Analiza Tehnico Economica a Variantelor de Colectare

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Punerea în valoare a masei lemnose în concordanță cu obiectivele culturale și economice ale activității de exploatare se poate realiza numai printr-o proiectare și organizare corespunzătoare a lucrărilor specifice acestui sector de activitate.Proiectarea și organizarea lucrărilor de exploatare se impune, deci, ca o necesitate în desfășurarea procesului de producție al exploatării lemnului.

Această necesitate derivă din faptul că procesul de producție al exploatării lemnului din punct de vedere silvicultural are un caracter limitat în timp, obligă la respectarea regulilor silvice de exploatare, iar din punct de vedere economic la stabilirea unei soluții tehnologice optime prin care sortimentele de lemn brut ce se vor obține să se realizeze cu costuri minime.

Proiectarea și organizarea corespunzătoare a lucrărilor dintr-un parchet conduc în final la realizarea a două obiective principale:

realizarea de sortimente de lemn brut cât mai valoroase, în concordanță cu cerințele pieței;

asigurarea regenerării naturale prin protecția semințișului și solului.

Activitatea de exploatare a pădurilor trebuie organizată și desfășurată după principii care să asigure transpunerea în practică a obiectivelor acestui proces, în concordanță cu cerințele unei gospodăriri raționale a fondului forestier.

Aceste principii sunt:

1) Principiul conservării și dezvoltării fondului forestier;

Principiul valorificării integrale și superioare a lemnului;

Principiul tipizării tehnologice;

Principiul rentabilității tehnologice.

Se impune de asemenea ca procesul de producție să se realizeze etapizat, etape în care se realizează obiective parțiale în concordanță cu condițiile concrete de lucru și cu obiectivele finale ale exploatării pădurilor.

Etapele sunt:

Recoltarea – reprezintă procesul tehnologic prin care se realizează fragmentarea arborilor marcați corespunzător cerințelor ulterioare de deplasare; se desfășoară integral în parchet;

Colectarea – reprezintă procesul tehnologic prin care se asigură deplasarea pieselor de lemn rezultate în urma recoltării, de la cioată până lângă o cale permanentă de transport,unde se amenajează paltforma primară ;

Fasonarea primară – reprezintă procesul prin care se pregătește masa lemnoasă colectată în vederea transportului tehnologic;

Transportul tehnologic – este procesul prin care masa lemnoasă este deplasată din platforma primară în centrele de sortare și preindustrializare;

Sortarea și fasonarea – reprezintă procesul tehnologic prin care se continuă fragmentarea și fasonarea masei lemnoase până la obținerea sortimentelor de lemn brut, sortimente ce reprezintă produsele finale ale exploatării.

Lucrarea de față are un caracter aplicativ, ea bazându-se pe date reale preluate de la Ocolul Silvic Sighet, Direcția Silvică Baia Mare. Toate activitățile prevăzute, sunt în concordanță cu normele ce reglementează regulule de protecția muncii și PSI.

În lucrare sunt prezentate în funcție de caracteristicile condițiilor de lucru din parchet, lucrările de analiză tehnico-economică a variantelor de colectare, iar apoi după alegerea variantei optime de colectare, s-au întocmit proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei lemnoase din parchet, proiectul de montare-demontare a liniei de funicular, proiectul de execuție a drumului de vite și tractor și de amenajare a platformei primare.

CAPITOLUL 2

CARACTERISTICILE CONDIȚIILOR DE LUCRU DIN PARCHETUL JOTA

2.1. Amplasarea parchetului și situația teritorial administrativă

Parchetul de exploatare a lemnului Jota, partida 420 PR-CO, face parte din U.P. IV Ronișoara, administrată de Ocolul Silvic Sighet din Regia Autonomă Romsilva, Direcția Silvică Baia Mare.

Din punct de vedere administrativ, pădurile ce alcătuiesc U.P. IV Ronișoara, sunt situate pe raza comunelor Rona de Sus, Rona de Jos, Bocicoiu Mare, Tisa, Vadu Izei și a municipiul Sighetu Marmatiei din Județul Maramureș, și au o suprafață de 4.487,0 ha. Parchetul de exploatare se află în raza localității Vadu Izei .

În tabelul următor sunt redate vecinătățile și limitele unității de producție pe puncte cardinale:

TABEL NR.1

Limitele teritoriale ale acestei unități se sprijină în toate cazurile pe limite naturale evidente (culmi, pâraie, drumuri). Vecinătățile pădurilor din unitate, din punct de vedere al folosinței sunt constituite din păduri de stat, păduri particulare – obținute în baza Legii nr.18 / 1991, pășuni, fânețe, livezi.

Hotarele sunt evidente, stabile și ușor de identificat pe teren.Delimitarea fondului forestier de proprietățile particulare, fânețe și livezi s-a făcut prin semne convenționale .

Unitatea de producție este formată din următoarele bazinete :

Repartizarea pe trupuri de pădure și bazinete

TABEL NR.2

Bazinetul cu întinderea cea mai mare este trupul Hera – Bab-ciuc cu 1.070,9 ha, care reprezintă 24% din suprafața unității de producție. Cea mai mică suprafață o are trupul de pădure Grădina Morii – Sighet cu 4,6 ha.

De asemenea, s-a calculat distanța medie în kilometri până la O.S. Sighet, iar locul de încărcare în vagoane a materialului lemnos recoltat din U.P. IV Ronișoara este gara C.F.R.Parchetul studiat aparține trupului de pădure Vad.

2.2. Caracteristicile fizico-geografice ale condițiilor de lucru

2.2.1. Condiții geomorfologice

Din punct de vedere geologic, Unitatea de Producție IV Roni-șoara se încadrează în unitatea de orogen, subunitatea depresiunilor intramontane (Depresiunea Maramureșului).

Teritoriul studiat este ocupat de formațiuni neozoice cu predo-minarea depozitelor paleogene, eocene și miocene.

Studiul substratului litologic, în strânsă legătură cu relieful și natura solurilor, capătă importanță în ceea ce privește caracterizarea specificului ecologic și al potențialului productiv al stațiunilor.

Prin cartările staționale executate, ca și prin alte observații di-recte, corelate cu harta geologică a țării, au fost identificate princi-palele roci care formează substratul litologic al unității.

Astfel, partea nordică și estică a unității este ocupată de depo-zite de tip fliș formată din gresii – uneori calcaroase -, șisturi verzi și marnoargile.

În partea nordică apar argilele și gresiile, în alternanță cu de-pozite argilo-marnoase, iar în partea de nord-vest, apar depozite marnoase cu intercalații gresoase.

Spre zona central nordică a teritoriului apar alternanțe de mar-ne, gresii și nisipuri, mai rar conglomerate.

Nisipurile, pietrișurile și mâlurile ocupă lunca văii Ronișoara și ale altor afluenți ai acesteia.

Depresiunea Maramureșului este delimitată la est de Munții Maramureșului, la vest și sud-vest de Munții Oaș-Gutâi-Țibleș, iar la

nord, de Valea Tisei.

Relieful este tânăr, afectat de intense mișcări de cutare, pre-zentându-se intens fragmentat, cu o energie de relief relativ redusă. Altitudinea este cuprinsă între 200 și 1.000m.

Unitatea geomorfologică predominantă a teritoriului este ver-santul cu configurație ondulată – mai rar plană, aceasta datorită pro-ceselor de alunecare cu înclinări variate, de la ușoare la moderate și repezi, mai rar foarte repezi.

Luncile înalte se găsesc destul de frecvent pe văile mai impor-tante din unitate, în timp ce platourile ocupă suprafețe simbolice.

Altitudinea – minimă a fondului forestier din unitate este de 260m – parcela 206, iar cea maximă de 940 m – u.a. 71C, Vârful Maconița, marea majoritate a suprafeței unității fiind cuprinsă între limitele de 400 și 600 m.

Culmea Judelova ce separă Bazinul Ronișoarei de Valea Vișeu-lui este cea mai înaltă (850 – 940 m) și apără teritoriul U.P.-ului de influența Crivățului, constituind în același timp o barieră în calea maselor de aer mai cald și mai umed, ce pătrund prin Depresiunea Maramureșului din partea vestică a continentului.

Expoziția predominantă a U.P. este V – NV ceea ce se reflectă în faptul că predomină versanții parțial însoriți. Pe suprafețe mai mici se întâlnește întreaga gamă de expoziții.

Repartiția fondului forestier din unitate în funcție de expoziție se prezintă astfel :

– expoziție însorită : S, SV……………………..1.399,5 ha……31%

– expoziție umbrită : N, NE…………………….1.188,6 ha……26%

– expoziție parțial însorită : V, NV, SE, E…..1.898,9 ha……43%

2.2.2. Condiții climatice

După “Geografia fizică” vol. I, Unitatea de producție IV Roni-șoara se încadrează din punct de vedere climatic în :

– Sectorul de Provincie climatică cu influențe Baltice ;

– Ținutul climatic de munți joși ;

– Subținutul climatic Carpații Orientali ;

– Districte de vegetație de pădure și pajiști montane ;

– Topoclimate complexe Depresiunea Maramureșului ;

– Topoclimate elementare de depresiune ;

– Fenomene climatice inversiuni de temperatură ;

– Vânturi locale de munte – vale.

2.2.2.1 Regimul termic

Datele climatice au fost extrase de la stația meteorologică Sighetu – Marmației, amplasată la altitudinea de 478m.

În tabelul de mai jos sunt redate temperaturile medii lunare și anuale.

Temperaturile medii lunare și anuale

TABEL NR.3

Fig.1 Graficul temperaturilor medii lunare

Amplitudinea temperaturii este de 21,7 oC

Temperatura medie anuală a aerului : 8,9 oC

Temperatura maximă absolută (8.VIII.1951) : 39,2 oC

Temperatura minimă absolută (26.I.1954) : -31,6 oC

Temperatura medie pe anotimpuri : – iarna – 1,4 oC

– primăvara 9,3 oC

– vara 18,9 oC

– toamna 8,9 oC

Temperatura medie în perioada de vegetație : 14,5 oC

Durata medie a perioadei de vegetație (T = 10 oC) – 165 zile și se încadrează în intervalul : 24.IV. – 5.X.

Durata medie a perioadei bioactive (T = 0 oC) – 274 zile și se încadrează în intervalul : 4.III. – 2.XII.

Data medie a primului îngheț : 6.X.

Data medie a ultimului îngheț : 28.IV.

2.2.2.2 Regimul pluviometric

În tabelul următor sunt redate cantitățile lunare și anuale (mm).

Precipitațiile lunare și anuale

TABEL NR.4

Fig. 2. Graficul precipitațiilor medii lunare

Regimul pluviometric se caracterizează printr-o medie anuală de 700-800 mm.

Repartizarea precipitațiilor în timpul anului este neuniformă, în sensul că cele mai mari cantități se înregistrează în lunile iunie-august, iar cele mai reduse în lunile ianuarie-martie.

Anotimpurile cu cele mai multe precipitații sunt : vara – 245 mm și toamna – 195 mm.

În continuare, se prezintă sub formă tabelară numărul mediu de zile cu sol acoperit cu zăpadă și grosimea medie a stratului de zăpadă.

Număr mediu zile cu sol acoperit cu zăpadă

și grosimea medie a stratului de zăpadă

TABEL NR.5

Valoarea precipitațiilor indică o clasă de favorabilitate medie spre ridicată pentru speciile de bază, gorun și fag care vegetează pe acest teritoriu.

În sezonul de vegetație, cantitatea de precipitații indică 58 % din totalul anului. În regiune nu se semnalează ploi torențiale.

Precipitațiile sub formă de zăpadă îndeplinesc pentru sol și pentru culturile tinere, un rol de protecție.

2.2.2.3 Evapotranspirația

Mai jos se redau tabelar, valorile lunare și anuale ale evapo-transpirației.

Evapotranspirația lunară și anuală

TABEL NR.6

Evapotranspirația potențială anuală : 613 mm.

Valoarea maximă a evapotranspirației se înregistrează vara (iunie – august).

Valoarea indicelui de ariditate (de Martonne) este de 39.

Din datele prezentate mai sus se constată că bilanțul hidric es-te excedentar, clima din teritoriul unității având un caracter umed.

Modificările locale ce pot avea loc în climatul general constau în plusuri și minusuri de temperatură, de precipitații, de umiditate at-mosferică etc., toate datorându-se interacțiunilor dintre formele de relief, expoziție, înclinare, profilul pantei, altitudine.

2.2.2.4 Regimul eolian

Frecvența și viteza medie a vântului pul mediu de zile cu sol acoperit cu zăpadă și grosimea medie a stratului de zăpadă.

Număr mediu zile cu sol acoperit cu zăpadă

și grosimea medie a stratului de zăpadă

TABEL NR.5

Valoarea precipitațiilor indică o clasă de favorabilitate medie spre ridicată pentru speciile de bază, gorun și fag care vegetează pe acest teritoriu.

În sezonul de vegetație, cantitatea de precipitații indică 58 % din totalul anului. În regiune nu se semnalează ploi torențiale.

Precipitațiile sub formă de zăpadă îndeplinesc pentru sol și pentru culturile tinere, un rol de protecție.

2.2.2.3 Evapotranspirația

Mai jos se redau tabelar, valorile lunare și anuale ale evapo-transpirației.

Evapotranspirația lunară și anuală

TABEL NR.6

Evapotranspirația potențială anuală : 613 mm.

Valoarea maximă a evapotranspirației se înregistrează vara (iunie – august).

Valoarea indicelui de ariditate (de Martonne) este de 39.

Din datele prezentate mai sus se constată că bilanțul hidric es-te excedentar, clima din teritoriul unității având un caracter umed.

Modificările locale ce pot avea loc în climatul general constau în plusuri și minusuri de temperatură, de precipitații, de umiditate at-mosferică etc., toate datorându-se interacțiunilor dintre formele de relief, expoziție, înclinare, profilul pantei, altitudine.

2.2.2.4 Regimul eolian

Frecvența și viteza medie a vântului pe direcții este redată în

tabelul următor, precum și grafic.

Tabelul frecvenței și vitezei medii a vântului

TABEL NR.7

Fig. 3 Graficul frecvenței și vitezei vânturilor pe direcții

Vânturile cu frecvență mai mare sunt cele din direcțiile E – SE 28 % și V – NV 18 %, iar intensitatea medie maximă se înregistrează din direcția NV, această valoare nefiind periculoasă pentru vegetația forestieră. Totuși, în ultimele decenii au fost semnalate și vânturi cu intensități mai mari care au provocat daune arboretelor (rupturi și doborâturi) mai ales atunci când acțiunea acestora a fost conco-mitentă cu prezența altor factori favorizanți (umezeala excesivă în sol, depuneri de zăpadă etc.).

Cu excepția unor accidente climatice (ex. furtunile din vara anilor 1978 și 1982 care au produs doborâturi mai ales în arboretele de gorun) în teritoriul unității predomină perioadele de calm.

2.2.2.5Condiții hidrologice

Teritoriul Unității de Producție este străbătut de o rețea hidro-grafică relativ bogată, reprezentată de Valea Ronișoara (afluent al râului Iza), cu principalii ei afluenți : Valea Ploștea, Pârâul Stejeret, Valea Cornetu Mare, Crina, Zalom, Higea, Seneș, Liba, Sărata, Valea Mare și Valea Jota.

În verile și toamnele secetoase, unele dintre aceste cursuri seacă. Nici un curs de apă din teritoriu nu prezintă caractere torențiale.

2.2.3. Condiții edafice

Solurile întâlnite în U.P. IV Ronișoarase încadrează în clasa cambisoluri, cele mai răspândite fiind brun eumezobazic tipic și molic pe 51 % din suprafață.

În parchetul Jota, solul predominant este cel brun argiloiluvial-molic

Solurile brune argiloiluviale, cunoscute și sub denumirea de brune argilice se definesc printr-un orizont Bt, având orice culoare cu excepția celei de la brune roșcate cu valori și crome peste 3,5, la materialul în stare umedă, cel puțin în interiorul elementelor structurale.

Aceste soluri s-au format pe luturi, nisipuri, argile, gresii sau materiale rezultate din alterarea acestora. Se formează pe substrate bogate sau cu un conținut mediu de calciu și alte elemente bazice.

În condițiile climatice și de vegetație caracteristice teritoriilor de formare a solurilor brune argiloiluviale, bioacumularea este mai puțin intensă, iar humusul format este de tip mull forestier alcătuit din acizi fulvici și humici, care dau o culoare brun deschisă orizontului cu humus Ao.

Alterarea a fost intensă, rezultând cantități apreciabile de argi-lă care, datorită regimului hidric percolativ, a migrat împreună cu ceilalți coloizi minerali (oxizi și hidroxizi de fier) și a dus la formarea orizontului Bt. Cu toate că s-au format în climate mai umede, levigarea, debazificarea, acidificarea și migrarea coloizilor nu s-a manifestat prea intens datorită materialelor parentale bogate în minerale calcice și feromagneziene, reliefului cu drenaj extern bun, datorită vârstei mici a formelor de relief și deci a solului, datorită vegetației lipsite de elemente acidofile și care nu favorizează debazi-ficarea, acidificarea și migrarea coloizilor.

Solurile brune argiloiluviale au profile de tipul Ao – Bt – C (CCA). Orizontul Ao este gros de 20 – 30 cm și are o culoare brun deschisă. Orizontul Bt are uneori o grosime de peste 100 cm și are în partea lui superioară cel puțin în pete în proporție de peste 50%, culori și nuanțe de 10 YR și uneori galbane cu valori și crome la materialul în stare umedă peste 3,5 cel puțin în interiorul elementelor sale structurale.

Orizontul Bt este mai deschis la culoare decât cel al solurilor cenușii și cernoziomurilor.

Sub orizontul Bt urmează fie direct roca alcătuită din materialul neconsolidat C, fie un orizont carbonatoiluvial Cca.

Pe profil apar neoformații biogene, mai ales la partea sa supe-rioară, sub formă de caprolite, cervatocine sau crotovine. În orizontul Bt apar pete de oxizi și hidroxizi de fier, precum și de argilă sub formă de pelicule discontinue pe fețele elementelor structurale.

Solurile brune argiloiluviale au o textură diferențiată pe profil, de obicei mijlocie în Ao, fină sau mijlocie fină în Bt. Denumirea de argiloiluvial nu înseamnă soluri argiloase, ci prezența orizontului Bt argiloiluvial. Structura este grăunțoasă, relativ bine dezvoltată în orizontul superior și prismatică bine dezvoltată în Bt. Celelalte proprietăți fizice, fizico-mecanice, hidrofizice și de aerație sunt în general favorabile.

Conținutul de humus este de 2 – 3%, iar rezerva pe adâncimea de 50 cm de cca. 140 t/ha. Gradul de saturație în baze are valori ridicate de regulă peste 80%, iar pH – ul este cuprins între 6 -7, fiind soluri cu reacție slab acidă sau neutră.

Sunt soluri bine aprovizionate cu substanțe nutritive și au o ac-tivitate microbiologică relativ bună.

În afara subtipului tipic descris mai sus, se găsesc urmtătoarele subtipuri în unitatea de producție :

– subtipul molic cu profile Am – Bt – C, cu orizont Am cunoscute și sub denumirea de brune închise ;

– subtipul pseudogleizat cu profile Ao – Btw – Bz – C sau Ao – Btw – C sau Ao – Btw – Bt W – C cu orizont w în primii 100 cm sau cu W situat între 50 și 200 cm.

Fertilitatea solurilor brune argiloiluviale variază între limite largi în funcție de substrat, formă de relief, textură, conținutul de schelet etc. Ele asigură în general o bună aprovizionare cu apă a vegetației și au troficitate mijlocie spre superioară pentru gorunete, goruneto-făgete și făgete de dealuri.

2.3. Caracteristicile vegetației

U.P. IV Ronișoara se caracterizează printr-un relief și un climat propice dezvoltării în cea mai mare parte a făgetelor pure, gorunetelor , goruneto-făgete lor .Cel mai răspândit tip de pădure este Făget de deal cu floră de mull care ocupă 33% din suprafața unității de producție.

Parchetul Jota cuprinde o unitate amenajistică u.a. 199 cu o suprafață de 21,3 ha pentru care se vor prezenta mai detaliat condițiile de vegetație.

În cazul parchetului luat în studiu tipul de stațiune este 5153 Deluros de gorunete de bonitate superioară brun edafic mare cu Assarum-Stelaria. Acest tip de stațiune se întâlnește pe versanți mijlocii și inferiori, însoriți și semiînsoriți cu pante slabe și moderate și suprafețe plane sau slab ondulate.Depozitele de suprafață sunt provenite din roci sedimentare, eruptive și metamorfice .

Tipul de pădure în cazul parchetului studiat este 5211 Goruneto-făget cu floră de mull de productivitate superioară.Acest tip de pădure se întâlnește la altitudini de 200-700m în părțile inferioare și mijlocii ale versanților cu înclinări slab-moderate , cu expoziții variate, pe platouri și cumpene late;solurile sunt profunde formate pe argile în amestec cu gresii.

Regenerarea naturală este foarte activă , fagul este uneori copleșitor și elimină ușor gorunul.Destul de des cele două specii se repartizează pe grupe, uneori se schițează și un etaj dominat de fag.

Subarboretul este slab dezvoltat și este foramt din tufe rare de alun corn, sânger, lemn câinesc, soc comun, etc.

Arboretul ce se dezvoltă în parchetul Jota este natural – fundamental de productivitate superioară relativ plurien cu o compoziție actuală de 7Fa3GO și o compoziție țel de 5Fa5GO. Vârsta medie este de 120 ani, consistența 0,6 , clasa de producție a II-a, flora Asperula Assarum.

Caracteristicile dendrometrice și de structură ale arboretului ce au fost preluate din amenajament din “Descrierea parcelară” sunt redate în tabelul de mai jos:

TABEL NR. 8

Litiera este continuă normală, deci favorabilă pentru exploatare, ea devenind un protector al solului în timpul colectării masei lemnoase prin târâre sau semi târâre.

2.4. Caracteristicile silvotehnicii aplicate

În parchetul Jota se aplică tratamentul tăierilor succesive și anume tăierea de însămânțare.Acest tratament se aplică in regimul codrului,la vârsta exploatabilității și constă intr-o succesiune de două sau mai multe tăieri efectuate cu scopul de a asigura condiții de regenerare naturală a arboretelor sub masiv.Acest tratament se recomandă pentru arboretele din grupa doua funcțională , de productivitate superioară și mijlocie , din formația făgetelor cu condiții bune de regenerare , precum și in amestecuri de rășinoase cu fag și în arboretele de molid amplasate in stațiuni în care pericolul doborâturilor de vănt este redus.

Aplicarea acestui tratament se caracterizează , din punct de vedere al exploatării , prin :

volumul de exploatat la hectar de circa 150…200 m3;

volumul arborelui mediu , în general , mai mare de 0.7 m3;

perioada de aplicare a tratamentului poate ajunge în cazul aplicării a două sau mai multe tăieri , la 25…30 de ani , cu periodicitate corelată cu anii de fructificație și necesitățile de regenerare;

masa lemnoasa de calitate superioară;

Scopul principal al acestor intervenții , din punct de vedere cultural , este asigurarea regenerării naturale a arboretelor in care se aplică , iar din punct de vedere al exploatării , asigurarea condițiilor necesare transpunerii în practică a acestei modalități de regenerare și valorificarea masei lemnoase extrase.De aceea, pentru exploatare, se impune acordarea unei atenții deosebite semințișului pentru reducerea prejudiciilor care pot fii aduse acestuia.

Măsurile speciale ce trebuie să fie avute in vedere în activitatea de exploatare, la aplicarea acestui tratament,constau din :

aplicarea metodei de exploatare în multiplii de sortimente,sau trunchiuri si catarge datorită spațiilor restrânse de manevră de care se dispune la colectare – la prima intervenție datorită desimii arboretului,iar la celelalte datorirtă suprafețelor ocupate de semințiș;

la stabilirea direcției de doborâre se vor lua în considerare, în mod deosebit, pozitia suprafețelor ocupate de semințiș și direcția de deplasare a lemnului la adunat;

crearea unei rețele de căi de colectare astfel dezvoltată încăt să poată fi pe întreaga perioadă de aplicare a tratamentului, fără schimbarea mijloacelor și modalitaților de scos și aptropiat.

2.5. Condiții tehnico – economice de lucru

Parchetul Jota va fi exploatat de către Ocolul Silvic Sighet în regie proprie. Acest ocol silvic are pe lângă personalul implicat în cultura, protecția și paza pădurii și personal și utilaje folosite la exploatarea pădurii în regie proprie.

Astfel la data de 15 ianuarie 2003, Ocolul dispune de următoarele mijloace de muncă:

-ferăstraie mecanice: Husqvarna 262 – 6 buc.

-Sthil 044 – 4 buc.

-tractoare: TAF 650 – 2 buc.

-U 650 – 1 buc.

-atelaje – cai 6 buc.

-funicular: FPU 500 – 1 buc.

-vagon de dormit: 3 x 8 locuri

-ARO cu remorcă pentru transportul muncitorilor

-autotrenuri forestiere: ATF–20 t – 2 buc.

-îngrijitor cabană – 1

Forța de muncă necesară pentru exploatare este preluată de pe plan local din localitățile Rona de Sus, Rona de Jos,Tisa, Vadul Izei.În cazul în care cei 6 cai nu sunt suficienți se mai închiriază cai de la populație.

Ocolul Silvic Sighet mai are angajați:

-20 muncitori direct productivi;

-1 forjor;

-1 magazioner pentru distribuția materialelor;

-1 paznic;

-2 maiștri parchet;

-1 contabil șef care se ocupă și de problemele de cultură;

-1 șef depozit.

Livrarea lemnului se poate face sub formă de bușteni, lemn de steri, crăci în snopi sau se poate face sub formă de semifabricate în funcție de preferințele beneficiarului.

În continuare se prezintă actul de punere în valoare, pentru partida studiată:

2.7. Schița parchetului

Datele, referitoare la caracteristicile condițiilor de lucru, necesare pentru proiectarea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase din parchetul Jota pot fi redate sintetic într-o schiță a parchetului întocmită la o scară convenabilă. Pentru aceasta se folosește harta amenajistică corespunzătoare suprafeței parchetului analizat care mărită de la scara 1:20000 la scara 1:2000 va fi apoi completată cu detaliile necesare. Aceste detalii se vor adăuga în urma efectuării unor măsurători si observații în teren și vor consta din:

poziționarea pe schița parchetului a unor detalii de relief caracteristice ce nu apar pe harta amenajistică;

înscrierea pe schița parchetului a pantelor și distanțelor caracteristice;

delimitarea pe schița parchetului a versanților, culmilor, platourilor și traseelor;

delimitarea pe versanți, platouri și trasee a suprafețelor omogene (suprafețe caracterizate printr-o direcție unică de scurgere a apelor și o pantă uniformă) și înscrierea pe schiță a direcțiilor liniilor de cea mai mare pantă, a înclinării terenului și a profilului acestor suprafețe;

evidențierea acolo unde este cazul a unor zone cu semințiș utilizabil, subarboret sau arboret care trebuie să fie protejate în mod deosebit;

stabilirea dacă este cazul pentru unele suprafețe omogene a unor soluții obligatorii de colectare;

stabilirea locului de amplasare a platformei primare.

Toate aceste elemente constituie o resursă importantă de date necesare pentru întocmirea documentației utilizată pentru exploatarea lemnului din parchetul Jota.

Schița parchetului Jota este anexată proiectului.

2.8. Structura masei lemnoase de exploatat

Tehnologia de exploatare aplicată într-un parchet depinde într-o mare măsură de structura dimensională a masei lemnoase marcate. Această structură se referă la volumele de lemn gros, lemn subțire și lemn mărunt precum și la consumurile tehnologice.

Structura masei lemnoase de exploatat se stabilește in funcție de prevederile din actul de punere in valoare referitoare la volumul marcat.

Pentru parchetul Jota structura masei lemnoase de exploatat este redată în tabelul următor:

Structura masei lemnoase de exploatat în parchetul Jota

partida 420 pr-co

TABEL NR. 9

Valorile din tabel s-au obținut astfel:

volumele V1, V2, V4, V5, V6 sunt preluate din APV

volumul V3 se stabilește diferențiat:

V3a reprezintă suma volumelor de lemn gros (lemn foarte gros și gros);

V3b reprezintă suma volumelor de lemn subțire din APV;

V3c și V3d se preiau din APV;

valorile din rubrica 7 sunt preluate tot din APV;

consumurile tehnologice (V8) se stabilesc în funcție de condițiile de lucru din parchet sau se apreciază procentual din lemnul burt, iar penru cazul analizat s-a considerat 2%;

volumul V9 se calculează cu relația:

V9 = V1 – V8;

volumul V10 se calculează cu relația:

V10 = V9 – V3 + 3V3d

volumul V11 se calculează cu relația:

V11 = V9 – V10, iar V11a și V11b cu relațiile:

V11a = (V11a · V3a) / ( V3a + V3b);

V11b = (V11 · V3b) / (V3a + V3b);

V12 se calculează cu relațiile:

V12a = V11a – [V11a : (V11a + V11b)] · V2;

V12b = V11b – [V11b : (V11a + V11b)] · V2;

V12c = V10 – V3d;

V12d = V3d.

CAPITOLUL 3

ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE COLECTARE

3.1. Stabilirea metodei de exploatare

Prin metoda de exploatare a lemnului înțelegem concepția de organizare tehnică care stă la baza modului de executare a lucrărilor care compun întreg procesul de producție a acestei activități.

În exploatarea lemnului pot fi folosite următoarele metode:

►metoda de exploatare în sortimente definitive;

►metoda de exploatare în trunchiuri și catarge;

►metoda de exploatare în arbori și părți de arbori;

►metoda de exploatare în tocătură;

►metoda ARCOT;

►metoda multiplilor de sortimente (intermediază între sortimente definutive)

►metoda ARCOT (și trunchiuri și catatarge) rezultă din aplicarea simultană a mai multor metode.

Metoda de exploatare se alege în funcție de factorii fizico-geografici, vegetație, silvotehnica aplicată, factorii tehnico-economici ce caracterizează parchetul analizat, și nu în ultimul rând, se au în vedere recomandările actului de punere în valoare, dar fără ca aceste recomandări să aibă caracter de obligativitate.

În cazul parchetului Jota se consideră optimă metoda de exploatare în trunchiuri și catarge care se caracterizează prin căteva aspecte mai importante:

transferarea unor operații de transformare din parchet în platforma primară, deci pe suprafețe amenajate;

creșterea gradul de mecanizare al lucrărilor;

creșterea productivitații muncii;

reducerea cheltuielilor de exploatare;

indici de valorificare a masei lemnoase mai mare;

calitate sporită a lucrărilor din șantierul de exploatare;

pierderi și consumuri mai mici de masă lemnoasă;

prejudicii mai mici ca frecvență, înregistrate în special la colectare, dar de intensitate mai mare;

În cadrul acestei metode, masa lemnoasă este colectată preponderent sub formă de trunchiuri și catarge.Din punct de vedere al exploatării trunchiul, caracteristic pentru foioase, reprezintă partea de arbore cuprinsă între tăietura de doborâre și secțiunea făcută sub locul de inserție al primei craci groase (porțiunea elagată a arborelui), iar catargul,specific pentru rășinoase, reprezintă partea din fus cuprinsă între tăietura de doborăre și secțiunea făcută, la un diametru de aproximativ 5 cm, pentru îndepărtarea vărfului.Aceste părți conțin aproximativ 65…75% din volumul unui arbore.

Colectarea lemnului sub formă de trunchiuri și catarge face ca unele operații de transformare să fie transferate, în totalitate sau parțial, din parchet în platforma primară, ceea ce creează alte condiții de desfășurare a activităților din cadrul șantierului de exploatare, față de celelalte metode.

3.2. Stabilirea mărimii suprafețelor omogene

Mărimea suprafețelor omogene se stabilește folosind datele din schița parchetului. Pentru aceasta se pot folosi metode diverse cum ar fi: metoda planimetrării, metoda coordonatelor rectangulare ale vârfurior poligoanelor ce definesc fiecare suprafață omogenă, metoda caroiajului. În cazul de față s-a folosit metoda caroiajului vare este simplă și cu un nivel de precizie corespunzător proiectării tehnologice a lucrărilor de exploatare a lemnului dintr-un parchet.

Datorită erorilor de redare, pe schiță este necesar ca pentru fiecare suprafață omogenă să se aplice o corecție astfel încât în final, suma suprafețelor omogene să corespundă suprafeței parchetului.

În tabelul de mai jos sunt redate mărimile suprafețelor omogene.

Calculul mărimii suprafețelor omogene

TABEL NR. 10

În tabelul numărul 10, se prezintă caluculul mărimii suprafețelor omogene. În cazul parchetului Jota avem un număr de 23 suprafețe omogene cu mărimi cuprinse între 0.39 ha și 1.88 ha.

3.3. Repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omogene

Volumul de masă lemnoasă corespunzătoare fiecărei suprafețe omogene se calculează cu relațiile:

VTS = (Vt : Sp) · Stc

VDS = ( Vd : Sp) · Stc

în care :

VTS = volumul total de exploatat, respectiv volumul pe specii și grupe de specii, de pe fiecare suprafață omogenă, în m3;

VDS = volumul unui sortiment dimensional pentru producție (gros, subțire, mărunt), corespunzător fiecărei suprafețe omogene, în m3;

Vt = vomulul total de exploatat, respectiv volumul pe specii sau grupe de specii din parchet (volumul V9 din tabelul nr.9);

Vd = volumul fiecărui sortiment dimensional pentru producție (volumele V11a, V11b și V10 din tabelul nr.9), corespunzătoare întregului parchet;

Sp = mărimea suprafeței parchetului,în ha;

Stc = mărimea fiecărei suprafețe omogene, în m3;

Pentru parchetul Jota repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omogene este redată în tabelul următor:

Repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omogene

TABEL NR. 11

3.4. Stabilitatea după criterii silvo-tehnice a variantelor de colectare

Pentru alegerea variantei optime de colectare este necesar să se stabilească mai întâi, în funcție de condițiile concrete de lucru din parchetul analizat, soluțiile posibile de realizare a acestui proces tehnologic. Alegerea mijloacelor de colectare și a traseelor de deplasare a masei lemnoase se va face, la început pe baza informațiilor culese din teren și transpuse pe schița parchetului, precum și a informațiilor culese din APV și din harta amenajistică.

Într-o primă etapă alegerea se va face luându-se în considerare în mod deosebit, efectele ecologice ale folosirii diverselor mijloace de colectare urmând ca după stabilirea unor soluții acceptabile din acest punct de vedere să se facă o analiză economică a variantelor propuse care să conducă în final la varianta optimă.

În continuare se va prezenta modul de alegere a variantelor de colectare pentru parchetul Jota, parchet fără restricții cu o durată maximă de recoltare și colectare de 4 luni. Recoltarea și colectarea se face în perioada 15 octombrie – 15 februarie.

Condițiile de lucru din acest parchet permit o defalcare a activității de la colectare, după cum urmează:

adunatul se va face pe toată suprafața parchetului, în cuprinsul suprafețelor omogene 1…23;

scosul și apropiatul se va face pe traseele B-E;F-I;N-M.

Mijloacele de colectare ce pot fi folosite la scos și apropiat

în parchetul Jota

TABEL NR.12

În tabelul anterior sunt prezentate mijloacele ce pot fi folosite la scos și apropiat în parchetul Jota.Însă condițiile de lucru din acest parchet impun următoarele:

pe traseul M-N se va folosi tractorul pentru apropiatul materialului lemnos ținând cont și de faptul că drumul auto de pe acest traseu a fost construit înainte și nu mai necesită cheltuieli suplimentare pentru construcția sa. Pe acest traseu se deplasează tot volumul de 2229 m3 ;

pe traseul B-E, se poate folosi tractorul, o combinație între tractor funicular și atelaje sau numai între tractor și funicular.Deoarece deschiderea pentru un funicular FPU-500 este mai mare de 500m se folosesc și atelajele.Urmează să se facă o analiză economică a variantelor care implică doar tractor și a celei care folosește și funicular și atelaje.

pe traseul F-I se pot folosi fie tractorul în combinație cu atelajele, fie tractorul în combinație cu funicularul.Varianta cu tractor de sus până jos nu e indicată datorită costurilor mari de amenajare a căilor. Folosirea tractorului nu este indicată nici din punct de vedere ecologic

În tabelul următor sunt prezentate sintetic mijloacele de scos și de apropiat ce vor fi luate în considerare, în continuare în stabilirea tehnologiei optime de colectare.

Mijloacele de scos și apropiat ce corespund condițiilor de lucru

din parchetul Jota

TABEL NR.13

În ceea ce privește operația de adunat având în vedere condițiile concrete de lucru se pot lua în considerare soluțiile prezentate în tabelul următor.

Alegerea mijloacelor de adunat s-a făcut luându-se în considerare:

înclinarea terenului în fiecare suprafață omogenă;

distanța de adunat (măsurată pe hartă);

categoria de material lemnos (lemn gros, subțire, mărunt).

Nu se iau în considerare mijloace mecanice de adunat, datorită prejudiciilor aduse prin amenajările necesare pentru o folosire corespunzătoare a acestora. Dacă s-ar folosi tractoarele ar fi necesară amenajarea unei rețele de drumuri de tractor ce ar afecta negativ solul.

În cazul în care s-ar folosi funiculare atunci ar trebui să fie folosite funicularele din categoria celor ce se montează și demontează ușor (asemănătoare instalației FUC 401), funiculare care deplasând sarcina prin semitârâre afectează de asemenea în mod negativ solul și semințișul.

Mijloacele de adunat ce corespund condițiilor de lucru din parchetul Jota

TABEL NR.14

În suprafețele omogene 1 , 12 , 20 , 21, s-au propus câte 2 variante de adunat pentru lemnul gros deoarece în aceste suprafețe panta variază între 40-60 %, în acest caz putând fi folosite ambele variante. În urma analizei economice și a condițiilor concrete de lucru din teren se va alege una sau alta din aceste două variante.

3.5. Analiza economică a variantelor de colectare propuse

Alegerea unei variante optime de colectare pentru situațiile în care pot fi folosite mai multe mijloace de deplasare a lemnului trebuie făcută și pe baza unei analize economice.

Analizând variantele de adunat pentru suprafețele omogene 1, 12, 20, 21, vom putea observa că în toate cazurile costurile la adunat prin corhănire sunt puțin mai mici ca în cazul în care adunatul se face cu atelaje. În suprafața omogenă 13, panta(40%) fiind la limita dintre cele două variante, și suprafața fiind destul de mare, s-a ales varianta de adunat cu ateleje

Vom prezenta în tabelul următor analiza economică a variantelor de adunat lemn gros în suprafețele omogene: 1 , 12 , 20 , 21.

Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul B-E

În cazul operației de scos pe traseul B-E s-au evaluat costurile tehnologice în cele 2 variante propuse, conform precizărilor din tabelul 16. La costurile menționate în acest tabel trebuie să se adauge cheltuielile necesare pentru amenajarea căilor de colectare și pentru procurarea carburanților. Ținând cont de faptul că analiaza economică are un caracter aproximativ, celelalte cheltuieli legate de asigurarea condițiilor optime de lucru la colectarea cu tractorul sau funicularul pot fi neglijate.

Pentru drumul de tractor se face mai întâi evaluarea fondului de timp necesar pentru amenajarea căii, folosind relațiile:

Ftman = 6,525 · it · L

Ftmec = 0,112 · it · L

în care:

Ftman = reprezintă fondul de timp pentru execuția manuală;

Ftmec = reprezintă fondul de timp pentru execuția mecanizată;

it = este înclinarea transversală medie a terenului de-a lungul drumului de tractor, exprimată în valori subunitare;

L = reprezintă lungimea totală traseului amenajat în [m];

Aceste relații folosesc pentru a stabili modul (mecanizat sau manual) în care se vor executa lucrările.

Dacă fondul de timp calculat pentru executarea manuală a drumului de tractor impune folosirea unui număr mai mare de 10-15 muncitori pe o perioadă de timp cuprinzând mai mult de 45 zile calendaristice, atuci se recomandă executarea mecanizată a lucrărilor de terasamenate.Numărul de muncitori necesari pentru a executa această operație se stabilește cu formula:

m=

În cazul parchetului analizat aceste relații devin:

Ftman = 6,525 · 0,38 · 914 = 2266ore;

m=muncitori

Considerând un coeficient de utilizare a timpului calendaristic disponibil c = 0,602 lucrarea se poate executa de către 10 muncitori în perioada de 45 de zile acordată. În concluzie drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică și costuri de execuție mai scăzute.

Costul aproximativ pentru execuția manuală a drumului de tractor se stabilește cu relația:

Cm = 6,775 (S · STO4 + p · SMG)it · L

unde:

S = procentul de stâncă

P = procentul de pământ

STO4 = salariu tarifar orar, categoria a 4-a, pentru lucrările de terasamete în

[lei/oră]

SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrările de terasamente

în [lei/oră]

Pentru prima variantă propusă, adică tractor de sus până jos, costul de execuție a drumului de tractor este :

Cm = 6,775 (0,05 · 25732 + 0,95 · 19718) · 0,39 · 1021

Cm = 54005193

Pentru cea de-a doua variantă propusă costul de amenajare al căilor de colectare sunt :

pentru drumul de tractor :

Cm = 6,775 (0,05 · 25732 + 0,95 · 19718) · 0,36 · 305=14891811;

pentru drumul de vite :

Cc = 0.14·L·SMG = 0.14·206·19718 = 568667;unde costul aproximativ pentru execuția drumului de vite se stabilește cu relația:

Cc = 0,14 · L · SMG

pentru montarea-demontarea liniei de funicular :

Cf = 2,625·L·SOF5

Cf = 2.625·445·19588 = 13523065;

În ceea ce privește consumul de carburanți s-a folosit relația:

p = (Vi · qi)dm

p = reprezintă prestanța efectuată în [tkm]

Vi = volumul

qi = masa specifică a lemnului verde

dm = distanța medie

Pentru prima variantă, tractor de sus până jos, prestația efectuată este :

p1 = (863 · 1,095+328 · 1,035) · 0.567 = 728 [tkm]

Costurile pentru carburanți-la apropiat : 728·0.8668·1.012·19000 = 12141000;

-la tras cu cablu : 1191·0.171·1.012·19000 = 3914000;

Costurile pentru ulei de ungere :36·39000 = 140400;

1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului;

Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți, pentru prima variantă sunt : 12141000+3914000+140400=17459000.

Pentru cea de-a doua variantă, tractor+funicular+atelaje, prestațiile efectuate sunt :

pentru tractor :

p2 = (863 · 1,095+328 · 1,035) ·0.305 = 392 [tkm]

pentru funicular

p3=(640·1.095+242·1.035) ·0.263=250 [tkm]

Costuri carburanți pentru tractor–la apropiat : 392 ·1.076·1.012·19000 = 8018000

-la tras cu cablu : 1191·0.171·0.012·19000 = 3914000;

1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului

Costuri carburanți pentru funicular : [(250·0.3557·0.84)+72] ·19000 = 2793000

S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de 0.700/fir si s-au acordat 72 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi);

Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor și funicular pentru a doua variantă propusă sunt : 48·39000 = 1872000;

Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți pentru cea de-a doua variantă sunt : 8018800+3914000+2793000+1872000 = 16597000.

Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul B-E în cele 2 variante propuse

TABEL NR.17

Datorită faptului că diferența costurilor dintre cele 2 variante este semnificativă se alege o soluție optimă de scos pentru traseul B-E, adică combinația între tractor funicular și atelaje.

Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul F-I

În tabelele nr.18-1 și 18-2, se va face o analiză economică între cele 2 variante propuse.

Asemănător cu primul traseu, costul aproximativ pentru execuția manuală a drumului de tractor se stabilește cu relația:

Cm = 6,775 (S · STO4 + p · SMG)it · L

unde:

S = procentul de stâncă

P = procentul de pământ

STO4 = salariu tarifar orar, categoria a 4-a, pentru lucrările de terasamete în

[lei/oră]

SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrările de terasamente

în [lei/oră];

L = reprezintă lungimea de amennajare căii;

pentru montarea-demontarea liniei de funicular se folosește relația:

Cf = 2,625·L·SOF5

unde :

Cf = reprezintă cheltuieli pentru montare – demontare linie funicular

SOF5 = salariul tarifar orar, categoria a 5-a pentru lucrările forestiere în [lei/oră];

L = reprezintă lungimea de amennajare;

iar pentru amenajarea drumului de vite se folosește relația

Cc = 0,14 · L · SMG

unde:

L = reprezintă lungimea de amenajare;

SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrările de terasamente în [lei/oră];

Pentru prima variantă propusă pentru traseul F-I, adică tractor + atelaje, costurile de amenajare a căilor :

pentru tractor

Cm = 6,775 (0,05 · 25732 + 0,95 · 19718) · 0,40 · 607 = 32930161

Cm = 32930161;

pentru atelaje

Cm = 0.14·275·19718 = 759143;

Pentru cea de-a doua variantă propusă, adică funicular + tractor, costurile de amenajare a căilor de colectare sunt :

pentru tractor

Cm = 6,775 (0,05 · 25732 + 0,95 · 19718) · 0,36 · 257 = 12548182;

Cm = 12548182;

pentru montarea-demontarea liniei de funicular :

Cf = 2,625·L·SOF5

Cf = 2.625·484·19588 = 24886554;

În ceea ce privește consumul de carburanți, mai întăi, s-a calculat prestația efectuată :

p = (Vi · qi)dm

p = reprezintă prestanța efectuată în [tkm]

Vi = volumul

qi = masa specifică a lemnului verde

dm = distanța medie

Pentru prima variantă, tractor + atelaje, prestația efectuată pentru tractor este :

p1 = (479 · 1,095+185 · 1,035) ·.0.36 = 258 [tkm]

Costurile pentru carburanți-la apropiat : 258·1.0876·1.012·19000 = 5396000;

-la tras cu cablu : 664·0.171·1.012·19000 = 2185000;

Costurile pentru ulei de ungere :12·39000 = 468000;

1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului;

Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți, pentru prima variantă sunt : 5396000+2185000+468000=8049000.

Pentru cea de-a doua variantă, tractor+funicular, prestațiile efectuate sunt :

pentru tractor :

p2 = (479 · 1,095+185 · 1,035) ·0.218 = 156 [tkm]

pentru funicular

p3=(322·1.095+124·1.035) ·0.186=89 [tkm]

Costuri carburanți pentru tractor

-la apropiat : 156 ·1.2084·1.012·19000 = 3629000;

-la tras cu cablu : 664·0.171·0.012·19000 = 2185000;:

1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului

Costuri carburanți pentru funicular : [(89·0.3740·0.84)+72] ·19000 = 2299000;

S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de 0.700/fir si s-au acordat 72 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi);

Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor și funicular pentru a doua variantă propusă sunt : 28·39000 = 1092000;

Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți pentru cea de-a doua variantă sunt : 3629000+2185000+2299000+1092000= 9205000.

Costurile totale pentru scosul lemnului pe traseul F-I

în cele 2 variante propuse

TABEL NR.19

Datorită diferenței semnificative între costurile tehnologice dintre cele 2 mijloace propuse se alege prima variantă, combinația între TAF-650 și atelaje.

Structura optimă a procesului tehnologic de colectare

pentru parchetul Jota

TABEL NR.20

În analiza economică a variantelor propuse s-au aplicat metode expeditive de calcul care au ca scop scoaterea în evidență a diferențelor valorice mari ale costurilor de colectare.Nu se justifică efortul de a face o analiza economică foarte riguroasă în această etapă, pentru că diferențele mari ale costurilor se sesizează prin metode le expeditive.

CAPITOLUL 4

DOCUMENTAȚIA TEHNICO-ECONOMICĂ PRIVIND EXPLOATAREA MASEI LEMNOASE DIN

PARCHETUL JOTA

4.1. Aspecte generale privind procesul de producție

Prin proces de producție în general, înțelegem totalitatea proceselor de muncă prin care omul cu ajutorul uneltelor de producție transformă obiectele muncii și materia primă în scopul obținerii de bunuri materiale necesare societății omenești.

Procesul de producție al exploatării lemnului cuprinde totalitatea proceselor de muncă care au ca obiect transformarea acestora la locul de depozitare în vederea transportului și a valorificării.

Activitatea de exploatare trebuie să fie, pe de o parte, rentabilă din punct de vedere economic, adică cheltuielile de exploatare să nu depășească un anumit nivel, acceptat de societate la un moment dat, iar pe de altă parte să se desfășoare astfel încât să nu se producă în arboretul în care se intervine prejudicii care să depășească pragul de suportabilitate al ecosistemului respectiv.

Procesul de producție al exploatării lemnului este o activitate tehnică, complexă alcătuită din procese de muncă cu caracter continuu, legate între ele și care în situația specifică exploatării lemnului se subdivide în: procese tehnologice, operații și faze.

Procesul tehnologic cuprinde totalitatea operațiilor prin care arborele se transformă schimbându-și însușirile, dimensiunile, forma și poziția relativă în spațiu.

Operația este lucrarea componentă a procesului tehnologic ce se execută asupra obiectului muncii de un muncitor sau echipă pe un singur loc de muncă, utilizând uneltele și utilaje adecvate și aplicând anumite procedee de lucru.

Faza este partea componentă a operației și reprezintă acțiunea independentă și terminată asupra obiectului muncii folosind același procedeu fără a schimba regimul de lucru a utilajului.

În cadrul parchetului Jota se disting următoarele procese tehnologice:

procesul tehnologic de recoltat;

procesul tehnologic de colectat;

procesul tehnologic al lucrărilor de pe platforma primară.

Notă: toate salariile și prețurile din lucrare au fost preluate de la Ocolul Silvic Sighet și se regăsesc în tabelul anexat lucrării.

4.2. Proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei

lemnoase din parchet

Proiectul tehnico-economic pentru exploaterea masei lemnoase din parchet se referă strict la lucrările tehnologice necesare a se desfășura în șantierul de exploatare și redă:

structura procesului tehnologic pe operații și faze, în ordinea concretă de desfășurare;

volumele corespunzătoare fiecărei operații și faze;

distanțele de deplasare;

normele de timp (NT), respectiv timpul în care, în condițiile de lucru concrete din parchet, un muncitor efectuează operația sau faza pentru o unitate de măsură specifică activității considerate;

fondul de timp (Ft), respectiv timpul în care un muncitor ar efectua o operație sau fază;

salariu orar mediu al formației de lucru prevăzută pentru fiecare operație sau fază;

valoarea respectiv suma, exprimată în unități monetatre ce trebuie plătită pentru efectuarea fiecărei operații sau faze din cadrul lucrărilor tehnologice prevăzute în proiect.

Pe lângă aceste prevederi legate strict de lucrările tehnologice în proiect se mai stabilesc și elemente ce se referă la:

necesarul de forță de muncă și de utilaje dimensionate astfel încât lucrările să fie terminate în durata acordată;

amenajările necesare pentru pregătirea parchetului conform reglementărilor NIS și PSI;

cheltuielile necesare pentru întreținerea și reglarea utilajelor din parchet;

cheltuieli pentru plata unor muncitori indirect productivi;

necesarul de carburanți și lubrifianți;

cheltuielile necesare pentru procurarea unor materiale consumabile (anvelope, acumulatori, cabluri de sarcină, echipament de lucru și de protecție);

cheltuieli necesare pentru repararea uneltelor și sculelor.

4.2.1. Evaluarea costurilor lucrărilor tehnologice

Evaluarea costurilor necesare pentru desfășurarea lucrărilor tehnologice din parchetul Jota sunt prezentate în tabelul nr.21.

Pentru completarea acestui tabel sunt necesare o serie de calcule intermediare ce sunt prezentate în tabele 23…28.

În tabelele 23…28 se prezintă calculul distanțelor de adunat lemn gros prin corhănire, cu atelajele, calculul distanțelor de adunat lemn mărunt cu atelaje, calculul distanțelor de scos cu atelaje, calculul distanțelor de scos cu funicularul FPU-500, calculul distanțelor de scos și apropiat cu tractorul TAF-650.

Distanțele corectate se calculează cu relația:

,

unde:

d0 = distanța orizontală

α = înclinarea terenului corespunzător fiecărei suprafețe omogene sau traseu în

procente;

Ca = coeficent de alungire a traseului care se aplică numai la adunat cu atelajele

pe suprafețele omogene cu înclinarea mai mare de 30 %;

Cs = coeficient de sinuozitate a traseului;

Corecția normelor de timp la recoltare

TABEL NR.22

Calculul distanțelor de adunat lemn gros prin corhănire

TABEL NR.23

D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = m

Calculul distanțelor de adunat lemn gros cu atelaje

TABEL NR.24

D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = m

Calculul distanțelor de adunat lemn mărunt cu atelaje

TABEL NR.25

D = Σ (Li · Vi) / ΣVi =m;

Calculul distanțelor de scos cu atelajele

TABEL NR.26

D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = m;

Calculul distanțelor de scos cu funicularul FPU-500

TABEL NR.27

D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = m;

Calculul distanțelor de apropiat cu tractorul

TABEL NR.28

D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = m;

4.2.2. Structura masei lemnoase exploatate

Proporția fiecărei categorii de material lemnos se stabilește în funcție de structura dimensională a masei lemnoase.

Structura masei lemnoase exploatate den parchetul Jota

TABEL NR.29

Din analiza acestui tabel se poate observa că lemnul gros deține o pondere de 87% din totalul lemnului, iar lemnul de steri și crăcile o pondere de 13%.

4.2.3. Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți

Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți este redat în tabelul nr.30.

În cele ce urmează vom da câteva explilcații cu privire la datele înscrise în acest tabel.

La colectare cu tractorul TAF-650 s-a calculat separat consumul de carburant pentru tras cu cablu de sarcină (adunat) și pentru apropiat. Pentru apropiat s-a calculat prestația efectuată în tone kilometrice (tkm) cu relația:

p = (Vi · gi)dm

p1 = (1613 · 1,095 + 616 · 1,035) · 0.884 = 2125(tkm)

Cu aceeați relație se calculează și prestația făcută cu funicularul FPU-500.

p2=(640·1.095+242·1.035) ·0.263=250 [tkm]

Coeficientul de utilizare a capacității de deplasare la tractor este de 0,9, iar vârsta tractorului este de circa 2500 ore de funcționare.

Nu s-au acordat sporuri pentru deplasarea tractorului la și de la locul de muncă, pentru că se folosesc vagoane dormitor instalate în platforma primară.

Conform cărții tehnice a utilajelor necesarul de ulei este:

ulei amestec ferăstraie Husqvarna 2% din cantitatea de benzină

ulei ungere ferăstraie – Husqvarna 16% din cantitatea de benzină

– Tractor TAF-650 la 250 ore funcționare – 12 litri

– Funicular FPU la 250 ore de funcționare – 8 litri

Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți

TABEL NR.30

*S-a aplicat coeficientul 1,108 deoarece se lucrează în sezon rece

**Se lucrează 18 zile cu funicularul și se adaugă 1 l/zi deoarece se lucrează iarna

***Se înmulțește cu 1,012 deoarece vârsta utilajului este de aproximativ 2500 ore de funcționare

Necesarul de ulei la tractorul TAF-650 se stabilește în funcție de numărul de ore de funcționare calculat în structura procesului tehnologic (12l/250ore).

Consumul de ulei la funicularul FPU-500 s-a stabilit la fel ca la tractor doar că se folosesc 8 l/250 ore funcționare.

4.2.4. Calculul necesarului de muncitori și utilaje

TABEL NR.31

Din analiza acestui tabel se observă că avem nevoie de :

18 muncitori direct productivi

4 atelaje – caii

0,25 funicular FPU-500*

1,50 tractor TAF-650**

1 ferăstrău mecanic

Necesarul de muncitori și utilaje s-a stabilit prin gruparea activităților din procesul tehnologic (tabelul nr.21), după caracteristici comune (utilaj, formații de lucru, nivel de calificare) respectiv activități care se desfășoară în condiții asemănătoare.

Pe baza fondului de timp din tabelul menționat se stabilește numărul de muncitori cu relația simplificată:

m = Ft / 8 · Na ,

unde:

m = este numărul de muncitori necesari pentru efectuarea unei operații sau grupe

de activități într-o perioadă de timp dată (durata de exploatare acordată)

Ft = fondul de timp normat pentru o operație sau grupă de activități (din tabelul

nr.21) în ore

Na = numărul de zile active din perioada acordată prin autorizație. În cazul

parchetului Jota:

Na = 4 luni · 30 zile · 0,602 = 72 zile active

*0,25 funicular – reprezintă un funicular ce lucrează 25% din timpul acordat

exploatării parchetului (18 zile);

**1,5 tractoare – reprezintă un tractor ce lucrează toată perioada acordată și un alt tractor care lucrează doar 50% din perioadă;

Cunoscând din “Normele de timp” formația de lucru pentru fiecare utilaj (atelaj) se poate calcula numărul de utilaje (atelaje) necesare. Combinând în mod convenabil și logic activitățile se poate opta un număr întreg de utilaje,atelaje și numcitori cu care să se realizeze toate lucrările în perioada acordată.

4.2.5. Cheltuieli necesare pentru pregătirea parchetului și desfășurarea lucrărilor tehnologice

Cheltuielile făcute pentru amenajarea corespunzătoare a parchetului conform condițiilor impuse de normele de protecția muncii și de pază contra incendiilor, sunt prezentate în tabelul nr.32.

Fondul de timp necesar și încadrarea tarifară orară a lucrărilor s-au apreciat în funcție de condițiile de lucru.

Cheltuielile pentru întreținerea utilajelor se calculează astfel:

pentru ferăstraie mecanice s-au acordat 2 ore săptămânal, adică:

4 luni · 4 săpt. · 2ore · 1 ferăstrău = 32 ore

pentru tractoare TAF-650 s-au acordat 4 ore pe săptămână, adică:

4 luni · 4 săpt. · 4ore · 1,5 tractoare = 96 ore

pentru funicularul FPU-500 s-au acordat 2 ore pe săptămână, adică:

4 luni · 4 săpt. · 2ore · 0,25 funiculare = 8 ore

De aici rezultă că pentru calculul valorii întreținerii mijloacelor de muncă s-a înmulțit numărul de ore calculat mai sus cu salariu orar al deservanților (fasonator mecanic, funicularist, tractorist).

Pentru personalul indirect productiv s-au efectuat următoarele calcule:

maistru de parchet: 4 luni · 5200000 lei/lună = 20800000 lei

îngrijitor de cabană: 4 luni ·350000081ore/muncitor = 69 ore

îngrijitorul de vite trebuie să desfășoare o activitate zilnică de 2.68 ore/zi (4cai · 0.67ore) astfel avem 120 zile · 2.68ore/zi = 322ore · 17046 = 5488812 lei;

forjorul trebuie să depună o activitate de:

(0,195 · 4 + 0,33 · 1,5 + 0,45 · 0,25 + 0,01 · 3+0,03·5) · 72 = 113ore;

113ore · 19140 = 2162820;

Evaluarea cheltuielilor necesare pentru alte activități impuse de pregătirea și desfășurarea lucrărilor de exploatare

TABEL NR.32

4.2.6.Tarife pentru exploatarea masei lemnoase

Tarife pentru exploatarea masei lemnoase din parchetul Jota

TABEL NR.33

În tabelul prezentat mai sus s-au calculat tarifele respectiv suma ce se plătește muncitorilor (manopere) pentru lucrările prestate prevăzute în structura procesului tehnologic. Stabilirea acestor tarife s-a făcut după o diferențiere a cheltuielilor pe categorii de produse realizate (tebele 34…36).

În legătură cu această diferențiere se fac următoarele precizări:

la doborâre, curățire de crăci și secționare cheltuielile se repartizează în mod proporțional, numai pentru lemnul gros și lemnul mărunt de steri (fără crăci);

la diferențierea valorilor totale din tabelul 21 apar 3 situații:

Volumul nu este diferențiat pe categorii dimensionale și o parte din volum este trecut prin operația sau faza respectivă;

Volumul nu este diferențiat pe categorii dimensionale și prin operația sau faza respectivă trece întreg volumul din parchet;

Volumul este diferențiat pe categorii dimensionale.

În primul caz stabilirea manoperei pentru o categorie se face cu relația:

c = Vof · PCD · Vu,

în care:

c = este valoarea manoperei, în lei

Vof = volumul total trecut printr-o operație sau fază, în m3

PCD = procentul din volum al categoriei dimensionale analizate în valori

subunitare

Vu = valoarea unitară pentru operația sau faza respectivă, în lei/U.M. (valoare

preluată din tabelul 21)

În cea de-a doua situație se folosește relația:

C = VCD · Vu, în care:

VCD = volumul categoriei dimensionale analizate trecută printr-o operație sau

fază, în m3

În cel de-al treilea caz valorile manoperei pentru fiecare categorie dimensională, operația și faza se preiau direct din tabelul 21. Cele 3 situații menționate apar simultan în stabilirea tarifului, de aceea acestă analiză trebuie făcută cu multă atenție pentru a încadra corect cheltuielile.

Tarifele sunt necesare pentru plata lunară a muncitorilor în funcție de volumele efectiv fasonate, măsurate, în platforma primară pe categorii dimensionale.

Cheltuielile pentru exploatarea lemnului rotund gros de foioase

TABEL NR.34

Cheltuielile pentru exploatarea lemnului de steri de foioase

TABEL NR.35

Cheltuielile pentru exploatarea crăcilor în snopi

TABEL NR.36

4.2.7. Costuri de producție pentru exploatarea masei lemnoase

Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase din parchetul Jota s-a făcut în tabelul nr.37.

Taxa forestieră a fost preluată din APV, act întocmit în 2003.

În cadrul acestor cheltuieli intră și cheltuielile pentru reparații utilaje proprii cu un procent de 5% din totalul sumei, cheltuieli de secție și de intreprindere 10%, cheltuieli desfacere 2.5% și beneficiu de 15%.

Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase

din parchetul Jota

TABEL NR.37

4.3. Proiectul de montare-demontare a liniei de funicular

În cazul parchetului Jota s-a folosit un funicular FPU-500. Acest funicular pasager universal se montează pe distanțe maxime de 500 m și poate deplasa prin suspendare sarcini de 2000 daN.

Acest tip de funicular este recomandat pentru operațiile de scos sau apropiat și se monatează în variantă gravitațională sau negravitațională.

Datorită masei mari a cârligului de sarcină 23 kg precum și a modului de dirijare a cablului de sarcină, traseul lateral cu acest tip de funicular nu se recomandă să se facă pe distanțe mai mari de 20 m. Deci folosirea eficientă a acestei instalații presupune tasonarea materialului lemnos sub sau în apropierea liniei de funicular.

Pentru evaluarea costurilor de montare și demontare a funicularului pe traseul B-E se întocmește o documentație specifică (tabelele 38…41) pe baza unui proiect de trasare a liniei de funicular, întocmit separat și a prevederilor din “Anexe”.

În această documentație sunt prevăzute toate activitățile necesare pentru montarea-demontarea funicularului pe traseele stabilite precum și cheltuielile necesare pentru realizarea acestor lucrări.

Cheltuielile privind încărcarea, descărcarea și transportul garniturii de funicular la și de la locul de montare se stabilesc în funcție de condițiile concrete (distanță, greutate, mijloace disponibile de încărcare și transport, număr de muncitori necesari) și de prețurile din “Anexă”.

Centralizator al necesarului de materiale

TABEL NR.39

Evaluarea costurilor privind transportul materialelor și utilajelor

TABEL NR.40

Costul total al transportului se obține ținând cont de numărul de ore necesar pentru încărcarea și descărcarea garniturii funicularului cu macaraua de 16 tone (16 ore) dar și de distanța de transport a garniturii cu autocamionul de 7,8 tone (15 km).Macara 16 tone: 482160 lei/oră.

Evaluarea costurilor totale ale instalării funicularului FPU-500

TABEL NR.41

4.4 Proiectul de execuție a drumului de tractor

În cazul parchetului Jota pentru apropiatul și scosul materialului lemnos se folosește tractorul TAF-650 și în unele locuri și funicularu FPU-500, pecum și atelajele.

Evaluarea cheltuielilor, a materialelor și utilajelor necesare pentru execuția drumului de tractor se realizează prin întocmirea unei documentații corespunzătoarea , respectiv proiectul de amenajare a drumului de tractor.

Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători și observații pe traseul stabilit pentru amenajarea drumului.Cu această ocazie se culeg datele necesare întocmirii profilelor transversale ale terenului, pe tronsoane caracteristice, se stabilește categoria terenului și se apreciază proporția de stăncă.

Raportănd grafic profilele transversale ale terenului și pe asestea profilul transversal al drumului de tractor se poate calcula suprafața debleului și înmulțind această suprafață cu lungimea drumului se obține volumul de săpătură.Defalcarea acestui volum în (pămănt – stăncă) se face pe baza aprecierii procentuale făcute la culegerea datelor în teren. În calculul volumului se va lua în considerare o înclinare a taluzului de 10:1 în stâncă și de 3:2 în celelalte cazuri. Lățimea drumului se realizează în cazul de față de 3 m.

În tabelul 42 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru execuția drumului de tractor. Operațiile necesare se stabilesc în funcție de modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manuale sau mecanizate.

Apoi în tabelul 43 este prezentat calculul necesarului de materiale și manoperă, iar în tabelele 44 și 45 se prezintă un centralizator al necesarului de manoperă și materiale și evaluarea cheltuielilor.

Pentru cazul analizat, înclinarea medie pentru drumul de tractor se obține ca o medie ponderată între inclinarea versanților care mărginesc dumul, și lungimea tronsoanelor de drum corespunzătoare versanților de aceeași înclinare.

Înclinarea tansversală medie,pentru drumul de tractor, se calculează astfel:

it = =39%

tg =3x/(3+2x) => x= 0.52;

unde

3x reprezintă înălțimea triunghiului care formează profilul transversal al drumului;

3x+2 reprezintă o catetă a triunghiului dreptunghic format.

S-au făcut aceste notații pentru că înclinarea taluzului s-a considerat 3:2 datorită faptului că nu avem săpătură în stăncă.Astfel:

Suprafața = (1,58 3)/2 = 2,37 m²

Volumul = 2,37 914 = 2166 m³

Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de tractor

TABEL NR.42

4.5. Proiectul de execuție a drumului de vite

Atelajele (caii sau boii) sunt folosite la colectarea pentru adunatul sau scosul materialului lemnos prin târâre, pe distanțe, în general până la 200 m.

Pentru scosul lemnului cu atelajele este necesară amenajarea unor drumuri de tras. Aceste drumuri trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

înclinarea rampelor la cursa în gol să nu depășească 30 %;

să se evite rangele la cursa în plin. Dacă acestea nu pot fi evitate atunci lungimea lor să nu depășească 100 m, iar înclinarea să fie mai mică de 10 %;

iarna pe porțiunile cu pante mai mari de 10 % la cursa în plin să se asigure condițiile de evitare a alunecării sarcinii;

pe porțiunile în curbă, acolo unde este cazul, se vor amenaja mărginare pentru a se evita alunecarea sarcinii pe versant.

Folosirea animalelor la colectare presupune echiparea lor corespunzătoare și utilizarea unor dispozitive de legare care să permită o manevră ușoară a sarcinii.

Forța de tracțiune a atelajelor este de 60-90 daN la cai și 120-180 daN la boi. Productivitatea relizată este de 5-15 m3/8h.

Evaluarea cheltuielilor, a materialelor și utilajelor necesare pentru execuția drumului de vite se realizează prin întocmirea unei documentații corespunzătoare, respectiv proiectul de amenajare a drumului de vite.

Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători și obervații pe traseul stabilit pentru amenajarea drumului de vite. Cu acestă ocazie se culeg datele necesare întocmirii profilelor transversale ale terenului, pe tronsoane caracteristice se stabilește categoria terenului și se apreciază proporția de stâncă.

Raportând grafic profilele transversale ale terenului și pe acestea profilul transversal al drumului de vite se poate calcula suprafața debitului în fiecare profil caracteristic. Înmulțind această suprafață cu lungimea tronsonului caracteristic rezultă volumul de săpătură pe fiecare tronson.

Defalcarea acestui volum (pământ-stâncă) se face pe baza aprecierilor procentuale făcute le culegerea datelor în teren.

În calculul volumului se va lua în considerare o înclinare a taluzului de 10:1 în stâncă și de 3:2 în celelalte cazuri. Lățimea drumului se realizează în cazul de față de 0,7 m.

În tabelul 49 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru execuția drumului de vite. Operațiile necesare se stabilesc în funcție de modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manuale sau mecanizate.

Apoi în tabelul 50 este prezentat calculul necesarului de manoperă iar în tabelul 51 se prezintă un centralizator al necesarului de manoperă și evaluarea cheltuielilor.

Pentru cazul analizat, înclinarea medie pentru drumul de cai se obține ca o medie ponderată între inclinările versanților care mărginesc dumul, și lungimea tronsoanelor de drum corespunzătoare versanților de aceeași înclinare.

Pentru porțiunea E-D înclinarea versanților este 19%, iar pentru porțiunea H-I înclinarea este 26%, iar înclinare medie se calculează astfel:

it ; tg = 3x/(0,7+2x)

x= 0,06;

unde

3x reprezintă înălțimea triunghiului care formează profilul transversal al drumului;

3x+0.7 reprezintă o catetă a triunghiului dreptunghic format.

S-au făcut aceste notații pentru că înclinarea taluzului s-a considerat 3:2 datorită faptului că nu avem săpătură în stăncă.Astfel:

Suprafața = (0,18 0,7)/2 = 0,063 m²

Volumul = 0,063 491 = 31 m³

Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de vite

TABEL NR.49

Calculul necesarului de manoperă

TABEL NR. 50

Centralizator al necesarului de manoperă și evaluarea costurilor

TABEL NR. 51

4.6 Proiectul de amenajare a platformei primare

Amenajarea platformei primare trebuie făcută în așa fel încât să asigure condiții de stocare a masei lemnoase exploatate într-o anumită perioadă de timp.

Pentru cazul analizat, parchetul Jota s-a luat în considerare dimensionarea platformei primare pentru stocarea masei lemnoase exploatate în 5 zile active, a cărei structură este dată în tabelul numărul 52. Pe baza acestei structuri s-a dimensionat fiecare rampă de stocare necesară pentru lemnul rotund pe categorii, cu relația:

,

unde:

S = suprafața de stivuire necesară pentru lemnul rotund, în m3

V = volumul de lemn rotund, ce se stochează într-o stivă, în m3

h = înălțimea de stivuire, în m

c = factorul de cubaj pentru lemn rotund (0,6-0,8)

f = coeficient de umplere a stivei (0,6-0,8)

În cazul lemnului rotund, pentru stivuire, s-au adoptat valorile: h = 1,5; c = 0,7; f = 0,8.

Pentru lemnul de steri suprafața de stivuire(S) este aproximativ egală cu volumul ce trebuie să fie stocat(V),exprimat în metri steri.

Această relație este valabilă ,pentru situația în care:

-înălțimea de stivuire H=1.5m,factorul de cubaj c=0.62;

-coeficientul de umplere a stivei f=1.0;

Tot în același tabel sunt date numărul și dimensiunile suprafețelor de stocare pentru fiecare categorie dimensională rezultată prin fasonarea masei lemnoase în platforma primară într-o perioadă de 5 zile active(aproximativ o săptămînă).

Înălțimea maximă a stivelor de 1,5m s-a ales deoarece, în toate cazurile, stivuirea se face manual.

Evaluarea cheltuielilor necesare pentru amenajarea platformei primare s-a făcut în tabelele 53-55.

Structura masei lemnoase pentru dimensionarea platformei primare

TABEL NR. 52

Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru amenajarea platformei primare

TABEL NR. 53

Calculul necesarului de manoperă

TABEL NR. 54

Centralizator al necesarului de manoperă și evaluarea costurilor

TABEL NR. 55

Platforma primară s-a amplasat în așa fel încăt să poată fi efectiv amenajată.Nu s-a amenajat chiar lângă parchet datorită înclinării destul de mari a versanților de lângă drum, și aceasta ar însemna eforturi și costuri mult prea mari pentru nivelarea terenului.

Aceasta amplasare implică o distanță mai mare de apropiat cu tractorul, proces care se desfășoară pe un drum auto existent, pentru care se prevăd reparații după încheierea lucrărilor de exploatare.Costurile pentru repararea drumului auto sunt cuprinse în costurile totale de amenajare ale drumului de tractor (Tab.47).

S-a apreciat că sunt necesare 20 de basculante de balastru a câte 500000 și nivelare cu buldozerul de lei/oră(preț pentru închiriere).

CAPITOLUL 5

MĂSURI DE REDUCERE A PREJUDICIILOR

Prejudiciile silviculturale produse în urma exploatării lemnului afectează trei elemente ale ecosistemului. Astfel în urma activității de exploatare a masei lemnoase dintr-un parchet se pot produce vătămări ale arborilor în picioare, subarboretului, semințișului și solului.

Prejudiciile sunt generate fie de căderea arborilor în timpul procesului tegnologic de recoltare, fie de deplasarea mijloacelor de colectare cu sau fără sarcini și de mișcarea cablurilor.

Dintre prejudiciile cele mai importante ce afectează arborii în picioare amintim:

cojirea trunchiului și a rădăcinilor proeminente

zdrelirea trunchiurilor și a rădăcinilor proeminente

dezrădăcinarea.

Cele ce afectează solul sunt: măturarea litierei, grăparea, șănțuirea, șiroirea.

Cele ce afectează subarboretul și semințișul sunt: ruperea și zdrelirea, ruperea vârfului coroanei, smulgerea din pământ.

În general prejudiciile arborilor în picioare are loc în zonele de contact ale arborelui cu sarcina, mijlocul de colectare sau cablu producându-se zdrelirea superficială sau profundă la nivelul de contact: rădăcină sau tulpină, la diferite înălțimi, dar de regulă la bază.

Prejudicierea semințișului poate fi produsă fie în urma doborârii arborilor fie în urma procesului de colectare a materialului lemnos.

Prejudiciile sunt mult influențate de tratament, ele fiind mai mari și mai greu de preîntâmpinat cu cât tăierea este mai selectivă și de mijlocul de colectare, fiind mai mari în cazul utilizării tractoarelor.

În vederea reducerii prejudiciilor de exploatare sa vor lua următoarele măsuri:

doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor cu semințiș evitându-se deprecierea și vătămarea puieților și a arborilor nemarcați care rămân în picioare;

dacă prin doborârea arborilor s-au vătămat, rupt sau dezrădăcinat exemplare nemarcate, persoana responsabilă cu exploatarea sau șeful de district, în raza căruia se află parchetul, fără ca acești arbori să se doboare;

în pădurile de amestec se doboară întâi arbori de rășinoase și apoi cei de foioase;

cioatele de molid se cojesc în întregime iar cele de brad prin curelare;

coroana arborilor va fi fasonată la locul de doborâre, pachetizată în legături cu dimensiuni reduse, astfel încât prin scoaterea acestora să se evite degradarea solului, a arborilor și semințișului;

corhănirea nu se va face pe pante și distanțe mari, pe teren înghețat sau acoperit cu gheață, în arborete cu desime mare pentru buștenii de desimi mari;

colectare materialului lemnos se face numai pe traseele aprobate, materilizate pe teren la primirea parchetului cu respectarea elementelor de gabarit ale drumurilor de tractor, culoarelor de funicular și platformei primare;

la instalarea funicularului în parchet se respectă următoarele condiții: lățimea culoarului la nivelul sarcinii poate fi de maximum 4 metri la funicularele cu 2 cărucioare și 6 metri pentru cele cu un cărucior și punctele de încărcare și descărcare ale funicularului se amplasează de regulă în porțiuni fără semințiș iar arborii suport și de ancorare nu se elaghează și se protejează prin manșoane;

în parchetele cu restricții în cadrul perioadei permise pentru recoltarea și colectarea materialului lemnos, scosul se face prin târâre când solul este acoperit cu zăpadă și prin semitârâre sau suspendat în lipsa stratului de zăpadă;

în zonele de deal și munte drumurile de tractor folosite la scos – apropiatul lemnului vor urmării văile. În perioadele cu precipitații abundente colectarea masei lemnoase cu tractoare este interzisă pentru a preveni degradarea traseelor;

protejarea arborilor nemarcați, limitrofi căilor de acces aprobate, împotriva vătămărilor, se realizează cu lungoane, țăruși, manșoane, etc.

traseul drumului de tractor urmărește porșiunile fără semințiș, lățămea platformei primare se realizează de maxim 4 metri, iar la construirea lor se vor lua măsuri de consolidare și stabilizare a taluzelor;

așezarea grămezilor de crăci și a resturilor de exploatare se face de regulă pe cioate și în locuri fără semințiș;

nu se admite continuarea tăierilor arborilor din parchet dacă nu se asigură scosul materialelor lemnoase în depozitele primare în maxim 30 zile în sezonul de repaus vegetativ sau curățirea concomitentă a postațelor eliberate de materilele lemnoase comerciale;

în cazul unor soluri afânate, slab coezive, umede sau mlăștinoase este interzisă deplasarea unor cantități mari de material lemnos prin târâre și semitârâe pe același traseu;

unitatea de exploatare este obligată ca la terminarea lucrărilor să execute nivelarea căilor (traseelor) folosite la exploatarea lemnului.

CAPITOLUL 6

PROTEȚIA MUNCII

Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă importanță pentru întregul personal muncitor și în primul rând a personalului de conducere din întreprinderi, unități, secții sectoare și parchete de exploatare. Reducere numărului și a gravității accidentelor de muncă prin ridicarea nivelului general al activității de protecție a muncii, este o obligație prevăzută în legislația în vigoare Legea 90/1996 (Legea protecției muncii).

Măsuri cu caracter general de protecție a muncii în exploatări forestiere au în vedere următoarele:

instruirea muncitorilor se va face prin demonstrații practice, iar introducerea lor în lucru se va face numai după ce s-a constatat că și-au însușit normele de protecție a muncii

la primirea noilor utilaje se va face o instruire specială a celor ce urmează să le deservească

la repartizarea muncitorilor în procesul de producție se va ține seama de pregătirea profesională, de vârsta muncitorilor, de starea fizică a acestora, de complexitatea operațiilor și de gradul de periculozitate pe care îl reprezintă operația respectivă

purtarea obligatorie a echipamentului de protecție prevăzut în NTS (cască, palmare) de către toți muncitorii în timpul procesului de producție

delimitarea și marcarea vizibilă a zonelor periculoase la fiecare loc de muncă

conducătorul procesului de producție nu va părăsi locul de muncă pînă nu stabilește precis cine este înlocuitorul său pe perioada cât lipsește din parchet.

Măsurile de protecție a muncii la lucrările de recoltare a lemnului se referă la următoarele aspecte:

Este interzis a începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului de muncă care constă în:

tăierea vegetației lemnoase din subetaj, a tufărișului, curățirea crăcilor

bătătorirea zăpezii în jurul arborilor

formarea potecilor de retragere a muncitorilor doborâtori.

Direcția de doborâre trebuie astfel stabilită încât arborele în cădere să nu se anine și să nu cadă peste alți arbori doborâți:

tapa se va face până la adâncimea de 1/3 din grosimea arborelui de rășinoase și de 1/3 până la foioase

când arborele dă semne de mișcare, doborâtorii vor scoate ferăstrăul din tăietură și vor da semnalele convenționale, pentru a preveni muncitorii din vecinătate. Ei se vor îndepărta la o distanță de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcție laterală și înapoi față de direcția de cădere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi loviți de arborii în cădere ori de bucăți de lemn sau crăci

Este interzisă doborârea arborilor înclinați sau a celor cu coronamentul într-o parte, în direcția opusă înclinării sau aceleia în care este dezvoltat coronamentul.

La începutul tăierii ferăstrăul se reazămă cu gheara de sprijin de trunchiul arborelui. Nesprijinirea ferăstrăului și introducerea bruscă a lanțului tăietor în lemn produc izbituri periculoase atât pentru utilaj cât și pentru muncitor.

Pentru a nu bloca lanțul tăietor al ferăstrăului cât și pentru o mai bună dirijare a căderii arborelui, se vor folosi pene din lemn.

În cazul ruperii lanțului tăietor se oprește imediat motorul ferăstrăului.

Eliberarea ferăstrăului din tăietură, la sfârșitul tăierii, trebuie să se facă lin, fară smucituri, pentru a se evita căderea sau ruperea lanțului.

În timpul căderii arborelui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se face cu motorul oprit sau cu turație redusă.

Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are motorul oprit. Dacă motorul este încălzit se va avea grijă ca toba de eșapament să nu se atingă de hainele sau de părți ale corpului muncitorului.

Dezaninarea arborilor agățați se face de către o echipă instruită în mod special, condusă de maistrul sau gestionarul de parchet și dotată cu dispozitive (tirfor, cabluri).

Înainte de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit, în caz afirmativ, se va înlătura arcuirea și se va asigura rădăcina cu cablu, contra rostogolirii, iar numai după aceea se va trece la fasonare.

Curățirea truchiului de crăci se va face pe cât posibil din amonte, asigurând trunchiul contra rostogolirii.

Secționarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurându-se fiecare secțiune contra rostogolirii. Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii, acesat se va ancora cu un cablu și se va lăsa la rădăcină o bucată de trunchi de 1,5 – 2 metri sau cât este necesar să nu se permită rostogolirea rădăcinii.

Crăcile se curăță începând cu cele de la baza trunchiului și terminând cu cele de la vârf. Muncitorii trebuie să stea în parte opusă părții arborelui de pe care se curăță crăcile.

Îndepărtarea cioturilor uscte prin lovituri date cu muchia toporului este interzisă, operația făcându-se cu tăișul toporului.

Curățirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor, iar în terenuri cu pante mari se va asigura arborele cu țăruși împotriva rostogolirii, interzicându-se orice activitate în partea din aval a locului unde se curăță arborii de crăci.

La secționarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ține seama de următoarele reguli:

înainte de începerea operației de secționat truchiurile vor fi sprijinite cu țăruși sau proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin secționare;

este interzis a se sprijini bușteanul cu corpul sau cu picioarele;

pe terenuri în pantă secționarea trunchiurilor se va face numai din amonte.

Măsurile de protecție a muncii la lucrările de colectare a lemnului înglobează următoarele:

Corhănitul lemnului cu țapina:

muncitorii care lucrează la corhănit cu țapina vor dispune de îndemânarea necesară, vor cunoaște comenzile și codul semnelor care se referă la executarea acestor lucrări, vor fi dotați cu unelte în perfectă stare și cu echipament de protecție adecvat;

operația în sine, va putea începe numai după ce maistru și șeful de echipă vor lua măsuri cu privire la stabilirea zonei de lucru și a zonelor periculoase, curățarea terenului de crengi, buturugi, pietre,bolovani și astuparea gropilor;

șeful de echipă este obligat să stabilească locul fiecărui muncitor și sarcinile ce îi revin;

corhănirea manuală a lemnului este admisă numai pe distanțe scurte (sub 100 de metri) și pe terenuri cu pante mari;

la corhănirea cu țapina a lemnului se vor înlătura crăcile, cioturile, lăbărțările, astfel încât să se asigure alunecarea acestuia iar punerea în mișcare a lemnului se face numai cu ajutorul țapinelor și pârghiilor, acționând sincronizat și la comandă;

adunatul cu brațele și cu țapina a crăcilor, vârfurilor sau a unor arbori mici se va face prin purtare, târâre sau semitârâre, iar muncitorii vor acționa la o distanță de cel puțin 4 metri unul de altul;

muncitorii din aceeași echipă sau echipele de muncitori care lucrează la corhănit se vor dispune pe aceeași curbă de nivel, nefiind permis să se lucreze suprapus pe linia de cea mai mare pantă.

Colectarea lemnului cu vitele

toate animalele (cai sau boi) împreună cu inventarul necesar destinate unui parchet se află în gestiunea maistrului de exploatare care răspunde de asigurarea unor condiții corespunzătoare de exploatare și întreținere a acestora;

fiecare atelaj se încredințează unui conducător de atelaj (vizitiu) care trebuie să fie echipat și instruit cu privire la normele de exploatare și întreținere a atelajelor;

vitele se admit la lucru numai dacă sunt în stare corespunzătoare de sănătate, obișnuite la ham sau jug și potcovite (de iarnă sau de vară). Este interzisă încredințarea temporară a atelajelor altor persoane și în cazul schimbării conducătorului de atelaj, acesta va fi instruit și avertizat asupra năravurilor animalelor;

atelajul complet, format din tânjeala, o pereche de vite înhămate sau înjugate trebuie să îndeplinească condițiile: tânjeala să fie confecționată din lemn rezistent, de lungime 2,5 metri și grosime 10-12 cm, atelajul să aibă pentru prinderea lemnului lanțuri, pene și cioflânge, dar și țapină, ciocan pentru baterea penelor și lanț de rezervă;

este interzisă folosirea atelajelor în pădure pe timp de furtună, ploaie cu descărcări electrice sau viscol;

pe drumurile alunecoase și pe pante mari buștenii vor fi frânați prin înfășurarea unui lanț în jurul lor sau prin împrăștierea de pământ ars și nisip pe traseu;

în timpul legării bușteanului muncitorul va sta lateral și în amonte. Este interzisă staționarea între bușteni și vite;

vizitiul va fi atent ca la înhămare să nu fie lovit de animale;

la scosul buștenilor din tasoane cu ajutorul vitelor se vor folosi cabluri cu lungimi corespunzătoare spre a evita rostogolirea buștenilor peste animale sau peste muncitori;

este interzisă desfacerea tasonului prin scoaterea buștenilor de la bază pentru evitarea unor accidente ce s-ar putea produce prin dezechilibrarea materialului supus mișcării. În toate cazurile tasoanele se vor desface prin antrenarea buștenilor de deasupra, legându-se cu cabluri suficient de lungi;

la trasul cu vitele se va păstra distanța între atelaje care nu va fi mai mică de 20m pe terenuri plane;

la coborârea pe drumuri cu pantă mare se va păstra distanța de cel puțin 50m între atelaje, iar când panta este periculoasă atelajul următor nu va începe coborârea înainte ca cel din față să fie ajuns la piciorul pantei;

este interzisă trecerea peste bușteni în timpul mersului;

la lucrul cu atelajele se interzice: trecerea atelajelor prin vad când apa are peste 0,5m adâncime, urcarea pe sarcină atât în timpul mersului cât și atunci când atelajul este oprit, forțarea animalelor sau lovirea violentă a acestora;

apropierea îngrijitorilor de cai se va face întotdeauna pe partea laterală a animalului, în dreptul spetei, pentru a evita loviturile sau mușcăturile;

este interzisă staționarea muncitorilor în spatele cailor;

când adăpatul cailor se face cu găleata, la grajd se va evita lovirea găleților pentru a nu speria animalele.

Colectarea lemnului cu instalații cu cablu

defrișarea completă a traseului instalației;

montarea instalațiilor cu cablu se execută numai pe bază de proiect, verificat și aprobat de conducerea unității;

potecile de acces trebuie să fie astfe construite încât să se evite trecerea pe sub instalație. Distanța minimă până la instalație să fie de 20m;

arborii destinați să servească drept piloni precum și arborii și cioatele pe care se vor fixa scripeții sau dispozitivele de întindere, trebuie să fie sănătoși și cu sistemul de înrădăcinare bine dezvoltat. Nu este permis a utiliza în acest scop arbori uscați în picioare, putrezi sau cu defecte;

în scopul montării suporților cablului purtător a ancorelor și scripeților ajutători se vor bate pe arborii aleși trepte confecționate din lemn de esență tare;

în timpul autotractării pe grupul motor va sta numai mecanicul trolist ce trebuie să execute comenzile;

se interzice stabilirea traseului unei instalații cu cablu peste cabane, case de locuit, grajduri;

se vor evita trecerile peste drumurile de acces și șosele;

conducerea grupului de acționare al instalației cu cablu de orice tip se face numai de mincitorii calificați în meseria de funiculariști;

este interzis lucrul cu funicularul fără ca instalația telefonică să fie în perfectă stare de funcționare, astfel încât să se asigure în bune condiții comunicarea între motorist, legători și dezlegători;

semnalele telefonice să fie simple, clare și precise;

este interzisă punerea în mișcare a căruciorului de către motorist până nu primește comanda telefonică de al legător sau dezlegător;

În timpul lucrului cu instalațiile cu cablu este interzis:

să se dea drumul căruciorului la vale cu viteză excesivă;

să se schimbe viteza, când motorul este în sarcină fără a frâna tamburul;

să se încarce pe cărucior bușteni peste sarcina nominală stabilită în cartea tehnică a instalației;

pe locul unde lucrează o instalație cu cablu pentru colectare lemnului porțiunile periculoase în care accesul muncitorilor este interzis în timpul funcționării troliului, terbuie delimitate în mod obligatoriu. În limitele acestor porțiuni se vor planta semnale cu inscripții indicându-se pericolul pe care în reprezintă aceste locuri în caz de acces;

zilnic, înainte de începerea lucrului, trolistul este obligat să verifice troliul, împreună cu întreg utilajul auxiliar, să înlăture eventualele defecțiuni;

legarea buștenilor la căruciorul instalației se va face în așa fel încât capătul bușteanului,atunci când este suspendat să fie mai jos cu 10cm dacât cârligul sau inelul opritor al acestuia, se poate desprinde și poate provoca accidentarea mincitorilor ce urmăresc sarcina;

muncitorii de la stația de jos vor fi atenți când vine căruciorul cu sarcină, pentru a nu-i surprinde pe rampă, precum și la plecarea căruciorului pentru a nu-i prinde cablu trăgător sau vreun ciorchinar;

muncitorii de la punctul de descărcare se vor retrage obligatoriu 10m lateral de cablu purtător, imediat ce s-a anunțat plecarea căruciorului încărcat;

semnalul de tragere a căruciorului la deal se va da după ce muncitorul legător s-a îndepărtat de zona periculoasă;

în caz că sub o linie de funicular trece un drum de acces se vor lua măsuri speciale se interzicere a circulației în timpul funcționării instalației;

în timpul iernii, se interzice legarea cu ciorchinare a buștenilor înghețați în tasoane și smulgerea lor din tasoane, cu căruciorul instalației de funicular;

înainte de legarea cu ciochinare a buștenilor aceștia vor fi mișcați din loc cu ajutorul țapinelor.

Colectarea lemnului cu tractoare

la lucrările de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de rezistență la răsturnare, cu plasă de protecție și anexe necesare (sapă și troliu);

este interzis transportul de persoane pe tractor;

este interzis să se lucreze cu tractorul nereglat sau neglesat;

este interzis să se lucreze într-un parchet care nu este pregătit pentru trasul mecanizat (amenajarea drumurilor de scoatere);

la amenajarea drumurilor de teactor se va urmări:

eliminarea de pe traseu a obstacolelor (arbori, cioate, stânci) și a denivelărilor de teren pronunțate;

prevederea stațiilor de încrucișare și dimensionarea acestora corespunzător cu traficul preconizat;

este interzis adunatul lemnului din parchetele în care lucrările de recolatare nu au fost terminate. Distanța până la postațele în care se doboară va fi de minimem 50m;

pe teren înghețat este interzis să se retragă buștenii cu tractorul pe linia de cea mai mare pantă;

se interzice:

lucrul cu cablul troliului și cu ciorchinarele fără mănuși sau fără palmare;

trecerea peste buștenii aflați în mișcare, peste cablu în timpul funcționării acestuia;

mersul în fața sau în aval de buștenii care se retrag cu troliu;

mersul în fața sau lângă buștenii care se scot prin semitârâre cu tractoare;

urcarea pe bușteni în timpul mișcării acestora;

trasul buștenilor sau al catargelor de la cioate cu troliu se va face numai când sapa tractorului este fixată la sol;

cablu de pe troliu va fi de construcție indicată de cartea tehnică a utilajului;

este interzisă legarea buștenilor sau a catrgelor cu cablu de pe trolii sau prin baterea de pene. Pentru legarea sarcinii se vor folosi ciochinarele prevăzute cu lanț sau za;

legarea se va face la 50cm de la capătul buștenilor, cu zaua sau lanțul în partea de jos, spre pământ, pentru ca buștenii, la punerea în mișcare să se rotească parțial în jurul axei lor;

după legarea sarcinii, tractoristul trebuie să aștepte semnalul din parte ajutorului de tractorist sau a legătorului, pentru a începe trasul cu troliul. Nu va trage până nu se va convinge personal că muncitorii s-au retras din zona periculoasă;

este interzis muncitorilor să stea în timpul demarării în apropierea cablurilor de tracțiune care se pot rupe și produc accidente;

manevra troliului de pe tractor se va face numai de către tractorist;

în tot timpul cât durează trasul cu troliul legătorul va urmării sarcina stând în amonte de buștean. În caz de obstacole, legătorul va da semnalul de oprire cu cel puțin 3m înainte de a ajunge la el;

la sfârșitul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai în locurile special destinate.

Măsuri de protecție a muncii la lucrările din platforma primară

secționarea arborilor sau trunchiurilor, funcție de capacitate mijlocului de transport se face la locurile însemnate după ce din zonă au fost degajate crăcile și trunchiurile așezate stabil pe sol;

pregătirea lemnului pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu țapina sau prin manipularea materialului lemnos și muncitorii care lucrează în platforma primară;

toate cele prezentate în acest capitol sunt în concordanță cu Legea 90/1996 – Legea protecției muncii și cu “Normele unice de protecție a muncii în exploatări și transporturi forestiere”.

Salarii tarifare orare pentru muncitorii din domeniul

exploatărilor forestiere

TABEL NR.56

-Salarii valabile la 1.04.2003

BIBLIOGRAFIE

Ciubotaru,A., 1995-Elemente de proiectare și organizare a exploatării pădurilor, Editura Lux Libris, Brașov.

Ciubotaru,A., 1998-Exploatarea pădurilor, Editura Lux Libris, Brașov.

Ciubotaru,A., 1994-Proiectarea lucrărilor de exploatare a pădurilor, Edirura Universității Transilvania Brașov, 1994.

Florescu,I., Nicolescu,V., 1988-Silvicultura Vol. II Silvotehnica, Editura Universității Transilvania Brașov.

Oprea,I., 1995-Proiectarea și organizarea lucrărilor de exploatare, Editura Ceres, București.

Marcu,M., 1983-Meteorologie și climatologie forestieră, Editura Ceres, București.

Târziu,D., 1987-Pedologie și stațiuni forestiere, Editura Ceres, București.

XXX, Amenajamentul unității de producție IV RONIȘOARA.

XXX, Clima României Volumul II, Date climatologice, INMH, București.

XXX, Insrucțiuni 572/1991 ale Ministerului Mediului.

XXX, Legea 90/1996, Legea protecției muncii.

XXX, 1980-Norme unice de protecția muncii în exploatări și construcții forestiere, București.