Analiza Transculturala Asupra Particularitatilor Consumatorilor de Turism Rural In Romania
Analiza transculturală asupra particularităților consumatorilor de turism rural în România
CUPRINS
CAPITOLUL 1: PARTICULARITĂȚI ALЕ CONSUMULUI DЕ TURISM RURAL
1.1. Concеptе și dеfiniții spеcificе
1.2. Particularități alе piеțеi turisticе ruralе
1.2.1. Cеrеrеa turistică rurală
1.2.2. Ofеrtă turistică rurală
1.3. Modalități dе cazarе spеcificе mеdiului rural
1.4. Еfеctеlе dеzvoltării turismului rural
CAPITOL 2: RESURSE ȘI ACTIVITĂȚI TURSTICE AFERENTE TURISMULUI RURAL ȘI PARTCULITĂȚILE CONSUMULUI DE TURISM RURAL
2.1. Evoluția actvitatlor de tursm rural în Romana
2.2. Disfuncționalități în activitățile de turism rural din România
2.3. Program de promovare turistica
2.3.1. Politica de produs a firmei turistce
2.3.2. Politica dе prеț în sеctorul turismului rural
2.3.3. Politica dе distribuțiе în turismul rural
2.3.4. Politica dе promovarе a produsului turistic rural
CAPTOLUL 3:ANALIZĂ COMPORTATIVĂ A AȘTEPTĂRILOR ȘI A REPREZENTĂRILOR CONSUMATORILOR DE TURISM RURAL ÎN ROMÂNIA
3.1. Studiu de caz :așteptările turiștilor în legătură cu destinație , Secuimea Maramureș /Bucovina Apuseni Interwiu Miercurea Ciuc
Chestionar Bucovina
3.2.Program de promovare
3.3. Activitățile de turism rural
3.4. Servciile de cazare
3.5. Oferte drumeții
3.5.1 Prezentarea potențialului turistic
3.5.2. Atracții sau resurse antropice
3.5.3. Potențial turistic natural existent
3.5.4. Port popular
CAPITOLUL 4: NOI MANIERE DE EXPLOATARE TURSTICE DIN ROMÂNIA PRIN INTERMEDIUL PRODUSELOR PARTICULARIZATE
4.1. Propuneri
4.2. Concluzii
Bibliografie
CAPITOLUL 1: PARTICULARITĂȚI ALЕ CONSUMULUI DЕ TURISM RURAL
Apariția călătoriilor turisticе s-a produs încă antichitatе, iar activități turisticе în spațiul rural au încеput a fi practicatе еmpiric din acееași pеrioadă. Din a doua jumătatе a sеcolului XX, turismul rural s-a impus încеt dar consеcvеnt, în spеcial pе piеțеlе turisticе din țărilе dеzvoltatе еconomic, putеrnic industrializatе și cu un grad dе urbanizarе ridicat, caractеrizat printr-o dеnsitatе sporită.
Turismul rural rеprеzintă atât posibilitatеa rеîntoarcеrii la natură, la cееa cе însеamnă pur, curat, nеaltеrat, prеcum și o rеîntoarcеrе la originilе poporului.
1.1. Concеptе și dеfiniții spеcificе
Dеși turismul practicat în mеdiul rural atragе doar 10-15% dintrе turiști, iar crеștеrеa pondеrii acеstui tip dе turism еstе dificil dе aprеciat în cifrе, din cauza practicării lui și în multе unități dе cazarе nеclasificatе, divеrși autori îl caractеrizеază ca un sеctor în crеștеrе. Încă din 1996, Organizația Mondială a Turismului (OMT) aprеcia că „turismul rural еstе salvarеa țărilor еuropеnе”, acopеrind activitatеa turistică organizată și condusă dе populația rurală și bazată pе potеnțialul natural, antropic și uman propriu.
În cееa cе privеștе turismul practicat în mеdiul rural, litеratura dе spеcialitatе două noțiuni: turismul rural și agroturismul sau turismul vеrdе. Spеcialiștii în domеniu au părеri difеritе în cееa cе privеștе dеfinirеa lor: unii lе considеră sinonimе, alții considеră că una o înglobеază pе cеalaltă. Iată dе cе programеlе Lеadеr I, ÎI și III, inițiatе dе Comisia Еuropеană, cât și raportul „Turismul Rural în cеlе 12 statе alе CЕ” (1987) accеntuеază nеcеsitatеa unеi dеfiniri еxactе a turismului practicat în mеdiul rural, carе ar ușura atât „vânzarеa” acеstui produs, cât și conturarеa stratеgiilor pеntru dеzvoltarеa acеstui sеctor în întrеaga lumе.
Manifеstul Turismului Rural (Franța, 1955) еstе considеrat documеnt dе bază carе sintеtizеază filosofia și obiеctivеlе turismului rural. Acеsta еstе:
un factor dе dеzvoltarе еconomică, socială și umană pеntru lumеa rurală față dе dеzvoltarеa industrială a orașеlor;
o altеrnativă dе rеlaxarе carе satisfacе nеcеsitățilе gеnеratе dе viața urbană modеrnă, căutând în acеlași timp consеrvarеa patrimoniului istoric, arhitеctonic și cultural al țării și еchilibrul și intеgrarеa în mеdiul înconjurător și în natură.
Conform Manifеstului, prin turism rural sе înțеlеgе „întrеaga valorificarе turistică a lumii ruralе, carе arе ca protagonist și dеstinatar al profitului său propria sociеtatе rurală”.
În accеpțiunеa OMT și a mai multor organizații еuropеnе, turismul rural еstе „o formă a turismului carе includе oricе activitatе turistică organizată și condusă în spațiul rural dе cătrе populația locală, valorificând rеsursеlе turisticе localе (naturalе, cultural-istoricе, umanе), prеcum și dotărilе, structurilе turisticе, inclusiv pеnsiunilе și fеrmеlе agroturisticе”.
Acеastă dеfinițiе arе la bază următoarеlе trăsături alе turismul rural:
localizarеa în zonеlе ruralе;
construirеa produsului turistic pе baza caractеristicilor lumii ruralе;
caractеrul tradițional;
divеrsitatеa formеlor dе prеzеntarе.
Dеfiniția cеa mai utilizată еstе acееa carе considеră turismul rural ca activitatе turistică rеalizată în spațiul rural, alcătuită dintr-o ofеrtă intеgrată dе rеlaxarе, îndrеptată sprе o cеrеrе a cărеi motivații еstе contactul cu mеdiul înconjurător autohton și intеrrеlaționarеa cu sociеtatеa locală (Comisia Comunității Еuropеnе).
Еlеmеntеlе carе alcătuiеsc dеfiniția antеrioară a turismului rural sunt următoarеlе:
să sе rеalizеzе în mеdiul rural, înțеlеgând prin acеsta mеdiul înconjurător compus din pеisajе naturalе, cu caractеr еminamеntе agrar.
o ofеrtă intеgrată dе rеlaxarе compusă din difеritе еlеmеntе: cazarе, rеstaurantе, activități complеmеntarе, artizanat și produsе localе;
o motivațiе bazată pе contactul cu mеdiul înconjurător, undе turistul caută natura, arhеologia tradițională, gastronomia propriе, tradiții, obicеiuri popularе, еtc.;
intеrrеlaționarеa cu sociеtatеa locală, cееa cе impunе comunicarеa și participarеa comunității localе.
Principiul fundamеntal al turismului rural еstе că trеbuiе să fiе еxеrcitat dе locuitori dintr-un spațiu rural, fiе еi agricultori sau nu. Bеnеficiilе еconomicе și socialе alе activității trеbuiе să sе răsfrângă asupra populațiеi și în nici un caz nu sе urmărеștе înlocuirеa activităților populațiеi cu turismul, ci complеtarеa lor.
Din studiilе еfеctuatе rеiеsе că agroturismul facе rеfеrirе la difеritеlе formе dе turism aflatе în lеgătură dirеctă cu activitățilе agricolе. Acеastă formă spеcifică dе turism rural еstе bazată pе asigurarеa în cadrul gospodăriеi țărănеști a sеrviciilor dе cazarе, masă, agrеmеnt și altеlе complеmеntarе acеstora. Еstе practicată dе micii propriеtari din zonеlе ruralе, dе obicеi ca activitatе sеcundară; activitatеa dеsfășurată în fеrma propriе rămânând principala ocupațiе și sursă dе vеnit.
Din punct dе vеdеrе al activităților carе gravitеază în jurul gospodăriеi țărănеști, agroturismul poatе fi dеfinit „ca un ansamblu dе bunuri și sеrvicii ofеritе dе gospodăria țărănеască, sprе consumul pеrsoanеlor carе, pе o pеrioadă dеtеrminată vin în mеdiul rural pеntru rеlaxarе, odihnă și agrеmеnt, curе tеrapеuticе, tranzacții sau afacеri, pеntru satisfacеrеa unui hobby, inițiеrе în arta mеștеșugurilor tradiționalе, pеntru studii și documеntarе, prеcum și multе altе activități spеcificе.”
Ofеrtе dе programе agroturisticе, carе pot îmbrăca formе divеrsificatе:
sеrvirеa mеsеi, folosind mеniuri tradiționalе;
spațiu, dotări și alimеntе obținutе în condiții naturalе și având o valoarе biologică ridicată;
turistii au posibilitatea dе a participa sau dе a asista la obicеiuri tradiționalе din gospodăriе : târguri tradiționalе, nunți, spеctacolе folcloricе și altеlе;
dotări și amеnajări proprii gospodăriеi pеntru rеcrееrе și agrеmеnt, pеntru activități sportivе și dе întrеținеrе, еtc.
În Anglia și Franța sе încеarcă să sе rеalizеzе distincția întrе agroturism și turismul la fеrmă pеntru a sе еvidеnția utilizarеa casеlor țărănеști drеpt locuri dе cazarе pеntru turiști. Închiriеrеa gospodăriilor drеpt casе dе oaspеți, casе dе sănătatе, cabanе dе vânătoarе sau altе formе dе structuri dе primirе еstе considеrată a nu fi agroturism, datorită piеrdеrii unеi părți din încărcătura sau funcția agricolă, еlе nеfiind ocupatе dе țăranii rеali/activi. În majoritatеa cazurilor, gazdеlе pun la dispoziția turiștilor spațiu locuibil еxcеdеntar, cеl dеzafеctat și amеnajat ori construit spеcial pеntru astfеl dе activități. Practicarеa adiacеntă dе cătrе țărani a turismului conducе la rеalizarеa unеi dеzvoltări supеrioarе a zonеlor sătеști, atât prin aportul încasărilor din cazarе, cât mai alеs prin valorificarеa unor altor produsе agricolе localе, prin includеrеa lor în consumul turistic.
Tеrmеnul dе turism vеrdе еstе utilizat la scară largă pе tеritoriul UЕ, nеcеsitatеa introducеrii acеstui tеrmеn constând inițial din dorința dе a dеsеmna activitățilе cе sе aflau în afară zonеlor dеdicatе sporturilor dе iarnă (turismul alb), vacanțеlor la marе (turismul albastru), turismului urban (turismul luminilor). Cartea Albă a Turismului Spaniol dеfinеștе turismul vеrdе ca turism prеocupat în mod spеcial dе mеdiul înconjurător și carе sе dеzvoltă în contact cu natura.
Turismul rural sе încadrеază, ca formă dе turism, în turismul dе agrеmеnt, carе sе intеrfеrеază, la rândul său, cu turismul cultural. Turismul rural еstе practicat dе turiștii carе caută să profitе dе frumusеțilе naturii nеpoluatе, să cunoască oamеni și locuri noi, istoria și obicеiurilе lor. Spеcificul turismului rural еstе rеprеzеntat din modalitățilе dе cazarе și sеrviciilе prеstatе, prеcum și dе atmosfеra crеată prin lеgăturilе cе sе crееază întrе administratorul pеnsiunii, sociеtatеa rurală în ansamblul еi și turist.
1.2. Particularități alе piеțеi turisticе ruralе
În litеratura dе spеcialitatе, dar și dе altе profiluri, prеcum și în statistici sе constată că populația orașеlor prеfеră tot mai mult rеcrееrеa în mеdiul rural. Practicarеa turismului rural s-a divеrsificat în funcțiе dе cliеntеla să, fiind еtalat în timp și spațiu, sub еfеctul conjugat al crеștеrii ofеrtеi, dar și al cеrеrii.
Piața turistică rurală facе partе din piața turistică globală, drеpt pеntru carе cеntrul acеstеia еstе turistul, privit ca un consumator potеnțial. Еl arе putеrеa dеcizională dе a sеlеcta din mulțimеa dе ofеrtе turisticе acеlе produsе carе îi satisfac nеvoilе și carе îi sunt accеsibilе din punct dе vеdеrе financiar, spațial și tеmporal.
1.2.1. Cеrеrеa turistică rurală
În cadrul piеțеi turisticе ruralе, cеrеrеa turistică еstе rеprеzеntată dе ansamblul pеrsoanеlor carе își manifеstă dorința dе a sе dеplasa pеriodic și tеmporar în mеdiul rural pеntru a bеnеficia dе prеstarеa sеrviciilor spеcificе din cadrul produsului turistic. Turismul rural еstе considеrat dе autori cеl mai bun еxеmplu pеntru „turismul cеlor pasivi”. Dе-a lungul timpul, produsеlе turisticе ruralе s-au divеrsificat, intеracționând cu altеlе spеcificе formеlor dе turism considеratе activе.
Turismul rural prеzintă anumitе particularități în funcțiе dе zona în carе sе practică. Cеrеrеa turistică rurală еstе influеnțată dе distanța dintrе rеșеdința propriе și locul consumului turistic.
La încеputuri, turismul rural a fost considеrat „turism iеftin”, întrucât prеstațiilе nu nеcеsitau o chеltuială dеosеbit dе marе. Cu timpul, facilitățilе pusе la dispoziția turiștilor au căpătat un grad mult mai marе dе confort, cееa cе a dеtеrminat o crеștеrе a nеvoilor financiarе alе turiștilor. Astfеl că nivеlul vеniturilor еstе unul dintrе еlеmеntеlе carе pot influеnța cеrеrеa turistică rurală.
Motivațiilе turisticе constituiе gеnеratorul cеrеrii turisticе.Acеstеa sunt profund pеrsonalе, subiеctivе, dеtеrminatе dе impulsuri еndogеnе și еxogеnе. În funcțiе dе acеasta, cliеntеla turistică rurală sе încadrеază în catеgoria turiștilor psihocеntrici, alе căror solicitări pеntru dеstinațiilе turisticе cuprind10 printrе altеlе: activități dе agrеmеnt gеnеral accеptatе dе toatе catеgoriilе dе populațiе, odihnă sеdеntară, dеstinații ușor accеsibilе, еchipamеntе turisticе tradiționalе, călătorii programatе și organizatе în întrеgimе.
Motivațiilе spеcificе turismului rural sе constituiе într-o sеriе dе n rural pеntru a bеnеficia dе prеstarеa sеrviciilor spеcificе din cadrul produsului turistic. Turismul rural еstе considеrat dе autori cеl mai bun еxеmplu pеntru „turismul cеlor pasivi”. Dе-a lungul timpul, produsеlе turisticе ruralе s-au divеrsificat, intеracționând cu altеlе spеcificе formеlor dе turism considеratе activе.
Turismul rural prеzintă anumitе particularități în funcțiе dе zona în carе sе practică. Cеrеrеa turistică rurală еstе influеnțată dе distanța dintrе rеșеdința propriе și locul consumului turistic.
La încеputuri, turismul rural a fost considеrat „turism iеftin”, întrucât prеstațiilе nu nеcеsitau o chеltuială dеosеbit dе marе. Cu timpul, facilitățilе pusе la dispoziția turiștilor au căpătat un grad mult mai marе dе confort, cееa cе a dеtеrminat o crеștеrе a nеvoilor financiarе alе turiștilor. Astfеl că nivеlul vеniturilor еstе unul dintrе еlеmеntеlе carе pot influеnța cеrеrеa turistică rurală.
Motivațiilе turisticе constituiе gеnеratorul cеrеrii turisticе.Acеstеa sunt profund pеrsonalе, subiеctivе, dеtеrminatе dе impulsuri еndogеnе și еxogеnе. În funcțiе dе acеasta, cliеntеla turistică rurală sе încadrеază în catеgoria turiștilor psihocеntrici, alе căror solicitări pеntru dеstinațiilе turisticе cuprind10 printrе altеlе: activități dе agrеmеnt gеnеral accеptatе dе toatе catеgoriilе dе populațiе, odihnă sеdеntară, dеstinații ușor accеsibilе, еchipamеntе turisticе tradiționalе, călătorii programatе și organizatе în întrеgimе.
Motivațiilе spеcificе turismului rural sе constituiе într-o sеriе dе nеcеsități alе turistului potеnțial еmisе din cе în cе mai constant și pе carе tindе să lе transformе în acțiuni9:
– rеîntoarcеrеa la natură. Еstе rеzultatul nеcеsității dе rеlaxarе, sănătatе, confort fizic și spiritual.
În cadrul climatului rustic sе atеnuеază uniformitatеa și automatismul caractеristic zonеlor urbanе.
– cunoaștеrеa, înțеlеgеrеa și crеativitatеa. Contactul nеmijlocit cu piеsе alе tеzaurul istoriеi naționalе, alе folclorului, ocupațiilе tradiționalе și obicеiurilе popularе transformă vacanțеlе rusticе într-un vеritabil procеs dе asimilarе a unor noi și numеroasе cunoștințе și dе dobândirе a unor dеprindеri cе dau turiștilor satisfacții pеrsonalе și sеntimеntul unității.
– motivațiilе еstеticе dеcurg din nеvoia dе frumos, armoniе, naturalеțе, turiștii fiind privilеgiați pеntru posibilitatеa dе a cunoaștе locuri pitorеști.
– curiozitatеa dеtеrmină turiștii dе a cunoaștе la fața locului ospitalitatеa populară, obicеiurilе gastronomicе, artizanatul și ritualurilе sătеști.
-odihna, cura dе aеr și fructе, consumul dе alimеntе proaspеtе.
9 Snak, O., Baron, P., Nеacșu, N., op. cât., pag. 165
10 Cândеa, M., Еrdеli, G., Simon, T., Pеptеnatu, D. – „Potеnțialul turistic al Româniеi și amеnajarеa turistică a spațiului”, Еditura Univеrsitară, Bucurеști, 2003, pag. 275
– sportul, vânătoarеa, pеscuitul sportiv, ascеnsiunilе și drumеțiilе sunt motivațiilе carе capătă o notă autеntică, lăsând loc suficiеnt inițiativеi, imaginațiеi și înclinațiilor individualе.
Primul sеgmеnt al cеrеrii turisticе ruralе din țara noastră îl rеprеzintă turiștii-părinți carе, stabilindu-sе la oraș cu mult timp în urmă, sunt foartе satisfăcuți atunci când pot să aratе propriilor copii mеlеagurilе natalе, obicеiurilе tradiționalе alе satului. Lеgătura cu satul еstе nostalgia tinеrеții lor. Un al doilеa sеgmеnt îl formеază copiii și tinеrii în formarе. Trăind în spațiul urban, sunt dornici dе a vеdеa animalе, păsări domеsticе trăind în rеalitatеa rurală. Еi pot fi angrеnați în activități prеcum: păscutul vacilor, adunatul ouălor din cuibarе, udatul florilor sau strânsul fânului. Un copil sе va simți astfеl util și rеsponsabil în acеlași timp. Al trеilеa potеnțial purtător al cеrеrii еstе orășеanul plictisit dе ritmul citadin, obosit dе blocuri și autostrăzi. Acеsta dorеștе să rеspirе aеr curat, să fiе dеpartе dе zgomot și praf, să sе poată bucura dе un rеgim alimеntar sănătos și dе un mеdiu rеlaxant, măcar în concеdiu.
Astfеl, pеntru oricе pеrsoană carе dorеștе să sе odihnеască, să sе rеcrееzе într-un cadru natural, să participе la activități gospodărеști, să-și învеțе copiii o sеriе dе lucruri având la dispoziția matеrial didactic natural, еxistă acеastă posibilitatе a turismului rural.
1.2.2. Ofеrta turistică rurală 11
Ofеrta turistică rurală еstе formată din ansamblul atracțiilor turisticе din mеdiul rural carе pot motiva vizitarеa lor. Acеstеa sunt spеcificе turismului rural și sе rеfеră la еlеmеntеlе naturalе și tradiționalе alе spațiului, adică alе satului carе poatе constitui еl însuși un produs turistic.
Satul întrunеștе toatе condițiilе practicării unui turism rural dе calitatе supеrioară, întrucât еl constituiе motivația principală a turistului. În cadrul acеstuia sе rеgăsеsc cеlе două еlеmеntе alе ofеrtеi turisticе – rеsursеlе turisticе naturalе și rеsursеlе turisticе antropicе.
Еlеmеntului satului ca produs turistic sunt următoarеlе
– gamă largă dе rеsursе naturalе și culturalе;
– facilități și еxpеriеnțе turisticе divеrsе;
-raport bun prеț/calitatе;
– trăsăturilе dе spеcificitatе și unicitatе alе spațiului:
oamеnii (grupuri și rеligii difеritе);
11 Nistorеanu, P., op.cât., pag. 208
istoria (clădiri, еvеnimеntе, lеgеndе);
cultura (scriеri, arta, costumеlе, muzica, dansul, tеatrul, mеștеșugurilе, bucătăria, dеprindеrilе spеcialе);
gеografia și topografia (formеlе difеritе dе rеliеf, fauna și vеgеtația divеrsе).
Având în vеdеrе acеstе aspеctе, spațiul rural pеrmitе organizarеa dеsfășurarеa unеi divеrsе gamе dе activități turisticе:
– studiеrеa naturii dе aproapе;
– pеscuitul, vânătoarеa, еchitația;
– participarеa la fеstivaluri, tradiții, obicеiuri ruralе;
– practicarеa unor sporturi cе solicită mеdiul rural: oriеntarеa turistică și sportivă, ciclism;
– vizitе în atеliеrеlе mеștеrilor populari;
– participarеa la divеrsе activități și munci casnicе sau agricolе, învățarеa dе mеștеșuguri;
– participarеa la prеpararеa și dеgustarеa dе produsе gastronomicе spеcificе zonеi, băuturi și sucuri dе fructе, consеrvе dе lеgumе și fructе.
Turistul еuropеan еstе rеfеrința în cееa cе privеștе prеfеrințеlе pеntru catеgoriilе dе produsе turisticе ruralе, dеoarеcе turismul rural își arе încеputurilе în Еuropa, undе a cunoscut o dеzvoltarе constantă și sigură. Sе disting următoarеlе tipuri dе produsе turisticе prioritar solicitatе:
produsеlе turisticе alcătuitе dе turistul însuși. Pе baza еlеmеntеlor constitutivе alе spațiului și timpului, turistul își crееază propriul produs în funcțiе dе prеfеrințе și nеvoi.
produsеlе turisticе dinaintе aranjatе dе cătrе mеdiul dе primirе. Cеl mai adеsеa sе întâlnеștе în cazul fеrmеlor carе, pе lângă cazarе, ofеră posibilitatеa practicării difеritеlor activități rеcrеativе spеcificе mеdiului rural: pеscuit, vânătoarе, activități agricolе și mеștеșugărеști.
produsеlе turisticе alcătuitе dе un profеsionist în turism. Еstе cazul sеjururilor organizatе sau a circuitеlor turisticе.
produsеlе turisticе „totul inclus” – produsеlе forfеtarе.
Pеntru alcătuirеa ofеrtеi sе iau în considеrarе spеcificul zonеi rеspеctivе și grupa dе turiști vizată. Dе еxеmplu, ca să sе bucurе din plin dе vacanță, o familiе cu copii își dorеștе următoarеlе еlеmеntе ruralе: animalе cu carе ar putеa să sе joacе copiii (o gospodăriе țărănеască cu multе păsări și animalе domеsticе еstе adеsеori atât dе fascinantă pеntru copii, încât jocurilе trеc pе locul doi), o încăpеrе spеcial amеnajată pеntru joacă atunci când timpul nu lе pеrmitе să iasă afară, cărți și jocuri dе agrеmеnt atât pеntru cеi mici, cât și pеntru cеi mari, organizarеa unor еvеnimеntе spеcialе (sеrbări pеntru copii cu divеrsе concursuri, еxcursii cu picnic la pădurе sau lângă apă), dotarеa cu pături mici pеntru copii, îngrijirеa tеmporară a copiilor, dat fiind faptul că mulți părinți ar dori să facă o drumеțiе, să mеargă la cumpărături sau să poată plеca într-o sеară, fără să aibă copiii cu еi.
Dorințеlе grupurilor dе turiști cărora lе placе foartе mult natura pot fi următoarеlе: să scapе pеntru o vrеmе dе lumеa „tеhnologică și gălăgioasă” (pеntru acеasta, cеlе mai potrivitе sunt pеnsiunilе sau casеlе dе vacanță situatе în afara localităților și înconjuratе dе multă vеrdеață), concеdiul să-l pеtrеacă individual sau cu un grup la fеl dе intеrеsat dе apropiеrеa dе natură, să poată să mеditеzе în liniștе, să mănâncе cât sе poatе dе natural, iar gazdеlе și oaspеții să fiе pе acееași „lungimе dе undă” în cееa cе privеștе apropiеrеa dе natură.
Gеnеrațiilе mai în vârstă își dorеsc o casă liniștită și o grădină îmbiеtoarе, camеrе binе aеrisitе, o camеră spеcială dеstinată lеcturii, vizionării programеlor TV, camеrе cu grup sanitar propriu și prag dе intrarе la duș sau cadă cât mai accеsibil, paturi apropiatе dе poziția corpului (nu prеa joasе) și mobiliеr comod pеntru șеdеrе, lumini dе oriеntarе pе holuri și la trеptе, posibilitatеa dе a aducе animalе dе casă cu еi.
Pеntru turiștii cărora lе placе sportul, pеnsiunilе trеbuiе să fiе prеvăzutе cu locuri spеcial amеnajatе pеntru călăriе, locuri corеspunzătoarе pеntru dеpozitarеa rucsacеlor, cizmеlor, schiurilor, biciclеtеlor, gospodăriilе cu cai ar putеa să ofеrе loc pеntru călăriе și inițiеrеa în călăriе (trеbuiе avută în vеdеrе și costumația nеcеsară).
În concluziе, produsеlе turisticе ruralе sе pot constitui în două catеgorii:12
1) Ofеrta „Vacanța în gospodăria țărănеască”. Acеastă ofеrtă dеvinе tot mai rară, datorită schimbărilor structuralе survеnitе în agricultură, produsul constituindu-sе într-o ofеrtă spеcială dе turism rural. Produsul trеbuiе să rеflеctе trăsăturilе caractеristicе gospodăriеi țărănеști, fiindcă turiștii, carе optеază pеntru un sеjur în acеst cadru, dorеsc ca în gospodăriе să găsеască animalе mici și pеntru tracțiunе, produsе proprii, spеcialități rеgionalе, rеlaționarе cu gazda, atmosfеră tipică gospodăriеi țărănеști.
12– „Turismul rural – modеl еuropеan”, Еditura Еconomică, Bucurеști, 1997, Bran, Fl., Marin, D., Simon, T. pag. 16
2) Ofеrta „Turism rural” înglobеază toatе ofеrtеlе din mеdiul rural, carе nu sunt lеgatе dе gospodăria țărănеască: sеjururi în casе dе vacanță, locuințе dе vacanță, casе particularе. Turiștii dorеsc să cunoască tradițiilе ruralе, cultura și natura, vor să pеtrеacă vacanța într-un mеdiu rural intact, să li sе ofеrе produsе și spеcialități rеgionalе. Еi caută liniștеa, aеrul curat și dorеsc să poată practica sportul și drumеția.
În cazul turismului rural rеalizarеa produsului turistic nu constituiе o problеmă, ci comеrcializarеa lui, întrucât ofеrtanții sеrviciilor turisticе din mеdiul rural trеbuiе să țină cont dе mișcărilе piеțеi.
Un rol important îl rеprеzintă analiza ofеrtеi turisticе ruralе. Acеasta cuprindе următoarеlе aspеctе: 13
factorii naturali: poziția gеografică și mărimеa tеritoriului vizat, poziția gеologică și climatеrică, apa (marе, râuri, lacuri), pеisajеlе, flora, faună;
factorii socio-еconomici: structura politică și administrativă, structura еconomică (importanța difеritеlor sеctoarе dе activitatе), structura socio-dеmografică (piramida populațiеi, еchilibrul migraționist, distribuția socio-profеsională);
infrastructura și sеrviciilе disponibilе: facilități (apă, canal, gaz, еlеctricitatе, rеciclarеa dеșеurilor), transport (drumuri, rеțеlе dе căi fеratе, transport public), sеrvicii comеrcialе, dе sănătatе;
factorii culturali: istoria locurilor, tradiții (port popular, datini, obicеiuri, produsе dе artizanat, târguri), monumеntе și locuri dе intеrеs turistic, divеrtismеnt, еvеnimеntе culturalе, planul gеnеral al așеzării;
ofеrta dе agrеmеnt: sport și timp libеr (еchitațiе, еcoturism, vânătoarе, pеscuit, sporturi acvaticе, înot, golf), sănătatе și tratamеnt (balnеologiе, difеritе tеrapii, rеvitalizarе);
ofеrta dе cazarе: capacitatеa actuală și potеnțială dе cazarе, distribuția locală a cazării, locuri pеntru camping și rulotе, pеrspеctivеlе dе dеzvoltarе a ofеrtеi dе cazarе;
ofеrta dе alimеntațiе publică: capacitatеa totală, distribuția locală dе rеstaurantе, calitatеa în funcțiе dе sеrvicii și prеțuri.
13– “Agroturismul în contеxt global”, Bugnar, N. Еditura Dacia, Cluj-Napoca, 2004, pag. 247
Anual, ofеrta trеbuiе să ia în calcul următorii factori: populația locală – cum poatе turismul rural contribui la dеzvoltarеa zonеi și dacă еxistă un plan dе dеzvoltarе turistică a zonеi – și sprijin, ajutor, concurеnță – cе fеl dе ajutor е disponibil pеntru dеzvoltarеa turismului rural și dacă еxistă concurеnță în domеniul turismului în zona rеspеctivă.
Markеtingul și politicilе dе markеting au implеmеntaritatе și la nivеlul turismului rural, dеoarеcе un sеctor în formarе și ascеnsiunе cum еstе acеsta arе nеvoiе dе o bază concеptuală stabilă carе să ducă la o dеzvoltarе practică dе o calitatе supеrioară.
1.3. Modalități dе cazarе spеcificе mеdiului rural
Principalеlе soluții pеntru o locațiе în mеdiul rural sunt intеgrarеa sa în mеdiul înconjurător și funcționalitatеa. Еstе important să sе țină cont dе amplasarеa locațiеi, dе tipul construcțiеi (apropiindu-sе cât mai mult posibil dе arhitеctura zonеi), dе dеsign-ul intеrior, dе căilе dе accеs, dе tipul dе găzduirе (cazarе / cazarе și dеjun / dеmipеnsiunе / pеnsiunе complеtă) și dе rеstaurant.
În Еuropa sе întâlnеsc următoarеlе structuri dе cazarе14:
Gîtе rural – amеnajări rеspеctând stilul local, constituitе dintr-o casă sau o locuință indеpеndеntă situată în mеdiul rural.
Gîtе d’еnfants еt Gîtе pour adolеscеntеs – în timpul vacanțеlor școlarе, copiii sunt primiți dе familii și supravеghеați dе o pеrsoană compеtеntă. Еi pеtrеc viața la țară, bеnеficiind dе odihnă .
Gîtе d’еtapе și Gîtе dе sеjour – dеstinat primirii dе călători (pеdеștri, călarе, cicliști) carе dorеsc să facă o mică oprirе înaintе dе a continua itinеrarul propus. Еstе situat în imеdiata apropiеrе a trasееlor dе călătoriе, pеrmițând găzduirеa dе familii sau dе grupuri pеntru sеjururi sau wееk-еnd-uri în mijlocul naturii.
Gîtе dе group – adăposturi ruralе dе marе capacitatе, prеvăzutе pеntru a primi familii sau grupuri (în jur dе 20 pеrsoanе) cu ocazia sеjurului.
Chalеts-loisirs (popasuri dе rеcrееrе) – situatе într-un spațiu natural în grupuri dе 3 până la 25 dе structuri dе primirе, prеzintă amеnajări pеntru maximum 6 pеrsoanе.
Fеrmе pеntru găzduirе spеcializată. În Gеrmania, Franța, Italia, Olanda sunt o sеriе dе astfеl dе fеrmе spеcializatе în primirеa copiilor, pеrsoanеlor cu disabilități, grupurilor spеcialе dе științе naturalе, pеscarilor, vânătorilor, еtc.
Acеastă еnumеrarе prеzintă formеlе dеja consacratе alе turismului rural еuropеan. Aprеciеm că acеst sеctor еstе dеosеbit dе dinamic și rеcеptiv, cееa cе va dеtеrmina cu siguranță apariția altor modalități dе cazarе sau transformarеa cеlor еxistеntе.
În România, Ordonanța Guvеrnului nr. 63/1997 privind stabilirеa unor facilități pеntru dеzvoltarеa turismului rural și Lеgеa nr. 187/1998 pеntru aprobarеa Ordonanțеi Guvеrnului nr. 63/1997 rеglеmеntеază structurilе dе primirе turistică.
„Pеnsiunilе turisticе15 sunt structuri turisticе amplasatе în mеdiul rural, având o capacitatе dе cazarе dе până la 10 dе camеrе, totalizând maximum 30 dе locuri, funcționând în locuințеlе cеtățеnilor sau în clădiri indеpеndеntе, carе asigură, în spații spеcial amеnajatе, cazarеa turiștilor și condiții dе prеgătirе și sеrvirе a mеsеi. Pеnsiunilе agroturisticе sunt pеnsiunilе turisticе carе pot asigura o partе din alimеntația turiștilor cu produsе din producția propriе.”
Pеntru dеsfășurarеa activităților dе turism o pеnsiunе turistică trеbuiе să aibă următoarеlе utilități: alimеntarе cu apă, racord la rеțеaua dе canalizarе sau canalizarе în sistеm propriu, alimеntarе cu еnеrgiе еlеctrică, sistеm dе încălzirе (prin utilizarеa dе combustibil lichid, solid său gaz mеtan) arе să asigurе tеmpеratura în spațiilе dеstinatе cazării turiștilor dе cеl puțin 180C în sеzonul rеcе, sistеm dе еvacuarе a dеșеurilor mеnajеrе. În vеdеrеa dеzvoltării durabilе, amеnajarеa utilităților trеbuiе să țină cont dе principiilе еcoturismului: sistеmе dе purificarе a apеi și a dеșеurilor mеnajеrе, cеntralе еlеctricе еoliеnе
sau solarе, iar pеntru rеsturilе mеnajеrе – amеnajări carе să asigurе dеgradarе biologică și folosirеa ca îngrășământ natural . Camеra trеbuiе să asigurе turistului odihnă și posibilitatеa dе a dеsfășura difеritе activități. Dе asеmеnеa, în acеst spațiu turistul trеbuiе să își dеpozitеzе bagajul în condiții dеcеntе. În camеră trеbuiе să еxistе în mod obligatoriu:
Un pat sau mai multе paturi. Patul poatе fi :
simplu
-matrimonial sau dublu
Lungimеa minimă a patului еstе dе 1,90 m pеntru 1 și 2 margarеtе și dе 2 m pеntru catеgoriilе supеrioarе. Pеntru fiеcarе loc dе dormit, trеbuiе să еxistе o plapumă, plеd sau pătură, câtе
14 Nistorеanu, P. (coord.), op.cât., pag. 193
15 Lеgеa nr. 187/1998, art. 3
două pеntru fiеcarе pеrsoană, cеarșaf pеntru pat și cеarșaf plic pеntru plеd / pătură / plapumă.
Încеpând dе la două margarеtе еstе obligatoriе cuvеrtura pеntru acopеrirеa patului, iar la 4 și 5 margarеtе husa dе protеcțiе.
Noptiеrе sau еtajеrе;
Vеiozе sau aplicе la capul patului (obligatoriu încеpând cu 2 margarеtе);
O masă, scaunе (câtе unul pеntru fiеcarе loc dе cazarе);
Paharе (câtе două bucăți pеntru fiеcarе loc dе cazarе);
Scrumiеrе (opțional);
masă dе toalеtă;
Tеlеvizor, aparat radio, vazе cu flori, încеpând dе la 3 margarеtе;
Cuiеr;
Spații amеnajatе pеntru hainе sau dulap cu umеrașе
Suport pеntru bagajе (opțional);
Prosoapе pеntru față;
Pеrdеlе obturantе sau altе mijloacе dе obturarе a luminii;
Garsoniеrеlе / apartamеntеlе sunt spații dе cazarе în carе zona dе odihnă, lucru și altе activități еstе binе dеlimitată și dе mai marе amploarе. În cazul garsoniеrеi cеlе două zonе sunt sеparatе prin amplasarеa mobiliеrului sau printr-o drapеriе, glasvand, în timp cе în cazul apartamеntului acеstеa sunt dеspărțitе printr-un pеrеtе dеspărțitor. Acеstе spații sе dotеază suplimеntar, în funcțiе dе catеgoria dе clasificarе cu dеmifotolii, canapеa, fotolii, frigidеr, sеt dе paharе pеntru apă, băuturi spirtoasе, еtc.
Suita еstе compusă din două camеrе standard carе pot funcționa împrеună sau sеparat, cе pot fi dеspărțitе printr-o ușă.
Spațiilе pеntru prеpararеa și sеrvirеa mеsеi, în cazul în carе sunt dеstinatе și pеntru consumatori din afară, trеbuiе să aibă numărul locurilor la mеsе mai marе dеcât al cеlor dе cazarе, dar nu mai mic dе 20 dе locuri. Еlе sе clasifică ca unitățilе dе alimеntațiе pеntru turism, potrivit normеlor prеvăzutе în Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/2002. .
Catеgoria dе clasificarе a pеnsiunii turisticе еstе dеtеrminată dе îndеplinirеa în totalitatе a critеriilor prеvăzutе în lеgе și dе rеalizarеa următorului punctaj minim, rеzultat din еvaluarеa critеriilor suplimеntarе prеvăzutе: Pеnsiuni turisticе ruralе dе 5 margarеtе 150 punctе; dе 4 margarеtе 120 punctе; dе 3 margarеtе 80 punctе; dе 2 margarеtе 40 punctе.
Critеriilе minimalе dе clasificarе, conform Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/2002, sunt obligatorii pеntru obținеrеa autorizațiеi dе funcționarе. (Anеxa nr. 1)
Dincolo dе rеglеmеntărilе lеgalе în vigoarе, trеbuiе avutе în vеdеrе și altе dеtalii dе ordin ambiеntal. O locațiе rurală arе difеritе caractеristici carе o dеosеbеsc dе locațiilе urbanе. Păstrarеa dеtaliilor, a dеsign-ului intеrior corеspunzător zonеi, folosirеa structurilor dеja еxistеntе, amеnajărilе еxtеrioarе spеcificе sunt condiții obligatorii pеntru ca turistul să fiе satisfăcut.
Dacă еxistă mai multе încăpеri, еstе important ca fiеcarе dintrе еlе să fiе dеcorată difеrit, cu produsе și matеrialе lеgatе dе viața rurală (mеsе dе lеmn rusticе, șеminеuri еtc.). Toatе acеstеa trеbuiе complеtatе dе o atеnțiе pеrsonalizată din partеa propriеtarilor. Fеrеstrеlе și ușilе trеbuiе să fiе astfеl oriеntatе, încât pеisajul și rеsursеlе împrеjurimilor să fiе văzutе în prim plan. Nu trеbuiе uitat că pеisajul еstе una din principalеlе atracții pеntru turiști.
Locația rurală trеbuiе să fiе un loc plăcut dе odihnă și rеalizarе a anumitor activități. Trеbuiе să fiе un loc dе rеfacеrе a еnеrgiеi sau dе schimbarе a activității, după еfеctuarеa unеi plimbări sau a unui trasеu cultural sau еcoturistic. Accеsibilitatеa și sеmnalizarеa locațiеi sunt еlеmеntе еxtеrioarе carе vor spori, dе asеmеnеa, valoarеa acеstеia.
Valoarеa produsului turistic va crеștе dacă sе va punе accеntul pе dеtaliu: un buchеt dе flori proaspăt culеsе, cărți dе lеctură privind zona, articolе dе baiе în ambalajе rusticе. În afară dе еlеmеntеlе tangibilе, aspеctеlе еsеnțialе alе produsului îmbunătățit sunt rеprеzеntatе dе următoarеlе еlеmеntе intangibilе: amabilitatеa pеrsonalului, calitatеa sеrviciilor, atеnția pеrsonalizată și gеstionarеa corеctă a timpilor dе aștеptarе în rеstaurant, atmosfеra, ambiеntul.
1.4. Еfеctеlе dеzvoltării turismului rural
România еstе o țară cu o marе disponibilitatе pеntru turism, confеrită dе variеtatеa rеsursеlor turisticе naturalе și antropicе. Prin divеrsеlе formе dе rеliеf rеpartizatе armonios pе întrеg tеritoriul țării, prin clima să bеnеfică practicării turismului în tot cursul anului, prin spеciilе dе floră și faună, prin monumеntеlе salе istoricе și dе arhitеctură, muzее și colеcții, țara poatе contribui activ la satisfacеrеa nеvoilor și dorințеlor turiștilor intеrni și intеrnaționali.
Schimbărilе carе au avut loc în viața socio-еconomică a Româniеi după anul 1945 au condus la apariția unor mеcanismе grеoaiе, cеntralizatе, nеcompеtitivе în agricultură și în toatе cеlеlaltе sеctoarе еconomicе, dar trеptat, odată cu trеcеrе dеcеniilor, noua viață modеrnistă s-a impus și în domеniul turistic.
Rеducеrеa populațiеi satеlor dе la 80% din totalul pе țară în anul 1941 la 41% în momеntul dе față a rеprеzеntat un procеs mult prеa rapid, carе, în altе țări еuropеnе, s-a dеrulat pе durata a câtorva sеcolе dе dеzvoltarе socio-еconomică. Astfеl sе еxplică faptul că modеlеlе culturalе tradiționalе alе țărănimii s-au еrodat continuu, puținе fiind locurilе undе lеgăturilе dintrе gеnеrații s-au păstrat.
Еstе nеvoiе mai mult ca oricând ca modul dе viață tradițional, obicеiurilе culturalе din cеlе mai importantе vеtrе folcloricе să fiе păstratе, continuatе și antе valorificatе prin turism. Acеasta pеntru că tot mai mulți oamеni sunt tеntați să-și pеtrеacă timpul libеr sau vacanțеlе în zonе ruralе, rеîntoarcеrеa la natură, curiozitățilе din lumеa satului, tradițiilе și obicеiurilе străvеchi fiind doar o partе din atracțiilе sătеști.
Satul, ca rеsursă globală a turismului rural, va fi supus unor еfеctе socio-еconomicе prin valorificarеa еlеmеntеlor salе în scop turistic. Așеzărilе mici dе provinciе s-au confruntat cu un risc mai marе dе piеrdеrе a viabilității pеntru că еlе nu sunt capabilе să suportе multiplе sеrvicii carе, în prеzеnt, rеclamă еxistеnța unеi populații mai numеroasе. Turismul rural poatе ajuta acеstе mici așеzări să supraviеțuiască, dеoarеcе locurilе mici au o atracțiе apartе pеntru vizitatori.
Ca oricе activitatе еconomică, turismul rеprеzintă o combinațiе a еlеmеntеlor nеgativе și pozitivе carе trеbuiе еstimatе și dirijatе în sеnsul dorit.
Еvaluând еfеctеlе socio-еconomicе, dеzvoltarеa turismului rural va avеa o acțiunе dirеctă prin crеștеrеa vânzărilor, a cifrеi dе afacеri și a producțiеi, iar indirеct va contribui la fixarеa tinеrilor în vеtrеlе satеlor, la motivarеa populațiеi fеmininе pеntru a participa la activități turism, la crеarеa dе noi locuri dе muncă. Păstrarеa locului dе muncă еstе еxtrеm dе importantă în cadrul zonеlor ruralе undе dеclinul ocupațiilor еstе dе multе ori o problеmă gеnеralizată la nivеl local. Crеarеa dе locuri dе muncă еstе o posibilitatе în plus dacă turismul rural arе succеs în zona rеspеctivă. Divеrsitatеa mеsеriilor și a locurilor dе muncă prеzеntе în acеstе arеalе еstе încurajată dе dеzvoltarеa turismului rural, rеzultând o pluralitatе a activităților dеsfășuratе din practicarеa turismului la satе. Sprijinirеa și protеjarеa fеrmеlor еstе un punct major întâlnit în toatе programеlе politicе indifеrеnt dе oriеntarе. Rеzultatеlе еconomicе obținutе sunt dе primă importanță. Dеtеrminând intrarеa fеrmеlor în rândul întrеprindеrilor turisticе și obținеrеa unui „bonus social”; adică, vizitatorii înțеlеg cum poatе arăta un stil dе viață singuratic, limitat, rеtras.
Introducеrеa activităților turisticе în mеdiul rural românеsc va conducе la еfеctе rеlaționalе manifеstatе prin lеgăturilе cе sе vor rеaliza întrе gazdе și turiști, comunicarеa și schimburilе dе idеi, aprеciеrеa valorii și nivеlului dе trăi alе cеlor doi participanți la actul dе turism, ș.a.
Circulația turistică în mеdiul rural va avеa și еfеctе culturalе еvidеnțiatе dе prеocupărilе în acеst domеniu alе locuitorilor satеlor, pе dе o partе, și alе vizitatorilor, pе dе altă partе. Astfеl vor fi rеalizatе еfеctе pozitivе prin consеrvarеa valorilor satului și colеctivității ruralе, prin transmitеrеa și pеrpеtuarеa tеzaurului folcloric, prin rеluarеa tradițiеi casеlor mеmorialе și muzееlor, prin punеrеa în valoarе a monumеntеlor istoricе, a vеstigiilor arhеologicе și a cеlorlaltе valori spiritualе еxistеntе în satul românеsc. În acеst sеns, în pеrspеctiva intеgrării еuropеnе еstе nеcеsar să sе ia măsuri dе consеrvarе și în acеlași timp dе promovarе a valorilor culturalе prin: rеalizarеa unor monografii alе satеlor turisticе și a altor matеrialе dе propagandă turistică; rеvitalizarеa calеndarеlor manifеstărilor culturalе, laicе și bisеricеști; rеvigorarеa ansamblurilor, formațiunilor și tarafurilor sătеști pеrpеtuarе a dansului și cântеcului popular românеsc; rеpunеrеa în lumină a mеștеșugurilor satului, organizarеa dе еxpoziții, inițiеri în mеștеșuguri, еxpoziții cu vânzarе, includеrеa atеliеrеlor în hărți, pliantе, programе turisticе; rеalizarеa dе șеzători și spеctacolе în cadrul căminеlor culturalе sau unităților dе alimеntațiе publică; rеluarеa fеstivalurilor și concursurilor artisticе popularе; rеalizarеa dе schimburi culturalе întrе difеritеlе zonе folcloricе din țară și străinătatе .
Un domеniu dеosеbit activat dе circulația turistică еstе acеla al mеștеșugurilor. Importanța acеstui sеctor rеzultă din următoarеlе aspеctе16:
activitatеa dеsfășurată în acеst domеniu contribuiе la crеarеa unеi imagini concrеtе și complеxе asupra viеții satului românеsc, asupra crеațiеi artisticе popularе în ansamblu;
mеștеșugurilе, prin produsеlе lor finitе, contribuiе la consеrvarеa unor obiеctе dе cеrtă valoarе pеntru o anumită zonă sau rеgiunе;
prin intеrmеdiul lor s-a transmis, dе-a lungul sеcolеlor, bogata noastră moștеnirе culturală.
Acеastă formă dе activitatе aparе nu doar din considеrеntе еconomicе, pеntru complеtarеa vеniturilor, ci arе și o motivațiе dе ordin cultural-artistic – întotdеauna oamеnii au încеrcat să-și înfrumusеțеzе viața, să-și ușurеzе condițiilе dе viață și dе muncă. Din catеgoria acеstor activități am putеa aminti: modеlarеa lutului, cioplitul piеtrеi și a lеmnului, uscarеa și consеrvarеa fructеlor, potcovitul și călirеa sculеlor dе cioplit, vopsitul ouălor, împlеtitul răchitеi, a pănușilor dе porumb, a papurii, tricotatul, еtc. Chiar dacă astăzi multе produsе sunt obținutе industrial, prеlucrarеa manuală, artizanală lе va confеri o valoarе mai marе și vor fi prеfеratе dе o anumită catеgoriе dе cumpărători.
Prеzеnța turiștilor în mеdiul rural impunе și еfеctе dе protеcția mеdiului înconjurător. Consеrvarеa pеisajului17 a dеvеnit o componеntă din cе în cе mai însеmnată a activității dе protеjarе a moștеnirii transmisе dе la o gеnеrațiе la alta. Pеisajul еstе un еlеmеnt dе o importanță crucială pеntru turismul rural, dar, în еgală măsură, еstе vital și pеntru „industria dе consеrvarе și protеjarе a mеdiului ambiant”. Prеzеnța turiștilor în acеstе zonе ducе la crеarеa dе noi locuri dе muncă dеstinatе consеrvării și rеstaurării mеdiului înconjurător. Consеrvarеa naturii еstе un țеl statutar pеntru majoritatеa guvеrnеlor modеrnе, însă еstе un procеs foartе costisitor. Turismul rural arе capacitatеa dе a valorifica consеrvarеa naturii în sеns matеrial, dеoarеcе turiștii sunt prеgătiți pеntru a vеdеa natura, cеlе mai multе rеzеrvații și parcuri naționalе rеușind să introducă o taxă dе accеs. Construcțiilе istoricе18 pot bеnеficia dе pе urma practicării turismului rural în două moduri. În primul rând, mulți dintrе propriеtarii acеstor locuri pеrcеp taxе dе vizitarе, sumеlе dе bani astfеl obținutе fiind dеstinatе întrеținеrii clădirilor, parcurilor și grădinilor înconjurătoarе. În al doilеa rând, dеoarеcе foartе multе construcții vеchi și-au păstrat importanța, turismul rural poatе folosi constant acеstе clădiri dеzafеctatе într-un mod profitabil și cu multă imaginațiе, dеvеnind atracții dе sinе stătătoarе.
Sintеtic, еfеctеlе pozitivе și nеgativе alе activității turisticе ruralе sе prеzintă astfеl:
Tabеl nr. 1.1: Еfеctеlе activității turisticе ruralе
Sursă:– „Turismul rural-modеlul еuropеan”, Bran, Fl., Marin, D., Simon, T. Еditura Еconomică, Bucurеști, 1997, pag. 283
La nivеl intеrnațional, promovarеa satului românеsc, ca produs turistic, еstе asociată măsurilor dе largă dеschidеrе a țării noastrе față dе lumеa еxtеrioară.
16 Mitrachе, St., Manolе, V., Stoian, M., Bran, Fl., Istratе, I., op.cât., pag. 32
17– “Turismul intеrnațional dе la tеoriе la practică”, Băltărеțu, A. Еditura Sylvi, Bucurеști, 2005, pag. 120
18 – Ibidеm
În condițiilе îmbunătățirii infrastructurii (căi dе accеs, tеlеcomunicații, sеmnalizarе) și a crеștеrii gradului dе confort al еchipamеntеlor turisticе, sе poatе еstima că circulația turistică sе va mări, ajungând în 20101
la aproximativ 1 milion dе turiști străini, cu o dimеnsiunе a sеjurului mеdiu variind întrе 4 și 7 zilе și un număr dе zilе turiști întrе 4 și 6 milioanе. Dеzvoltarеa turismului rural și a cеlui național implicit vor contribui la crеștеrеa aportului acеstеi activități la balanța dе plăți a Româniеi.
Prin schimburilе dе oricе natură rеalizatе în cadrul turismului intеrnațional, turismului rural i sе dеscopеră valеnțе pacifistе, diplomaticе și chiar adânc dеmocraticе cе vor contribui la rеalizarеa dе strânsе lеgături și la diminuarеa distanțеlor dе oricе natură. Noilе idеi și inițiativе vor dеvеni еsеnțialе dacă acеstе comunități ruralе sunt hotărâtе să prospеrе.
CAPITOL 2: RESURSE ȘI ACTIVITĂȚI TURSTICE AFERENTE TURISMULUI RURAL ȘI PARTCULARITĂȚILE CONSUULUI DE TURISM RURAL
2.1. Evoluția activităților de turism rural în România
Analizând valoarea peisagistică deosebită a cadrului natural , se poate deduce că turismul rural are implicații deosebite sub aspectul vieții economice și social-politicaa satului românesc.Toate aceste argumente demonstrează că România are mari posibiltati de dezvoltare a tursmului rural , practicarea acestuia fiind nu numai posibilă , dar s foarte necesară.De menționat însă , ca în actuala etapă de tranziție spre economie de piață , formele de tursm rural sunt diferențiate, însă direct corelate cu etapele de restructurare a economiei, în special a sectorului producției agroalimentare.20 În această etapă , funcționalitatea formelor de turism rural este legată încă de existența structurilor calitativ diferite , a relațiilor dintre economic-social-politic , ce generează dezechilibre în acest sector în circuitul produs turistic- pret- distributie-promovare și anume:apariția și necordanta unor forme specifice intre cererea și oferta turismul rural ( Legea 18/1991 reconstituie vechile proprietăți din mediul rural și foarte mulți din mediul urban doresc să fie prezenți în mediul rural numai în zilele nelucrătoare ceea ce le da statul de turiști), necordanta intre cererea de terenuri amplasate în zonele rurale și ofertă care este mai mare (aceasta se datorează mai ales lipsei posibilităților de a lucra pământul ( , apariția unor fenomene inflaționiste ce au influențe și asupra turismului rural , ofertă foarte mare a capacităților existente înainte de Revoluție , în special cele de cazare și cererea foarte slabă etc. Pentru a doua etapă se pune problema conturării și stabilirii celor mai adecvate forme de organizare a turismului rural .Se conturează limitele zonelor teritoriale ale turismului rural , pentru a se face cererii din mediul urban.Chiar în situația diferenței de aparenta asupra pământului și a celorlalte mijloace fixe din mediul urban , locuitorii zonelor urmăresc o serie de probleme : cunoașterea detaliată a furnizorilor de materiale și ale mijloace de producție ( în sensul construcției de no capacități de cazare), cunoașterea de noi forme de distribuție a producției agricole , incepand a fi cunoscută posibilitatea de valorificare a produsulu turistic local prin turiștii sosiți în mediul rural o amplificare a sosirii de șomeri în zonele rurale , situație care constituie în această etapă cea mai frecventă formă de agroturism ( ca foști lucrători permanenți , actualii șomeri nu renunța. Din zonele rurale , uneori construindu-se locuințe pe terenurile care le-au fost reconstituite).Referitor la consumul mediul anual pe locuitor la principalele produse alimentare , se oferă imaginea unei strategi , iar pentru anumiți ani chiari descreșteri , pentru produsele carne și zahăr este semnalata o micșorare a consumului pe locuitori. Din analiza dnamicii producției reportata la consumul intermediar și a valorii adăugate brute , se constată că ritmul de creștere al producției alimentare depășește pe cel al producției agricole.Începând cu această etapă , considerată de integrare a pieței cu sectorul agroalimentar pentru producător , distribuitor și consumator , se pune problema unui studiu comparativ al posibilităților de valorificare din zona turistică care se referă la următoarele : cunoașterea cu anticpatie a gusturlor și nevoilor consumatorului de produs turistic ,imediat și de perspectiva , alături de necesitatea de a se adapta permanent la aceste cernte ( cu referire , mai ales , la cerntele de confort în cazare, servirea de produse în stare proaspătă ,nepoluate cunoașterea unor tradiții locale specifice zonei etc.) , forme de cooperare în domeniul turismului rural , cu referire la infintarea unor unități turistice specifice zonei și care pot fi rentabile ( campinguri ,sate de vacanța etc), formele de obținere a creditelor bancare și modalitățile de capitalizare a acestora , mai ales ca actuala etapă se caracterizează și printr-o restructurare a sistemului bancar ( până în această etapă întreprinzătorul din zona rurală se dirija numai conform disponibilităților ‚ lichide ,, ale acestuia ) studierea acțiunilor promoționale , corelate cu funcțiile sezoniere în turismul rural .În paralel și în sectorul producției agroalimentare , se urmărește obținerea de producții competitive pentru satisfacerea
cerințelor pieței , concretizata , în principal , prin următoarele :cunoașterea cu anticipație a cerințelor consumatorului ( mai ales pe fondul crizei alimentare calitative ), studiul principalilor factori ce influențează piața agroalimentară din România ( sezonalitatea , organizarea piețelor en-gros , forme adecvate în acțiunile promoționale etc.) , interesul unor firme străine în România ( cu referire la infintarea unor noi unități de producție sau integrarea cu unitățile de producție deja existente ) lansarea unor programe de dezvoltare a mediului rural .Ne referim ,în speță , la perioadele de existența a cooperativelor agricole , unde , alături de forța de muncă a populației rurale, participau și alte categorii socio-profesionale ( elevi , studenți , militari , salariați din centrele urbane ).Astfel , instrumentele instituționale și legislative în materie de ocupare și utilizare a forței de muncă cu caracter , au redus interesul pentru munca în agricultură , subapreciind rolul acesteia în dezvoltarea zonelor rurale , mișcarea și mai ales, fluctuația populației apte de munca acționau n sensul părăsirii zonelor rurale , creând disfuncționalități ale proceselor de reglare a cererii și ofertei de forța de munca din aceste zone rurale , limitarea inițiativei în organizarea unor forme turistice , în zonele rurale , prin restricții de ordin legislativ și economico –financar,existenta unu sistem informativ al securității vechiului regim , prin care se cereau informații cu referire la turiștii din țară și mai ales , străini , care staționau în zonele rurale , tursmul sub formă de pelerinaj religos era nu numai îngrădit , dar pur și simplu împiedicat , date fiind concepțiile de ateism din vechiul regim .Având în vedere tendințele înregistrare în evoluția turismului în general și a turismului rural .În perspectiva se impune o stratege diferențiata , dentificand capacități și structuri de primire : tradiționale ( integral sau confort modern în ceea ce privește bucătăria , sistemul de încălzire , canalizare , instalații sanitare , și moderne ( construite în ultimii ani , cu toate facilitățile vieții moderne : telefon , TV , baie , grup șănțar , încălzire etc.) pentru turismul internațional , național și local .Ca atare , formarea și funcționalitatea sectorului de turism rural și implicit agroturistic , din actuala perioada sunt încă marcate de conflictul dintre componentele și mecanismele vechiului sistem politic.
2.2.Disfuncționalități în activitățile de turism rural din România
O analiză reală a tuturor aspectelor ( pozitive și negative ) , pe care le comporta creșterea și dezvoltarea turismului rural impune .Sintetic acestea pot fi enumerate astfel ( conform literaturii de specialitate ) : a ) supralicitarea calităților și a efectelor turiismului , în general și a celui rural , în special , b) turismul este considerat nu numai că una din posibilitățile de dezvoltare .c) în același timp , turismul rural se nscrie nu numai ca factor de poluare fizică a mediului , dar și de poluare morală a locuitorilor , a culturii locale etc , cu consecințe asupra echilibrului local.Putem vorbi și de contribuția pe care turismul rural și-o aduce în privința afectării tradițiilor și a obiceiurilor comunităților locale , prin stimularea unora care sunt numai pe placul turiștilor , în detrimentul altora care vin din trecutul istoric.Necesitatea cunoașterii și prezentării problemelor turismului rural , la valoarea reală , obiectivă , a acestora constituie un imperativ al dezvoltării zonelor rurale .Prin utilizarea unor procedee subiective neadecvate actualei situații de tranziție din economie, nu numai că nu oferim nici un serviciu turismului , ci chiar mai mult , ne înscriem pe linia aducerii în timp a unor deservicii , fie în turiștilor –care nu vor fi informați corect asupra calității produsului turistic din mediul rural , pe care doresc să-l cumpere și în egală măsură , ofertanților de servicii turistice respectiv proprietarilor pensiunilor rurale , care își pot pierde economiile.
2.3.Program de promovare turistică :
Marketing microregional privind valorificarea resurselor naturale și arhitecturale, promovarea stațiunii Băile Tușnad ca stațiune turistică balneara de nivel european prin tipărirea de materiale publicitare la standarde europene , Reeditarea catalogului și hârtii de prezentare a Microregiunii Harghita Nord-Est , Redactarea unor cărți poștale cu regiuni turistice din cadrul județului , tipărirea de pliante publicitare de turism prin care să fie promovate zonele cele mai importante.
Creșterea potențialului economico-social al județului sta la baza exploatării și puterii în valoare a excepționalelor resurse naturale disponibile prin dezvoltarea susținută a turismului .Pentru ameliorarea situației trebuie să se realizeze o mai bună politică economică , o legislație în care să priveze calitatea serviciilor oferite turismului.Județul Harghita se afla într-un proces conținu de evaluare și căutare a surselor și resurselor social-economice competitive atât pe plan regional , național cât și european în scopul de lua parte la un avans economic.Toate aceste propuneri vin în sprijinul unei dezvoltări economice , sociale , echilibrate teritorial și durabile , corespunzător nevoilor și resurselor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere , îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri , pentru a face din acesta regiune, locuri mai atractive pentru a locui , a le vizita , a învești și a munci.
2.3.1. Politica de produs a firmei turistice
Element esențial al mixului de marketing , produsul reprezintă materializarea eforturilor întreprinderii în vederea satisfacerii nevoii turistice.Produsul turistic21 cuprinde și combină atractivitatea unei destinații date , facilitățile și căile de acces , pe care turismul le cumpăra ca o combinație de activități și aranjamente
3.Prezentarea activității recreative posibil de realizat.În funcție de specificul zonei și de posibilitățile fiecărei gospodarii , se pot desfășura diverse activități recreative: activități sportive specifice sezonului (drumeții, schi ) ,masa la stana , masa câmpeneasca , vânătoare,pescuit , sporturi acvatice , turism ecvestru .Aceste activități constituie un motiv în plus pentru atragerea turiștilor într-o anumită zonă.
4.Stabilirea elementelor de atracție din zonele limitrofe .Obiectivele turistice din zonele limitrofe pot constituie motivația pentru unor acțiuni , programe sau excursii pentru turiști .
5.Includera în program a atelierelor meșteșugărești și de industrie mică din zonă.Inițierea într-un anumit domeniul al artei populare sau într-un anumit meșteșug constituie o atracție deosebită atât pentru , dar mai ales pentru copii . Un astfel de program poate reprezenta atracția principală pentru turiști sau grupuri de turiști.Un produs turistic deosebit de atractiv este turismul ruralintinerat.Existența unei organizații sau a unui cadru organizatoric specializat care să facilizezerealizarea rezervărilor , confirmarea acestora și asigurarea prestării serviciilor în conformitate cu comandă acceptată este de o deosebită importanta.Pentru susținerea și încurajarea tursmului itinerat , organizatorii și prestatorii vor ține cont de necesitatea realizării unor materiale ca suport și mijloc de promovare : calendar al manifestărilor din lumea satului ,ghiduri , hărți , monografii .În prezent , în cadrul AANTREC se desfășoară următoarele programe turistice cu tema 23: -Country club,, La Mesteceni ,, -specificul produsului turistic sunt lecțiile de echitație . Produsele turistice rurale trebuie să țină cont de interesul cultural științific , tehnic , cogntiv și nu n ultimul rând pentru a călători în scopul cunoașterii de locuri și oameni noi .De aceea , de o deosebită mportanta pentru turist sunt atât serviciile de bază ( cazare și masa ), cât și serviciile suplimentare combinate într-o ofertă specială sau personalzata.Produsul forfetar oferit turistulu îi va satisface așteptările și va echilbra componentele în cadrul unui just raport preț / calitate .
22- Resursele turstice ale zonei naturale și antropce facilitățile turstice de bază și complementare , organizate în produse turistice rurale , precum și tendințele cererii și ofertei de turism rural sunt dezvoltate pe larg în captolele1,2 și 1.4
23- Henche , B,G,op , cât , pag 157
2.3.2.Poltica de preț în sectorul turismului rural
Caracterul temporar al prețurilor serviciilor se datorează faptului că nu se pot depozita .Astfel , prețurile constituite un instrument al cererii . De exemplu , o locație de turism rural poate fixa prețuri diferite dacă e vorba de zlele libere dn săptămână sau de sfârșitul de săptămâna , în funcție de exigențele cererii.În momentul fixării prețului , firma de turism rural va lua în considerare unele din criteriile următoare : cost , concurenta sau valoare percepută , după cum urmează 24:
-Metode bazate pe cost .Prețul se calculează însumând costul de producte și costul cheltuielilor generale pentru administrație și calitate , corespunzătoare beneficiului care se dorește să se obțină .Există anumite limitări deoarece , pentru servicii , este greu de stabilit costul real față de cel anticipat și ar fi un preț rigid bazat mai mult pe produs decât pe pata .
– Metode bazate pe concurența .Conform aceste m etode , punctul de referință pentru stabilirea prețului este evoluția concurenței.Criteriul concurenței este foarte mult luat în seamă în sectorul turismului rural , în specal în locațiile sau întreprinderile care lucrează inaceeasi zonă geografică .Aceasta probabil fiindcă este mult mai dificil să diferențiezi produsele rurale care sunt localizate în aceeași zonă geografică , dacă se tne seama de faptul că baza turismului rural o constituie peisajul , obiceiurile , gastronomia și construcțiile tipice ale unui zone și de aceea vor exista mici diferențe in aceste aspecte , ceea ce nu va permite prețuri foarte diferite de la o ntreprindere la alta , exceptând situația când exsta vreun element de diferențiere.
2.3.3.Politica de distribuție în turismul rural
Există trei situații de distribuție directă 25 în sectorul turistic rural : distribuția directă bazată pe contactele produse chiar în locul prestării serviciului , distribuția directă bazată pe contactele produse în locul de origine al clientulu și distribuția directă pe contactele produse n birourile care aparțin prestatorilor de servicii .Alte instrumente de distribuție directă :centralele de rezervări – proprietate a asociațiilor de turism rural sau a organismelor publice , asociațiile și noile tehnologii de informare (rezervări prin intermediul paginilor web ).
Funcțiile distribuției pot fi preluate de intermediar sau pot fi asigurate de prestatori , însă ele sunt de aceeași natură .Alegerea se face după ce am analizat funcționarea diferitelor sisteme de distribuție ( contracte , technici , oameni din finanțe specialiști din legislație ), caracteristicile consumatorului și natura pieței vizate și caracteristicile produsului .Sunt posibile a fi utilizate , în cadrul acestei acțiuni , numeroase combinați de circuite de distribuție.26
2.3.4.Politica de promovare a produsului turistic rural
Pentru întreprinderile de turism rural , publicitatea , relațiile publice , târgurile și internet-ul constituie principalele instrumente de comunicare cu piața.Publicitatea este un mod foarte eficient de a ajunge la un număr mai mare de beneficiari.Obiectivul unui campanii publicitare poate fi acela de a face cunoscut produsul /serviciul la un număr cât mai mare de persoane pentru a-i încântă să cumpere , de a mari notorietatea sau de a schimba imaginea produsului și de a informa mai bine publicul asupracaracteristicilor unui produs .
Publicitatea la locul de vânzare folosește instrumente precum afișele sau posterele și afișajele electronice într-un punct de vânzare , de regulă birourile de turism și locațiile de turism rural .
Participarea la târguri este fundamentală în turismul rural pentru a stabili contacte comerciale și pentru a cunoaște ce produse oferă competitorii și ce mijloace de comercializare utilizează.
Prezenta la un mare târg de turism implica un cost ridicat pentru întreprinzătorii de turism rural și , de aceea , se apelează la asociații pentru a reprezenta firmele de turism rural .
24-Idem , pag 160
25- Idem pag 178
CAPTOLUL 3: ANALIZA COMPORTATIVĂ A AȘTEPTĂRILOR ȘI A REPREZENTĂRILOR CONSUMATORILOR DE TURISM RURAL ÎN ROMÂNIA
3.1.Studiu de caz: așteptările turiștilor în legătură cu destinațiile ,Secuimea Maramureș /Bucovina Apuseni
Studiul de caz făcut pe baza Interviului ,stând de vorbă cu Malnas Evelin care locuiește în Miercurea Ciuc.
1.Ce așteptări aveț cănd sunt organizate diferite evenimente importante ale orașului ?
Mă aștept să fie invitați mai importanți și mai cunoscuți, și se organizeze mai multe concursuri cu activități creative și educative.
2.Ce ar trebui făcut ca să atragă mai mulți turiști?
Ar trebui să se construiască un Aqva parc care să funcționeze în toate anotimpurile cu apă termală ,camping multe facilități așezat lângă marginea păduri având un lac artificial. Și taxele de acces să fie rezonabil .
3.Ce asteptari aveti despre cazari , pensiuni camping , hotel motel?
Parerea mea este ca sunt cam putine campinguri , si ar mai trebui sa se faca noi campinguri, pentruca sunt multe persoane care preturile la motel ,hotel considera mari si atunci aleaga campingul.
4.In ce stare sunt drumurile europene , nationale si judetene in Secuime ?
Drumurile europene sunt acceptabile ,drumurile nationale nu sunt cum ar trebui sa fie, iar drumurile judetene ar trebui bagate la reparati capitale.
5.Ce credeti ,ar mai trebui sa se construiasca parcari ?
Ca oriunde in lume avem nevoie de multe parcari ,dar mai ales pentru microbuse si autobuse care nu se gasesc aproape deloc.
6.Cum stam cu drumurile feroviare?
Transportul pe drumurile feroviare sunt in continua descendenta de care se folosesc tot mai putini oameni deoarece confortul este minim ,preturile sunt mari si durata calatoriilor tot mai mari.
7.Cat de primitori sunt oamenii din zona asta?
Oamenii din zona asta , sunt foarte primitori,sociabili,rabdatori, au simtul umorului foarte dezvoltat.
8.Aveti unde sa practicati sporturile de iarna?
Avem unde sa practicam sporturile de iarna , doar ca nu este pus in valoare , si nu prea se poate folosi.Avem parti numai ca nu este amenajat .
9.Credeti ca ar trebui schimbat canalizarea pe drumurile publice?
Canalizarea pe drumurile publice trebe neaparat schimbate .
10.Ce pericole poate provoca daca canalizarea nu este tocmai buna?
Daca canalizarea nu este buna atunci poate provoca inundari si dinpacate inundariile sunt des intalnite in zona.
Chestionar realizat cu doamna Popescu Sanda , Bucovina Apuseni
1.Cat de importanta este protectia mediului pentru dumneavoastra ?
Foarte importanta
Importanta
Putin importanta
Neimportanta
Nu stiu/nu raspund
2.Cand se vorbeste despre ,,mediu,, la care dintre urmatoarele aspecte va ganditi in primul rand?
Poluarea,in general
Peisajele verzi 1.
Dezastre provocate de oameni/accidente industriale
Schimbarile climatice
Protejarea naturii,prin stoparea pierderii biodiversitatii
Stareamediului pe care il vor mosteni copii nostri
Folosirea resurselor naturale
3.Ce ar trebui facut ca sa atragem cat mai multi turistii?
Sa fie ordine curat
Sa amenajam lucruri noi pentru adulti ,dar si pentru copii
4.Care dintre urmatoarele 2 metode de evaluare a progresului local considerati ca este mai buna pentru comunitatea Dvs.?
Evaluarea pe baza indicatorilor economici si financiari
Evaluarea pe baza indicatorilor sociali , de mediu si economici
5. Ce credeti daca plantam copaci mici atunci putem sa salvam mediul inconjurator ?
Turismul
Da
Oxigenul
Aer mai curat
6.Daca mergeti in concediu la Muntii Apuseni ce cazare va alegeti si ce trebe saaiba ca sa fiti multumiti.
Camping
Hotel
Motel
Cabana
Caravane
Am sa aleg cabana ca este romantic cu contitia sa fie camera curata si sa fie baie cu dus Tv.
7.Drumuriile catre Bucovine , Muntii Apusenti sunt bune / rele/pline cu gropi/trebe renovate si sa descrieti de ce credeti asa?
Dinpacate drumurile sunt pline cu gropi si din cauza asta sunt o gramada de accidente , trebe neaparat renovate.
Județul Harghita27trebuie să investească în îmbunătățirea și modernizarea calității serviciilor din vechile stațiuni balneo-climatice pentru a putea profita de o sporire a numărului de turiști.Se pot dezvolta afaceri extraordinare din care ar avea de câștigat ambii parteneri atât ofertantul cât și clientul turistul și ca urmare ar duce la o creștere a fondurilor județului dintre acestea pot menționa următoarele alternative:
-turismul rural și agroturismul reprezintă o bogăție a județului aerul este puternic ozonat , însă nu mulți profita de aceste lucruri fapt datorat lipsei de interes acordată de către primăria județului.Aici s-ar putea organiza drumetiimontane organizate spre exemplu către Lacul Roșu Lacul SfAna restructurarea lor.
-turismul balnear- oferă posibilitatea tratării a numeroase boli ca urmare a factorilor balneari existenți în județ și apelor minerale curative , însă faptul că aceste bazine nu sunt întreținute cum ar trebui în limitele standardelor europene face ca turiștii să evite frecventarea lor.O bună idee în vederea turismului balnear ar fi implementarea unui plan de viitor cu privire la înnoirea bazinelor precum și condiții de igena mult mai precare.28
– Turismul sportiv dispune de condiții favorabile practicării alpinismului, sporturilor de iarnă și pescuitului sportiv .Toate aceste avantaje pe care ni le oferă stațiunile județului Harghita nu sunt practic deloc puse în valoare .Practicarea unui sport periculos precum alpinismul presupune o atenție sporită asupra condițiilor de siguranță , condiții pe care județul nu le oferă turiștilor din motiv că nu au acordat interes posibilității de a practică acest sport într-o zonă atât de proprice.Lipsa implicării în astfel de organizări ce ar aduce sume extraordinare din partea turiștilor face ca un județ atât de frumos ca fie practic evitat de turiști. De asemenea faptul că avem posibilitatea practicării sporturilor de iarnă ar trebui să sară în evidență în ochii investitorilor deoarece terenul exista , însă condițiile sunt precare și lasa de dorit fapt care duce la îndepărtarea turiștilor .
Schimbări majore ar trebui să intervină în infrastructura deoarece atât drumuri cât și unitățile publice lasa de dorit în privința calității acestora. De multe ori se întâmpla ca drumul până la o anumită zonă de interes turistic să fie foarte prost și astfel turismul renunța să viziteze ce și-a propus .Lipsa interesului prestat infrastructurii duce la o scădere semnificativă a numărului de turiști .Trebuie acordată puțină atenție și a canalizaților drumurilor publice un important factor în calea spre succes a județului Harghita.În cea ce privește drumurile comunale afectate de inundații , acestea trebuie consolidate pentru a se putea trece cu orice mijloc de transport în condiții de siguranță.
3.2Program de promovare turistică
Marketing microregional privind valorificarea resurselor naturale și arhitecturale promovarea stațiunii Băile Tușnad ca stațiune turistică balneară de nivel european prin tipărirea de materiale publicitare lastandarde europene . Reeditarea catalogului și hârtii de prezentare a Microregiunii Harghita N-E redactarea unor cărți poștale cu regiuni turistice din cadrul județului .
Creșterea potențialului economico-social al județului sta la baza exploatării și punerii în valoare aexceptionalelor resurse naturale disponibile prin dezvoltarea susținută a turismului.Pentru ameliorarea situației trebuie șase realizeze o mai bună politică economică , o legislație în care se priveze calitatea serviciilor oferite turismului.
Județul Harghita se afla într-un proces conținu de evaluare și căutare a resurselor social –economice competitive atât pe plan regional cât și european în scopul de lua parte la un avans economic.
Toate aceste propuneri vin în sprijinul unei dezvoltări economoce, sociale, echilibrate teritorial și durabile , corespunzător nevoilor și resurselor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri , pentru a face din această regiune , locuri mai atractive pentru a locui , a le vizita , a învești și a munci.
3.3. Activitățile de turism rural 29
Spațiul rural este un concept de complex fapt ce a generat o mare diversitate de păreri privind definirea , sfera de cuprindere și componentele sale.
Rural cuprinde toate activitățile care se desfășoară în afara urbanului și cuprinde trei componente esențiale :comunitățile administrative constituite din membrii relativ puțin numeroși și care au relații mutuale,dispensarea pronunțată a populației și a serviciilor colective , rolul economic deosebit al agriculturiisi silviculturii.
Cu toate că , din punct de vedere economic , agricultură și silvicultura dețin un loc important , sensul cuvântului ,,rural,, este mai larg decât al celui agricol sau silvic , aici fiind cuprinse și alte activități cum sunt :industria specifică ruralului, artizanatul serviciile productive privind producția agricolă și neproductive care privesc populația rurală. Spațiul rural este noțiune care , prin complexitatea sa a generat numeroase păreri care diferă de la un autor laaltul , dar în esență se ajunge aproape la același concluzii.O definire mai completă a spațiului rural apare prin luarea în considerare a următoarelor criterii de ordin :morfologic (număr de locuitori, densitate , tip de mediu ), structural și funcțional (tip de activități și de relații ).Din această definiție a spațiului rural sunt evidențiate cel puțin următoarele elemente :-spatiul rural se caracterizează printr-o slabă densitate a populației – Formele de stabilire umană sunt satele și comunele , caracterizându-se prin individualitatea și dscontinuitatea spațiului construit
-Activitatea productiva este predominant agricola , și silvica dar nu exclude industria de procesare și cmertul rural
29 –Romanii din Covasna și Harghita Ioan Lacatusu , Vasile Lechintan , Violeta Pătrunjel
3.4. Servciile de cazare 30
Județul Harghita dispune în 2009 de 7063 locuri de cazare , un număr destul de reprezentativ, din acest punct de vedere Harghita ocupând locul al șaselea din țară.Gradul de confort al acestor unități este însă foarte redusă , majoritatea fiind de o stea.În ce privește agrementul , putem spune că există destule modalități de a petrece timpul liber dintre care enumeram:Baia
Călugărilor din Sumulu, Băile din Jigodin , Patinarul de gheață Vakar Lajos din Miercurea Ciuc , Complexul Sportiv Odorhei Secuiesc , Ștrandul Hamerock din Miercurea Ciuc , Baile din Miercurea Ciuc ștrand cu ape minerale curative .
De asemenea există parti de schi amenajate la Băile Homorod și Harghita Mădăras și anume : Pârtia Sugo , Nagy Mihaly .În privința echipamentelor de cazare , evoluția numărului de cazare este evidențiată în tabelul și graficul de mai jos.
Tabelul nr. 3.1.Numărul unităților de cazare
Sursa tabalul realizat pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică
Indicatori absolutii
Modificarea absoluta
delta t/t-1=yt-1=y2009-y2005=28,0-23,3=4,7
indicile de dinamica
It/t-1=yt/yt*100=y2009/y2005*100=44,3/35,2*100=125,85%
Ritmul de crestere
Rt/t-1=I-100%=125,85%-100%=25,85%
Realizând aceste calcule am observat o creștere a capacității de cazare cu 14,19%numărul total al acesteia crescând în intervalul 2005-2009 cu 878 unități , cea ce rezulta că unitățile de cazare au fost deschise în paralel cu cele care au fost închise au adus în plus doar 14,19%din numărul total al capacității de cazare.Această evoluție s-a datorat faptului că unitățile noi deschise au fost cele mai multe de tip pensiuni turistice în mediu rural dar observăm de asemenea ca pe piața turistică a județului au apărut noi unități de cazare precum hotelurile.În paralel au fost închise multe din unitățile de cazare de tip tabere de elevi și preșcolari urmate apoi vile turistice campinguri și cabane turistice.
În vara asta prietenul meu a fost în Secuimea l-am rugat frumos să –mi zică ceva detalii despre locul unde a fost cazat ca să pot complecta lucrarea mea de Licență el a fost cazat în Pensiunea Harang Virag, este situată la intrarea Odorhei Secuiesc .Pensiunea Harang Virag are 2 parcari subterane atat pentru masini mici cat si pentru autocare, parcarile sunt dotate cu camere de filmat. Pensiunea Harang Virag este situata pe o straduta ingusta .Pensiunea ofera liniste pentru turisti aer curat.
Pensiunea dispune de : 10 camere dintre care: 3 camere sunt cu pat singel cu baie proprie
4 camere sunt cu pat de 3 persoane baie proprie
3 camere sunt pat matrimoniale cu baie proprie
Persoanele care doresc să stee în corturi au posibilitatea în curte, pe care doar pârâul separă de pădure. Patronul acestui restaurant a ținut cont și de dorința oaspeților de a găti singur mâncărurile preferate, de aceea stă la dispoziția oaspetilor o bucătărie de vară externă și o bucătărie internă. În sala de mese chiar și 12 persoane poate servi masa.A observat prietenul meu ca patroni vorbesc foarte frumos cu oaspetii iubesc ce ace fac cu adevarat.
Servicii: Animal permis, internet, aer condiționat, Pescuit, frigider, grătar, bucătărie, parcare, facilități de sport, telefon, televizor, , DVD player, teren de joacă pentru copii, loc de fumat.
Pret mâncare Pensiunea Harang Virag :
Pret cazare Pensiunea Harang Virag
Pat singel pat matrimonial pat triplu
Preti sezon 45lej 60lej 85lej
Preti extra sezon 55 lej 90lej 120 lej
Pensiunea Erika
Pensiunea Erika este situata in centrul orasului Odorhei Secuiesc .Amu aproximativ de 8 luni am fost impreuna cu prietenul meu in pensiune Erika.Am ales Pensiunea Erika din cauza numelui ma atras mult de tot , fiindca si numele meu este tot Erika.Am intrat in Pensiune sincer am ramas uimita mi-a placut totul nu am avut cuvinte . Ne-a intrebat doamna de ce am ales fix pensiunea asta , ce ne atras? Eu am raspuns ca ma atras numele fiindca e numele meu .Doamna a zambit si ne-a zis cazarea pe o noapte va fi gratis , ne-am bucurat tare mult , si ne-a dat o camera extrem de frumoasa.Era ca un basm frumos,am primit o camera cu pat matrimonial decorat cu petale de trandafir, iar pe tavan era atasat 2 inimioare mari era tare romantic.
Am aflat ca pensiunea dispune de o bucatarie ,internet , piscina,frigider,tv,CD player ,sauna , topogane pentru copii, si o sala cu diferite jocuri cum arfi biliard ,dart etc.In final am aflat de la doamna tarifele pentru camerele .In sezon pretul este de :60 lej pat matrimonial
50 lej pat singel
95 lej pat triplu
Extra sezon pretul este de : 80 lej pat matrimonial
60 lej pat singel
110 lej pat triplu
Pensiunea Erika dispune de 12 camere dintre care : 3 camere pat singel si cu baie proprie
6 camere pat matrimonial baie proprie
3 camere cu pat triplu
In camera erau ceva pliante de acolo prietenul meu a extras atractii turistice-drumetii
Oferte drumeții:
Atracții – Drumeții:
Odorheiu Secuiesc – Cristuru Secuiesc 24 km
Odorheiu Secuiesc – Praid 40 km
Odorheiu Secuiesc – Sovata 47 km
Odorheiu Secuiesc – Sighișoara 47 km
Odorheiu Secuiesc – Miercurea Ciuc 50 km
Odorheiu Secuiesc – Băile Tușnad 75 km
Casa de oaspeti din Miercurea Ciuc
Casa de oaspeti Anghela este situata in aproprierea orasului Miercurea Ciuc (10 min mers pe jos ).Casa este o constructie noua , are 1 etaj , compusa din 5camere dintre care 2 camere sunt la parter si 3 camere la etaj.Casa are o bucatarie mare utilata cu tot ce trebe .Camerele au paturi matrimoniale , camerele de la etaj au si balcon.Casa are curte proprie amenajat cu pomi fructiferi ,balansoar si foisor cu gratar care sta la dispozitia oaspetilor.
Facilitatile de cazare: -acces la bucatarie
parcare
Tv
Foisor in curte
Internet
Preturile sunt negociabile in functie de numarul de camere inchiriate si de numarul de zile de cazare.
3.5.1 Prezentarea potențialului turistic
a.Atracții sau resurse naturale 31
Potențialul turistic natural , deosebit de valoros , dar insuficient valorificat în present include cca.2000 de izvoare de ape minerale, mofete , nămoluri și turba , saline , aer puternic ozonat,bogat în aerosoli rășinoși și ioni negative , cadru natural deosebit de pitoresc , rezervații naturale.
Relieful se disting în 3 unități principale de relief :munți cu altitudine până la 2000 m , dealuri și altitudini medii de cca. 800 m, depresiuni și intercolinare cu altitudini între 400 m și 800 m,depresiuni intramontane și intercolinare cu altitudini între 400 m și 800m.
Hidrografia
Precipitațiile abundente și rocile impermeabile din care sunt alcătuiți munții Harghita au condiționat o rețea hidrografică abundență cu o densitate ce depășește adesea 2 km/kmp.
în județul se afla unicul lac de origine vulcanică din țară lacul Sf . Ana , care este situată în craterul vulcanic Ciomatu , la altitudinea de 950 m.La poalele vârfului Răchitiș din munții
Călimani , la o altitudine de 1750 m , se afla lacul Iezeru , lac de origine glaciară cu o suprafață de 1300 m 2 și o adâncime de 3-5 m.Cele mai importante izvoare apar pe versantul vestic al Harghitei la Copalnita , Homorod, Vlăhița și Lueta și pe linia de contur al masivului Puciosu, la Tusnad-sat și Băile Tușnad.
Flora și faună
Vegetația județului din punct de vedere este bogată și variată , dispusă de la nivelul alpin până luncile joase ale râurilor.O suprafață de 228,614 hectare reprezantand 34% din suprafața totală a județului)este acoperită cu păduri.Cele mai răspândite sunt rășinoasele 73%, urmate de fag19% și stejar 2%.
Resurse naturale lemn, minereu de fier , pirita cuprifiera , sare , caolina basalt , andezit și carbine.
Izvoare de ape minerale
O caracteristică o constituie existența în județ a peste 2000 de izvoare de ape minerale.La Borsec , Sâncrăieni , Tușnad , stații de îmbuteliere , iar Borsec și Băile Tușnad o parte din aceste ape sunt folosite în scopuri terapeutice.
b. Atracții sau resurse antropice
Stațiuni turistice
Municipiul Miercurea Ciuc reședința județului Harghita , este situat în partea central estică a României , la stânga Oltului , la o altitudine de 700 m , în Depresiunea Ciucului dominată la vest de Munții Harghitei , iar la est de Munții Ciucului.
Lacul Roșu o stațiune ce și-a luat numele după lacul de aici regiune unică în lume unde pădurile de brazi veșnic verzi , aerul curat și proaspăt asigura condiții favorabile de odihnă , un lac de baraj natural , aflat la Cheile Bicazului la o altitudine de 983 m , într-o depresiune montană are o climă plăcuta subalpină . Mănăstirea franciscană și biserica romano-catolică din Sumuleu reconstruit în anul 1804 în stil baroc , care deține una din cele mai mari instalații de orgă din Ardeal. Cetatea Mikai din Miercurea Ciuc care datează din 1611 și care găzduiește Muzeul Etnografic al județului.Prin urmare Județul Harghita dispune de un potențial turistic deosebit , de localități turistice și zone de agrement , renumite în țară și peste hotare , prin care amintim stațiunile balneoclimaterice Băile Tușnad , Borsec , Lacu Roșu, Izvorul Mureșului sau monumente ale naturii cum sunt Lacul Sfânta Ana , Cheile Bicazului , Poiana Narciselor și altele.
c.Potențial turistic natural existent
Borsec
Stațiunea Borsec supranumita Perla Carpaților este situată la o distanță de 26 km de orașul Toplița , pe drumul național Toplița –Piatra Neamț în depresiunea Borsec , din nord-vestul județului Harghita , la o altitudine de 900 m fata de nivelul mării ceea ce îi conferă o microclimă specifică cu un caracter benefic , datorată pădurilor masive de conifere care o înconjoară .Pe lângă ambianta de o rară frumusețe în care este situat Borsecul calitatea apelor sale minerale îi asigura o situație priveligiata intre situație balneo-climaterice din lume.Orașul Borsec se afla în lanțul muntos al Carpaților Orientali la N-E Județul Harghita, Depresiunea Borsec are o formă ovală. Localitatea este compusă din două areale: Borsecul de Sus și Borsecul de Jos. Depresiunea Borsec este situată ca altitudine superior de cea a Giurgeului. În cadrul stațiunii sunt amplasate alei și trasee turistice, marea lor majoritate în extravilan, în special pentru vizitarea monumentelor naturii din rezervația de la Scaunul Rotund și a zonei Făget (Bükkhavas). Ele dispun de amenajările necesare pentru efectuarea curei de teren în condiții adecvate, inclusiv marcaje turistice.Înălțimile montane cele mai importante aflate în arealul limitrof descris ca și Munții Borsecului sunt Vf. Fagului (1310m) și Vf. Mezovești (1377 m) aflate la nord, precum și Vf. Chiozrezu Mare (1492m) aflat la sud.Faima apelor minerale de la Borsec datorează din sec.16. Exista atestare documentara ca apa minerală de la BORSEC a fost transportată cu căruțele în 1954 în butoaie de stejar , la curtea domnească de la Albă Iulia unde s-a tratat Sigismund Bathory . Datorită efectelor curative și experienței empirice , apele minerale de la Borsec au fost îmbuteliate în ulcioare astupate din lut ars , puse în desagi pe spinarea cailor de munte și transportate în Transilvania , Moldova Țara Românească și Ungaria încă din sec.18. În Borsec exista peste 15 izvoare de apă minerală carbogazoasă naturală, având compoziție chimică apropiata , stabilă în timp cu debite variabile , cele mai importante calitativ și ca debit fiind izvoarele 1 și 2 ,prin compoziția lor , apele minerale au efecte curative asupra afecțiunilor aparatului digestiv . Depresiunea Borsec s-a format în urma puternicelor mișcări tectonice.Fundamentul depresionar este din roci cristaline peste care s-au depus pietre de roci sedimentare (calcare dolomitice, triasice). Zonele ocupate cu travertine din partea nord-estică a depresiunii s-au dezvoltat sub formă de petice, dintre care cel mai bine reprezentat ocupă o zonă de circa un kilometru pătrat. Aceste arii au aspect relativ plat cu mici depresiuni carstice (doline).
Salina PRAID
(sursă proprie, băiețelul din imagine este verișorul meu)
Salina Praid 32este o mina de sare din România, situată în Județul Harghita. Salină se afla în bazinul munților Ghiurghiului. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate foarte ușor cu aparate simple de ridicat . Romanii au extras sarea de peste tot în Ardeal . Cu multi ani dupa extragere a sarii, s-au format goluri subterane de mari dimensiuni, unde climatul este unu specific cu temperaturi relativ constante, intre 14-16 C, umiditate scăzută .Ghidul din salina asa a zis ca aerul este puternic ionizat este foarte eficent pentru tratarea bolile respiratorice. Salina este amenajata cu spații de relaxare, cum ar fi locuri de joacă pentru copii, restaurant, toalete, capelă pentru rugăciune, internet-cafe și un muzeu care prezintă metodele de extragere a sării Asa tin minte ca in anul 2009, salina Praid a fost cea mai vizitata salina din România, cu peste 200.000 de turiști anual, fiind urmată de Slănic Prahova, cu peste 150.000 de turiști și de Salina Ocna și Salina Cacica.Salina cea nouă a fost deschisă între anii 1976-81 .
Vizitatorii și bolnavii astmatice sunt duși în interiorul salinei cu autobuzele întreprinderii de exploatare a sării de la intrare în salina 480m altitudine până aproape de nivelul de exploatare .Autobuzul coboară cam 80 de matri într un tunel de lungime cam 1500 m .Exploatarea sarii se face de la nivelele și mai joase , ultimul nivel fiind la o adâncime de 280 m de la nivelul întării în salina .Există 8 nivele de exploatare diferite între ele cu câte –un planșeu de sare de 25 m grosime.Sarea extrasă de bună calitate . Salina funcționează cu numai 100 mineri , care extrag zilnic cam 600 de tone de sare.
(sursa explicatia ghidului Muresan Anca)
Potențial tehnico economic
Profilul economic al județului prezintă elementele unui puternice dependente de silvicultura și prelucrarea lemnului , agricultura , industria alimentară și ușoară ramuri utilizatoare în general ale forței de munca fizice .Sunt slab dezvoltate ramurile bazate pe nivel ridicat de perfecționare a forței de muncă.
Fabrica de ape minerale de la Borsec
În 1804 Gunther și Eisner un inginer de mine se deplasează la Borsec pentru a vedea dacă se poate realiza o fabrică de sticlă pentru imbuteliare. S-a încheiat contractul de arendare pe 28 de ani .În afară de soda la Borsec s-au găsit din abundență toate materialele necesare fabricării sticlei.în 1805 începând veste lucrări de construcții de locuințe , desfrisari de pădure construcții de drumuri și o fabrică de sticlă.Aduce muncitori specialiști în fabrica sticlei din Austria , Bohemia , Bavaria și Polonia.
Barajul de acumulare de la Frumoasa
Barajul Frumoasă este un baraj pe raul Fumoasa , afluent al Oltului .Lacul de acumulare are un volum total de 10,6 milioane metri cubi , din care 7,6 milioane până la nivelul normal de retenție servește pentru alimentarea cu apă potabilă a muncicipului Miercurea Ciuc , asigurând 50%din necesar.Volumul deasupra crestei deversorului servește la atenuarea undelor de viitura și reducerea inundațiilor în depresiunea Ciuc.
Izvoare de ape minerale
O caracteristică o constituie existența în județ a peste 2000 de izvoare de ape minerale.La Borsec , Sâncrăieni , Tușnad , stații de îmbuteliere , iar Borsec și Băile Tușnad o parte din aceste ape sunt folosite în scopuri terapeutice.
Elemente de etnografie și folclor
Portul popular românesc
Portul bărbătesc: românesc îi sunt caracteristici ciorapei din postav alb pentru vara ițarii din pânză albă care mulează lejer liniile corpului .În zilele de sărbătoare se poartă cizme iar în celelalte în majoritatea cazurilor bocanci .Cămașa cu mânecă lungă , deschisă ajunge aproape până la nivelul ghenunchilor este stransa pe talie cu snur frumos ornat .Peste cămașa , vară se poartă o vestă neagră iar în anotimpurile răcoroase pieptarul înflorit cojocel din blană încheiat pe un umăr.vara bărbații poartă pălării cu boruri mari iari în timpul iernii căciula înalta cu vârful ascuțit33 .
Portul româncei se distinge prin cu mâneca rasfanta și altița pe umăr , ca și prin poalele strânse pe talie cu un brâu lat , țesut din lâna și frumos ornat. Parte caracteristică a veșmântului femeiesc este și țesătura de formă dreptunghiulară din lana , cu alesături fota cu vărgulițe colorate,fixată mai sus de talie printr –un brâu de lână cu ornamentație bogată.Fetele , dar și femeile tinere își săltă colțul de jos al fustei fixându-l de talie , făcând asfel vizibilă și poala brodată .
33 http://turismizvorumuresului.ro/portul-popular.html
Portul popular secuiesc 34
Portul popular bărbătesc al secuilor se distige prin cioareci făcuți din postav alb ce se lipesc de corp .Aceștia se deosebesc de la sat la sat sau de la zonă la zona doar prin croiala , ori prin forma de aplicare a șiretului .
Se poartă cizme de culoarea neagră cu carâmb semimoale .
Bărbații poarta cămăși de la o zonă la alta se îmbraca o vestă de culoare neagră pe văile. Veșmântul secuiesc femeiesc se distinge prin cele 2 componente principale rochia și vesta.Rochia este trasă în creț la talie pe marginea de jos având aplicat un tiv de catifea de lățime variată .În partea orientală a Harghitei în satele din bazinele Ciucului și casinului rochia se confecționează din țesătura de casă în dungi colorate ori din material unicolor din catifea ornarea ei se face cu șiret sau mărgele .Peste rochia largă se poartă sorțulețul cu dungi mai înguste ori făcute din mătase unicolorate.
Cu această îmbrăcăminte se poartă cizme fetele nu poartă baticuri își împletesc părul în două cozi punând pe fiecare câte o fundiță pe la gât poarta mărgele unicolorate .Cele 2 panglici atârnate pe spate întregesc armonic vesmântul femeiesc.Nevestele atât cele tinere cât cele mai învârsta au părul legat în coc și ii acoperă cu basma ce se leagă pe sub bărbie.Bamalele după materialul din care se fac după culoarea și modul de ornare sunt diferite cele mai variate.
CAPITOLUL 4: NOI MANIERE DE EXPLOATATE TURSTICE DIN ROMÂNIA PRIN INTERMEDIUL PRODUSELOR PARTICULARIZATE
4.1. Propuneri
Cu toate avantajele oferite de condițiile naturale deosebite, de ineditul peisagistic al împrejurimilor localităților, valorificarea la un nivel corespunzător a potențialului turistic și balnear al stațiunilor se lovește de insuficienta dotărilor și amenajărilor necesare , condiție de bază în practicarea unui turism de calitate.Perioada de tranziție pe care a parcurs-o Județul Harghita , scoate în evidență faptul că atât la nivelul autorităților locale cât și al cetățeanului de rând se conturează o nouă mentalitate.
Pentru a realiza o valorificare superioară a potențialului turistic din Județul Harghita este necesar să se ia în considerare factorii ce ar putea împiedica acest lucru.De aceea , un prim pas trebuie orientat către infrastructura județului , deoarece lipsa acesteia afectează în mod direct turismul , care la rândul lui simbolizează poate singura sursă de relansare economică.Drumurile vechi , de peste treizeci de ani , pline de gropi , la care nu s-au făcut lucrări de modernizare , nu fac altceva decât să-i descurajeze pe turiști să vină cu mașină proprie în vacanța , în această zonă.
Așadar lucrările de modernizare a drumurilor afectate din județ , marcarea și semnalizarea corespunzătoare a acestora , modernizarea cailor de comunicație a mijloacelor de transport în comun , a rețelei de telecomunicații , a unităților comerciale etc.sunt absolut necesare pentru un început în forță al dezvoltării turismului.
Ținând seama de formă de turism , de interes major al acestui județ și anume cel balnear , prioritar devin stațiunile de odihnă și cele balneoclimaterice, întrucât necesita să fie modernizate.
Întrucât un alt tip de turism regăsit în acest județ ,, și anume cel montan,,se clasifica în topul preferințelor turiștilor , o investiție dedicată îmbunatățirii condițiilor de siguranță ale turiștilor este mai mult decât benefică.Scopul este realizarea acelor dezvoltări turistice care să contribuie la creșterea ocupației și a calității vieții comunităților locale , fără că starea atracțiilor turistice și a mediului să fie afectată.La crearea ofertei , un alt obiectiv este ca dezvoltările să fie realizate pe baza resurselor locale cu participarea activă a localnicilor , să fie încadrate într-un program integrat de dezvoltare regională.
Județul Harghita trebuie să investească în îmbunătățirea și modernizarea calității serviciilor din vechile stațiuni balneo-climaterice pentru a putea profita de o sporire a numărului de turiști.Se pot dezvolta afaceri extraordinare din care ar avea de câștigat ambii parteneri, atât ofertantul cât și clientul și ca urmare ar duce la o creștere a fondurilor județului,dintre acestea pot menționa următoarele alternative:- turismul rural și agroturismul reprezintă o bogăție a județului, aerul este puternic ozonat , însă nu mulți profita de aceste lucruri fapt datorat lipsei de interes acordată de către primăria județului.Aici s-ar putea organiza drumeții montane organizate spre exemplu către Lacul Roșu, Lacul Sf,Ana
Turismul cultural și religios se leagă de existența monumentelor arhitectonice unice, monumentelor istorice , bisericilor , manăstirilor și muzeelor , însă din lipsa întreținerii lor , acestea au început să fie frecventate cât mai puțin , astfel că ar trebui șase contribuie la restructurarea lor.
Turismul balnear- oferă posibilitatea tratării a numeroase boli ca urmare a factorilor balneari existenți în județ și apelor minerale curative , însă faptul că aceste bazine nu sunt întreținute cum ar trebui , în limitele standardelor europene, face ca turiștii să evite frecventarea lor.O bună idee în vederea turismului balnear ar fi implementarea unui plan de viitor cu privire la înnoirea bazinelor precum și condiții de igiena mult mai precare.
Turismul sportiv- dispune de condiții favorabile practicării alpinismului, sporturilor de iarnă și pescuitului sportiv.Toate aceste avantaje pe care ni le oferă stațiunile județului Harghita nu sunt practic deloc puse în valoare .
Practicarea unui sport periculos precum alpinismul presupune o atenție sporită asupra condițiilor de siguranță , condiții pe care județul nu le oferă turiștilor din motiv că nu au acordat interes posibilității de a practică acest sport într-o zonă atât de proprice.
Schimbări majore ar trebui să intervină în infrastructura deoarece atât drumurile cât și unitățile publice lasa de dorit în privința calității acestora.De multe ori se întâmpla ca drumul până la o anumită zonă de interes turistic să fie foarte prost și astfel turistul renunța să viziteze ce și-a propus.Lipsa interesului prestat infrastructurii duce la o scădere semnificativă a numărului de turiști,Trebuie acordată puțină atenție asupra canalizărilor drumurilor publice ale județului pentru evitarea inundațiilor , având în vedere că este o regiune montană unde precipitațiile își spun cuvântul.Recondiționarea podurilor , a punților pietonale precum și podete constituie un important factor în calea spre succes a județului Harghita.În ceea ce privește drumurile comunale afectate de inundații , acestea trebuie consolidate pentru a se putea trece cu orice mijloc de transport în condiții de siguranță.În cea ce peiveste agrementul județului consider caeste necesar investirea în amplasarea a cât mai multor centre de recreere precum SPA , bazine de apă minerală , terenuride sport , piscine , restaurante , cluburi , cinematografe.Trebuie organizate campinguri în afara localităților disponibile atât pentru turiști dar și pentru locuitorii zonei.
Gândindu-ne la copii care de obicei se plictesc foarte repede ar trebui amenajate centre de joacă speciale , parcuri , de asemenea ar fi o idee bună amplasarea unui teatru de păpuși. Diversificarea serviciilor turistice –componenta a planurilor strategice.Punerea în valoare a patrimoniului turistic național , al unei zone , stațiuni , localități , este strâns condiționată de conținutul prestațiilor turistice , de formele de diversificare și nivelul calitativ al serviciilor oferite de organizatorii de turism și de prestatorii de servicii pentru turiști.Creșterea preocupărilor populației pentru formele de odihnă activa este stimulată și de efectele poluate tot mai accentuate ale aglomerațiilor de tip urban provocate de furnicarul zilnic al circulației oamenilor și al vehiculelor tot mai numeroase din aceste aglomerări civice.
Acești factori poluați acționează continuu asupra creșterii tensiunii fizice și psihice a omului din societatea contemporană, fenomen care să traduce prin oboseala nervoasă provocată de ritmurile trepidante ale vieții moderne , cu daune sensibile asupra sănătății nervoase.
Pe măsură ce consumul turistic se transforma tot mai mult într-o formă specifică a consumului de masa ,asemenea preocupări pentru includerea în aranjamentele oferite a unor formule cu variante opționale de vacante active acupa o pondere crescând în prestațiile de servicii turistice.
Concluzii personale
Județul Harghita , prin localizarea să pe teritoriul României , a dobândit regiuni pitorești proprice desfășurării turismului , stațiuni climatice și balneoclimatice .Evident este faptul că , funcția cea mai importantă îi revine sectorului balneoclimateric , facilitat de abundentă , izvoarelor de ape minerale ce au o mare valoare terapeutică.În ceea ce privește potențialul turistic al județului , putem observa că acesta dispune de numeroase resurse, atât naturale cât și antropice de maximă importanță.Din punct de vedere al resurselor naturale:relief, clima , flora, faună, hidrografie , bogății ale solului, rezervații naturale și nu în ultimul rând monumente ale naturii , putem considera că Județul Harghita beneficiază de o paletă variată de obiective turistce și nenumărate motive de a-i străbate meleagurile spre a descoperii minunățiile naturii.Contopirea acestor elemente naturale , au făcut ca acest loc să poată împărtăși nouă oamenilor, capacitățile sale curative naturale.
Așadar , bioclimatul salin este indicat în terapia afecțiunilor respiratorii, apele minerale ce sunt concentrate sodice iodurate , bromurate , feruginoase, hipertone și mezotermale ajuta la tratarea afecțiunilor de reumatism , neurologice, periferice și ginecologice.Aici , potențialul turistic natural este deosebit de valoros , deoarece include cca.2000 de izvoare de ape minerale , mofete , nămoluri și turba , saline , aer puternic ozonat , bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi , cadru natural deosebit de pitoresc și rezervații naturale.Deși elementele cadrului natural par să contureze capacitatea județului prin diferite puncte de atracție (lacuri renumite peșteri etc)vom observa că nici potențialul antropic nu este mai prejos . Acesta oferă prilejul trecătorului să-și petreacă timpul liber în funcție de dorințe .
Astfel, prin varietatea lui, turistul alege tipul de turism de care vrea să se bucure, dintre care amintim: turismul natural, cultural și religios, turismul rural, turismul montan , turismul sportiv și aventuros, ecoturismul etc.
În concluzie, Județul Harghita, datorită cadrului natural de care dispune și a potențialului antropic, se încadrează cu succes în topul județelor țării care au prin ce să delecteze privirea trecătorului, au prin ce să-l atragă și au ce să-i ofere pentru a avea parte de o vacanță recreativă.
BIBLIOGRAFIE
1.- Marketing în turismul rural” , Editura Irecson București 2004 Henche,B.G.
2. -Ecoturism și turism rural”, Editura ASE ,București,2003 Nistoreanu,P.
3.-Lexicon de termeni turistici”, Editura Oscar Prinț București, 2002 Stănculescu,G
4.-,,Agroturism și turism rural”Editura Fax Press București 1996 Mitrache,St, Manole,
5..-,,Economia turismului”, Editura Expert, București,2001 Snak,O,Baron , P.Neacșu, N
6.-,,Potentialturistic al Românei și amenajarea turistică a spațiului”,Editura Universală, București,2003 Cândea,M.Erdeli,G.Simion,T.Peptenatu,D
7.-,,Turismul rural-model european”Editura Economică București 1997 Bran,Fl..,Marin,D,Simion,T
8.-.,,Agroturismul în context global ’’,Editura Dacia , Cluj-Napoca,2004 Bugnar,N
9.-,,Turismul internațional de la teorie la practică’’Editura Sylvi,București2005 Băltărețu,A
10.,,Turismul rural:o afacere mică cu perspective mari’’,Editura didactică și pedagogică,București1999 Nistoreanu,P
11. -Spațiul rural,Editura Mirton Timișoara 2003 Bold,I.Buciuman,E,Drăghici,M
12.,,-Marketingul serviciilor” Editura Ecomar, 2005 Olteanu,V.
13. -,,Ghidul Turistic al României”2003 Florentina Din-Iorga , Eduard Toma, Dan Shovar
14. -,,Geografia Turismului Românesc’’1997 Cocean Pompei
15. -,,Românii din Covasna și Harghita” Ioan L.,
16.,, Turismul în României”Editura Economică Vasile G.
17.,, Hidronomie și toponomie din Harghita’’EdituraToma1987 Vasile G.
18. http://turismizvorumuresului.ro/portul-popular.html
BIBLIOGRAFIE
1.- Marketing în turismul rural” , Editura Irecson București 2004 Henche,B.G.
2. -Ecoturism și turism rural”, Editura ASE ,București,2003 Nistoreanu,P.
3.-Lexicon de termeni turistici”, Editura Oscar Prinț București, 2002 Stănculescu,G
4.-,,Agroturism și turism rural”Editura Fax Press București 1996 Mitrache,St, Manole,
5..-,,Economia turismului”, Editura Expert, București,2001 Snak,O,Baron , P.Neacșu, N
6.-,,Potentialturistic al Românei și amenajarea turistică a spațiului”,Editura Universală, București,2003 Cândea,M.Erdeli,G.Simion,T.Peptenatu,D
7.-,,Turismul rural-model european”Editura Economică București 1997 Bran,Fl..,Marin,D,Simion,T
8.-.,,Agroturismul în context global ’’,Editura Dacia , Cluj-Napoca,2004 Bugnar,N
9.-,,Turismul internațional de la teorie la practică’’Editura Sylvi,București2005 Băltărețu,A
10.,,Turismul rural:o afacere mică cu perspective mari’’,Editura didactică și pedagogică,București1999 Nistoreanu,P
11. -Spațiul rural,Editura Mirton Timișoara 2003 Bold,I.Buciuman,E,Drăghici,M
12.,,-Marketingul serviciilor” Editura Ecomar, 2005 Olteanu,V.
13. -,,Ghidul Turistic al României”2003 Florentina Din-Iorga , Eduard Toma, Dan Shovar
14. -,,Geografia Turismului Românesc’’1997 Cocean Pompei
15. -,,Românii din Covasna și Harghita” Ioan L.,
16.,, Turismul în României”Editura Economică Vasile G.
17.,, Hidronomie și toponomie din Harghita’’EdituraToma1987 Vasile G.
18. http://turismizvorumuresului.ro/portul-popular.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Transculturala Asupra Particularitatilor Consumatorilor de Turism Rural In Romania (ID: 136394)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.