri.
Austria ocupă următorul loc cu aceeași cotă ca și ultimele 6 țări enumerate mai sus și
anume o cotă standard de 20% (din ianuarie1984); cota redusă aplicată este de 10% la
produse alimentare, cărți, produse farmaceutice, transport de pasageri, z iare, evenimente
cultural și divertisment, hoteuri.
Cipru – cota standard 19% (din ianuarie 2014); cota redusă la 9% în hoteluri și restaurant;
5% pentru produse alimentare, cărți, produse farmaceutice, servicii medicale, transport de
pasageri, ziare, eveni mente cultural, de divertisment și sportive.
Germania – cota standard 19% (din ianuarie 2007); cota redusă la 4% pentru produse
alimentare, cărți, servicii medicale, transport de pasageri, ziare, evenimente culturale și
de divertisment, ho Malta – cota stand ard 18% (din ianuarie 2004); cota redusă la 7%
pentru hoteluri; la 5% pentru cărți, servicii medicale, ziare, evenimente culturale, e –
books; 0% pentru produse alimentare și farmaceutice.
Luxemburg – cota standard 17% (din ianuarie 2015); cota redusă 14% pen tru vinuri,
combustibil și publicitate; 8% pentru biciclete și servicii domestice; 3% la produse
alimentare, cărți, produse farmaceutice, servicii medicale, transport de pasageri, ziare,
evenimente culturale, sportive și de divertisment, hoteluri, restaura nte, cărți și e -books.

România – cota standard 19% (din ianuarie 2017); cota redusă la 9% pentru hoteluri,
alimente, restaurante și catering și furnizarea de a pă; 5% pentru cinematografe, muz ee,
livrările de cărți, manuale, ziare și reviste, cotă care se ap lică și evenimente lor sportive și
culturale.

CAPITOLUL 3. Analiza TVA în România

În studiul de caz al acestei lucrări de disertație am analizat taxa pe valoare
adăugată în România. Am efectuat calcule asupra acestei taxe cu ajutorul date lor extrase
de pe site -ul official Eurostat.
Acest studiu de caz cuprinde analiza evoluției încasărilor din TVA în milioane
euro pe perioada 2009 -2018, evoluție a încasări lor la bugetul de stat cu ajutorul indicilor
cu bază fixă și bază în lanț, după acee a în cel de -al doilea subcapitol am prezentat cu
calcule proprii evoluția indicatorilor structurali privind TVA -ul după cum urmează:
situația acestei taxe ca pondere în: PIB, în total venituri și î n totalul impozitelor indirecte.
Subcapitolele 1 și 2 sunt analizate cu date înregistrate î n EU28, EU15, NMS13 și
România. Al treilea subcapitol cuprinde explicații despre evaziunea fiscală și anum e
analiza evoluției a veniturilor din TVA, pierderi din venituri și p ierderi din venituri % din
totalul veniturilor, ia r în ultima parte este analizată declarația 300 de la firma SC IMP RO
IND CO SA, Bistrița pe parcursul anului 2019, având ca obiectiv diferențe între TVA de
plată și TVA d e recuperat de -a lungul anului și anume calcularea T VA de plată și TVA
de recuperat.

3.1 Venituri din TVA (milioane EURO )

3.1.1 Evoluția încasărilor din TVA în România (milioane EURO)

Execuția bugetului constă în ansamblul operațiunilor legate de încasarea
veniturilor si efectuarea propriu -zisa a cheltuielilor, antrenând un număr mare de
participanți: agențiile guvernamentale, i nstituțiile financiare, aparatul fiscal, etc. În
practică se constată o diferențiere a execuției veniturilor de cea a cheltuielilor bugetare,
fiecare utilizând instrumente și procedee specifice. Pentru execuția veniturilor s e parcurg
următoarele etape: – așezarea, adică identificarea materiei impozabile și evaluarea

acesteia; – lichidarea, prin care se stabilește cuantumul impozitelor datorate de fiecare
contribuabil în raport cu materia impozabilă deținută și cotele legate d e impunere; –
emiterea titlului de percepere, adică înscrierea cuantumului impozitului într -un act ori
dispoziție prin care se autorizează încasarea î n contul bugetului – perceperea ori încasarea
efectivă a veniturilor bugetare, etapa care include și urmăr irea ce intervine atunci când
contribuabilii nu își achită la termen obligațiile față de buget; Primele 3 etape sunt de
natură administrativă și se realizează de către o rganele fiscale de specialitate, iar ultimele
de către serviciul Trezorerie. Închiderea exercițiului bugetar și aprobarea contului de
execuție bugetară e ste etapa u rmătoare încasării veniturilor ș i efectuării cheltuielilor
bugetare și se concretizează în întocmirea documentelor de închidere a exercițiului
bugetar.
Tabel 3 Evoluția încasărilor din TVA î n România (milioane Euro)

Timp 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Romania 11036,3 7852,3 9493,9 11411,5 11003,1 11709,6 11496,3 12939,2 10968,4 11650,4 12889,9

Fig. 3 Evoluția încasărilor din TVA în România (milioane Euro) ; (date de pe Eurostat) ;
În grafic se observă o evoluție a TVA -ului destul de oscilantă. Cea mai mare
valoare s -a înregistrat în anul 2015, iar cea mai mică în anul 2009, când criza financiară
și-a pus amprentele peste acest impozit, începând cu ult imul trimestru al anului 2008.
Criza financiară s -a propagat rapid și în România, în contextul unei economii mondiale
tot mai globalizate și în mod specific, al economiei românești puternic integrate în
economia UE, astfel încât orice șoc negativ extern s -a propagat rapid și la nivel intern.
3.1.2 Analiza evoluției înc asărilor din TVA în România și agregate le UE

Pentru a observa mai exact situația înacasărilor din TVA la bugetul de stat am ales
să reprezint aceste date în comparație cu media țărilor din UE 28, UE15 și cele care au
aderat după anul 2004 în UE (NMS13) , unde se încadre ază și România.

Tabel 4 Evoluț ia încasărilor din TVA în România și agregatele UE (milioane Euro)

Timp 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
EU28 28,055 30,882 32,471 33,191 33,617 35,003 37,030 37,454 38,873 40,549
EU15 47,701 52,440 54,99 4 56,340 57,068 59,470 62,913 63,639 65,547 67,983
NMS13 5,388 6,007 6,484 6,413 6,558 6,771 7,164 7,235 8,096 8,894
România 7,852 9,494 11,412 11,003 11,710 11,496 12,939 10,968 11,651 12,890
Fig. 4 Evoluția încas ărilor din TVA în România și ag regat e (milioane Euro) ; (date de pe
Eurostat) ;

În grafic se observă că la fiecare dintre agregate și România, valorile sunt
constante (evoluția) de la un an la altul, evidentă fiind evoluția agregatelor UE. Atât
EU28, EU15 , NMS13, prezintă o evoluție a î ncasăril or cu trenduri ascendente .
România însă, cunoaște și o „răsturnare de situație”, în anul 2015 cu o valoare
maximă 12,939 mil. EURO, valoarea scăzând mai apoi în anul 2016 la 10,968 mil.
EURO . La România trendul fiind unul puțin oscilant, în comparație cu agregatele UE.

În graficele care urmează am vrut să evidențiez evoluția încasărilor, de la un an la altul,
cât și față de anul de bază 2009.
Fig. 5 Indici cu bază fixă în România ; (calcule proprii) ;
Indicatorii cu bază fixă analizați asupra României ne arată evoluția încasărilor anuale din
TVA raportate la anul de bază, la anul 2009.
Se observă că acești indicatori sunt relat iv constanți. În anul 2011 valorile capătă o formă
oscilantă , continuând cu aceeași formă până în anul 2018.
Cea mai mare creștere înregistrându -se in ultimul an analizat și anume 1,64 în 2018, iar
cea mai mică în anul 2009, 2010 de 1,21.

Fig. 6 Indic i cu bază în lanț în România ; (calcule proprii) ;
Analiza indicatorilor cu bază în lanț indică evoluția stuației în ceea ce privesc
încasările din taxa pe valoare adăugată de la un an la altul.
Anii 2012, 2014 respectiv 2016 înregistrează încasări mai mici f ață de anii
precedenți. Cele mai mari creșteri au avut loc în anii 2010 și 2011, iar cea mai mica
valoare în anul 2016.
3.2 Analiza indicatorilor structurali privind TVA

Rolul indicatorilor structurali este de a permite evaluarea obiectivă a progresulu i
făcut pentru respectarea obiectivelor stabilite. Acești indicatori sunt importanți pentru
evaluarea progresului realizat în atingerea obiectivelor de la un an la altul. În acest
subcapitol sunt prezentați următorii indicatori: ponderea TVA în PIB, pondere a în
venituri totale și ponderea în totalul impozitelor indirecte. Indicatorii sunt prezentați în
cadrul unei analize comparative cu celelalte state din UE.

3.2.1 Ponderea TVA România și agregate în PIB

PIB este un indicator macroeconomic care reflect ă suma valorii de piață a tuturor
mărfurilor și serviciilor destina te consumului final, iar în cee a ce urmează am prezentat
cât la % din valoarea PIB are TVA în EU28, EU15, NMS13 și România.
Tabel 5 Ponderea TVA România și agregate în PIB

Timp 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
EU28 6.4 6.7 6.9 6.9 6.9 7.0 7.0 7.0 7.1 7.1
EU15 6.3 6.6 6.8 6.8 6.8 6.9 6.9 6.9 7.0 7.0
NMS13 7.7 7.9 8.0 8.1 8.2 8.3 8.4 8.3 8.4 8.6
Romania 6.3 7.6 8.6 8.3 8.1 7.6 8.1 6.4 6.2 6.4

Fig. 7 Ponderea TVA din Româ nia, EU28 , EU15, NMS13 și România în PIB ; (date de pe
Eurostat) ;

În graficul de mai sus se poate observa următoarea comparație: la România
evoluția de -a lungul anilor este una oscilantă chiar un stil imprecis sau dezordonat în
comparație cu agregatele UE, unde evoluția pare a fi una relativ constantă, lucru care se
explică în primul rând prin criza economică din perioada anilor 2008 -2009, ani în care
TVA -ul ca pondere în PIB este foarte redus, urmând ca mai târziu situația să fie
schimbată radical atingându -se cele mai înalte sau maxime cote în anul 2011. În anii
următori TVA -ul ca pondere în PIB cunoaște o altă scădere în anul 2016 , lucrul care cel
mai probabil s -a manifestat, în special prin scăderea cotei standard a TVA -ului de la 24
%, unde încasările la bugetul de stat era mult mai complex la 20 % când încasările sc ad,
iar în 2017 la 19 %.
Țin să precizez că dintre agregatele UE, cea mai mare valoare se înregistrează la
NMS13 în anul 2018 cu o valoare de 8,6 %, iar cea mai mică valoare de 6,3 % în
Român ia și EU15, î n anul 2009, chiar în timpul cri zei financiare.
3.2.2 Ponderea TVA România și agregate în veniturile totale

Analiza TVA ca pondere în total venituri din EU28, EU15, NMS13 și România.
Tabel 6 Ponderea TVA România și agregate în venituri totale

Timp 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
EU28 16,66 17,58 17,74 17,49 17,72 17,53 17,70 17,63 17,69 17,80
EU15 16,22 17,11 17,25 17,05 16,94 17,08 17,27 17,23 17,22 17,30
NMS13 23,09 24,14 24,62 23,78 23,84 23,90 23,69 23,09 23,67 23,48
România 24,29 27,99 30,64 29,82 29,85 27,82 28,82 24,26 24,10 23,80

Fig. 8 Ponderea TVA din veniturile totale în România, UE28, UE15 și NMS13 ; (date de pe
Eurostat)
Din grafic se poate observa că ponderea cea mai mare a României este în anul
2011 de 30,64% încasări din TVA din total venituri, iar cea mai mică valoare se
înregistrează în anul 2018. În comparație cu agregatele UE, România în ceea ce privește
încasările din TVA la bugetul de stat, prezintă o evol uție tot oscilantă . Însă c ele 3
agregate prezintă un trend relativ constant, cu valori ap ropiate, valoarea cea mai mare
dintre acestea g ăsindu -se la NMS13, în anul 2011.
3.2.3 Ponderea TVA România și agregat e în totalul impozitelor indirecte

Printre impozitele indirecte se numără taxa pe valoarea adăugată (TVA) și
accizele la tutun, alcool ș i energie. Sistemul comun de TVA s e aplică, în general,
bunurilor. Activitățile legislative ale UE vizează coordonarea și armo nizarea legislației
privind TVA. Mai jos, am reprezentat grafic ponderea TVA în impozitele indirecte și am
descris ce efecte are T VA asupra totalului din acestea.

Tabel 7 Ponderea TVA în România și UE în totalul inpozitelor indirecte

Timp 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
EU28 51,30 52,58 52,76 51,90 51,79 51,84 52,25 52,43 52,84 53,19
EU15 50,71 52,14 52,28 51,45 51,31 51,32 51,83 52,05 52,32 52,59
NMS13 58,15 57,44 57,98 56,91 57,18 57,65 56,93 56,59 58,28 59,15
România 61,33 63,79 66,21 62,84 63,93 59,96 60,58 56,74 60,11 59,84

Fig. 9 Ponderea TVA în România, UE28, UE15, NMS13 din totalul impozitelor indir ecte; (date
de pe Eurostat);
Așa cum am precizat în capitolele de teorie TVA -ul este o taxă indirectă pe
consum plătită de agenții economici, suportată de populație, aplicată pe lanțul economic
de la producător la consumatorul final , având un aport foarte mare în impozitele indi recte,
fiind una dintre cele mai importante taxe colectate de bugetele de stat.

Din grafic se observă că Ro mânia are cele mai mari incasări din TVA în raport cu
impozitele indirecte (66,21%) , în anul 2011. Cele mai puține încasări TVA în impozite
indirect e se înregistrează în anul 2016 – 56,74% . O posibilă afectare a acestui trend este
că în 2016, când s -a înregistrat valoarea minimă de TVA din total venituri, a fost datorată
scăderii cotei de la 24 % la 20 %, lucru care s -a resimțit la vremea aceea. Agreg atele UE
prezintă trenduri relativ constante, NMS13 depășind EU28 și EU15, c u 1, până la maxim
2 procente.
3.3 Analiza evaziunii fiscale în România

În conformitate cu un raport al Comisiei Europene România pierde anual peste 6
miliarde de euro din cauza diferenței de TVA , cauza principală ar fi evaziunea fiscală.
Evaziunea fiscală este de două tipuri: legală și ilegală
Evaziunea fiscală legală este posibilă atunci când legea este incompletă sau
evazivă și are loc atunci când o parte din veniturile sau av erea unor persoane reprezintă o
sursă de impozitare.
Evaziunea fiscală ilegală reprezintă sustragerea de la obiectivul de impozitare, (de
la plata impozitului și a taxelor), prin diferite mijloace, cum ar fi subevaluarea sumei
impozabile.
În literatura de specialitate, există numeroase forme de evaziune fiscală:
1. Evaziunea fiscală pe termen lung – un agent economic bun plătitor de taxe, (și -a
câștigat reputația ca fiind bun plătitor de taxe), stopează plata acestora
transferându -și profitul în altă țară, declarându -și în același timp falimentul.
2. Evaziunea fiscală pe termen scurt – O întreprindere/companie nou fondată emite o
cerere de rambursare a TVA -ului, iar după restituirea sumei aceasta încetează să
funcționeze, agentul economic încetându -și activită țile, deci dispare.
3. Sindromul PHOENIX – O campanie plătitoare de TVA declară falimentul,
managerul acestuia deschide o altă companie, (nou fondată).

4. Sindromul multiplelor companii – Printre multiplele companii înregistrate, una
este fantomă – de sacrificiu , exemplu: societatea fantomă emite facturi fictive la o
altă societate din lanț, având actvitate. Cum detecteză organul de control că îi
fantoma? ANAF -ul are o bază de date, are loc un control încrucișat și pe baza
rapoartelor de la un organ la altul.
5. Operațiuni nesemnificative – Înregistrarea repetată de facturi, rapoarte false și
documente de plată datate fals.
În general este dificil să se determine toate modurile de evaziune fiscală, cel mai
frecvent domeniu în care se depistează aceste mijloace de e vaziune fiind activitatea
fiscală, de exemplu:
1. Emiterea de documente fictive/false
2. Emiterea de acte contabile false
3. Nedeclararea impozitului
4. Declararea unui venit mai mic decât cel real
5. Emiterea de registre contabile duble, registre reale și fictive
6. Diminu area taxei impozabile datorită scăderii cifrei de afaceri prin înregistrarea
cheltuielilor fictive
7. Vânzări fără factură/bon, respectiv emiterea de facturi fictive care ascund
operațiunile reale
Un alt mijloc/metodă de efectuare a evaziunii fiscale pentru a genția naționlă de
administrare fiscală (ANAF) este bilanțul fals ca un acord între manager și contabilul șef,
contabilul fiind unicul responsabil de faptă.
Conform rapoartelor de la Comisia European ă, TVA -ul neîncasat reprezintă
pierdere de 6,13 miliarde EUR pentru bugetul României pe 2016. La nivelul UE, TVA -ul
neîncasat a fost de 147,1 miliarde Euro, ceea ce reprezintă un decalaj de TVA de 12,3%.
Toate cele 6 țări din Europa Centrală și de Est (CEE), și anume Republica Cehă,
Ungaria, Polonia, România și Slovacia au continuat să se confrunte cu mari lacune de
TVA, care variază între 7% în Estonia și 35,88% în România. În celelalte țări CEE,
diferența de TVA a fost de 13,33 în Ungaria, 14,19% în Republica Cehă, 20,80% în
Polonia și 25,68% în Slovacia. Anual , Comisia Europeană monitorizează deficitul de

colectare a TVA („decalajul TVA”) înregistrată de statele membre ale UE, care este
calculată ca diferența dintre obligația de TVA și valoarea TVA colectată efectiv.
Cel mai recent studiu al Comisiei Europene analizează decalajul TVA din 2016.
În 2016, din toate statele membre ale UE, România s -a clasat pe ultimul loc în
ceea ce privește colectarea TVA, cu un decalaj de TVA de 35,88%. Faptul că diferența de
TVA din 2016 pentru România este mai mare decât cea d in 2015 privind, în timp ce
majoritatea statelor membre au înregistrat scăderi ale aceluiași indicator, Bulgaria a
înregistrat cea mai mare scădere. Conform studiului Comisiei Europene, în ciuda faptului
că Rata TVA standard a României a scăzut în 2016 de la 24% la 20%, nerespectarea TVA
românească a crescut, contribuind negativ la decalajul TVA.În ultimii ani, unele teritorii
ale UE au adoptat diverse reforme ale administrației fiscale și upgrade -uri, cum ar fi
raportarea în timp real, facturarea electroni că obligatorie sau SAFT, ceea ce a dus la
reducerea lacunelor TVA -ului.
În tabelul de mai jos am analizat pe perioada anilor 2013 -2018 următoarele:
veniturile din TVA, taxa pe valoare adăugată din impozite totale (VTTL), componența
impozitului pe valoare a dăugată obligații fiscale totale și evaziunea fiscală (milioane
RON).
Tabel 8 VAT GAP România

Timp 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Venituri din TVA
(mil. RON ) 51.745 51.086 57.520 49.253 53.229 59.990
Pierderi din venituri
(mil. RON ) 31.780 34.742 30.631 27.844 29.299 –
Pierderi din venituri
% din Total Venituri
(TVA) 38% 40% 35% 36% 36% 32%
Sursa ta bel (https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/ta xation/files/vat -gap-full-report –
2019_en.pdf ).

Fig. 10 VAT GAP România

În graficul de mai sus, se poate observa, nu chiar constant, cum cu cat veniturile
de TVA cresc, cu atat pierderile din venituri cresc și ele. A cestea fiind direct
propor ționale în unele cazuri, aceasta explicându -se probabil prin faptul că cu cât
statul Român ar produce mai mult prin procurarea de venituri, pe de altă parte pierde
mai mult. Lucru care este evidențiat tocmai prin evaziunea fiscală care se explică
astfel : Evaziunea fiscală a fost tolerată politic, evitată. În prezent, ar trebui luate
măsuri la cel puțin două direcții economice ascunse: evaziunea fiscală în scopul
obținerii unui buget public orientat către co ncurență, cooperare, investiții, creștere
economică, transp arență, onestitate și munca subterană, adică „la negru”.

Sursa (https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/vat -gap-full-report -2019_en.pdf )

În ianuarie 2017, România și -a redus rata standard de la 20% la 19%. Această
modificare a avut un impact substantial asupra ratei efective care a scăzut la 12,7%.
În 2018 evaziunea fiscală din TVA a scăzut cu 3 % față de anul 2017. Deci, de la
35% la 32%.
Conform sursei Eurostat ponderea evaziunii fiscale a României din totalul
impozitelor este cea mai mare.
3.4 Studiu de caz privind aspectele fiscale și contabile privind TVA la S.C. IMP
Romania Industrial CO SA

Studiul de caz asupra TVA de la firma SC IMP RO IND CO SA va prezenta
fiscalitatea și contabilitatea TVA -ului, ce va avea ca principală bază modalitatea de calcul
a taxei pe valoare adăugată, dar și înregistrările contabile care au loc în astfel de caz.
Studiu realizat vizează în mod sp ecial partea fiscală aferentă acestui tip de impozit
(declarația 300 din capitolul Anexe ), apoi partea contabilă care va reflecta într -un mod

cât mai elocvent operațiunile contabile cele mai frecvente (executarea de livrări, precum
și prestarea anumitor se rvicii) în subcapitolul 3.4.3 unde am e fectuat calcule proprii la
TVA de plată și TVA de recuperat.
Cercetarea referitoare la taxa pe valoarea adăugată am realizat -o la nivelul anului
2019 , an în care societatea a achiziționat diverse stocuri și a beneficiat de lucrări
executa te și servicii prestate de către terți, în urma cărora s -au înregistrat următoarele
operații economice specifice taxei p e valoarea adăugată deductibilă și colectate.
3.4.1 Taxa pe valoarea adăugată colectată

TVA colectat este taxa din totalul TVA reprez entat de comerțul intracomunitar și
în afara UE, care la rândul lui cuprinde toate achizițiile intracomunitare pentru care
cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă), iar furnizorul este înregistrat în
scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea, achiziții de servicii
intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) și
livrarea de bunuri și prestări de servicii taxabile cu cota de 19 %, din care: achiziții de
bunuri și servicii taxabile cu cot a de 19 %, livrări de bunuri și prestări de servicii supuse
măsurilor de simplificare (taxare inversă), livrări de bunuri și prestări de servici scutite cu
drept de deducere și livrări de bunuri și prestări de servicii scutite fără drept de deducere.
Total taxa pe valoarea adăugată colectată se calculează prin însumarea tuturor celor
precizate anterior.
3.4.2 Taxa pe valoarea adăugată deductibila

TVA deductibil este reprezentat de următoarele: achiziții intracomunitare de
bunuri și alte achiziții de bunuri și servicii impozabile din România, dintre care:
achizițiile intracomunitare pentru care cumpărătorul este obligat la plata TVA, iar
furnizorul este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru din care a avut loc livrarea,
achiziții de servicii intraco munitare pentru care beneficiarul este obligat la plata de TVA
și achizițiile de bunuri sau servicii în interiorul țării și importuri, achiziții intracomunitare
scutite sau neimpozabile dintre care: achiziții de bunuri și servicii taxabile cu cota de 19
%, achiziții de bunuri și servicii taxabile cu cota de 9 %, achiziții de bunuri și servicii

taxabile cu cota de 5 % și achizițiie de servicii intracomunitare scutite de taxă. Taxa
deductibilă se calculează prin însumarea celor precizate mai sus în paragraf.

3.4.3 TVA de plată și TVA de recuperat

TVA de plata – este diferența rezultată dacă TVA colectată (din vânzări) > TVA
deductibila (din cumpărări). În contabilitate se evidentiază prin intermediul contului
4423.
TVA de recuperat – este diferență rezul tată dac ă TVA colectată (din vânzări) < TVA
deductibilă (din cumpărări). În contabilitate se evidențiază prin intermediul contului
4424.
În continuare, pe parcursul anului 2019 am calculat TVA de plată pentru fiecare lună în
parte, începând cu Ianu arie ș i terminând cu Decembrie. TVA de recuperat nu s -a putut
calcula, valorile erau negative, deoarece la fiecare lună TVA deductibil aferent
achizițiilor era mai mic decât TVA colectat aferent vânzărilor.
Ianuarie
Din tabelele din Anexe , rezultă că TVA COLECT AT este mai mare decât TVA
deductibil și atunci se calculează TVA DE PLATĂ.
TVA DEDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânzarilor ═> Sold CREDITOR al cont ului 4427 (datorie a firmei față de buget)
În aceasta situație intervine o obli gație de plată către buget și suma se transferă î n
contul 4423 „TVA de plata” .
4427 TVA colectată = % 627.565
4426 TVA deductibilă 562.884
4423 TVA de plată 64.681

Februarie
Din tabelele din Anexe , rezultă că TVA COLECTAT este mai mare decât TVA
deductibil și atunci se calculează TVA DE PLATĂ.
TVA DEDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânzarilor ═> Sold CREDITOR al cont ului 4427 (datorie a firmei față de buget)
În acea să situație intervine o obligație de plată către buget și suma se transfer ă în
contul 4423 „TVA de plata” .
4427 TVA colectată = % 709.660
4426 TVA deductibilă 520.132
4423 TVA de plată 189.528

Martie
Din tabelele din Anexe , rezultă că TVA COLECTAT este mai mare decât TVA
deductibil și atunci se calc ulează TVA DE PLATĂ.
TVA DEDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânzarilor ═> Sold CREDITOR al cont ului 4427 (datorie a firmei față de buget)
În acea să situație intervine o obligație de plată către buget ș i suma se transfer ă în
contu l 4423 „TVA de plata” .
4427 TVA colectată = % 757.298
4426 TVA deductibilă 481.324
4423 TVA de plată 275.974

Aprilie
Din tabelele din Anexe , rezultă că TVA COLECTAT este mai mare decât TVA
deductibil și atunci se calculează TVA DE PLATĂ.

TVA D EDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânzarilor ═> Sold CREDITOR al cont ului 4427 (datorie a firmei față de buget)
În acea să situație intervine o obligație de plată către buget ș i suma se transfer ă în
contul 4423 „TVA de plata” .
4427 TVA colectată = % 670.280
4426 TVA deductibilă 490.025
4423 TVA de plată 180.255

Mai
Din tabelele din Anexe , rezultă că TVA COLECTAT este mai mare decât TVA
deductibil și atunci se calculează TVA DE PLATĂ.
TVA DEDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânzarilor ═> Sold CREDITOR al cont ului 4427 (datorie a firmei față de buget)
În acea să situație intervine o obligație de plată către buget ș i suma se transfer ă în
contul 4423 „TVA de plata” .
4427 TVA colectată = % 606.644
4426 TVA deductibilă 437.402
4423 TVA de plată 169.242

Iunie
Din tabelele din Anexe , rezultă că TVA COLECTAT este mai mare decât TVA
deductibil și atunci se calculează TVA DE PLATĂ.
TVA DEDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânz arilor ═> Sold CREDITOR al cont ului 4427 (datorie a firmei față de buget)

În acea să situație intervine o obligație de plată către buget ș i suma se transfer ă în
contul 4423 „TVA de plata” .
4427 TVA colectată = % 578.114
4426 TVA deductibilă 458.829
4423 TVA de plată 119.829

Iulie
Din tabelele din Anexe , rezultă că TVA COLECTAT este mai mare decât TVA
deductibil și atunci se calculează TVA DE PLATĂ.
TVA DEDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânzarilor ═> Sold CREDITOR al con tului 4427 (datorie a firmei față de buget)
În acea să situație intervine o obligație de plată către buget ș i suma se transfer ă în
contul 4423 „TVA de plata” .
4427 TVA colectată = % 783.473
4426 TVA deductibilă 400.302
4423 TVA de plată 383.171

August
Din tabelele din Anexe , rezultă că TVA COLECTAT este mai mare decât TVA
deductibil și atunci se calculează TVA DE PLATĂ.
TVA DEDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânzarilor ═> Sold CREDITOR al cont ului 4427 (datorie a firmei față de buget)
În acea să situație intervine o obligație de plată către buget ș i suma se transfer ă în
contul 4423 „TVA de plata” .
4427 TVA colectată = % 571.556

4426 TVA deductibilă 467.362
4423 TVA de plată 104.204

Septembrie
Din tabelele din Anexe , rezultă că TVA COLECTAT este mai mare decât TVA
deductibil și atunci se calculează TVA DE PLATĂ.
TVA DEDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânzarilor ═> Sold CREDITOR al cont ului 4427 (datorie a firmei față de buget)
În acea să situație intervine o obligație de plată către buget ș i suma se transfer ă în
contul 4423 „TVA de plata” .
4427 TVA colectată = % 520.731
4426 TVA deductibilă 415.839
4423 TVA de plată 104.892

Octombrie
Din tabelele d in Anexe , rezultă că TVA COL ECTAT este mai mare decât TVA
deductibil și atunci se calculează TVA DE PLATĂ.
TVA DEDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânzarilor ═> Sold CREDITOR al cont ului 4427 (datorie a firmei față de buget)
În acea să situație intervine o ob ligație de plată către buget ș i suma se transfer ă în
contul 4423 „TVA de plata” .
4427 TVA colectată = % 898.908
4426 TVA deductibilă 627.132
4423 TVA de plată 271.776

Noiembrie
Din tabelele din Anexe , rezultă că TVA COLECTAT este mai mare decâ t TVA
deductibil și atunci se calculează TVA DE PLATĂ.
TVA DEDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânzarilor ═> Sold CREDITOR al cont ului 4427 (datorie a firmei față de buget)
În acea să situație intervine o obligație de plată către b uget ș i suma se transfer ă în
contul 4423 „TVA de plată” .
4427 TVA colectată = % 789.563
4426 TVA deductibilă 573.404
4423 TVA de plată 216.159

Decembrie
Din tabelele din Anexe , rezultă că TVA COLECTAT este mai mare decât TVA
deductibil și atunc i se calculează TVA DE PLATĂ.
TVA DEDUCTIBILA aferenta achizitiilor < TVA COLECTATA aferenta
vânzarilor ═> Sold CREDITOR al cont ului 4427 (datorie a firmei față de buget)
În acea să situație intervine o obligație de plată către buget ș i suma se transfer ă în
contul 4423 „TVA de plată” .
4427 TVA colectată = % 568.674
4426 TVA deductibilă 460.752
4423 TVA de plată 107.922

3.4.4 Evoluția TVA colectată, deductibilă și de plată la SC IMP RO IND CO SA în anul
2019
In urma analizei făc ute asupra TVA de plată și colectat am observat că în fiecare
lună a anului 2019, TVA colectat a fost mai mare decât cel deductibil, ceea ce înseamnă
că firma nu a avut nici într -o lună de dedus TVA, de oarece achizițiile au fost mai mari
decât vânzările.
Tabel 9 Evoluția TVA colectat, deductibil și de plată pe parcursul anului 2019

Lunile anului TVA colectată
(LEI) TVA deductibilă
(LEI) TVA de plată
(LEI)
Ianuarie 627.565 562.884 64.681
Februarie 709.660 520.132 189.528
Martie 757.298 481.324 27.974
Aprilie 670.280 490.025 180.255
Mai 606.644 437.402 169.242
Iunie 578.114 458.829 119.829
Iulie 783.473 400.302 383.171
August 571.556 467.362 104.204
Septembrie 520.731 415.839 104.892
Octombrie 898.908 627.132 271.776
Noiembrie 789.563 573.404 216.159
Decembrie 568.674 460.752 107.922
Sursa: calcule proprii

Fig 11 Evoluția TVA colectat, TVA deductibil și TVA de plată pe parcursul anului 2019 (LEI)
(sursa: calcule proprii) ;

În graficul de mai sus se observă următoarele: trendurile sunt oscilante, cea mai
mare valoare se înregistrează la TVA colectat în luna Octombrie și Iulie, iar la TVA
deductibil în luna Iulie, de unde reiese și cea mai mare valoare a TVA de plată. În luna
Octombrie nu se întâmplă același lucru, deoarece firma își marește vânzăr ile. Așa cum
am precizat anterior c ea mai mare valoare de TVA de plată în luna Iulie a anului 2019 și
cea mai mică în luna Ianuarie. Aceasta este explicată p rin valoarea TVA -ului colectat î n
luna Iulie mai mare decât în luna Ianuarie și valoarea TVA -ului d eductibil mai mic în
luna Iulie decât în luna Ianuarie. Astfel, în luna Iulie valoarea TVA -ului colectat este mai
mare deoarece s -au facut și unele regularizări de taxă colectată ceea ce crește valoarea
întreagă a TVA -ului.

Concluzii

Am efectuat un studiu bibliografic în ceea ce privește TVA în România din care am
sistematizat la partea teoretică următoarele: caracteristici specifice, legislația TVA în
România, calculul de TVA, GAP -ul, etc.
La partea practică, lucrarea mea este împărțită în patru secțiuni mai mari prin care am
încercat să evidențiez import anța taxei pe valoarea adău gată, reprezentând atât o
problemă de ordin social, cât și politic. Toate datele folosite au fost extrase de pe site -ul
principal de statistică Eurostat. Analiza la unele subcapitole s -a efectuat prin comparație
cu UE28, UE15, NMS13.
Din analiza încasărilor la bugetul de stat am deprins următoarele: valorile încasărilor nu
au valori remarcabi le în comparație cu UE28, UE15 și NMS13 , lucru care este analizat și
la bugetul de stat al țării noastre și care nu rep rezintă cel mai bun lucru, din contra este un
lucru destul de îngrijorător la bugetul de stat .
Cu ajutorul date lor o ficiale și calculelor analizate am p utut realiza aportul de TVA în
PIB, în totalul veniturilor și în totalul impozitelor indirecte :
Din ponderea TVA în PIB rezultă că evoluția de -a lungul anilor este una oscilantă în
comparație cu agregatele UE, unde evoluția pare a fi una relativ constantă, lucru care se
explică în primul rând prin criza economică din perioada anilor 2008 -2009, ani în care
TVA -ul ca pondere în PIB este foarte redus, urmând ca mai târziu situația să fie
schimbată radical atingându -se cele mai înalte sau maxime cote în anul 2011 , lucru care
se manifestă și la ponderea din veniturle totale și la ponderea din impozitele indirecte
totale, cele mai mari valori înegistrându -se în 2011.
O chestiune problematică în cee a ce privește TVA, reprezintă frauda și evaziunea fiscală.
Am ales să subliniez a cest aspect, deoarece, în special persoanele juridice se confruntă cu
plata ace stei taxe, căutând și găsind tot felul de portițe pentru a se sustrage de la plata
TVA. Acest subiect pare a fi unul destul de complicat , deoarece legislația și modificările
acesteia, respctiv birocrația fiind din ce în ce mai complexă sunt doar câteva dintre

cauzele care te îndreaptă spre evaziune fiscală. În urma analizei de pe un site oficial am
preluat următoarele concluzii legate de evaziunea fiscală:
În ianuarie 2017, România și -a redus rata standard de la 20% la 19%. Această modificare
a avut un impact substantial asupra ratei efective care a scăzut la 12,7%.
În 2018 evaziunea fiscală din TVA a scăzut cu 3 % față de anul 2017. Deci, de la 35% la
32%.
Conform sursei Eurostat ponderea evaziunii fiscale a României din totalul impozitelor
este cea mai mare
În ultima parte a lucrării, așa cum am precizat în subcapitolul 3.4.4 am analizat TVA de
recuperat și de plată de la firma SC IMP RO IND CO SA. Din aceasta au rezultat
următoarele:
Firma SC IMP RO IND CO SA este o firmă plătitoare de TVA.
Pe parcursul anului 2019 nu s -a dedus TVA, deoarece TVA colectat a fost mai mare
decât T VA deductibil în fiecare lună.
Valoarea achizițiilor pe parcursul anului 2019 a fost mai mare decât v aloarea vânzărilor.
Acestea reprezintă doar o parte din problemele care le însușește această taxă.

Anex e

TVA colectat pe anul 2019 (Declarația 300)
Ianuarie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite conform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codul fiscal 337.107 0
2 Achiziții intracomunit are
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
intracomunitară 405.808 77.104
3 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care ben eficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 44.312 8.419
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și
prestări de servicii
taxabile cu cota 19% 2.830.800 537.852
5 Achizitii de bunuri si
servic ii, taxabile cu cota
19% 22.051 4.190
6 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
cu drept de deducere,
altele decat cele din rd. 1 74.541 0

7 TOTAL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 până la rd. 6) 3.714.619 627.565

Februarie
Nr. crt Denumire i ndicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite conform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codul fiscal 435.862 0
2 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
intracomunitară 808.871 153.685
3 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 14.222 2.702
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și
prestări de servicii
taxabile cu cota 19% 2.890.952 549.281
5 Achizitii de bunuri si
servicii, taxabile cu cota
19% 21.011 3.992
6 Livrări de bunu ri și
prestări de servicii scutite
cu drept de deducere,
altele decat cele din rd. 1 96.440 0

7 TOTAL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 până la rd. 6) 4.268.095 709.660

Martie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite conform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codul fiscal 403.907 0
2 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
intracomunitară 941.984 178.977
3 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 21.107 4.010
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTER IORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și
prestări de servicii
taxabile cu cota 19% 2.958.184 562.055
5 Achizitii de bunuri si
servicii, taxabile cu cota
19% 38.085 7.236
6 Livrări de bunuri și
prestări de servicii supuse
masurilor de simplificare 490 0

(taxare inversa)
7 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
cu drept de deducere,
altele decat cele de la rd. 1 45.639 0
8 Regularizări taxă colectată 26.421 5.020
9 TOTAL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 până la rd. 8) 4.435.817 757.29 8

Aprilie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite conform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codul fiscal 190.977 0
2 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătoru l
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
intracomunitară 676.430 128.522
3 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 18.140 3.446
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și
prestări de servicii
taxabile cu cota 19% 2.839.390 539.484

5 Achizitii de bunuri si
servicii, taxabile cu cota
19% 8.882 1.688
6 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
cu drept de deducere,
altele decat cele de la rd. 1 2.113 0
7 Regularizări taxă colectată – 14.586 – 2.860
8 TOTAL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 până la rd. 7) 3.721.346 670.280

Mai
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite conform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codul fiscal 596.653 0
2 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obliga t la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
intracomunitară 336.118 63.862
3 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 29.571 5.618
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și 2.804.539 532.862

prestări de servicii
taxabile cu cota 19%
5 Achizitii de bunuri si
servicii, taxabile cu cota
19% 22.638 4.302
6 Livrări de bunuri și
prestări de servicii supuse
masurilor de simplificare
(taxare inversa) 14.400 0
7 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
cu drept de deducere,
altele decat cele de la rd. 1 59.012 0
8 Livrări de bunuri și
prestări de serv icii scutite
fără drept de deducere 1.244 0
9 TOTAL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 până la rd. 8) 3.864.175 606.644

Iunie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite co nform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codul fiscal 244.287 0
2 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrare a 619.036 117.617

intracomunitară
3 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 18.641 3.542
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și
prestări de servicii
taxabile cu cota 19% 2.389.514 454.008
5 Achizitii de bunuri si
servicii, taxabile cu cota
19% 15.511 2.947
6 Livrări de bunuri și
prestări de servicii supuse
masurilor de simplificare
(taxare inversa) 4.335 0
7 TOTAL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 până la rd. 6) 3.291.324 578.114

Iulie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite conform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codul fiscal 454.784 0
2 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a 731.869 139.057

avut loc livrarea
intracomunitară
3 Achiziții de servicii
intracomu nitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 15.550 2.954
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și
prestări de servicii
taxabile cu cota 19% 2.511.773 477.237
5 Achizit ii de bunuri si
servicii, taxabile cu cota
19% 28.501 5.415
6 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
cu drept de deducere,
altele decat cele de la rd. 1 69.917 0
7 Regularizări taxă colectată 835.840 158.810
8 TOTAL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 până la rd.7) 4.648.244 783.473

August
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite conform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codul fiscal 98.796 0
2 Achiziții int racomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat 418.981 79.607

în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
intracomunitară
3 Achiziții de servicii
intracomunitare pentr u
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 72.341 13.744
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și
prestări de servicii
taxabile cu cota 19% 2.503.071 475.583
5 Achizitii de bunur i si
servicii, taxabile cu cota
19% 27.070 5.143
6 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
cu drept de deducere,
altele decat cele de la rd. 1 92.972 0
7 Regularizări taxă colectată – 10.507 – 2.521
8 TOTAL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 pâ nă la rd. 7) 3.202.724 571.556

Septembrie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite conform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codul fiscal 204.449 0
2 Achiziții intraco munitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA 715.975 136.035

(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
intracomunitară
3 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 62.246 11.827
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și
prestări de servicii
taxabile cu cota 19% 2.952.622 560.998
5 Achizitii de bunuri s i
servicii, taxabile cu cota
19% 18.845 3.581
6 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
cu drept de deducere,
altele decat cele de la rd. 1 117.303 0
7 Regularizări taxă colectată – 1.009.002 – 191.710
8 TOTAL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 până la rd. 7) 3.062.438 520.731

Octombrie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite conform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codul fiscal 321.048 0
2 Achiziții intra comunitare 1.120.474 212.890

pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
intracomunitară
3 Achiziții de servicii
intracomunitare pent ru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 132.263 25.130
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și
prestări de servicii
taxabile cu cota 19% 3.446.147 654.768
5 Achizitii de bun uri si
servicii, taxabile cu cota
19% 32.212 6.120
6 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
cu drept de deducere,
altele decat cele de la rd. 1 152.916 0
7 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
fără drept de deducere 4.496 0
8 TOT AL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 până la rd. 8) 5.209.556 898.908

Noiembrie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite conform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codu l fiscal 429.525 0
2 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
intracomunitară 869.787 165.259
3 Achiziț ii de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 80.441 15.284
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și
prestări de servicii
taxabile cu cota 19% 3.170.142 602.327
5 Achizitii de bunuri si
servicii, taxabile cu cota
19% 35.227 6.693
6 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
cu drept de deducere,
altele decat cele de la rd. 1 18.233 0
7 TOTAL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 până la rd. 6) 4.603.345 789.563

Decembrie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
Comerț intracomunitar și în afara UE
1 Livrări intracomunitare de
bunuri, scutite conform
art. 294 alin.(2) lit.a) și d)
din Codul fiscal 106.896 0
2 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
intracomunitare 541.100 102.809
3 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiar ul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) 91.712 17.425
LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI EXPORTURI
4 Livrări de bunuri și
prestări de servicii
taxabile cu cota 19% 2.576.978 489.626
5 Achizitii de bunuri si
servicii, ta xabile cu cota
19% 34.608 6.576
6 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
cu drept de deducere,
altele decat cele din rd. 1 90.538 0
7 Livrări de bunuri și
prestări de servicii scutite
fără drept de deducere 4.373 0
8 Regularizări taxă colecta tă -237.345 -47.762

9 TOTAL TAXĂ
COLECTATĂ (sumă de
la rd. 1 până la rd. 8) 3.208.860 568.674

TVA deductibil pe anul 2019 ( Declarația 300 )
Ianuarie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI ALTE ACHIZIȚII DE BUNURI Ș I
SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea (rd. 1 =
rd. 2) 405.808 77.104
2 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) (rd. 2 =
rd. 3) 44.312 8.419
ACHIZIȚII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE
3 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 19%, altele decât cele
de la rd. 6 2.486.966 472.524
4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 6.548 589
5 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota 1.169 58

de 5%
6 Achiziți i de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
19% (rd. 6 = rd. 5) 22.051 4.190
7 Achiziții de servicii
intracomunitare scutite de
taxă 314.176 0
8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ
(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7) 2.966.854 562.884
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 0 562.884
10 TVA efectiv restituită
cumpărătorilor străini,
inclusiv comisionul
unităților autorizate 0 0
11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sum ă rd. 9
până la rd. 12) 0 562.884

Februarie

Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI ALTE ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI
SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA 808.871 153.685

(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
2 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) ( rd. 2 =
rd. 3) 14.222 2.702
ACHIZIȚII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE
3 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 19%, altele decât cele
de la rd. 6 1.888.815 358.875
4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 9.027 812
5 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
de 5% 1.320 66
6 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
19% (rd. 6 = rd. 5) 21.011 3.992
7 Achiziții de servicii
intracomunitar e scutite de
taxă 320.607 0
8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ
(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7) 2.743.266 520.132
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 0 520.132

10 TVA efectiv restituită
cumpărătorilor străini,
inclusiv comisio nul
unităților autorizate 0 0
11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sumă rd. 9
până la rd. 12) 0 520.132

Martie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE B UNURI ȘI ALTE ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI
SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea 941.984 178.977
2 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa) (rd. 2 =
rd. 3) 21.107 4.010
ACHIZIȚII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE S CUTITE SAU NEIMPOZABILE
3 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 19%, altele decât cele
de la rd. 6 1.528.877 290.487

4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 4.993 449
5 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
de 5% 3.291 165
6 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
19% (rd. 6 = rd. 5) 38.085 7.236
7 Achiziții de servicii
intracomunitare scutite de
taxă 156.163 0
8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ
(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7) 2.538.337 481.324
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 0 481.324
10 TVA efectiv restituită
cumpărătorilor străini,
inclusiv comisionul
unităților autorizate 0 0
11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sumă rd. 9
până la rd. 12) 0 481.324

Aprilie

Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI ALTE ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI
SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru care cump ărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea 676.430 128.522
2 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TV A
(taxare inversa 18.140 3.446
ACHIZIȚII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE
3 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 19%, altele decât cele
de la rd.6 1.871.347 355.556
4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 7.244 652
5 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
de 5% 3.228 161
6 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
19% 8.882 1.688
7 Achiziții de servicii
intracomunitare scutite de
taxă 313.545 0

8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ
(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7) 2.585.271 490.025
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 DIN CODUL
FISCAL ȘI
COMPENSAȚIE ÎN
COTĂ FORFETARĂ 0 490.025
10 TVA efectiv restituită
cumpărătorilor străini,
inclusiv comisionul
unităților autorizate 0 0
11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sumă rd. 9
până la rd. 12) 0 490.025

Mai
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI ALTE ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI
SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea 336.118 63.862
2 Achiziții de servicii 29.571 5.618

intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa
ACHIZIȚII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE
3 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 19%, altele decât cele
de la rd.6 1.905.758 362.094
4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 13.808 1.243
5 Achiziții de bunuri și
servicii, tax abile cu cota
de 5% 5.665 283
6 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
19% 22.638 4.302
7 Achiziții de servicii
intracomunitare scutite de
taxă 327.309 0
8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ
(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7) 2.313.558 437.402
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 DIN CODUL
FISCAL ȘI
COMPENSAȚIE ÎN
COTĂ FORFETARĂ 0 437.402
10 TVA efectiv restituită
cumpărătorilor străini,
inclusiv comisionul
unităților autorizate 0 0

11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sumă rd. 9
până la rd. 12) 0 437.402

Iunie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI ALTE ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI
SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂ NIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea 619.036 117.617
2 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa 18.641 3.542
ACHIZIȚII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE
3 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 19%, a ltele decât cele
de la rd.6 1.754.549 333.364
4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 13.572 1.221
5 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota 2.752 138

de 5%
6 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
19% 15.511 2.947
7 Achiziții de servicii
intracomunitare scutite de
taxă 212.067 0
8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ
(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7) 2.424.061 458.829
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 DIN CODUL
FISCAL ȘI
COMPENSAȚIE ÎN
COTĂ FORFETARĂ 0 458.829
10 TVA efectiv restituită
cumpărătorilor străini,
inclusiv comisionul
unităților autorizate 0 0
11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sumă rd. 9
până la rd. 12) 0 458.829

Iulie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI ALTE ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI
SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul 731.879 139.057

este obligat la plata TVA
(taxare inversă) , iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea
2 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa 15.550 2.954
ACHIZIȚII DE BUNURI /SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE
3 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 19%, altele decât cele
de la rd.6 1.323.036 251.377
4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 7.881 709
5 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
de 5% 15.796 790
6 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
19% 28.501 5.415
7 Achiziții de servicii
intracomunitare scutite de
taxă 255.371 0
8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ
(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7) 2.122.643 400.302
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 DIN CODUL 0 400.302

FISCAL ȘI
COMPENSAȚIE ÎN
COTĂ FORFETARĂ
10 TVA efectiv restituită
cumpărătorilor străini,
inclusiv comisionul
unitățil or autorizate 0 0
11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sumă rd. 9
până la rd. 12) 0 400.302

August
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI A LTE ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI
SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea 418.981 79.607
2 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa 72.341 13.744
ACHIZIȚII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE

3 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 19%, altele decât cele
de la rd.6 1.936.647 367.963
4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 8.470 762
5 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
de 5% 3.057 153
6 Achiziții de b unuri și
servicii, taxabile cu cota
19% 27.070 5.143
7 Achiziții de servicii
intracomunitare scutite de
taxă 272.140 0
8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ
(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7) 2.466.566 467.372
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 DIN CODUL
FISCAL ȘI
COMPENSAȚIE ÎN
COTĂ FORFETARĂ 0 467.362
10 TVA efectiv restituită
cumpărătorilor străini,
inclusiv comisionul
unităților autorizate 0 0
11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sumă rd. 9
până la rd. 12) 0 467.362

Septembrie

Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI ALTE ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI
SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru c are cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea 715.975 136.035
2 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa 62.246 11.827
ACHIZIȚII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE
3 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 19%, altele decât cele
de la rd.6 1.387.632 263.650
4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 7.000 630
5 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
de 5% 2.322 116
6 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
19% 18.845 3.581
7 Achiziții de servicii 160.851 0

intracomunitare sc utite de
taxă
8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ
(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7) 2.194.020 415.839
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 DIN CODUL
FISCAL ȘI
COMPENSAȚIE ÎN
COTĂ FORFETARĂ 0 415.839
10 TVA efectiv rest ituită
cumpărătorilor străini,
inclusiv comisionul
unităților autorizate 0 0
11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sumă rd. 9
până la rd. 12) 0 415.839

Octombrie

Nr. crt Denumire ind icatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI ALTE ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI
SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în 1.120.474 212.890

statul membru din care a
avut loc livrarea
2 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa 132.263 25.130
ACHIZIȚII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI I MPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE
3 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 19%, altele decât cele
de la rd.6 2.012.356 382.348
4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 5.900 531
5 Achiziții de bunu ri și
servicii, taxabile cu cota
de 5% 2.267 113
6 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
19% 32.212 6.120
7 Achiziții de servicii
intracomunitare scutite de
taxă 233.076 0
8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ
(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7) 3.305.472 627.13 2
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 DIN CODUL
FISCAL ȘI
COMPENSAȚIE ÎN
COTĂ FORFETARĂ 0 627.132
10 TVA efectiv restituită 0 0

cumpărătorilor străini,
inclusiv comisionul
unităților autorizate
11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sumă rd. 9
până la rd. 12) 0 627.132

Noiembrie

Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI ALTE ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI
SERV ICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la plata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea 869.787 165.259
2 Achiziții de s ervicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa 80.441 15.284
ACHIZIȚII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE
3 Achiziții de bunuri și
servicii t axabile cu cota
de 19%, altele decât cele
de la rd.6 2.029.189 385.546

4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 6.697 603
5 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
de 5% 382 19
6 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cot a
19% 35.227 6.693
7 Achiziții de servicii
intracomunitare scutite de
taxă 186.245 0
8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ
(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7) 3.021.723 573.404
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 DIN CODUL
FISCAL Ș I
COMPENSAȚIE ÎN
COTĂ FORFETARĂ 0 573.404
10 TVA efectiv restituită
cumpărătorilor străini,
inclusiv comisionul
unităților autorizate 0 0
11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sumă rd. 9
până la rd. 12) 0 573.404

Decembrie
Nr. crt Denumire indicatori Valoare TVA
ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ȘI ALTE ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI
SERVICII IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA
1 Achiziții intracomunitare
pentru care cumpărătorul
este obligat la pl ata TVA
(taxare inversă), iar
furnizorul este înregistrat
în scopuri de TVA în
statul membru din care a
avut loc livrarea 541.100 102.809
2 Achiziții de servicii
intracomunitare pentru
care beneficiarul este
obligat la plata TVA
(taxare inversa 91.712 17.425
ACHIZIȚII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ȚĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII
INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE
3 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 19%, altele decât cele
de la rd.6 1.749.954 489.626
4 Achiziții de bunuri și
servicii taxabile cu cota
de 9% 12.028 1.083
5 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
de 5% 7.360 368
6 Achiziții de bunuri și
servicii, taxabile cu cota
19% 34.608 6.576
7 Achiziții de servicii
intracomunitare scutite de
taxă 296.808 0
8 TAXĂ DEDUCTIBILĂ 2.436.762 460.752

(sumă de la rd. 1 până
la rd. 7)
9 SUB -TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ CONFORM
ART. 297 ȘI ART. 298
SAU ART. 300 ȘI ART.
298 DIN CODUL
FISCAL ȘI
COMPENSAȚIE ÎN
COTĂ FORFETARĂ 0 460.752
10 TVA efectiv restituită
cumpărătorilor străini,
inclusiv comisionul
unităților autorizate 0 0
11 Regularizări taxă dedusă 0 0
12 Ajustări conform pro -rata
/ ajustări de taxă 0 0
13 TOTAL TAXĂ
DEDUSĂ (sumă rd. 9
până la rd. 12) 0 460.752

Bibliografie

Comparison of cash method and accrual method of accounting , 2010
Codul de procedură fiscală, Juris Argessis 2019
Const ituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției
României nr 429 din 2003, republicată cu actualizarea denumirilor și o altă numerare în
M.Of nr 767/31,10,2003, titlul 4, Economia și Fin anțele Publice art.139 . (n.d.)
Eugenia Ramona Mara , Finanțele Publice, Risoprint 2017
Gheorghe, M. Finanțe Generale, București, Ed. Economică, 2017
Keen, M. E. (n.d.). The modern VAT , International Monetary Fund. , 2006
Keen, M., Lockwood, B., The Value Added Tax: Its Causes a nd Consequences, 2007/09.
4 Vintilă, G , Fiscali tate Metode și tehnici fiscal , 2007
Legea 227/2015 Codul fiscal. Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie 2015.
Ediție adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G 1/2016 – Art. 268. (n.d.)
Legea Finanțelor Publice nr 500/2002 publicată în M.Of nr . 597 din 13 august2002, art . 2
pct. 40. (n.d.).
Moșteanu, T., colectiv, Finanțe Publice, Ediția a IIIa, 2008
Sterdyniak, H., cit., p 223
Taxud , VAT Rates Applied in the Member States of the European Union: Situation of 1
st January 2017.
Tulai, C., Altman, S. I., Tulai, H., Bizo., D., Consumul și fiscalizarea lui, Editura
Eurodidact, Cluj Napoca, 20 08
Văcărel, I., Relaț ii financiare și internaționale, Editura Economică, București, 1995
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/vat/eu -vat-rules -topic/vat -rates_en . (n.d.).

https://en.wikipedia.org/wiki/Value -added_tax#With_a _value -added_tax
http://www.fin.ase.ro/ABC/fisiere/ABC5_2017/3.pdf
https://accace.com/tax -guideline -for-romania/
https://ec.europa.eu/taxation_customs/tedb/taxSearch.html
https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/vat -gap-full-report -2019_en.pdf
http:// www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2011 -03/27_OANA_SABINA_VEZURE.pdf
https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_2.6.11.pdf