Analiza Turistică Privind Stațiunea Balneo Climaterică Băile Herculane

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERTULUI TURISMULUI SI SERVICIILOR

LUCRARE DE DISERTATIE

TURISMUL BALNEAR ÎN ROMÂNIA

Analiza turistică privind stațiunea balneo-climaterică Băile Herculane

Coordonator științific:

Lect.univ.dr.Troancă Dumitru

Absolvent

Bîrză Lorena

2016

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………. 4

Motivație…………………………….……………………………………. 6

Capitolul I. Noțiuni teoretice privind turismul balnear …………..…… 7

1.1. Aspecte generale privind turismul balnear……………………………… 7

1.2. Turismul balnear în România………………………………………….. 8

1.2.1. Apele minerale terapeutice din România………………..….. 10

1.2.2. Nămolurile terapeutice și gaze mofetariene………………………….. 11

1.2.3. Salinele din România………………………………………………………… 12

1.2.4. Principalele stațiuni balneoclimaterice de interes natural în

România…………………………………………………………………………….. 14

1.3. Analiza SWOT a turismului balnear……………………………………… 18

Capitolul II. Prezentarea stațiunii balneo-climaterice Băile Herculane.. 20

2.1. Scurt istoric………………………………………………………………………………… 20

2.2. Așezare geografică și potențialul turistic al zonei…………………………….. 23

2.3. Resurse și proceduri de tratament…………………………………………………… 28

2.4. Factori naturali de cură…………………………………………………………………. 28

2.5. Indicații terapeutice ale apelor………………………………………………………. 29

2.6. Tratament prin cură externă………………………………………………………….. 30

Capitolul III. Circulația turistică din Stațiunea Băile Herculane …….. 29

3.1. Unitățile de cazare din stațiunea balneo-climaterică Băile Herculane. 29

3.2. Circulația turistică din Stațiunea Băile Herculane …………………. 40

3.2.1. Evoluția numărului de turiști……………………………….. 40

3.2.2. Evoluția numărului de înnoptări……………………………. 43

3.2.3. Durata sejurului mediu……………………………………… 45

3.2.4. Densitatea circulației turistice………………………………. 45

3.2.5. Funcția turistică a stațiunii…………………………………. 45

3.3. Analiza S.W.O.T. a stațiunii………………………………………… 46

Concluzii și propuneri ………………………………………………….. 48

Bibliografie……………………………………………………………….. 52

INTRODUCERE

Turismul balnear nu se adresează numai persoanelor cu probleme medicale, ci și celor care vor să se relaxeze, să-și regăsească vitalitatea și o bună condiție fizică, mentală și spirituală.

Lucrarea de față prezintă aspecte generale despre turismul balnear in stațiunea balneo-climaterică din Băile Herculane. Statiunea Baile-Herculane este integrata în Parcul National Valea Cernei-Domogled, si are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta vale a Cernei, la o altitudine de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, îi confera un climat agreabil, cu influente mediteraneene.

Cu ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, ușor sulfuroase cu o mineralizare între 0,5-2,6 g/l și o temperatură între 38,5-53,5°C; cu ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, calcice cu o mineralizare între 0,6-3,5 g/l și o temperatură între 46-56°C; ape minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate și sulfuroase cu o temperatură ce atinge 62°C și o mineralizare între 3,87-7,93 g/l. Principala caracteristică a apelor zonei este marea concentrație de hidrogen sulfurat, ce ajunge la 60 mgil. Acum, în împrejurimile stațiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apă termominerală, înșirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape patru km. Au fost executate mai multe foraje hidrogeologice, astfel obținându-se sporuri importante de debite (peste 4.000 mc în 24 de ore). N-ar trebui uitat nici faptul că izvoarele de la Băile Herculane sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy și Mont Dore.

Lucrarea este structurată în patru capitole, fiecare prezentând aspecte relevante cu titlul ales.

Astfel, capitolul I descrie aspectele generale privind turismul balnear, turismul balnear în România și analiza SWOT cu privire la aceste noțiuni. Mai departe capitolul prezintă o varietate de factori morali de cură existenți, printre care și apele vindecătoare despre care o să fie vorba mai încolo în lucrare. Pe lângă acestea sunt amintite nămolurile terapeutice, gazele mofetariene, salinele și cel mai important, principalele stațiuni balneoclimaterice de interes natural care sunt descrise mai amănunțit folosind poze pentru a putea fi imaginate mai bine.

Capitolul II se concretizează asupra stațiunii balneo-climaterice Băile Herculane, cuprinzând la început aspecte generale despre stațiune, ca de exemplu faptul că sunt unele dintre cele mai vechi și cele mai renumite stațiuni balneoclimaterice. Ultimele două subcapitole arată factorul natural de cură prezent aici cea ce este reprezentat de izvoare sulfuroase, termo-minerale și cloruro-sodice și proceduri de tratament, mai precis descrie cum se folosesc apele în scopul vindecării diferitelor boli și care sunt indicațiile terapeutice ale acestora.

Capitolul III dezvoltă circulația turistică din stațiunea Băile Herculane, prin evoluția numărului de turiști, evoluția numărului de înnoptări, durata sejurului mediu, densitatea circulației turistice și funcția turistică a stațiunii.

Întreaga lucrare are la bază surse bibliografice ale celor mai cunoscuți autori din domeniu precum și direcțiile statistice cu privire la datele turistice din zonele discutate.

Motivația de a alege acest subiect pentru lucrarea de licență, este foarte simplă. Sunt pasionată de tot ce se leagă de modalități pentru a ne menține sănătoși, atât fizic cât și psihic. Mă uimește faptul că țara noastră are așa de multe resurse naturale, benefice pentru om.

Am ales să scriu despre turismul balnear și despre stațiuni balneare, deoarece am vizitat, eu și familia, unele locuri care se încadrează aici, locuri care ne-au plăcut foarte mult.

Eu am vizitat Băile Herculane de mai multe ori cu familia, iar părinții mei au fost în alte stațiuni cu aceleași beneficii. M-am gândit că ar fi interesant să prezint caracteristicile unei astfel de Stațiuni balneo-climaterice și să se poată observa beneficiile unor astfel de locuri.

CAPITOLUL 1

NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND TURISMUL BALNEAR

1.1. Aspecte generale privind turismul balnear

Turismul balnear se detașează în cadrul celorlalte forme de turism datorită multiplelor beneficii sociale și economice pe care le aduce ca urmare a efectelor pozitive pe care acesta le are asupra stării de sănătate fizică și psihică a oamenilor.

Rolul turismului balnear devine din ce în ce mai important pe plan mondial, deoarece oamenii vor să înlocuiască medicamentele și tratamentele alopate cu unele mai blânde, mai puțin toxice cum sunt cele de bază naturală, paralel cu mutarea centrului de greutate dinspre tratare spre prevenire. Creșterea economică și evoluția condițiilor de viață ale omului modern aduc aspecte pozitive dar și negative, ca intensificarea stresului, dezechilibre alimentare calitative și cantitative, intensificarea acțiunii patogene a mediului ambiant asupra organismului uman datorită poluării fizice și chimice. Acestea toate au impact negativ asupra stării de sănătate a populației. Pentru a diminua cât mai mult impactul acestor efecte negative, din ce în ce mai mulți turiști aleg ca destinație de vacanță stațiunile balneare gândindu-se nu doar la odihnă, ci punând mai mult sănătatea pe primul loc. Prin rezultatele eficiente obținute în menținerea și consolidarea sănătății și a refacerii potențialului energetic, turismul balnear a devenit una dintre formele de turism a cărei poziție pe piața turistică internațională este în continuă creștere. Dintre țările Europei Centrale și de Est, România și Ungaria au avantajul oferit de cantitatea și calitatea factorilor naturali de cură, unii cu valoare de unicat, dar și dezavantajul unei baze tehnico – materiale depășite.

Cu toate acestea turismul balnear se poate repoziționa pe piața turismului românesc și pe piața turismului balnear european printr-un program realist de dezvoltare generală a turismului.

Acest program se face pe baza unor strategii de a căror calitate depinde reușita acestei acțiuni, adică se poate crește nivelul cererii pentru turismul balnear românesc și intergrarea stațiunilor balneare din România în topul celor cu o bună cotă de piață din Europa, cât și a determina un număr cât mai mare de turiști să aleagă ca destinație de vacanță o stațiune balneară.

1.2. Turismul balnear în România

România dispune de un potențial turistic bogat și variat, face parte din categoria țărilor cu tradiție și experiență în domeniul turismului, ceea ce a situat-o de-a lungul timpului între destinațiile de vacanță recunoscute și apreciate în lume. Ea este o destinație preferată de mulți turiști europeni rivalizând din cauza aceasta cu alte țări ale Uniunii Europene ca de exemplu Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.

Turismul balnear este singura formă de turism din țara noastră care se bazează pe un potențial permanent, inepuizabil. România se înscrie printre țările europene cu un fond balnear remarcabil.

Potențialul balnear concentrează o varietate de factori naturali de cură.

Aceștia sunt:

apele minerale și termominerale

lacurile și nămolurile terapeutice

emanații de gaze terapeutice

salinele

plantele medicinale

factorii climatici de cură

aeroionizarea

Existența acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneo climateric si valorificarea lor a favorizat pentru tratarea unor game largi de afecțiuni.

Principalul factor natural de cură din România este reprezentat de apele minerale și termominerale, volumul rezervelor, calitățile terapeutice și varietatea conținutului lor de care se leagă o parte importantă din activitatea balneoturistică a României. Apele minerale din România au un conținut deosebit de variat în elemente chimice, din cauza aceasta prezintă o mare complexitate și diversitate sub aspect fizio-chimic, mineroloci și termic. Acestea se găsesc în principal în zona dintre dealuri și podișuri cu arealul montan. De exemplu stațiunile Covasna, Tușnad, Călimănești, Băile Herculane, Vatra Dorna.

În țară există 160 de stațiuni și localități balneare ce dețin resurse minerale de cură, din care 24 sunt considerate de importanță internațională cu recunoaștere și pe plan european.

Aceste stațiuni sunt de obicei utilizate de persoanele în vârstă care doresc să își trateze diferitele afecțiuni ale organizmului. Însă un sejur de câteva zile în statiuni balneare poate fi benefic și este chiar recomandat și persoanelor tinere care pot astfel să contracteze efectele nocive ale vieții în mariile orașe cum ar fi stresul, poluarea, viața sedentară și multe altele.

Printre cele mai importante stațiuni balneare din România se numără: Sovata cu lacul sărat Ursu, Covasna – numită și stațiunea celor 1000 de izvoare minerale sau stațiunea inimii, Băile Felix precum si stațiunea Băile Herculane.

România are un potențial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile românești în momentul de față conțin peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, și o serie întreagă de resurse minerale unice sau foarte puțin răspândite pe plan european: mofetele din zona Carpaților Orientali, nămolurile sapropelice de la Lacul Sărat sau Techirghiol.

Calitatea fizico-chimică și valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similare și chiar superioare celor existente în stațiunile balneare consacrate pe plan mondial, în toate cele 14 categorii de afecțiuni cuprinse în Nomenclatorul Organizației Mondiale a Sănătății.

Cele mai mari stațiuni, incluse în circuitul internațional, cu un număr total de locuri cuprins între 2.500 și 8.500 sunt, în ordine: Băile Felix, Călimănești-Căciulata, Băile Herculane, Sovata, Slănic Moldova, Băile Olănești, Băile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buziaș. În multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cură și complexe sanatoriale moderne, în care serviciile de cazare, masă, diagnostic și tratament sunt oferite în cadrul aceleași clădiri. Stațiunea balneară cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix, urmată de Herculane. Stațiunea Băile – Felix, deținea cele mai multe locuri de cazare (6069 de locuri) din totalul capacității de cazare a turismului balnear.

Turismul balnear din România este o formă de turism social. Tot sistemul balnear se bazează încă pe ajutorul social. Societățile sunt preocupate de găsirea de alternative în cazul dispariției acestei forme de turism. Această formă de turism aduce o categorie specifică de turiști, care din punct de vedere economic nu sunt foarte profitabili.

Turismul balnear ca și alte forme de turism din România este marcat de sezonalitate. Aceasta este redusă doar în câteva stațiuni de interes național. De exemplu, Călimănești – Căciulata, datorită apropierii de București și de alte orașe importante, a dezvoltat o nouă formă de turism – turismul de afaceri – prin dotarea hotelurilor cu facilități pentru organizarea de conferințe, simpozioane și training-uri.

La nivelul anului 2014, capacitatea de cazare din stațiunile balneare reprezintă 14,8 % din totalul capacității de cazare existente. Ponderea hotelurilor în totalul locurilor de cazare în stațiunile balneare, a crescut în ultimii ani, de la 63% în 2012 la 70,9% în 2014.

Numărul sosirilor turiștilor străini în stațiunile balneare, a înregistrat o scădere de 4,4% în 2014 față de 2012 iar numărul sosirilor turiștilor în unitățile de cazare o creștere cu 8 % în 2014 față de 2013.

Gradul de ocupare în stațiunile balneare este de 48,6% în 2014, iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacității de cazare în funcțiune de 52,4% – fiind cel mai mare comparativ cu celelalte forme de turism. Durata medie a sejurului este 8,1 zile, pe primele locuri, comparativ cu durata pentru alte produse turistice principale.

De asemenea, merită remarcat faptul că zona balneară concentrează cel mai bine fluxurile de turiști străini, cele 5 țări deținând împreună 74,93% din piață un procent net superior mediei pe țară.

Principalul scop al călătoriei este tratamentul, alte motivații fiind observate în rândul categoriei de vârstă tânără și în rândul celor cu studii superioare (odihnă și relaxare și distracție și divertisment).

70% din turiștii stațiunilor balneare au peste 50 de ani. 80% din ei vin pentru tratament. 50% cheltuiesc în stațiuni sub 100 de euro pe durata întregului sejur.

1.2.1. Apele minerale terapeutice din România

În apele minerale s-au pus in evidentă aproape toate elementele chimice cunoscute: clorul, bromul, iodul, sulfații, carbonații, fosfații, arsenul, sodiul, potasiul, calciul, magneziul și fierul.

Alături de acești ioni, în apele minerale se mai găsesc elemente chimice în concentrații extrem de mici, dar activ biologic, denumite oligominerale ca manganul, litiul – prezent mai ales în unele ape alcaline și termale, aluminiul, zincul și cuprul.

Unele ape minerale conțin gaze ce prezintă interes terapeutic. Tradiția balneară vede ca apa vie apa proaspăta ce izvorăște și apă moartă apa păstrată în vase.

1.2.2. Nămolurile terapeutice și gaze mofetariene

Nămolurile terapeutice sunt substanțe formate în condiții naturale sub influența proceselor geologice și care în stare fin divizată și în amestec cu apa se folosesc în practica medicală sub formă de băi sau proceduri locale.

Utilizarea nămolurilor în terapie a început în a doua jumătate a secolului al XIX-lea la Techirghiol și Vatra Dornei, extinzându-se în timp la terapia practicată în diferite stațiuni balneo-climaterice de pe litoralul Mării Negre. Inițial nămolurile au fost valorificate prin mijloacele rudimentare, pentru ca în ziua de azi oferta stațiunilor balneare să fie diversificată și destinată atât turismului social și de masă, cât și celui de lux.

Nămolul are niște efecte binefăcătoare cunoscute încă din antichitate, altele au fost însă descrise și studiate doar recent și altele au rămas și azi în stadiul explicației sumare.

Tratamentul cu nămol se numește peloidoterapie și aceasta trebuie folosită numai la indicația medicului și sub controlul acestuia. Cele mai răspândite nămoluri terapeutice sunt depunerile de pe maluri din bazinele saline, nămolurile negre sulfuroase care se formează pe fundul estuarelor marine, al golfurilor și lacurilor sărate continentale.

Cura balneară cu nămol produce efecte favorabile ce persist timp îndelungat prin modificarea capacității de răspuns adaptativ la diverși stimuli.

Acționează asupra sistemului cardio-vascular, stimulează reacțiile cardio-vasculare cu accentuarea hemodinamicii prin mecanisme centrale și periferice. Are loc mobilizarea imediată a depozitelor sangvine și antrenarea lor în circulația generală, procese de tip inflamator. Aceasta acționează deasemenea asupra sistemului nervos.

Sunt mai multe metode de aplicare a nămolului. Oncțiunea cu nămol de exemplu este cea mai veche metodă care presupune aplicarea nămolului rece pe pielea pacientului după ce acesta s-a încălzit 10-15 minute. Nămolul se aplică în strat subțire pe zone limitate sau pe întregul corp iar pacientul trebuie să se expună ulterior la soare, aproximativ 30-60 de minute, până când se usucă nămolul. După aceasta urmează o baie de 10-15 minute în apa mării sau a lacului însoțită de mișcare, apoi un duș scurt și odihnă la pat de minim o oră. Aceasta este o metodă de solicitare a mecanismelor de termoreglare și stimulare a proceselor de adaptare prin alternarea factorilor contrastanți cald-rece.

Alte metode de aplicări ale nămolului sunt împachetările cu nămol care constau în aplicarea de nămol în strat de 1-2 cm încălzit la 38-46 grade Celsius pe o regiune limitată sau pe întreaga suprafață a corpului, apoi cataplasmele care sunt aplicații cu nămol la diferite temperaturi pe regiuni limitate ale corpului pentru un interval de 20-40 de minute, și băile cu nămol în căzi cu apă de ghiol încălzită în care se adaugă 10-12 kg de nămol, crescându-se progresiv concentrația acestuia. Amestecul se poate încălzi până la 44 grade Celsius dar numai până la 37 grade în cazul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare. Durata băii este de 20-40 de minute și baia trebuie urmată de un duș la 37-38 grade Celsius și de o odihnă de minim o oră.

Cu toate că are multe beneficii, terapia cu nămol este contraindicată dacă pacientul suferă de diabet, de astm, ulcer,de orice formă de cancer sau hepatită și dacă are afecțiuni renale sau cardiovasculare.

1.2.3. Salinele din România

România se remarcă printre cele mai atractive destinații turistice datorită potențialului natural existent. Stabile în timp, cu un microclimat constant, salinele sunt adevărate palate de sare cu efecte terapeutice extraordinar de benefice asupra sănătății.

Acestea sunt recunoscute pentru numeroase lucruri. În primul rând sunt recunoscute pentru extracția de sare, apoi pentru potențialul turistic destul de mare și pentru beneficiile pe care le aduc în cazul unor afecțiuni.

Salina Praid este una dintre cele mai mari mine de sare din țara noastră. Aceasta se află în localitatea Praid, județul Harghita și se află printre cele mai mari mine de sare gemă din Europa fiind numită și „Solnița uriașă”. Se află la o adâncime de 3 km și diametrul ei poate ajunge pe alocuri până la 14 km.

Este una dintre cele mai vizitate saline din Europa, turiștii putând ajunge înăuntru după ce au parcurs un tunel de 1.5 km cu autobuzul pus la dispoziție de către cei care au grijă de buna funcționare a minei. Aici se fac tratamente cu sare numai sub stricta supraveghere a medicilor, dar salina este și un adevărat loc de odihnă. Turiștii pot găsi aici cafenele, mese de billiard, bibliotecă și chiar și o vinotecă.

Lângă salină a fost amenajat un ștrand cu apă sărată, dar și cu băi cu apă fierbinte, aceste fiind bune pentru cei care suferă de reumatism.

Foto nr.1.1. Salina Praid

Sursă www.vacantaesoterica.blogspot.ro

Salina din Slănic din județul Prahova este o altă salină care poate fi vizitată în România. Se zice despre această salină că este cea mai mare mină de sare din Europa.

Accesul în salină se face cu ajutorul a două lifturi care coboară la 208 m adâncime în doar 90 de secunde. Aici este amenajat un sanatoriu pentru persoanele care vin la tratamente și sunt prezente și locuri de joacă pentru copii, un mini bar cu mese de ping-pong și biliard, deasemenea un mini teren de fotbal. Totodată se pot admira diverse statui sculptate în sare ca cea a lui Decebal și a lui Mihai Eminescu, și și divesre instrumente vechi de exploatare a sării. Lângă salină se află două ștranduri, precum și un muzeu de sare.

Foto nr 1.2 . Salina din Slănic

Sursa http://voiaj.info/images/ro/SlanicPrahova_mina_unirea1.jpg

O altă salină cu însemnătate din România este Salina Turda, care la începuturile ei a fost una dintre cele mai importante saline din Transilvania dar care începe să decadă după 1840, datorită concurenței tot mai puternice a salinei de la Ocna Mureș, ajungând să îndeplinească rolul unei rezerve a acesteia. Salina Turda are un microclimat și factori sanogeni care oferă condiții optime de aplicare în terapiile recuperatorii ale diferitelor afecțiuni interne cât și in profilaxie și sanogeneză.

Condițiile specifice benefice sunt următoarele:

– temperatura constantă a aerului, relativ scăzută oscilând între 11-12 gr C în toate punctele și etapele de determinare, permite procesul de adaptare și aclimatizare a organismului;

-umiditatea relativă de asemenea cu variații minime cu valori cuprinse între 78-82% la intrarea în salină și valori medii între 73-80% în diferite săli (sala Rudolf, sala Ghizela etc) cu efecte benefice asupra căilor respiratorii permițând aparatului mucociliar să lucreze optim în atmosferă saturată și la temperatura corpului;

-mișcarea aerului este practic neglijabilă, la intrarea în salină 0.64-0.70 m/sec, în sala Rudolf 0.02 m/sec;

-prezența aerosolilor de sare sub formă de particule solide;

-aeroionizarea cu ioni mici în cantități variabile cu predominanța ionilor pozitivi; în sala Rudolf (n+=438, n-=307); aeroionizarea din interiorul salinei este la nivelul aerului exterior oferind efecte curative;

-concentrația alergenilor este practic zero la care se adaugă lipsa aeropoluanților și germenilor patogeni; determinările microbiologice nu au evidențiat prezența de germeni patogenici a levurilor și a fungilor respectându-se astfel condiția de aer curat (numărul total de germeni dintr-un metru cub fiind sub 2000 în toate determinarile efectuate);

-radioactivitatea minimă, rezultatele determinarilor fiind sub activitatea minimă detectabilă de 0.1 pCOl aer a radonului 222.

Foto nr.1.3. Salina Turda

Sursa: http://salinaturda.eu/galerie-foto/

1.2.4. Principalele stațiuni balneoclimaterice de interes natural în România

Stațiunile balneare din România stau la dispoziție celor ce doresc un sejur de relaxare în care să elimine efectele nocive ale unei vieți stresante și poluate petrecute în mediul urban și celor care pur și simplu vor să se destindă. Stațiunile balneoclimaterice nu sunt destinate doar persoanelor de vârsta a treia care vin aici pentru a-și trata diverse afecțiuni. Unele stațiuni, fiind în plină dezvoltare, sunt destinate tuturor categoriilor de vârstă, având atât zone de tratament cât și zone de relaxare. Un exemplu ar fi faptul că Băile Felix și Herculane sunt dotate cu ștranduri și piscine cu apă termală, pecând Sovata și Băile Tușnad au pârtii de ski, deci orice persoane își poate alege destinația preferată de ea.

Băile Herculane, cu numele ei provenit de la zeul Hercule, este cea mai veche stațiune din România și una dintre cele mai vechi din lume, ea fiind atestată documentar în anul 153 e.n.

Foto nr.1.4. Băile Herculane

Sursă www.infoturism.ro

Puterea tămăduitoare a izvoarelor termale regăsite aici a fost descoperită încă din perioada dacilor, în prezent stațiunea este renumită în toată lumea.

Principalul factor terapeutic al stațiunii este reprezentat de izvoarele sale sulfuroase, cele termo-minerale și cloruro-sodice, acestea fiind dindicate atât pentru tratamentele de cură externă cât și pentru tratamentele de cură internă.

Curele externe cu apele vindecătoare se folosesc pentru tratarea bolilor de piele, bolilor ale sistemului nervos periferic, bolile ale aparatului locomotor, intoxicațiilor cu plumb și alte metale grele, bolile ale aparatului respirator și afecțiunilor ginecologice.

În curele interne apele sunt folosite la boli ale tubului digestiv, ale glandelor anexe, boli de nutriție și unele boli ale rinichilor și căilor urinare.

Turiștii merită să viziteze locul acesta nu numai pentru proprietățile curative termale, ci și pentru a admira peisajul de o frumusețe rară, de aici putând fi realizate excursii și drumeții pe diferite trasee turistice.

Băile Felix este una dintre cele mai renumite stațiuni balneare din România cunoscută încă din vremea romanilor. Aici vizitatorul găsește o bogată bază de tratament ce cuprinde băi calde cu ape minerale în căzi și bazine, instalații pentru aplicații calde cu nămolși parafină, bazine cu apă minerală termală pentru kinetoterapie, instalații pentru electro și hidroterapie, sauna, instalații de aerosoli și inhalații, piscine acoperite și piscine în aer liber cu apă minerală termală și săli de gimnastică medicală.

Efectele benefice ale apelor minerale termale de aici sunt folosite pentru afecțiuni reumatismale inflamatorii, afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale abarticulare, afecțiuni post-traumatice, afecțiuni neurologice periferice, afecțiuni neurologice, ginecologice și afecțiuni asociate ca boli de nutriție și metabolism, și boli endocrine.

Foto nr.1.4. Băile Felix

Sursă www.infoturism.ro

Covasna, aflată la 31 de km de Sfântu Gheorghe și 60 de km de Brașov, reprezintă o stațiune balneară de renume internațional. Aici vizitatorii găsesc izvoare minerale, nămol mineral și mofete ca urmare a mineralizărilor din perioada post-vulcanică.

În această zonă există peste 1500 de izvoare minerale, iar mofetele, care au o valoare terapeutică deosebită, sunt răspândite pe o suprafață de 40 ha.

Printre instalațiile de tratament de care dispune Covasna se numără și cele pentru mofete, cele pentru băi calde cu ape carbogazoase, cele pentru aerosoli și inhalații și pentru împachetări cu parafină. În zonă se mai găsește un spital cu profil cardiologic și doua sanatorii pentru copii unde se tratează sechelele de reumatism cardiovascular și sechelele de hepatită.

Sovata a fost menționată ca loc de cură încă din anul 1597. Situată în apropiere de Târgu Mureș, stațiunea deține factori curativi de mare eficiență din cauza prezenței lacurilor helioterme din zonă. Cel mai cunoscut lac din Sovata este Lacul Ursu, care prezintă și el fenomenul de heliotermie. Fenomenul de heliotermie constă în stratificarea termică a apei concomitent cu creșterea concentrației sărurilor spre adâncime până la un nivel de 3 m, după care se înregistrează valori mai reduse și constante. Astfel, vara la o adâncime de 2 m, apa lacului va avea o temperatură de 30-40 grade. Cei ce vor să își petreacă timpul aici au la îndemână multe posibilități de recreere și refacere. Cei care sunt pasionați de sporturile de iarnă se pot distra pe pârtia de ski aflată tot aici în stațiune.

Stațiunea Băile Tușnad este renumita stațiune balneară care se află la poalele masivului vulcanic Harghita, ea este cea mai mică din țară. Stațiunea este denumită și ‘Mica Elveție“, beneficiază de un aer ozonat, iar baza sa de tratament cuprinde instalații moderne pentru băi carbogazoase calde, electroterapie și hidroterapie, și masaj.

Foto nr.1.5. Băile Tușnad

Sursa http://www.cmbtravel.ro

Despre apele minerale din zona Tușnadului există dovezi scrise încă din secolul al XVIII-lea în care se menționează existența unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de către localnicii satelor din apropiere.

Stațiunea cu diverse izvoare de ape minerale și mezotermale, cât și cu mofete este recomandat pentru tratamentul bolilor cardio vasculare, urinare și a sistemului nervos. Prin cure interne folosind acestea se pot trata afecțiuni digestive, gastrite hipoacide, boli metabolice și neuro-endocrine.

Borsec este un oraș situat în nord-estul Romaniei (judetul Harghita), în regiunea 7 centru, în depresiunea intramontană cu același nume din Carpații Orientali, înconjurată de Munții Bistrița, Muntii Călimani, Munții Giurgeu și Munții Ceahlău, la o altitudine de 900 m, la 120 km de Piatra Neamț, 28 km de Toplița, 130 km de Tg.Mureș, 91 km de Bicaz, 125 km de Miercurea Ciuc și 186 km de Brașov.

Stațiunea Borsec este recomandată în tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta cardiacă, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliară, boli digestive (gastrită cronică hipoacidă, constipație cronică, colită cronică nespecifică), colicistită cronică necalcaroasă, tulburari renale și ale aparatului urinar, nevroza astenică, boli dermatologice, metabolice și de nutriție etc.

La Borsec există instalații pentru bai fierbinți în cadă sau bazine acoperite cu ape minerale carbonate, izvoare de ape minerale pentru cură internă, aparatură pentru electroterapie și hidroterapie, instalații pentru băi cu ierburi, împachetări cu parafină, săli de gimnastică. Stațiunea oferă largi posibilități de petrecere a timpului liber (cărări de munte neumblate, terenuri de sport, săli de cinema, piste de schi și saniuș etc.).

În Borsec există peste 15 izvoare de apă minerală carbogazoasă naturală, având compoziție chimică apropiată, stabilă în timp, cu debite variabile, cele mai importante calitativ și ca debit fiind izvoarele 1 și 2. Prin compoziția lor, apele minerale au efecte curative asupra afecțiunilor aparatului digestiv (stomac, intestine, căi biliare), rinichilor și a vezicii și căilor urinare, precum și asupra sistemului circulator periferic. În 1803 cetățeanul vienez Valentin Gunther a urmat un tratament la Borsec, vindecându-se de o boală considerată incurabilă. Reîntorcându-se la Viena, îi propune unei rude să facă comerș cu apă minerală de la Borsec, pentru care să arendeze Borsecul (un mic cătun la acea vreme) de la comunele Lazarea și Ditrau, proprietarele Borsecului.

1.3. Analiza SWOT a turismului balnear

Puncte tari:

– existența unor de resurse balneare unice pe plan european.;

– nivelul de pregătire al cadrelor medicale din domeniu;

– gamă variată de proceduri de cură;

– prețuri reduse în comparație cu alte țări;

– existența unor piețe tradiționale pentru turismul balnear din România – Germania, Franța, Belgia, Israel.

Puncte slabe:

– structuri de primire și tratament de slabă calitate;

– asigurarea la un nivel scăzut a serviciilor de tratament, recreere și divertisment;

– infrastructura de acces, utilizare și colectare a resurselor balneare învechită și insuficientă;

– exploatarea intensivă, a substanțelor și resurselor minerale din stațiunile balneare;

– infrastructura locală slabă (acces, utilități);

– mediul ambiant al stațiunilor prost întreținut, lipsa spațiilor verzi specifice și îmbătrânirea parcurilor balneare;

– acces dificil spre unele stațiuni balneare;

– dotări de agrement insuficiente care sunt supraaglomerate și creează disconfort pentru turiști.

Oportunități:

– creșterea solicitărilor pe plan internațional/național privind turismul balnear;

– tendința de îmbătrânire a populației pe plan mondial;

– creșterea facilitaților specifice nu tratamentului recuperator ci de prevenție – wellness;

– creșterea numărului de touroperatori specializați și specialiști în turismul balnear;

– atenția factorilor de decizie în politica de muncă/asistentă socială în prevenirea accidentelor și păstrarea capacitații de efort pe perioadă îndelungata;

– Interesul crescând pe plan internațional, mai ales, dar și național privind tratamentele tradiționale;

– accesarea fondurilor internaționale de asistență.

Amenințări:

– scăderea puterii de cumpărare a populației;

– oferta similară a unor destinații tradiționale – Ungaria, Cehia;

– creșterea competiției pe plan regional prin apariția unor destinații noi – Croația, Slovenia – superioare din punctul de vedere al facilitaților;

– anularea subvențiilor statului, prin intermediul Casei de Pensii, pentru turismul balnear;

– conservarea unor modele de management depășite în condițiile accesului în U.E;

– neconstituirea parteneriatelor public privat pentru dezvoltarea complexelor de wellness pe plan regional.

CAPITOLUL2

PREZENTAREA STAȚIUNII BALNEO-CLIMATERICE BĂILE HERCULANE

2.1. Scurt istoric

Băile Herculane este una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din țară cu o vechime atestată documentar de peste 1848 de ani și ea face parte din Parcul Național Valea Cernei – Domogled din județul Caraș-Severin. Este situată pe ambele maluri ale râului Cerna. Așezarea îi conferă un climat mediteranean dar este influențată și de climatul Europei centrale și a celui ponto-danubian, deci putem vorbi de un topo-climat de nuanță submediteraneană cu factori importanți de cură precum: ape minerale termale clorurosodice sulfuroase, calcice, iodate care tratează afecțiuni reumatismale, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, afecțiuni cronice ale aparatului respirator. Băile Herculane este cea mai renumită stațiune balneoclimaterică. Ea a fost construită de romani pe valea impădurită a Cernei, într-un loc idilic.

Foto nr.2.1. Stațiunea Băile Herculane cu statuia lui Hercule

Sursă- www.vizitatiseverinul.ro

Stațiunea fiind una strălucitoare pe când se numea încă Băile Hebadiei, și-a mai pierdut din strălucire însă este în continuare des frecventată, ea fiind atestată documentar din anul 153 după Hristos constituind un punct de atracție permanent pentru puterea vindecătoare a apelor sale având apeducte, băi și izvoare termale de pe vremea romanilor. A fost vizitată, de-a lungul timpului, de mari personalități care s-au bucurat de virtuțile terapeutice ale apelor termo-minerale: împăratul Marcus Aurelius si mama sa Iulia, împăratul Franz Iosif si împărăteasa Elisabeta.

Stațiunea Băile Herculane are un patrimoniu istoric de excepție, memoria vie a 1848 de ani de existență (153 – 2001) neîntreruptă a stațiunii. Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare. După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă și contemporana a Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstrucția și modernizarea « băilor », a cailor de acces, grănicierii bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta unui baroc austriac impresionant. Stațiunea este vizitată de-a lungul timpului de mari personalități, între care: împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I si împărăteasa Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind «ceea mai frumoasă stațiune de pe continent», iar împărăteasa Elisabeta – pasionată, îndrăgită, distinctă, și armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezență distinctă și încântătoare. În stațiune există Muzeul Nicolae Cena, ale cărui colecții au început să fie constituite începând cu anul 1922.

Existența neântreruptă de două milenii a stațiunii Băile-Herculane a fost favorizată de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar și de pitoreasca așezare a stațiunii într-o vale adăpostită de munți, de o frumusețe aparte. Dotarea tehnico-edilitară de prim rang la un confort de înaltă ținută și bogată diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate.

Stațiunea dispune de locuri de cazare în marile si modernele hoteluri sanatorial-balneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici într-un cadru agreabil, de asemenea camping în interiorul sau exteriorul orașului. Multiplele mijloace de recreere si divertisment – restaurant, baruri, terase de vara, bazine de înot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. – precum și posibilitățile de drumeție și excursii în stațiune și pe valea Cernei, constituie o atracție în plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile-Herculane.

Grota Haiducilor – Fragmentele ceramice, uneletele si armele din piatra gasite cu prilejul sapaturilor arheologice din „Grota Haiducilor“ releva ca civilizatia primitiva din aceasta zona atinsese un stadiu ridicat de dezvoltare.

Tabula votiva – ridicată de cei cinci cetățeni romani fruntași din Dacia, trimisi la Roma pentru alegerea lui Severianus in anul 153 d.Ch., atesta 1848 de ani de existență a Bailor Herculane.

Foto nr.2.2. Altar Votiv

Sursa: http://www.baileherculane.ro/despre-orasul-statiune-baile-herculane/istoricul-statiunii-baile-herculane.html

Termele Romane – Termele romane și alte construcții utilitare (apeducte, bazine) valorifica izvoarele numite „ape sacre ale lui Hercules“.

Din 1736 incepe reconstrucția și modernizarea băilor, căilor de acces și a edificiilor. În 1772 zona este vizitata de împăratul Iosif al II-lea. 1847 este anul în care se monteaza renumita statuie din bronz a lui Hercules, opera a maestrilor Romel Mayer si Glantz din Viena.

Foto nr. 2.3. Imagine Din Secolul XVIII

Sursa: http://www.baileherculane.ro/despre-orasul-statiune-baile-herculane/istoricul-statiunii-baile-herculane.html

În anul 1852 imparatul Austriei considera Baile Herculane ca fiind „cea mai frumoasa statiune de pe continent”, iar împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta și armonioasa – Sissi – scrie un jurnal intim în care Băile Herculane sunt o prezenta distincta si încântatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.

Existența de două milenii a stațiunii Băile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, fiind socotite un „dar al zeilor” dar și de pitoreasca așezare a stațiunii într-o vale adăpostită de munți, de o frumusețe aparte.

Dotarea tehnico edilitară de prim rang la un confort de înalta ținuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate. Multiplele mijloace de recreare si divertisment, restaurante, baruri, terase de vara, cluburi si discoteci, cazinouri, bazine de înot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. – precum și posibilitățile de drumeție și excursii în stațiune și pe Valea Cernei, constituie o atracție în plus pentru vizitatorii orașului stațiune balneară Băile Herculane.

2.2. Așezarea geografică și potențialul turistic al zonei

Orașul stațiune Băile Herculane este situat în sud-vestul României, la intersecția paralelei 45˚ 52ˈ N cu meridianul 23˚ 52ˈ E, având aceeași poziție cu Venetia și Nisa.

Se afla pe magistrala transeuropeana E 70, la o distanta de 380 km de Bucuresti.

Cel mai apropiat aeroport se afla la Caransebes – 70 km urmat de Craiova 160 Km. Prin Băile Herculane trece calea ferata internationala Bucuresti – Timisoara – Budapesta Băile Herculane se afla pe malurile raului Cerna, intre Muntii Mehedinti la Est și Muntii Cernei la Vest. Altitudinea este de 168 metri si se respira un aer ionizat ca la o înălțime de 3000 de metri. Climatul este de tip depresionar cu influente vestice si sud-mediteraneene, avand o temperatura medie anuala de 10,5˚C. Presiunea medie atmosferica este de 750,6 mb. Vanturile dominante sunt cele de Sud, viteza lor medie este redusa: 1,6 m/s.

Orașul Băile Herculane are o populatie de aproximativ 9000 de locuitori: romani, germani, maghiari, sarbi si croati.

Accesul în stațiune se realizează astfel:

– rutier: prin drumuri modernizate, de importanță europeană sau națională:

DN 67D: E 70 /Gara Băile Herculane – Baia de Aramă – Târgu Jiu / DN 67 / E 79; drumul național care traversează stațiunea pe la limita sud-estică a acesteia, leagă două artere rutiere europene de mare circulație (E 70 și E 79), care au ieșire din țară prin punctele de frontieră dinspre Ungaria (Borș), Serbia (Moravița) și Bulgaria (Calafat);

DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează stațiunea prin partea centrală, este drumul de acces în st ațiune cel mai utilizat de turiști;

DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D.

Față de principalele orașe reper, stațiunea Băile Herculane se află la:

134 de km de Reșița, reședința de județ – pe DN 67D, E 70/DN 6, DN 57B, DN 58

22 km de Orșova – pe DN 67D, E 70/DN 6

47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6

78 km de Caransebeș – pe DN 67D, E 70/DN 6

182 km de Timișoara – pe DN 67D, E 70/DN 6

386 km de București, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN 67D – E 70/DN 6 – E 574 – E 81.

– feroviar

teritoriul administrativ al stațiunii este traversat de magistrala feroviară București – Craiova – Drobeta – Tr. Severin – Băile Herculane – Timișoara – Jimbolia sau Stamora Moravița, asigurând legătura dinspre capitala țării și spre cele două puncte de frontieră Jimbolia și Stamora Moravița; este tronsonul feroviar european care unește Orientul cu Centrul și Vestul Europei.

Fază de București, distanța pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două puncte de frontieră este de 208 km (Jimbolia) și respectiv 225 km (Stamora Moravița).

– aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile Caransebeș – 78 km (pe DN 67D, E 70/DN 6), Craiova – 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6) sau Timișoara – 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6).

– fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orșova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui cale de acces pentru turiștii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei. Această cale de acces poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră pe Dunăre, una reprezentativă, mai ales pentru turiștii din vestul Europei.

Rețeaua hidrografică a zonei este dominată de prezența râului Cerna cu afluenții săi și de cele două lacuri de baraj artificial.

Râul Cerna își are izvoarele la o altitudine de 2.070 m în Munții Godeanu și ajunge la confluența cu Bela Reca la o altitudine de 118 m, ceea ce reprezintă o diferență de nivel de aproximativ 1.950 m, ceea ce determină un curs rapid și o mare fragmentare a reliefului, conferind văii o notă sălbatică specifică. În zona cursului superior este cunoscută sub numele de Cernișoara, care străbate un scurt sector de chei – Cheile Cernișoarei. Cerna propriu – zisă începe de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernișoarei ale cărei izvoare se află la peste 9 km amonte. Urmează un nou sector de îngustare a văii, în Cheile Corcoaia, care, deși scurte, sunt impresionante prin îngustime și forma aparte a versanților, după care Cerna pătrunde în zonele depresionare Cerna-Sat și Poiana Schitului.

Bazinul Cernei are în partea superioară un aspect de uriașă covată, marcată de două culmi diferențiate ca altitudine și aspect, între Vf. Paltina (2.148 m) și Vf. Șarba (1.740 m), reunite sub forma unei înșeuări înalte de 1.320 m, care alcătuiesc cumpăna de apă între bazinele Cernei și Jiului.

Până la Băile Herculane, Valea Cernei are în cea mai mare parte versanți abrupți, rectilinii, cu verticalitate pronunțată și înălțimi care ajung uneori la 400 – 500 m.

Râul are o lungime de 84 km și un bazin de recepție de 1.433 km2, din care mai mult de jumătate se află pe teritoriul județului Caraș – Severin. Cerna are un curs rectiliniu, orientat pe direcția NNE – SSV până la Pecinișca, unde face un cot brusc spre vest, iar de la Gara Băile Herculane, unde primește cel mai important afluent (Bela Reca), își schimbă direcția spre sud, până la confluența cu fluviul Dunărea, în golful Orșova al Lacului Porțile de Fier I.

Cei mai mulți afluenți îi primește de pe versantul drept, în zona cursului superior (Gârdomanul, Iovanul, Balmezul, Cărbunele, Craiova), după care Cerna formează limita între județele Mehedinți și Caraș – Severin, până la valea Țăsna (afluent pe stânga al Cernei), unde limita dintre cele două județe urmează înălțimile Munților Mehedinți.

Din regiunea carstică a munților Mehedinți, nici un afluent nu ajunge la Cerna. Apele se pierd în calcare și reapar în izbucuri, cele mai importante fiind "7 Izvoare Reci", Bârza, Topleț. La Băile Herculane, pe un sistem de fracturi de mare adâncime, perpendiculare pe vale, apar izvoarele termominerale, folosite încă din antichitate în cura balneară. Ele apar în granite ("7 Izvoare Calde") și calcare (izvoarele Hercule și Hygea), având temperaturi ridicate. Izvoarele minerale provin din apele de infiltrație care circulă prin zonele de fractură, până la aproximativ 1.200 m adâncime, unde sunt încălzite și mineralizate, după care apar la suprafață, în malurile Cernei, de-a lungul unor falii.

Valea Cernei este singura dintre văile Carpaților Meridionali care se înscrie în întregime pe un culoar tectonic, separând Munții Godeanu și Munții Cernei pe de o parte, de Munții Vâlcanului și Munții Mehedinți pe de altă parte. Existența sa într-un ansamblu geografic foarte complex și apartenența directă la bazinul Dunării s-au reflectat într-o diversificare deosebită a aspectelor de relief, peisaj, ceea ce a făcut ca bazinul să aibă o notă specifică aparte, sub aspect geomorfologic și peisagistic.

În aval de confluența Cernei cu Valea lui Iovan s-a amenajat unul dintre barajele sistemului hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana, denumit Lacul Cerna sau Iovan. Lacul are o suprafață de 678 ha, cu o lungime de 10 km și un volum de apă de 124 mil. m3. Din acest lac, cea mai mare parte a apelor Cernei sunt deviate printr-un tunel în bazinul Motrului.

Lacul de acumulare Herculane ( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte de stațiunea Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică, a menținerii echilibrului apelor subterane din perimetrul stațiunii și a alimentării cu apă a acesteia. Lacul are o lungime de 4 km și un volum de apă de circa 14 mil. m3.

Stațiunea Băile Herculane dispune de un valoros potențial antropic, rezultat al istorie de peste 1850 de ani în acest spațiu geografic. Numeroasele vestigii ale civilizației trecute, unele dintre ele unicate, bogăția tradițiilor populare, creația spirituală modernă, realizările tehno-economice contemporane – atestă evoluția și continuitatea vieții pe aceste meleaguri, alcătuind un important fond cultural-istoric, apreciat din punct de vedere turistic în plan intern și internațional.

Dintre componentele potențialului turistic antropic trebuie evidențiate, pentru valoarea și atractivitatea lor vestigiile arheologice, monumentele istorice și de artă, instituțiile și evenimentele cultural-artistice, arta și tradiția populară, construcțiile tehnico-economice.

Obiective turistice religioase sunt:

– Biserica ortodoxă (sec. al XIX-lea)

– Biserica catolică (1838)

Printre obiective turistice cultural-istorice se evidențiază:

– Vestigii și situri arheologice:

– Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive)

– Băile Romane (în hotelul Roman)

– Situl arheologic din Peștera Hoților.

– Muzee:

– Muzeul de Istorie al stațiunii Băile Herculane – funcționează în incinta clădirii Cazinoului, construită în anul 1886, stil baroc.

– Monumente istorice de arhitectură (clădiri care au în prezent diverse funcțiuni):

– Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe

– Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864

– Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în fața Băii Neptun, sec al XX-lea

– Ansamblul de arhitectură balneară din Piața Hercules, sec. XVIII – al XIX-lea

– Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Cerna și în jurul Pieței 1 Mai, sec. al XIX-lea

– Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun și Podul Roșu, sec. al XIX-lea

– Ansamblul balnear Apollo I și II (sec. al XVIII-lea, cu modificări în 1926), P-ța Hercules

– Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871), str. Cerna, Hotel Ferdinand (1861), str. Cerna nr. 20, Hotel Cerna (1936), P-ța 1 Mai, Hotel Decebal (1862), str. Cerna, nr. 20

– Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869), str. Cerna nr.2

– Vila "Elisabeta" (1875)

– Vila Pavilion 12, Hotel Traian (1869), str. Cerna nr.1

– Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) și Parcul Central (1862, arh. Doderer), str. Cerna nr. 6-18

– Baia Neptun (1886), str. Izvorului 3-5

– Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul Hotelului Roman

– Clădirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romană

– Clădirea administrației băilor (1811), P-ța Hercules

– Băile Venera (1838), str. Castanilor 35

– Baia Diana (1910 cu modificări și refaceri în 1859 și 1929), str. Izvorului nr. 1

– Chioșcul pentru fanfară (încep. sec. al XX-lea), str. Cerna nr. 6-8, în fața Cazinoului

– Statuia lui Hercules (1874), P-ța Hercules.

De-a lungul unui an calendaristic, în Stațiunea Băile Herculane se desfășoară diverse manifestări culturale și turistice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage numeroși vizitatori și turiști. Cele deja consacrate, cu tradiție, sunt următoarele:

Festivalul Internațional de folclor Hercules

Targului International de Turism Balnear

Zilele orasului Baile Herculane

Festivalul Pinului negru de Banat

Festivalul Răchitei din Banat

Zilele statiunii Baile-Herculane – "Nedeia Bailor"

Festivalul Țuicii

Congresul Spiritualității românești.

2.3. Resurse și proceduri de tratament

Stațiunea are ape minerale termale bicarbonate, clorurosodice, ușor sulfurate, calde. Sunt izvoare cu apa având o temperatură între 38 și 53 grade Celsius, și unele între 46 și 56 grade Celsius. Sunt cunoscute 16 izvoare cu ape termale, izvoare ce au o radioactivitate ridicată, putând fi comparate cu izvoarele din stațiunile Vichy și Mont Dore. În mod natural se face aeroionizare. Aeroionii pătrund în plămâni și au acțiune directă asupra organismului. Stațiunea este amenajată pentru tratament prin masaj, electroterapie, hidroterapie, recuperare funcțională, acupunctură și altele.

Stațiunea Băile Herculane este profilată datorită factorilor naturali de cură, în special a apelor termale existente, în tratamentul afecțiunilor aparatului locomotor și al bolilor asociate, în bolile sistemului nervos periferic, boli ginecologice, în sechele postreumatice, boli ale aparatului respirator, boli ale pielii și multe altele.

2.4. Factori naturali de cură

La Băile Herculane principalul factor terapeutic îl constituie apele minerale, indicate atât în cură externă cât și internă. Apele minerale manifestă sub formă de izvoare naturale care sunt în număr de 19 din care doar 9 se utilizează pentru cură, celelalte curgând liber în apa Cernei.

Proprietățile acestor ape se completează minunat. Prima însușire o constituie termalitatea lor. Ele sunt calde și au o temperatură cuprinsă între 17-62 grade Celsius.

Mineralizarea constituie cea de a doua calitate. Ele au în conținut și săruri minerale, ceea ce le conferă multiple calități terapeutice.

2.5. Indicații terapeutice ale apelor

Bogata experiență terapeutică transmisă din generație în generație ca și cercetările și rezultatele obținute de medicii balneologi din stațiune privind efectul apelor termominerale asupra curanților a dus la concluzii că ele sunt indicate în :

Bolile aparatului locomotor

Reumatism de tip inflamator

Reumatismele degenerative

Bolile sistemului nervos :

– afecțiunile neurologice periferice

– afecțiunile neurologice centrale funcționale

Viciile de atitudini la copii și tineri

Boli asociate

Pe lângă indicațiile majore, în foarte multe cazuri apar boli asociate, care pot beneficia de tratament în această stațiune. Acestea nu sunt cunoscute doar de corpul medical care face trimitere aici ci și de suferinzii aparatului locomotor.

Bolile care se pot trata sunt:

Convalescente după boli acute și cronice

Bolile tubului digestiv și ale glandelor anexe:

gastrită cronică hipoacidă

duodenită cronică

constipațiile funcționale

diareele cronice funcționale

Bolile aparatului urinar

Bolile aparatului cardiovascular

Bolile dermatologice

Bolile endocrine

Bolile ginecologice

Bolile de nutriție

Bolile aparatului respirator etc.

2.6. Tratament prin cură externă

Aceasta constă din folosirea apelor minerale în scop terapeutic, sub formă de băi în vane sau bazine, la care se asociază unele proceduri adjuvante. Apele termominerale exercită asupra organismului o triplă acțiune: mecanică, termică și chimică.

Sulful regăsit în apele din aceasta zonă face parte integrantă din celula umană. Acesta se elimină din organism și poate fi recuperat prin bai, organismul absorbându-l ca un burete prin piele.

CAPITOLUL III

CIRCULAȚIA TURISTICĂ DIN STAȚIUNEA BĂILE HERCULANE

3.1. Unitățile de cazare din stațiunea balneo-climaterică Băile Herculane

Cazarea presupune existența unui spațiu și a echipamentului necesar asigurării condițiilor de odihnă și de igienă ale turistului. Pe lângă cazare există și alte condiții necesare de odihnă ca igiena, alimentația, agrementul, activități legate de primirea și plecarea turistului și alte servicii.

Stațiunea Băile Herculane este a doua stațiune balneară după Băile Felix ca număr de locuri oferite turiștilor.

Aceasta dispune de peste 4.000 de locuri de cazare distribuite în complexele hoteliere balneare, în hoteluri pentru tineret, pensiuni turistice, vile, toate amplasate într-un cadru natural agreabil, în interiorul sau spre marginea orașului.

Sunt pensiuni începând cu prețuri de la 33 de lei de persoană pe noapte, de exemplu vile cu prețuri între 30 și 50 de lei de persoană pe noapte și hoteluri cu prețuri începând de la 45 de lei în sus de persoană pe noapte.

Tabel nr.3.1. Structuri turistice de cazare pe categorii de confort și tipuri de unități pe anul 2015

Sursa: http://www.scribd.com/doc/49856429/Analiza-si-dezvoltarea-potentialului-turistic-in-statiunea-Baile-Herculane

După cum arată tabelul de mai sus distribuția locurilor de cazare după categoria de confort se prezintă în felul următor: 19 unități de cazare de 2 stele, 2 unități de 1 stea, 8 unități de 3 stele, o unitate cu 4 stele și o unitate neclasificată, cea a taberei, în total fiind 31 de unități de cazare.

Dintre spațiile de cazare de 2 stele, ponderea cea mai mare o dețin hotelurile cu 3.639 locuri, urmate la o distanță semnificativă de pensiunile urbane cu 134 de locuri de cazare. Această ditribuție este caracteristică stațiunilor balneare din România, dominate de unități de cazare de 2 și 3 stele.

Deși la capitolul “număr unități de cazare” pensiunile sunt pe același nivel cu hotelurile, în ceea ce privește locurile de cazare, ponderea cea mai mare o dețin hotelurile în aproape 91 % din total. Pensiunile, vilele, taberele și popasuri le cumulează aproximativ 9 % din totalul locurilor de cazare din Băile Herculane.

Grafic nr.3.1. Distribuția locurilor de cazare pe tipuri de unități

Sursa: http://www.scribd.com/doc/49856429/Analiza-si-dezvoltarea-potentialului-turistic-in-statiunea-Baile-Herculane

În urma analizei datelor privind structurile de cazare primite de la Direcția Județeană de Statistică Caraș – Severin au putut fi extrase următoarele concluzii:

• total unități de cazare: 31, din care 2 popasuri turistice;

• total locuri de cazare: 4.608 locuri din care 100 în popasuri turistice;

• structura locurilor de cazare: 89,74 % în hoteluri; 4,56 % în pensiuni urbane, 2,17 % în popasuri, 1,45 % în tabere, 1,35 % în hoteluri pentru tineret, 0,74% în vile turistice.

Din cele prezentate mai sus, rezultă faptul că din punct de vedere al unităților de cazare, stațiunea Băile Herculane este bine reprezentată, putând oferi servicii de calitate diverselor categorii de turiști, atât celor cu venituri medii, cât și celor peste medie și chiar ridicate.

Printre hotelurile cele mai vizitate se afla hotelul Sara’s Sons din centrul stațiunii care are un strand propriu cu trei piscine termominerale, și hotelul Ferdinand situat în stațiune pe malul Cernei.

Hotel Sara’s Sons 3* se află în imediata apropiere a hotelurilor Afrodita, Minerva, Diana.

Capacitatea de cazare a hotelului este de 46 de locuri oferite în 23 camere și apartamente.

Printre facilitățile oferite de hotel se întâlnește un restaurant cu bucătărie tradițională românească și internațională, bar de zi, terasă (capacitate 50 de locuri), bar de noapte, piscină.

Hotelul Ferdinand de 4* din Băile Herculane pune la dispoziția turiștilor săi 5 apartamente și 45 de camere duble orientate spre peisajul atrăgător al Văii Cernei. Prin modul în care este amenajat și dotat precum și prin amplasament, hotelul oferă condiții optime turștilor și grupurilor organizate sosite cu scop de afaceri. Toate încăperile sunt echipate cu minibar, televizor color, cablu Tv, telefon cu acces direct la liniile internaționale, acces internet, uscător de păr în băi proprii cu cabine de duș, halate de baie și climatizare.

Ca agrement se pot număra piscină, saună, solariu, centru de fitness, jacuzzi, grădină cu terasă în stil romănesc, bar, braserie și mansardă.

Restaurantul are o capacitate de 84 de locuri și oferă turiștilor un meniu variat din bucătăria internațională și tradițională.

Hotelul are și o sală de conferințe care are o capacitate de minim 100 de locuri, fiind dotată corespunzător, cu retroproiector, flip-chart, instalație de sonorizare, ecran de proiecție și poate fi adaptată diverselor tipuri de evenimente ca training-uri, conferințe, workshop-uri.

Alături de structurile de primire turistică, la nivelul stațiunii Băile Herculane există și unități de alimentație pentru turism, precum: restaurante clasice, baruri, bufete, disco baruri etc. Majoritatea unităților hoteliere și nu numai, dispun de spații proprii pentru servirea mesei de către turiști, în funcție de capacitatea de primire a fiecărei unități.

Structurile de alimentație contribuie la conturarea profilului stațiunii și la creșterea puterii de atracție a acesteia. Conform Autorității Naționale pentru Turism, funcționau în stațiunea Băile Herculane 32 unități de alimentație, de tip restaurant clasic, bar de zi, bar de noapte, bufet-bar, disco-bar sau restaurant berărie, clasificate la 4, 3, 2, 1 stele.

Oferta de cazare este variată, pe toate gusturile, de la hoteluri si pensiuni pana la campingurile special amenajate pentru amplasarea corturilor. Prețul in camping-ul 7 Izvoare, de exemplu, incepe de la 10 lei pe zi, la hotel de două stele pornește de la 70 de lei pe noapte in cameră dublă, iar la pensiuni sunt tarife cuprinse intre 60 si 150 de lei pe noapte.

Deplasarea în Băile Herculane se face cu transportul in comun. Autobuzele puse la dispoziție circulă non-stop pe traseul gară- centrul orasului si retur, iar prețul biletului este de 1 leu. Accesul înspre stațiune se face de pe drumul european E70 (Bucuresti-Craiova- Drobeta Turnu Severin-Caransebeș-Timisoara) sau de pe DN67D (Târgu-Jiu-Baia de Aramă- Băile Herculane).

Cele 32 unități de alimentație au în total 5.020 locuri la mese, distribuite astfel:

136 de 1 stea (2,7 %),

3.956 de 2 stele (78,8 %),

574 de 3 stele (11,4 %),

354 de 4 stele (7,1 %).

Tabelul nr.3.2. Structuri turistice de alimentație din Băile Herculane

Sursa datelor: Autoritatea Națională pentru Turism,

Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3.622, (72,2 %), urmate de baruri de zi cu 810 locuri, respectiv 16,1 %, bufet baruri cu 260 locuri, respectiv 5,2 %, restaurantele berărie cu 138 locuri, respectiv 2,7 %, disco baruri cu 100 locuri, respectiv 2,2 % și baruri de noapte cu 80 locuri, respectiv 1,6 %.

În evaluarea și caracterizarea bazei de alimentație, pe lângă evidențierea dimensiunilor și structurii, este necesară și analiza comparativă cu rețeaua unităților de cazare. Din acest punct de vedere, o semnificație majoră prezintă raportul locuri în alimentație / locuri de cazare. În cazul stațiunii Băile Herculane, la nivelul anului 2013 acesta ia valoarea de 1,09 / 1,0 ceea ce indică faptul că cererea pentru serviciul de alimentație este relativ satisfăcută.

Desfășurarea activităților de tratament balnear și a celor profilactice este legată în mod direct nu doar de existența factorilor naturali terapeutici, ci și de prezența structurilor specifice tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale stațiunilor balneoturistice. În majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localitățile care dispun de factori naturali terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unități de cazare, respectiv hoteluri și vile turistice.

Grafic nr. 3.2. Structurile turistice de alimentație pe categoriile de stele din Stațiunea Băile Herculane

Sursa: Prelucrare date INS

Instalațiile de tratament au un conținut eterogen, determinat de specificitatea afecțiunilor și profilul stațiunii. La nivelul stațiunii Băile Herculane există 4 baze mari de tratament, aparținând SC SIND România, SC Hercules SA, Hotel Cerna și SC CAMELYSA PRODCOM SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la nivelul stațiunii Băile Herculane sunt următoarele: hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare funcțională, cultură fizică medicală, acupunctură etc.

Din datele puse la dispoziție de Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie – INRMFB, în stațiunea Băile Herculane există următoarele instalații și aparate medicale autorizate de Ministerul Sănătății:

Baza de tratament SC SIND ROMANIA

Hotel Domogled deține următoarele tipuri de instalații și aparate medicale:

Hotel Dacia deține următoarele tipuri de instalații și aparate medicale:

Baza de tratament SC HERCULES SA

Hotel Diana deține următoarele tipuri de aparate medicale:

Hotel Apollo deține următoarele tipuri de aparate medicale:

Hotel Roman deține următoarele tipuri de aparate medicale:

Hotel Hercules deține următoarele tipuri de aparate medicale:

Hotel Afrodita deține următoarele tipuri de aparate medicale:

Complex Minerva deține următoarele tipuri de aparate medicale:

SC Hercules SA deține aparatură modernă de tratament achiziționată în ultimii 10 ani. Dintre aceste echipamente nou achiziționate pot fi menționate: aparat ultrasunete, aparat aerosoli, aparat terapie cu ultrasunete, aparat magnetoterapie, aparat INTERDIN, cadă duș subacval, aparat diadinamic, aparat curenți interferențiali, aparat unde scurte, aparat electrostimulare, aparat magnetodiaflux, baie galvanică, aparat masaj cu electrozi, combină geriatrică, bicicletă computerizată, aparat ERGOCYCLE, aparat covor pistă alergare, aparat multifuncțional MUSCLE, saună, aparat terapie laser.

Baza de tratament SC CAMELYSA PRODCOM SRL (Hotel Ferdinand) deține următoarele tipuri de aparate medicale:

Baza de tratament a hotelului Ferdinand include sectorul fizio-electroterapie și sectorul hidroterapie cu următoarele proceduri terapeutice:

electroterapie: ultrasunete, ultrascurte, curenți diadinamici, interferențiali, nemectron, magnetodiaflux;

masaje, aerosoli

hidroterapie: kinetoterapie, băi cu sulf, băi termo-saline, băi cu plante, băi galvanice, duo subacval etc.

acupunctură.

Totodată, la nivelul stațiunii Băile Herculane sunt oferite servicii de wellness (aparatură pentru fizioterapie, săli de fitness, băi de plante, cure cu produse apicole, saună, acupunctură etc.), precum:

Salonul de geriatrie Ana Aslan din cadrul SC Hercules SA – Hotel Roman este dotată cu aparatură performantă, având personal competent în tratamente geriatrice. Cosmetica geriatrică stopează procesul de îmbătrânire, reface și revigorează organismul, prin tratamente cu Gerovital H3.

În funcție de caracteristicile calitative, apele termominerale sunt utilizate pentru tratament balneoterapeutic sau pentru agrement. Capacitățile de tratament balneoterapeutic (hidroterapie) din stațiunea Herculane se compun din:

Tabel nr. 3.3. Capacitățile de tratament balneoterapeutic

Sursa: Primăria Caraș-Severin

Pentru cura internă există 3 buvete care pot primi circa 6.000 vizitatori/zi. Luând în calcul piscinele și ștrandurile, capacitatea totală de valorificare a apelor termominerale din Băile Herculane este de 2.986.402 litri/zi.

Capacitatea bazelor de tratament de la principalele hoteluri balneare este de:

Tabel nr. 3.4. Capacitatea bazelor de tratament

Sursa: Autoritatea Națională pentru Turism

Dotarea tehnico-edilitară de prim rang, la un confort de înaltă ținută și bogata diversificare a metodelor de tratament, de la cura balneară clasică la diverse metode de fizio- și electroterapie, masaje, acupunctură etc., au conferit acestei stațiuni un înalt grad de atractivitate.

Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turiști principalul motiv pentru deplasarea într-o stațiune. De aceea, structurile de primire turistice cu funcțiuni de agrement devin o componentă importantă și bine definită în cadrul activității de turism, întrucât presupune realizarea scopului fundamental al vacanței – odihnă, recreere și distracție, evadarea din cotidian. Aceste echipamente au devenit indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur modern și în special pentru atragerea unor segmente tot mai mari de turiști.

Multiplele mijloace de recreare și divertisment – restaurant, baruri, terase de vară, bazine de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard etc. – precum și posibilitățile de drumeție și excursii în stațiune și pe valea Cernei, constituie o atracție în plus pentru vizitatorii orașului stațiune balneară Băile Herculane. 

Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul stațiunii Băile Herculane sunt reprezentate de:

Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri

Cinematograful, cu o capacitate de 350 locuri

Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia, cu o capacitate de 300 locuri

Sala de bowling, biliard și jocuri mecanice

Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului

Terenul de fotbal din zona Pecinișca

Terenul de tenis de la Hotel Tierna și mese pentru tenis de masă, existente în cadrul mai multor structuri de cazare

Grădină de vară

Scenă în aer liber în Parcul Central

Ștranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de stațiune, pe Valea Cernei

Trasee turistice marcate, în Parcul Național Domogled – Valea Cernei

Parcuri și scuaruri amenajate: Parcul Central în fața Cazinoului, Parcul Vicol și Scuarul Hercules

Piscine acoperite, piscine în aer liber sau ștranduri cu apă termală, în cadrul unităților:

Hotel Roman

Hotel Diana

Hotel Afrodita

Hotel Minerva

Hotel Hercules

Hotel Sara’s Sons

Piscina Hercules.

Hotel Cerna: (1 ștrand 480 m3)

„7 Izvoare” (1 ștrand termal de 648 m3).

În stațiune se organizează excursii la Porțile de Fier, Orșova, Drobeta Turnu Severin, Croaziere pe Dunăre cu vaporul Danubius. De asemenea, se pot face drumeții montane la: Cascada Cernei, Șapte Izvoare, Cheile Pecinișcăi, Cheile Domogledului, Crucea Albă, Vârful Domogled (1106 m), Grota cu Aburi, Peștera lui Adam, Grota Haiducilor, Cascada Codiu etc. Stațiunea Băile Herculane oferă și posibilități pentru practicarea pescuitului sportiv și vânătorii, speologiei.

3.2. Circulația turistică în Stațiunea balneară Băile Herculane

Circulația turistică va fi analizată prin prisma a patru indicatori principali: sosirile de turiști, înnoptările în structurile de cazare, durata medie a sejurului, biletele de tratament acordate prin asigurările de stat.

Evoluția fiecăruia dintre acești indicatori va fi analizată pentru perioada 2011 – 2015. De asemenea, vor fi studiate sosirile turiștilor străini pe țări de proveniență.

3.2.1. Evoluția numărului de turiști

În intervalul 2011-2015, numărul total al turiștilor a cunoscut o evoluție descendentă cauzată în special de promovarea necorespunzătoare a stațiunii, de reducerea numărului de bilete de tratament subvenționate de stat, de problemele existente la nivelul celor mai importante companii de turism prezente în Herculane etc. Scăderea a fost mai accentuată până în anul 2014, după care s-a înregistrat o revigorare a stațiunii, iar în anul 2015 numărul sosirilor de turiști a intrat pe o curbă ascendentă. În întreg intervalul analizat scăderea a fost de 13 %, cu o medie anuală de 3 %. Astfel, dacă la nivelul anului 2011 stațiunea caza 77.028 turiști în anul 2015 numărul acestora era de doar 67.007 turiști.

Evoluția numărului de turiști români în această perioadă se înscrie în tendințele înregistrate de sosirile totale. Astfel numărul sosirilor de turiști români a scăzut în perioada analizată cu 10 %, iar cel al străinilor cu 60 %, ajungând la 2.010 persoane în anul 2015.

În ceea ce privește structura sosirilor de turiști, se poate observa din graficul de mai jos că în marea lor majoritate sunt români, respectiv o medie pentru perioada analizată de 95,4 %, în timp ce turiștii străini dețin o pondere de doar 4,6 % din sosirile totale. Privind tot în structură, se mai poate observa faptul că ponderea turiștilor străini în total sosiri a înregistrat o scădere continuă, de la 6,35 % în anul 2011 la 3,0 % în 2015. Practic, ponderea mare a turiștilor români a marcat o tendință generală de creștere pe seama pierderii de turiști străini cazați în structurile de primire din stațiune.

Prin urmare, Băile Herculane, ca și celelalte stațiuni balneare din România, are încă un turism bazat în mare parte pe sosirile interne.

Grafic nr. 3.3. Evoluția numărului de turiști sosiți in Stațiunea Băile Herculane

Sursa datelor: INS, Direcția Județeană de Statistică Caraș – Severin

Grafic nr. 3.4.

2011 2012 2013 2014 2015

Sursa datelor: INS, Direcția Județeană de Statistică Caraș Severin

Analiza circulației turistice poate fi completată cu studierea provenienței turiștilor străini, după țara de origine.

Grafic nr. 3.5. Structura sosirilor de turiști străini pe țări de proveniență, 2015

Sursa datelor: INS, Direcția Județeană de Statistică Caraș – Severin

Cei mai mulți turiști străini provin din Germania, 24,5 % din totalul sosirilor. Cu ponderi mai mici, sub 20 %, se situează Ungaria (18,7 %), Italia (9,7 %), Republica Moldova (6,2 %), Ucraina (5,6 %), Austria (4,5 %), SUA (4,4 %), Israel (3,7 %), Franța (3,2 %). În categoria alte țări, cu un procent de 19,6 %, intră Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Spania, Canada, Olanda, Elveția, Republica Cehă, Siria, Serbia, Suedia, Belgia, Grecia, Australia, Africa de Sud, Croația, Federația Rusă, China, Japonia, Egipt etc., din fiecare țară menționată sosind sub 50 de turiști.

Băile Herculane este cea mai importantă destinație turistică din județul Caraș – Severin și a doua stațiune balneară din România, după Băile Felix, ca număr de sosiri, atrăgând în medie 68 % din totalul turiștilor sosiți în județ. În perioada 2011 – 2015, ponderea sosirilor de turiști în stațiunea Băile Herculane, raportat la nivel județean, a scăzut de la 76,61 % la 62,02 %. Valori mai reduse se înregistrează în cazul turiștilor străini, media intervalului analizat fiind de 50,5 %, în timp ce pentru turiștii români aceasta este de 69,5 %.

Grafic nr. 3.6.

2011 2012 2013 2014 2015

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcția Județeană de Statistică Caraș – Severin

3.2.2. Evoluția numărului de înnoptări

În ceea ce privește numărul de înnoptări, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și de Direcția Județeană de Statistică, ponderea înnoptărilor efectuate în stațiunea Băile Herculane este de circa 90 % din numărul total de înnoptări realizate de turiști în județul Caraș – Severin. Ponderea mai mare a înnoptărilor efectuate în Băile Herculane se explică prin durata medie ridicată a sejurului, lucru caracteristic de altfel stațiunilor balneare, cu profil de tratament.

Indicatorul înnoptări nu are aceeași evoluție ca cea a sosirilor, în cazul înnoptărilor fiind mult mai fluctuantă, cu creșteri și descreșteri repetate. Per total, scăderea numărului de înnoptări este mai pronunțată decât cea a sosirilor, media anilor 2011 – 2015 fiind de – 4,8 %. Această descreștere s-a produs pe fondul scăderii calității serviciilor prestate la nivel de stațiune și a lipsei unei strategii de marketing, eficientă și coerentă, pe termen lung. Scăderea numărului de înnoptări comparativ cu cea a sosirilor se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de ședere a turiștilor români (-7,8 %), dar și printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7,9 %).

Grafic nr. 3.7

2011 2012 2013 2014 2015

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcția Județeană de Statistică Caraș – Severin

Grafic nr.3.8

2011 2012 2013 2014 2015

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcția Județeană de Statistică Caraș Severin

În anul 2015, din punct de vedere al structurii, ponderea înnoptărilor străinilor este de circa 0,1 %, în timp ce înnoptările turiștilor români reprezintă circa 99,9 % din numărul total.

3.2.3. Durata sejurului mediu

Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane este reprezentat de durata medie a sejurului. În cazul stațiunii, durata medie a sejurului în perioada 2011 – 2015 a fost de 11,0 zile / turist, ceva mai ridicată în cazul turiștilor români, de 11,3 zile / turist și de doar 4,8 zile / turist pentru străini. De remarcat, că 2012 a fost anul care a marcat cea mai mare durată a sejurului, de 11,7 zile / turist, (12 zile / turist-român și respectiv 5,4 zile / turist-străin). Scăderea duratei medii a sejurului este foarte pronunțată pentru turiștii străini, aceasta reducându-se practic la jumătate în perioada analizată, respectiv la 3,3 zile/turist, ceea ce indică faptul că străinii nu sosesc în stațiune pentru efectuarea de tratamente balneare, ci au alte motive.

3.2.4. Densitatea circulației turistice

Densitatea circulației turistice exprimă legătura dintre circulația turistică și populația unei destinații turistice.

Se evidențiază o creștere cu 0,026 % a densității circulației turistice pentru anul 20113 față de anul 2011, și o scădere de 0,011 % a densității circulației turistice în anul 2015 față de anul 2013.

3.2.5. Funcția turistică a stațiunii

Baile Herculane este un oraș cu funcție dominantă de stațiune balneoclimaterică și turistică permanentă, de interes internațional, ce cuprinde stațiunea propriu-zisă și două cartiere: Zăvoi și Pecinișca.

În concluzie, stațiunea Băile Herculane este o stațiune solidă, înzestrată cu un potențial natural și antropic valoros, suficient exploatat, dotată cu echipamente turistice complexe ce a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai renumite și atractive stațiuni balneoclimaterice din România, fiind și cea mai veche stațiune balneoclimaterică.

3.3. Analiza S.W.O.T. a stațiunii

I. Puncte tari:

– Manifestari folclorice – Sărbatoarea Liliacului – organizată la Carasova;

– Obiective de mare interes turistic: Parcul National Domogled – Valea Cernei;

– Apele termo – minerale din statiunea Băile Herculane;

– Flora și fauna specifica zonei si rezervatii naturale;

– Monumente de arta plastică si conservativa: Statuia lui Hercule din Baile Herculane ;

– Muzee: Muzeul județean de istorie, sectia Băile Herculane, Muzeul stațiunii și istoria stațiunii Băile Herculane;

– Obiective economice de interes turistic: Lacul de acumulare Băile Herculane situat in amonte de „Șapte Izvoare” ;

– Baza Tehnico – Materială a turismului din zonă;

– Bogata moștenire istorică și etnografica care se concretizează intr-o listă a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanță locală și națională, care se impart în: monumente și ansambluri de arheologie, monumente memoriale și funerare, monumente de artă plastică, ansambluri urbanistice, monumente și ansambluri etnografice și de tehnică populară, ansambluri industriale monumentale.

II. Puncte slabe

– lipsa organizațiilor de promovare a turismului la nivel local;

– existența unor zone cu factori naturali de risc (alunecãri de teren, surse de apă reduse, inundații);

– lipsa reclamei;

– lipsa colaborării cu operatorii de turism;

– locuințele din zona de munte nu au dotările necesare;

– localitățile nu beneficiază de rețele de utilități (apã, canal);

– inexistența stațiilor pentru epurarea apei;

– companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protecția mediului;

– calitatea proastã a serviciilor;

– dezvolaterea haotică a infrastructurii.

–administrația publică care nu înțelege încă beneficiile turismului

III. Oportunități

– imediata vecinătate cu UE;

– curiozitatea unor categorii de turiști pentru România;

– implementarea relativ simplă și cu investiție minimă a pensiunilor rurale;

– implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeție;

– protecția mediului prin utilizarea drumurilor de pădure și a spațiului natural și nu prin izol,area acestuia;

– reducerea eroziunii drumurilor agricole și forestiere create și folosite de manieră spontană prin repararea și intreținerea acestora ca urmare a practicării turismului;

– perspectiva găzduirii turiștilor conduce la îmbunătățirea dotãrilor.

IV. Amenințări

– administrația publică nu înțelege importanța dezvoltării turismului și o blochează;

– ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive internațional;

– strategia de dezvoltare turistică nu se implementează în timp util și apare o concurență puternică din țările învecinate;

– ideile preconcepute și lipsa de înțelegere a cererilor actuale ale turismului intern și internațional;

– dezvoltarea industrială, agricolă, silvică și proprietatea privată poate limita libertatea de practicare a turismul activ;

– o legislație viitoare incompatibilă cu condițiile reale ale regiunii, care să restricționeze practicarea turismului activ.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Ca o concluzie la cele prezentate mai sus se poate spune că dezvoltarea activității de turism în stațiunea Băile Herculane este favorizată de mai multe elemente. Astfel, existența de zăcăminte de apă termominerală, practic inepuizabile, de mare complexitate fizico-chimică, mineralogică și cu o valoare terapeutică unanim recunoscută, bioclimatul sedativ de cruțare, cu nuanțe de stimulare și cu o aeroionizare negativă, benefică tonifierii și „repunerii în formă” a organismului uman, cadrul natural de mare valoare peisagistică, științifică și de recreere, care permite o diversificare a ofertei turistice constituie elemente importante în dezvoltarea stațiunii.

Pe lângă acestea un rol important îl constituie și prezența Parcului Național Domogled – Valea Cernei care concentrează între limitele sale peisaje, forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice și faunistice de mare valoare științifică și cu recunoaștere mondială; accesibilitatea facilă, pe căi de comunicație rutiere și feroviare și apropierea de cele navale-fluviale, pe Dunăre; existența de structuri de primire turistice (cazare, alimentație, tratament balnear și agrement) variate ca structură (cu precădere hotelieră) și cu posibilități de modernizare și ridicare a categoriei de confort.

Tot elemente de dezvoltare turistică caracteristice zonei se numără și tradiția balneară bimilenară și valoarea arhitecturală deosebită a ansamblurilor urbanistice existente, ce crează o atmosferă ambientală de epocă istorică, potențial uman bine pregătit și cu experiență profesională și nu în ultimul rând apropierea de alte zone turistice renumite și de mare atractivitate pentru fluxurile turistice internaționale: Porțile de Fier, Timișoara-Arad, Hațeg-Retezat, Semenic-Muntele Mic, Oltenia de Nord.

Printre strategiile de modernizare și dezvoltare a activității de turism în stațiune, pe principiile dezvoltării durabile și în concordanță cu noul statut al României, de țară membră a Uniunii Europene, obligată să facă față concurenței în domeniu, se propun câteva elemente – cadru, de principiu, privind amenajarea pe termen scurt și mediu a stațiunii:

realizarea de proiecte de lucrări pentru ridicarea gradului de confort al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație, de modernizare a bazei de tratament balnear și de diversificarea serviciilor turistice oferite în Complexele balneare din stațiune ridicate înainte de anii 1990;

diversificarea ofertei turistice de servicii, inclusiv de agrement la nivelul întregii stațiuni, pentru a crește competitivitatea acesteia pe piața turistică;

dezvoltarea și diversificarea agrementului și a agrementului sportiv, a dotărilor pentru divertisment cultural;

dezvoltarea unor noi nuclee turistice pe Valea Cernei („7 izvoare calde”, ștrandul termal „Crucea Ghizelei”, km 14, Cerna-sat etc.) pentru contrabalansarea concentrării de dotări turistice și de turiști din stațiune;

modernizarea și echiparea corespunzătoare a drumului turistic DN 67 D;

monitorizarea activității de turism de pe Valea Cernei (echipare, semnalizare și circulație) și limitarea circulației auto în zonele strict protejate periclitate, la nivelul capacității optime de suport ecologic, stabilită în baza Regulamentului Parcului Național;

dezvoltarea activității de turism cu respectarea zonelor speciale de conservare, atât pentru rezervațiile naturale și a surselor hidrotermale și de apă potabilă, dar și pentru siturile arheologice și rezervațiile arhitecturale și urbane;

îmbunătățirea managementului la nivel de stațiune și de unitate prestatoare de servicii turistice;

amenajarea de noi "nuclee turistice" pe Valea Cernei, în amonte de stațiune, pentru a veni în sprijinul ecoturismului și pentru a descongestiona stațiunea în sezonul estival, dar și ca ofertă de weekend. Aceste "nuclee turistice" sunt trecute în intravilanul orașului prin PUG. Este vorba de parcelele (Trupuri în PUG): "7 izvoare calde" (camping sau bungalow-uri), și cantonul silvic (loc de campare), ștrandul termal Crucea Ghizelei (bungalow-uri), malul lacului Herculane (case de vacanță), km 14 – Valea Țășna (motel). Aceste propuneri de amenajare și echipare turistică pot fi completate și cu alte amplasamente pe Valea Cernei, dar în județele Mehedinți și Gorj și anume: km 25 pe DN 67 D spre Baia de Aramă (motel) și Cerna – Sat (sat de vacanță). Prin aceste amenajări turistice se va putea controla circulația turistică în Parcul Național și vor fi eliminate campările dezorganizate;

dezvoltarea dotărilor tehnice și hidro-edilitare orășenești în concordanță cu amplificarea activității de turism și a urbanizării;

evitarea disfuncționalităților între turism – comunitate locală – economie – mediul natural și construit;

În mod concret și punctual se propun amenajări care au în vedere dezvoltarea unor forme de turism, prin valorificarea potențialului local, astfel:

– in ceea ce privește dotările de agrement, sport și cultură se propune amenajarea de terenuri de sport (volei, tenis, minigolf), pe cât posibil în apropierea complexelor balneare, amenajarea unui teatru + cinematograf în aer liber, reabilitarea Cazinoului din Parcul Central, obiectiv de patrimoniu cultural, prin: consolidare, restaurare și repunere în funcțiune a acestuia;

– cât privește amenajarea unor peșteri pentru vizitare sunt vizate: a) Peștera „La Despicătură", de lângă izvorul Hercules I (105 m lungime, 1-2 m înălțime, peșteră umedă, caldă (20 – 30 grade C), iar apa termală are o temperatură de 50 – 53 grade C; se poate amenaja ca un "complex balnear subteran", cu 2 bazine (10/4/1 m) și o saună (4/3 m); b) „Grota cu Aburi" (14 m lungime, 400 m altitudine sub vf. Ciorici), de lângă Hotelul Roman; aceasta este un fenomen natural geologic interesant datorită emanațiilor sulfuroase fierbinți (52 grade C), care ies de-a lungul unei fracturi, făcând un zgomot înfundat. Poate deveni un obiectiv turistic cu valoarea de unicat, având valențe balneoturistice (inhalații de vapori) și științifice; c) Peștera Hoților (Haiducilor) este situată sub vârful Ciorici, la 160 m altitudine, are o lungime de 143 m, fiind dezvoltată pe o fisură. Are două galerii: principală, cu sala iscăliturilor (3 – 7 m înălțime) și sala cu săpături arheologice (50 m lungime și 10 – 13 înălțime) și galeria cu gururi (bazinete mici calcaroase, pe podea) și trei portaluri. Peștera, locuită din paleoliticul mijlociu, prezintă o importanță deosebită sub aspect arheologic și biospeologic ; aici se poate amenaja un "muzeu al peșterii și al locuirii omului în peșteră", care să fie unic în România, după ce se realizează lucrările pregătitoare și de acces în peșteră, ca și electrificarea acesteia; d) Peștera Mare de la Șoroniște (Peștera Tătarilor) sub vf. Șoimului (775 m), are 192 m lungime și este bogat concreționată. Fără a fi amenajată, peștera poate fi vizitată de speologii amatori, fiind necesare: semnalizarea peșterii din poteca marcată și amenajarea potecii de acces;

– în cazul unor amenajări specifice pentru tratamente complementare curei balneare se are în vedere eficiența unei cure balneare care este dată și de revigorarea organismului prin mersul pe jos sau practicarea sporturilor dirijate. Se impun în acest sens, următoarele: reamenajarea a 12 trasee de cură de teren, de diverse lungimi, pantă de înclinare și grade de dificultate, de-a lungul aleilor pietonale tradiționale, precum și pe trasee turistice din aria limitrofă centrului stațiunii, care presupun: marcare, semnalizare, bornare; amenajarea unor terenuri de sport adiacent complexelor balneare, pentru practicarea jocurilor sportive dirijate.

– un ultim aspect îl constituie amenajarea unor produse turistice specifice stațiunii, cu valoare de unicat care sunt reprezentate de :

a) piscină și baie cu aburi subterană : amenajarea galeriei de acces spre Izvorul Hercules (F2) ; se impun în acest sens, următoarele lucrări: igenizarea și amenajarea accesului spre izvor, amenajarea unui bazin de retenție / piscină subterană, montarea de obiecte de mobilier specific, confecționate din lemn (bănci pentru odihnă, măsuțe, cuier pentru haine), iluminarea galeriei cu instalație de lumină rece ; la exteriorul galeriei, se amenajează un bazin pentru apă termală, o suprafață amenajată pentru plajă, un zid de protecție înspre albia Cernei, amplasarea unor chioșcuri de răcoritoare și a unei toalete ecologice, amenajarea scării de acces, din DN 67D ;

b) amenajarea unui ascensor pe plan înclinat, de urcare spre Vf. Domogled (1.105 m alt.), cu două stații (de plecare și sosire), pe care se va instala o platformă de belvedere cu un chioșc de sticlă pentru băuturi răcoritoare, cafea și din care se va putea admira peisajul.

În concluzie Stațiunea Băile Herculane este cea mai veche stațiune din România și una dintre cele mai vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune datează din anul 153 e.n. Stațiunea este recomandată pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, al bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor sistemului nervos periferic, precum si pentru tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.). Funcțiile turistice sunt variate, formele de turism cele mai relevante fiind: turismul balnear, turismul de odihnă și recreere, cel cu valențe de cunoaștere științifică și educație ecologică, de drumeții montane și sporturi extreme.

BIBLIOGRAFIE

I. Tratate, cursuri, monografii

Baltaretu, Andreea, Turismul in Romania, Editura Economica, 2000.

Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitate din Bucuresti, 1995.

Glavan, Vasile, Potentialul turistic si valorificarea sa, Editura Fundatia Romania de Maine, 2006.

Iancu Gogaltan, Doina Gogaltan, Mic indreptar turistic-Baile Herculane, Editura Sport-turism, Bucuresti, 1980.

Munteanu Constantin, Stațiunea Băile Herculane, Balneo Research -Journal Vol. 2, nr. 3, 2011.

Nedelea Alexandru, Piața turistică, Editura Didactica și Pedagogică, București, 2007.

Stoica Maricica, Investițiile și dezvoltarea durabila, Editura Universitara, București, 2006.

Stoicescu C., Munteanu L., Ludovic Gr., Ghidul stațiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport-Turism, București, 1986.

Silvestru Calimanescu, Borsec – mic indreptar turistic -, Editura Sport-Turism.

Theodor N. Trapcea, Mic indreptar touristic- Baile Herculane- Editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Sport-turism, Bucuresti, 1976.

Teleki N., Munteanu L., Stoicescu C., Teodorescu Elena, Grigore L., Cura balneoclimatică în România, Ed. Sport – Turism, București, 1984.

II. Articole, studii

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Băile Herculane, Plan integrat de dezvoltare urbană, volum de sinteză, Băile Herculane este parte a familiei Europene de stațiuni balneare, oferind facilități de tratament de sănătate și frumusețe într-un cadru natural și un patrimoniu cultural unic, iulie 2012.

Direcția Topografică Militară – România. Atlas rutier. Ed. Sport – Turism, București, 1982.

Turismul României – Breviar statistic, C.N.S. 2012.

Gyula –Jula, istorie, vacanță, impresii de călătorie, articol publicat pe 11 septembrie 2009, publicat de Dscalin.

INS, Direcția Județeană de Statistică Caraș Severin

III. Surse internet

www.scribd.com/doc/77040027/L2ucrarea-de-Licenta-ASE-2011

http://www.ropedia.ro/localitati/Caras_Severin/Baile_Herculane/

http://www.baileherculane.ro/baile-herculane-tratament-spa/tratamente-baile-herculane-spa/338-baile-herculane-tratament-ape-minerale.html

https://baile-herculane.com/boli-ce-pot-fi-tratate-in-statiunea-baile-herculane/

http://www.herculesland.ro/index.php/Tratament

http://www.eximtur.ro/oferte/tip-tratament-balnear/vacante-ungaria.html

primaria.baile-herculane.ro/despre/cadru-natural-2/