Analiza S.w.o.t la S.c Perla Majestic S.a

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIEI

Anul al II-lea

Analiza S.W.O.T la S.C PERLA MAJESTIC S.A

Coordonator:

Conf. univ. dr. Dorina Popa

Masterand:

Butiri Andrei Răzvan

-2016-

CUPRINS:

1. Prezentarea firmei

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care reprezintă cuantificarea activității economice dintr-o firmă si anume: bilanț, contul de profit și pierdere, unele note explicative, balanța de verificare cât și la informațiile conținute în bilanțul financiar și în bilanțul funcțional.

Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situația întreprinderii impune analiza în dinamică a indicatorilor selectați, motiv pentru care rezultatele financiare ale societății vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2010 și 2011.

Societatea comercială SC PERLA MAJESTIC SA a fost înființată în data de 7 august 1995 și are ca principal obiect de activitate hoteluri și alte facilități de cazare similare. Datorită numărului de angajați: 11 și a valorii cifrei de afaceri/activelor totale societatea este încadrată în cadrul societăților mici. Principalii clienți sunt atât turiști – persoane fizice, cât și companii particulare.

„Perla Majestic” este o companie hotelieră din România. Compania are în portofoliu hotelurile „Perla” și „Majestic” din Mamaia. „Perla Majestic” Mamaia face parte din grupul de firme din domeniul turistic controlate de „Spring Time Holding”. În afară de cele două hoteluri din Mamaia, holdingul are în portofoliu hotelul „Select” din Mamaia, hotelurile „Majestic” din Olimp, respectiv „Jupiter”, „Hebedin Sângeorz-Băi” și un complex de apartamente în Năvodari (Coral Beach), precum și hotelul „Phoenicia” din București. Compania este controlată de omul de afaceri de origine libaneză Mohammad Murad care mai controlează pe lângă grupul „Perla Majestic” și lanțul de restaurante „Spring Time”, producătorul de pateuri „Mandy” și alte afaceri în construcții.

Principalii indicatori financiari ai societății comerciale SC PERLA MAJESTIC SA pentru anii 2010 și 2011 sunt:

Așa cum se observă și din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creștere a principalilor indicatori financiari, mai puțin activele totale care înregistrează scădere cu 5,93%, în timp ce cifra de afaceri și rezultatul net înregistrează creșteri considerabile cu 27,61%, respectiv 76%.

2. Diagnosticul mediului extern

A. Intensitatea rivalității între firmele concurente

Datele oferite de Direcția Județeană de Statistică reflectă preponderența IMM-urilor care activează în sectorul serviciilor – cel mai semnificativ reprezentate fiind firmele din domeniul comerțului. Concurența este intensă pe piață, întrucât există un număr mare de concurenți.

B. Intrarea de noi concurenți potențiali în sector

La fel ca și în cazul serviciilor turistice, intrarea noilor concurenți ar putea fi îngreunată de fidelitatea clientului, manifestă pentru produsele unei firme care și-a creat deja în sector o imagine de marcă, iar efectul de experiență poate constitui de asemenea un serios obstacol la intrarea pe o piață.

C. Presiunea produselor de substituție

Presiunea produselor de substituție este și ea mare. Existând o gamă largă de opțiuni pe piață, în

special în ceea ce privește comerțul. Dar în cazul unor alte tipuri de servicii specializate, o analiză

mai în detaliu ar putea să releve exact contrariul.

D. Puterea de negociere a clienților

Aceasta variză mult de la un tip de serviciu la altul.

Pentru a contracara o putere ridicată de negociere a clienților, firmele pot alege pe acei clienți

care au cea mai mică putere de negociere sau de schimbare a furnizorilor. Sau, ei pot oferi

produse cu caracteristici superioare, pe care clienții nu le pot refuza prea ușor.

E. Puterea de negociere a furnizorilor

Ca și în cazul puterii de negociere a clienților, aceasta variază semnificativ de la un tip de

serviciu la altul, iar cel mai bun mod de apărare pentru cumpărători constă în stabilirea unor

relații de durată reciproc avantajoase cu furnizorii.

3. Diagnosticul mediului intern

3.1.Diagnosticul comercial

Analiza produselor și a pieței

Profil de activitate

Conform celor inscrise in statut SC PERLA MAJESTIC SA.. are un profil complex de prestare de servicii dupa cum urmează :

*cod CAEN 5510 :Hoteluri si alte facilităti de cazare similare.

Comerț cu ridicata

5131 – cu fructe și legume ;

5132 – cu carne și mezeluri ;

5133 – cu produse lactate, ouă, uleiuri și grăsimi comestibile ;

5134 – cu produse din peste, crustacee și moluște ;

Servicii

5511 – hoteluri și moteluri cu restaurante ;

5541 – cafenele și baruri fără spectacol ;

3.2 Dimensiunea resurselor umane și a managementului

Domeniul de activitate înscris în Ceritifcatul de Înregistrare la Registrul Comerțului este următorul: servicii și activități de turism, hoteliere și de agrement, în nume propriu sau prin reprezentanți în țară și străinătate.

Hotelul Majestic*** are o pozitie excelentă in statiunea Mamaia aflându-se situat in nordul Statiunii Mamaia, la 25 de metri de plaja.

 Camerele hotelului sunt dotate cu:

TV color

frigider

telefon cu acces international

aer conditionat

acces pe bază de cartelă magnetică – deplină sigurantă.

Turistii beneficiază totodată de numeroase dotări si facilităti: piscină pentru adulti si pentru copii, jacuzzi la piscină, sezlonguri gratuite la piscină, parcare spatioasă – gratuit, in limita locurilor disponibile, numeroase baruri, restaurante cu diverse specialităti nationale si internationale, cofetarie, salon de mic dejun, room-service, schimb valutar, sală de conferinte, salon de infrumusetare, complex sportiv cu săli de fitness, aerobic, masaj, saună – toate dotate cu aer conditionat, parc pentru copii, parc zoologic.  In fiecare seară, pe terasa hotelului are loc un program artistic în care participa cele mai cunoscute vedete autohtone, cu un bogat repertoriu national si international. Pentru turistii străini, si nu numai, se organizeaza un spectacol cu muzica si dansuri traditionale românesti.

Analiza clienților și a furnizorilor

a)Durata de încasare a clienților (Dcr)

Dcr=

Dcr 0= x 360 = 1.745,5 zile

Dcr 1= x 360 = 1.286,2 zile

Durata de incasare a creantelor arata numarul de zile necesar pentru încasarea creantelor de la terti. Se doreste ca acesta durata sa fie mai mica de 30 de zile.

Societatea inregistreza valori mult peste limita recomandată, însă prezintă o tendință favorabilă de scădere.

b)Durata de plată a furnizorillor (Dfz)

Dfz=

OBS. Soldul furnizorilor = Se calculeaza astfel: ct. 401+403+404+405+408+409

Dfz 0= x 360 = 8,14 zile

Dfz 1= x 360 = 20,80 zile

Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face plata furnizorilor. Societatea dorește ca această durata sa fie cat mai mare, însa nu ar bine să se depășească 30 zile.

In anul 2010, durata de plată a furnizorilor este mai scurtă decât durata de încasare a clienților, aspect economic nefavorabil pentru societate, deoarece plata furnizorilor se face mult mai rapid decât încasarea creanțelor.

În anul 2011, situația se îmbunătățește, crescând durata de plată a furnizorilor, în timp ce durata de încasare a creanțelor înregistrează scădere.

Analiza concurenței

   În studiul concurentei, analiza s-a îndreptat spre acele hoteluri, din Constanșa și Statiunea Mamaia care își îndreaptă oferta de servicii turistice către aceleași categorii de consumatori ca și Complexul Hotelier Perla Majestic.

            Eate vorba despre hotelurile de 4 – 5 stele, care se adreseaza turiștilor cu venituri medii spre mari și de asemenea firmelor, pentru organizarea turismului de afaceri.

            Hotelurile ale căror oferte au fost studiate sunt :

Stațiunea Mamaia

–         Hotel Mamaia

–         Hotel Best Western Savoy

–         Hotel Bavaria Blu

–         Hotel Malibu

–         Hotel Vega

–         Hotel Rex

–         Hotel Palas

Constanța

–         Hotel Royal

–         Hotel Ibis

–         Hotel Dali

–         Hotel Balada Nej

In mod sintetic, punctele tari ale hotelului Perla, in raport cu hotelurile prezentate mai sus, respective cele din Stațiunea Mamaia și cele din Județul Constanța, constau în următoarele aspecte :

–         amplasamentul în centrul stațiunii

–         servicii de spălătorie oferite turistilor

–         locuri mai multe in sala de conferinta

–         amplasamentul în apropierea plajei

–         amplasament in apropierea plajei, dar și în apropierea Constanței

–         existenta spațiilor comerciale în interiorul hotelului

–         centru de fitness dotat ultramodern și spațios

–         restaurantul amenajat într-o maniera originală amplasarea pe plajă, într-o zonă luxoasă a stațiunii

–         camere cu vedere liberă spre mare

Diagnosticul Juridic in ceea ce consta Dreptul Comercial :

S.C Perla Majestic S.A are încheiate contracte cu furnizorii, în vederea asigurarii elementelor necesare derulării în bune condiții a activității turistice, și cu agențiile de turism pentru prestarea de servicii turistice de-a lungul întregului an.

Diagnosticul Juridic în ceea ce constă Dreptul Civil :

S.C Perla Majestic S.A deține drept de proprietate integral asupra construcțiilor și terenului aferent acestora, precum și teren liber, conform datelor de înregistrare contabila si planurilor cadastrale.

Nu exista servituți, ipoteci, cerințe contractuale speciale privind ocuparea sau utilizarea care sa afecteze dreptul de proprietate.

Societatea are încheiat contract de asigurare prin efectul legii (imobiliara si de raspundere civila), împotriva unor riscuri, precum și a calamitatilor naturale, precum și CASCO pentru mijloacele auto aflate in dotare, avand ratele achitate la zi.

Diagnosticul Juridic in ceea ce consta Dreptul Fiscal :

Societatea are toate actele legale încheiate referitoare la înregistrarea la administrația financiară, iar impozitele, taxele, contribuțiile, prelevările și vărsămintele legale sunt achitate la zi.

Nu există plăți restante peste termenele exigibile.

La ultimul control fiscal nu au existat probleme deosebite.

Diagnosticul Juridic în ceea ce consta Dreptul Muncii :

Societatea are regulament de ordine interioara și contracte individuale de munca, tip.

Plata salariilor si contribuțiilor la fondul de pensii și asigurări sociale este la zi.

Nu există conflicte de muncă sau revendicari ale salariaților.

Nu există un sindicat la salariaților.

Vânzarea sau fuziunea societății  nu va avea influențe asupra salariaților.

Diagnosticul Juridic în ceea ce constă Dreptul Mediului :

Societatea are aviz de funcționare la zi din partea Agentiei Teritoriale de Mediu.

Activitatea societății nu creează probleme de contaminare a mediului, astfel că nu apare necesitatea decontaminării sau plata unor daune interese.

Luând în considerare și comerțul exterior, S.C Perla Majestic S.A are încheiate contracte de prestări servicii turistice cu agenții de turism din exterior.

În ceea ce privește Dreptul societății comerciale, firma prezentată are toate documentele necesare autorizării și funcționării în bune condiții a activitatii desfășurate : – actul constitutiv al societății există și este legal întocmit

–         documentele Consiliului de Administrație sunt înregistrate legal și respectate.

Evoluția numărului mediu de salariați la S.C Perla Majestic S.A se prezintă astfel :

Dimensiunea potențialului uman:

numărul mediu de salariați (cu contract de muncă) – 27 angajați având carte de muncă

numărul maxim de personal – se calculează după formula:

Nmax = N0xICA

Productivitate anuala = CA / Nr salariati

ICA = CA1 / CA0

ICA2011/2010 = 4.565.352/3.577.342=1.2761

Nmax2010 = 16 x 1,2761 = 20

Nmax2011 = 11 x 1,2761 = 14

INs2011/2010 = 16/11= 1.45

În perioada 2010-2011, ICA este mai mic decât INs , ceea ce înseamnă o scădere a eficienței personalului în perioada respectivă, reflectată în scăderea valorii productivității medie anuală în 2011.

Structura personalului:

a) Eficiența utilizării resurselor umane se realizează cu ajutorul indicatorilor de reflectare a productivității muncii, utilizându-se în principal indicatorii valorici, construiți ca raport efect/efort.

În 2011, productivitatea medie anuală este în creștere față de 2010, aspect pozitiv, la fel se întâmplă și în cazul productivității medii zilnice și orare.

Concluziile diagnosticului resurselor umane pot fi:

Puncte forte:

– numărul de salariați este în concordanță cu necesarul de personal aferent entității, cu

structura și calificarea lor;

-societatea oferă prime celor care obțin rezultate deosebit de bune;

– scăderea numărului de salariați de la 16 în 2010 la 11 în 2011

– nivelul productivității muncii înregistrează o creștere în 2011 față de 2010,

datorită în special a numărului scăzut de concurenți pe piață din acea perioadă.

– protecția muncii corespunzătoare, reflectată prin reducerea accidentelor de muncă

Diagnosticul managementului întreprinderii

Conducerea firmei formează echipa managerială. Stilul de conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele, având loc sedințe la care participă toți salariații unde se discută toate problemele, căutându-se soluții viabile pentru a crește productivitatea. S-a observat o atitudine de mulțumire în rândul personalului, în ceea ce privește atât salariul obținut cât și condițiile de muncă. Nu s-au înregistrat întârzieri privind plata salariilor și a contribuțiilor aferente personalului, precum și la plata tichetelor de masă.

Concluzii:

Puncte forte:

echipă managerială dinamică și cu bune rezultate de la începutul activității

îmbunătățirea poziției întreprinderii pe piață.

Puncte slabe:

rata profitului destul de redusă;

crește perioada de recuperare a creanțelor, și prin urmare și cea de rambursare a datoriilor

3.3. Diagnosticul potențialului tehnic operational

Diagnosticul potențialului tehnic are ca obiectiv aprecierea măsurii în care mijloacele de producție răspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii, urmărindu-se în principal

aprecierea mijloacelor fixe și a procesului de exploatare.

Activele fixe ale firmei se pot împărți în mai multe categorii. Astfel, o prima categorie poate fi reprezentata de activele în exploatare și care generează venituri.

Pentru caracterizarea sintetică a potențialului tehnic se calculează următorii indicatori:

– structura pe categorii de imobilizari corporale, gradul de uzură și gradul de înnoire a activelor fixe

ct2010 = [(7.623.218+2.247.277)/ 35.768.395]x100=27,59%

Gu2010 = (22.268.713/41.080.269)x100=54,20%

Gr2010 = (125.535/41.080.269)x100=0,3%

În ceea ce privește structura imobilizărilor corporale, doar construcțiile sunt peste 50% singurul aspect pozitiv pentru societate.

Cu privire la gradul de uzură, acesta este recomandat să aibă o valoare sub 50%. La societatea analizată, gradul de uzură este peste 50% la toate categoriile de imobilizări corporale chiar și la instalații tehnice și mașini, Acest lucru vine în urma lipsei de personal pregătit pentru a asigura mentenanța instalațiilor și a mașinilor și a celorlalte imobilizări.

Gradul de reînnoire este recomandat să înregistreze valori în intervalul 5 – 10%, dar la societatea analizată nu este cazul, acesta fiind un aspect negativ fiindcă nu a adus nicio înoire, ba chiar a vândut din terenuri și construcții.

Indicatorii utilizați pentru aprecierea eficienței utilizării mijoacelor fixe se calculează ca raport între producția fabricată, valoarea adăugată, cifra de afaceri, rezultatul exploatării sau profitul brut și numărul de mijloace fixe, valoarea mijloacelor fixe sau timpul de funcționare a acestora.

.

Astfel pentru calcularea eficienței se va raporta cifra de afaceri la valoarea mijloacelor

fixe.

Mjlocele fixe sunt egale cu totalul imobilizărilor corporale

Eficiența utilizării mijloacelor fixe la societatea analizată, este în creștere de la un an la altul. CA crește de la o perioadă la alta, în condițiile scăderii valorii mijloacelor fixe de la un an la altul, fiind un aspect pozitiv pentru societate.

Concluziile diagnosticului tehnic:

puncte forte:

activele fixe corespund necesităților societății, dând un randament eficient;

echipamentele întreprinderii se situează la un nivel ridicat de performanță;

întreținere preventivă a echipamentelor tehnologice și a mijloacelor de transport;

puncte slabe:

metoda de amortizare liniară

echipamentele folosite sunt uzate mai repede

3.4. Diagnosticul financiar

Scopul diagnosticului financiar este analiza prezentă a unor situații financiare

înregistrate în trecut și extragerea tendințelor de evoluție în viitor, in vederea elaborarii strategiei.

Analiza ratelor de structură ale activului

Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt:

TABEL PRIVIND EVOLUȚIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI IMOBILIZAT

1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziția întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a activului.

RAI=

Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcție de specificul activității. Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La societatea analizată, rata activelor imobilizate înregistrează valori semnificative de 64,13% în anul 2010 și 64,39% în anul 2011, manifestând o ușoară tendință de creștere.

Rata imobilizărilor corporale (RIN) este dependentă de natura activității întreprinderii și de caracteristicile tehnice ale acesteia.

RIN =

La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori zero.

b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activității întreprinderii și de caracteristicile tehnice ale acesteia.

RIC =

La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendință de scădere, de la 36,11% în 2010 la 34,60% în 2011 , ca urmare a lipsei unor investiții semnificative și a tendinței de reducere a valorilor imobilizărilor corporale, ca urmare a procesului de amortizare. Valorile înregistrate variază de la o ramură de activitate la alta. În ramurile industriei grele și în cele care solicită echipamente importante ca volum, rata înregistrează valori ridicate, în timp ce în ramurile cu dotare tehnică slabă rata imobilizărilor corporale este relativ redusă.

c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiții financiare a firmei, precum și legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deține participații la capitalul social.

RIF =

Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei și de politica sa financiară, având valori ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, rata imobilizărilor financiare înregistrează o tendință de creștere ușoară în perioada 2010-2011, reprezentând 29,79% în anul 2011, ca urmare a clasamentelor realizate de către societate în urma valorificării trezoreriei disponibile.

TABEL-EVOLUȚIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE

2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o dețin utilizările cu caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.

RAC=

Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcție de specificul activității. În dinamică, o tendință de creștere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotație. În mod asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecința modificării cifrei de afaceri într-o proporție mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o accelerare a vitezei de rotație. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele circulante: rata stocurilor, rata creanțelor comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibilități, valori mobiliare de plasament etc.).

Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendință de scădere de 0,47%, pe fondul scăderii stocurilor și creanțelor.

a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.

RSt =

Rata stocurilor este influențată de natura activității întreprinderii și de durata ciclului de exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producției și distribuției de mărfuri și valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluției în timp a stocurilor necesită corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, rata stocurilor înregistrează valori în scădere, dar prezintă o pondere nesemnificativă în totalul activului.

b) Rata creanțelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii și este influențată de natura clienților și de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri.

RCr =

Rata creanțelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerțul cu amănuntul, prestările de servicii către populație) și valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar.

Analiza structurii creanțelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:

– natura creanțelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)

– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);

– termenul de realizare (creanțe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)

Ca principiu, rata creanțelor din exploatare trebuie să dețină ponderea majoritară și să prezinte o tendință de creștere, cu condiția realizării unei viteze de rotație superioare.

La societatea analizată, rata creanțelor comerciale înregistrează valori în ușoară scădere, cu tendință favorabilă de reducere.

c) Rata disponibilităților (RDb) reflectă ponderea disponibilităților bănești și a valorilor mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.

RDb =

Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situație favorabilă în teoria echilibrului financiar, dacă nivelul lor depășește nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar, întreprinderea face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanțarea nevoilor de exploatare. Totuși, o valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor disponibile. De regulă, nivelul disponibilităților este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de 5% din totalul activelor circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiștii apreciază că nivelul optim al ratei disponibilităților este de 10%. La societatea analizată, rata disponibilităților reprezintă ponderea pricipală a activelor circulante, ajungând la 0,60% în 2011.

Analiza ratelor de structură ale pasivului

TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI

1) Rata stabilității financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent sau stabil față de total resurse.

RSF =

Preponderența capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de siguranță prin stabilitate în finanțare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% și are o tendință de creștere.

În dinamică, o creștere a ratei stabilității financiare este apreciată favorabil dacă este consecința modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen mediu și lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situație pozitivă dacă se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu și lung, fără însă ca rata să scadă sub nivelul minim acceptabil.

Rata stabilității financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent sau stabil față de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în jur de 66 %. În anul 2010 și 2011 se situează sub această valoare. Are o tendință nefavorabilă de scădere, ca urmare a scăderii capitalului permanent.

2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este finanțat pe seama resurselor proprii.

RAFG =

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuși, analiștii apreciază că valoarea minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net (capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deși sursele proprii ar trebui să contribuie la finanțare într-o proporție de cel puțin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puțin 66% din totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanții aproape certe pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu și lung.

Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendință de creștere reflectând creșterea gradului de autonomie financiară în condițiile înregistrării unei tendințe de creștere a capitalului propriu ca urmare a capitalizării profitului. Pragul minim de 30% a fost depășit în întreaga perioadă analizată.

3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii capitalului permanent și arată gradul de independență financiară a unității pe termen lung.

RAFT =

Această rată reflectă proporția în care capitalurile proprii participă la formarea capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să reprezinte cel puțin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.

În perioada 2010-2011 rata autonomiei financiare la termen înregistrează valori în creștere pe fondul reducerii datoriilor pe termen lung.

4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul întreprinderii, indiferent de durata și originea lor.

RÎG =

Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă fiind 50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea se reduce, respectiv autonomia financiară crește.

Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanțare. În perioada 20010-2011 înregistrează o tendință de scădere de 1,95%, situându-se puțin sub limita de 67% a datoriilor din totalul surselor de finanțare.

5) Rata de îndatorare la termen reflectă proporția în care datoriile pe termen mediu și lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală dacă este mai mică decât 50 %.

RÎT =

In perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori ridicate, însă cu tendință de scădere, de la 48,71% în 2010 la 40,57% în 2011.

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

a) Situația neta(SN)

SN=AT-DT

SN = Activ Total – Datorii Totale

Activ Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Ch. în avans

Datorii totale = Datorii pe termen scurt +Datorii pe termen mediu si lung +Venituri in avans + Provizioane

AT0= 35.768.395 + 17.949.789 + 2.053.885 = 55.772.069

AT1= 33.782.715 + 16.636.326 + 2.049.754 = 52.468.795

DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans

DTS=datorii pe termen scurt

DTL= datorii pe termen lung

DT0= 2.495.712 + 17.861.690 + 0 + 16.604.986 = 36.962.388

DT1= 3.027.774 + 12.778.584 + 0 + 17.943.999 = 33.750.357

SN0=AT0-DT0= 55.772.069 – 36.962.388 = 18.809.681

SN1=AT1-DT1= 52.468.795 – 33.750.357 = 18.718.438

ΔSN=SN1-SN0= 18.718.438 – 18.809.681 = – 91.243

Situația netă pozitivă și crescătoare reflectă creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.

Situația netă pozitivă reflectă:

buna gestiune financiară a societății

creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii

rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice sănătoase.

Situația netă negativă reflectă:

slaba gestiune financiară a societății

scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii

rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice slabe.

In ambele perioade analizate, situația neta este pozitivă. Se observă o tendință de scădere de la o perioada la alta, aspect economic nefavorabil pentru societate.

b) Fondul de rulment (FR)

FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente

Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung+Provizioane

Nevoi permanente =Active imobilizate nete

Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 18.809.681 + 17.861.690 + 0 = 36.671.371

Surse permanente1 = Capital permanent 1 = 18.718.438 + 12.778.584 + 0 = 31.497.022

FR 0 = 36.671.371 – 35.768.395 = 902.976

FR1 = 31.497.022 – 33.782.715 = – 2.285.693

∆FR= – 2.285.693 – 902.976 = -3.188.669

Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung; adică, se urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de anumite evenimente neprevăzute.

Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății pe termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de potențialele evenimente neprevăzute. Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.

Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe termen lung, adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de potențialele evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.

În anul 2010, fondul de rulment este pozitiv. În anul 2011, fondul de rulment este negativ, manifestându-se o tendință de scădere, aspect nefavorabil pentru societate.

Fondul de rulment se împarte in:

Fond de rulment propriu (FRP)

FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete

FRP0 = 18.809.681 – 35.768.395 = – 16.958.714

FRP1 = 18.718.438 – 33.782.715 = – 15.064.277

∆FRP = – 15.064.277 – (- 16.958.714) = 1.894.437

FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigura prin capitalul propriu, ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară.

In prima perioadă analizată, FRP este negativ, ceea ce reflectă faptul că societatea nu își acoperă achiziția de active imobilizate din surse proprii.

In perioada următoare, FRP este în continuare negativ, dar acesta prezintă o tendință favorabilă de redresare.

Fond de rulment împrumutat (FRI)

FRI = FR-FRP

FRI0 = 902.976 – (- 16.958.714) = 17.861.690

FRI1 = – 2.285.693 – 1.894.437 = 12.778.584

∆FRI = 12.778.584 – 17.861.690 = – 5.083.106

FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe termen scurt. In ambele perioade analizate, FRI înregistrează valori pozitive, dar prezintă o tendință favorabilă de scădere.

c) Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = Nevoi temporare – Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri + Creanțe + Investitii financiare pe termen scurt + Ch in avans

Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans

Nevoi temporare 0 = 514.970 + 17.345.377 + 0 + 2.053.885 = 19.914.232

Nevoi temporare1 = 8.041 + 16.311.170 + 0 + 2.049.754 = 18.368.965

Surse temporare 0 = 2.495.712 + 16.604.986 = 19.100.698

Surse temporare1 = 3.027.774 + 17.943.999 = 20.971.773

NFR0 = 19.914.232 – 19.100.698 = 813.534

NFR1= 18.368.965 – 20.971.773 = – 2.602.808

ΔNFR=NFR1-NFR0= – 2.602.808 – 813.534 = – 3.416.342

Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment este pozitivă în anul 2010, fiind un aspect nefavorabil pentru societate. În anul 2011, nevoia de fond de rulment este negativă, aspect favorabil pentru societate. Se manifestă o tendință de scădere, aspect favorabil pentru societate.

d) Trezoreria netă (TN)

TN=FR-NFR

TN0 = 902.976 – 813.534 = 89.442

TN1 = – 2.285.693 – (- 2.602.808) = 317.115

ΔTN = TN1 – TN0 = 317.115 – 89.442 = 227.673

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate și eficiente.

Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății, adică există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de finanțare a investițiilor.

Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al societății, adică există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.

Trezoreria netă este pozitivă în ambele perioade analizate. Se manifesta o tendință de creștere, aspect favorabil pentru societate.

Analiza soldurilor intermediare de gestiune

a)Marja comerciala (MC)

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Ch. privind mărfurile

MC0= 194.398 – 40.480 = 153.918

MC1= 96.796 – 98.443 = – 1.647

∆MC= – 1.647 – 153.918 = – 155.565

Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic din vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de la furnizor.

In anul 2010, MC este pozitivă, fiind un aspect favorabil pentru societate. In anul 2011, MC este negativă, aspect nefavorabil pentru societate; se manifestă o tendință nefavorabilă de scădere a marjei comerciale.

b) Productia exercitiului (Qex)

Qex = Qvanduta ± Qstocata + Qimobilizata

Qex0 = 3.382.944 – 3.671.702 + 0 = – 288.758

Qex1 = 4.468.556 – 453.465 + 0 = 4.015.091

∆ Qex= 4.015.091 – (- 288.758) = 4.303.849

Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de societate, fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.

Producția exercițiului în 2010 este negativă. In anul 2011, producția exercițiului este pozitivă și înregistrează o tendință de creștere, aspect favorabil pentru societate.

c) Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Qex – Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terți = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de terți

Consumuri ext de la terți 0 = – 601.624 + 3.792 + 148.595 + 516.850 = 67.613

Consumuri ext de la terți 1 = 27.410 + 832 + 62.428 + 393.347 = 484.017

VA0 = 153.918 + (- 288.758) – 67.613 = – 202.453

VA1 = – 1.647 + 4.015.091 – 484.017 = 3.529.427

∆ VA= 3.529.427 – (- 202.453) = 3.731.880

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate, rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate de societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru autofinanțare.

În anul 2010, valoarea adăugată înregistrează valori negative, fiind un aspect nefavorabil pentru societate. În anul 2011, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive, fiind un aspect favorabil pentru societate. Se manifestă o tendință favorabilă de creștere.

d) Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subvenții din exploatare –Ch cu personalul – Ch cu alte impozite si taxe

EBE0 = – 202.453 + 0 – 148.385 – 837.017 = – 1.187.855

EBE1 = 3.529.427 + 0 – 156.073 – 903.522 = 2.469.832

∆EBE= 2.469.832 – (- 1.187.855) = 3.657.687

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a acționarilor. În 2010, EBE înregistrează valori negative, aspect nefavorabil pentru societate. În anul 2011, EBE înregistrează valori pozitive, aspect favorabil pentru societate. Se observă o tendință favorabilă de creștere.

e) Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare (ct. 652+ ct. 658) + Reluări asupra provizioanelor din expl. – Ch. cu amortizări si provizioane din expl.

RE0 = – 1.187.855 + 3.669.809 – 405.020 + 0 – 1.269.272 = 807.662

RE1= 2.469.832 + 556.138 – 1.238.677 + 0 – 1.293.785 = 493.508

∆RE= 493.508 – 807.662 = – 314.154

Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a rentabilității activității de exploatare. Rezultatul din exploatare înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință nefavorabilă de scădere.

f) Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare – Ch. financiare

RC0= 807.662 + 364 – 728.481 = 79.545

RC1= 493.508 + 910 – 443.511 = 50.907

∆RC= 50.907 – 79.545 = – 28.638

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de rezultatul financiar. În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință nefavorabilă de scădere.

g) Rezultatul net al exercițiului (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare – Impozitul pe profit

RN0= 79.545 + 0 – 0 – 60.062 = 19.483

RN1= 50.907 + 0 – 0 – 16.616 = 34.291

∆RN= 34.291 – 19.483 = 14.808

Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea din profitul brut a impozitului pe profit. In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă de creștere.

Analiza ratelor de structura ale capitalului

Ratele de echilibru

a)Rata de finantare a activelor fixe (RFR)

RFR=

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung + Provizioane

RFR 0= = 1,025

RFR 1= = 0,932

O rată supraunitară reflectă existența unui fond de rulment pozitiv, adică faptul că activele fixe sunt finanțate numai din surse permanente, iar societatea se află în echilibru financiar pe termen lung.

O rată subunitară reflectă un fond de rulment negativ, adică societatea se află în dezechilibru financiar pe termen lung.

În anul 2010, rata de finanțare a activelor fixe este supraunitară. În anul 2011, rata de finanțare a activelor fixe este subunitară și prezintă o tendință nefavorabilă de scădere.

b)Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RNFR)

RNFR=

RNFR 0= = 1,11

RNFR 1= = 0,88

Rata de finantare a fondului de rulment evidentiaza proportia corespunzatoare din fondul de rulment ce finanteaza NFR pozitiva. Daca NFR este negativa, nu are relevanta calculul acestei rate, deoarece:

NFR = Nevoi temporare – Surse temporare

NFR negativa inseamna ca Sursele temporare > Nevoile temporare, adica societatea nu mai are nevoie de finantare

In general, daca rata de finantare a nevoii de fond de rulment este subunitară, inseamna ca TN este negativa, adica se manifesta dezechilibru financiar.

Daca rata de finantare a nevoii de fond de rulment este supraunitară, inseamna ca TN este pozitiva, adica se manifesta echilibru financiar.

În 2010, RNFR este pozitivă și supraunitară, ceea ce reflectă o trezorerie netă pozitivă.

În 2011, RNFR este pozitivă și subunitară, ceea ce reflectă o trezorerie netă pozitivă.

Ratele de lichiditate

a)Rata lichiditatii generale (RLG)

RLg=

RLG 0= = 7,19

RLG 1= = 5,49

Rata lichiditatii generale compara ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe termen scurt. Aceasta rata reflecta capacitatea sau incapacitatea societatii de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. Cu cat aceasta rata este mai mare decat 1(supraunitară), cu atat societatea este mai protejata de o insuficienta de trezorerie, care ar putea fi cauzata de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.

Aceasta rata este supraunitară în ambele perioade, fiind un aspect favorabil pentru societate si reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu.

b)Rata lichiditatii reduse (RLr)

RLr=

RLr 0= = 6,98

RLr 1= = 5,49

Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile scadente pe termen scurt numai din creante si disponibilitati banesti. Teoria economico-financiara sugereaza ca o valoare optima a acestei rate s-ar situa in intervalul [0,8; 1]

In cazul analizat, societatea inregistreaza valori mult peste valorile recomandate de sistemul bancar, ceea ce dovedește o excelentă capacitate de achitare a datoriilor pe termen scurt din disponibilitățile bănești și creanțele deținute de companie.

c)Rata lichiditatii imediate (RLi)

RLi=

RLi 0= = 0,036

RLi 1= = 0,105

Rata lichiditatii imediate reflecta capacitatea societatii de a-si rambursa datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitatile banesti existente in conturile bancare si casa. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rata este de 0,3.

In cazul analizat, societatea înregistrează valori sub valoarea recomandată, ceea ce dovedește incapacitatea acesteia de a-și achita datoriile pe termen scurt din disponibilitățile bănești.

Capacitatea de autofinantare (CAF)

Metoda aditionala

CAF = Rezultatul net + Ch calculate cu amortizări și provizioane – Venituri calculate reluări asupra amortizărilor și provizioanelor

CAF0= 19.483 + 1.269.272 – 0 = 1.288.755

CAF1= 34.291 + 1.293.785 – 0 = 1.328.076

Metoda deductivă

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare(cont 652+658) + Venituri financiare – Cheltuieli financiare+Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare – Impozitul pe profit

CAF0= – 1.187.855 + 3.669.809 – 405.020 + 364 – 728.481 + 0 – 0 – 60.062 = 1.288.755

CAF1= 2.469.832 + 556.138 – 1.238.677 + 910 – 443.511 + 0 – 0 – 16.616 = 1.328.076

Capacitatea de autofinantare reprezinta potentialul financiar de crestere economica a societatii comerciale, sursa interna de finantare, generata de activitatea comerciala a unitatii dupa deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii.

In perioada analizata, firma are o capacitate de autofinantare pozitivă, inregistrandu-se o tendinta favorabilă de creștere.

Ratele de îndatorare

a)Rata levierului (RL)

RL=

Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + provizioane +venituri in avans

RL 0 = = 1,96

RL 1= = 1,80

Rata levierului compara marimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu. Normele bancare impun o rata a levierului subunitară, pentru acordarea de credite cu garantie sigura.

Societatea analizata inregistreaza o rata a levierului supraunitară, astfel ca in general, nu poate să contracteze noi credite.

b)Rata datoriilor financiare (RDF)

RDF=

RDF 0= = 0,49

RDF 1= = 0,41

Rata datoriilor financiare exprima ponderea datoriilor financiare in totalul capitalurilor permanente. Masoara gradul de indatorare pe termen mediu si lung a societatii. Normele bancare impun o valoare maxima de 0,5 pentru aceasta rata.

Societate analizata se incadreaza in aceasta limita, astfel ca ar putea solicita un nou credit bancar pe termen mediu si lung.

c)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare (RCAF)

RCAF=

RCAF 0= = 13,86 ani

RCAF 1= = 9,62 ani

Aceasta rata exprima in numar de ani capacitatea unitatii de a-si rambursa datoriile pe termen lung contractate, pe baza capacitatii de autofinantare. Normele bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe seama capacitatii de autofinantare.

Societatea analizata inregistreaza valori mult peste limita recomandată, dar care prezintă o tendință favorabilă de scădere.

d) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)

RCF

RCF 0= = – 0,61 ani

RCF 1 = = 0,18 ani

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentata in special de comisioane si dobanzi. Limita maxima stabilita de normele bancare pentru acest indicator este de 0,6. Societatea analizata inregistreaza valori sub limita recomandată, ceea ce indică faptul că societatea are o bună capacitate de achitare a cheltuielilor financiare și EBE.

Analiza ratelor cinetice

a)Durata de rotatie a stocurilot (Dst)

Dst=x360

Dst 0 = x 360 = 51,82 zile

Dst 1= x 360 = 0,63 zile

Durata de rotatie a stocurilor arata numarul de zile cuprinse intre momentul achizitiei marfurilor de la furnizori si momentul livrarii lor catre clienti sau distributiei pe piata. In cazul societatilor care desfasoara comert, durata de rotatie a stocurilor e recomandata sa fie sub 30 zile.

In anul 2010, durata de rotatie a stocurilor este situată peste 30 de zile, perioada recomandată. În anul 2011, durata de rotație a stocurilor este situată sub perioada recomandată de 30 de zile, tendința fiind de scădere, aspect economic favorabil.

b)Durata de incasare a creantelor (Dcr)

Dcr=

Dcr 0= x 360 = 1.745,5 zile

Dcr 1= x 360 = 1.286,2 zile

Durata de incasare a creantelor arata numarul de zile necesar pentru incasarea creantelor de la terti. Se doreste ca acesta durata sa fie mai mica de 30 de zile.

Societatea inregistreza valori mult peste limita recomandată, însă prezintă o tendință favorabilă de scădere.

c)Durata de achitare a furnizorillor (Dfz)

Dfz=

OBS. Soldul furnizorilor = Se calculeaza astfel: ct. 401+403+404+405+408+409

Dfz 0= x 360 = 8,14 zile

Dfz 1= x 360 = 20,80 zile

Durata de achitare a furnizorilor exprima numarul de zile in care se face plata furnizorilor. Societatea doreste ca aceasta durata sa fie cat mai mare, insa nu ar bine sa se depaseasca 30 zile.

In anul 2010, durata de plata a furnizorilor este mai scurtă decat durata de incasare a clientilor, aspect economic nefavorabil pentru societate, deoarece plata furnizorilor se face mult mai rapid decât încasarea creanțelor.

În anul 2011, situația se îmbunătățește, crescând durata de plată a furnizorilor, în timp ce durata de încasare a creanțelor înregistrează scădere.

Analiza rentabilitatii

Ratele de rentabilitate economice brute

a) Rata nominala a rentabilitatii economice brute (Rneb)

Rneb=

Capital investit = Active fixe brute (r.12 din situatia activelor imobilizate-formular 40) + NFR +

Disponibilitati banesti (r7+r8 b)

Capital investit 0= 56.709.013 + 813.534 + 89.442 = 57.611.989

Capital investit 1= 56.051.428 + (- 2.602.808) + 317.115 = 53.765.735

Rneb 0= x 100 = – 2,06 %

Rneb 1= x 100 = 4,59 %

b) Rata reala a rentabilitatii economice bruta (Rreb)

Rreb= ,daca Ri>10

Rreb=Rneb-Ri , daca Ri≤10

Ri=rata inflatie

Rreb 0= – 2,06 % – 6,09 % = – 8,15 %

Rreb 1= 4,59 % – 5,79 % = – 1,2 %

Ratele de rentabilitate ec. brute masoara gradul societatii de a-si reinoi capitalul investit. E bine ca rezultatul obtinut sa fie cat mai mare pt a semnifica o perioada de reinoire a capitalului cat mai scurta.

In cazul analizat, rezultatele obtinute sunt nefavorabile în 2010, manifestandu-se o tendinta de creștere, aspect favorabil pentru societate.

Ratele rentabilitatii economice nete

a) Rata nominala a rentabilitatii economice nete (Rnen)

Rnen=

Rnen 0= x 100 = 1,40 %

Rnen 1= x 100 = 0,92 %

b) Rata reala a rentabilitatii economice nete (Rren)

Rren = Rnen – Ri

Rren 0= 1,40 % – 6,09 % = – 4,69 %

Rren 1= 0,92 % – 5,79 % = – 4,87 %

Rnen trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pt ca societatea sa-si poata recupera integral eforturile depuse pt desfasurarea activitatii, mentinandu-si astfel activul sau economic.

Rnen este mai mică decât rata inflației, ceea ce indică faptul că societatea un desfășoară o activitate rentabilă.

Rata rentabilitatii financiare (Rf)

Rf=

Rf 0= x 100 = 0,10 %

Rf1= x 100 = 0,18 %

Rata rentabilitatii financiare masoara capacitatea firmei de a realiza profit in urma utilizarii capitalului propriu. Rentabilitatea financiara remunereaza actionarii societatii fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezinta o crestere a valorii intrinseci a actiunilor societatii.

S-a manifestat o tendinta de creștere a ratei rentabilitatii financiare de la o perioada la alta, aspect economic favorabil.

Analiza pragului de rentabilitate din exploatare

1) Cheltuieli fixe (CF)

CF=20% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile) + 20% ch cu personalul + ch cu amortizarea si provizioanele din exploatare + ch cu alte impozite si taxe

CF0= 20% (67.613 + 40.480) + 20% x 148.385 + 1.269.272 + 837.017 = 2.157.584,6

CF1= 20% (484.017 + 98.443) + 20% x 156.073 + 1.293.785 +903.522 = 2.345.013,6

2) Cheltuieli variabile

CV=80% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile) + 80% ch personal + ch cu despagubiri,donatii si active cedate

CV0= 80% (67.613 + 40.480) + 80% x 148.385 + 405.020 = 610.202,4

CV1= 80% (48.4017 + 98.443) + 80% x 156.073 + 1.238.677 = 1.829.503,4

OBS: CF+CV=Ch de exploatare

3) Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)

MCV=CA-CV

MCV0= 3.577.342 – 610.202,4 = 2.967.139,6

MCV1= 4.565.352 – 1.829.503,4 = 2.735.848,6

4) Marja asupra ch variabile exprimata in procente (MCV%)

MCV%=

MCV% 0 = x 100 = 82,9 %

MCV% 1= x 100 = 59,9 %

5) Pragul de rentabilitate din exploatare (CApr)

CApr=

CApr 0= = 2.602.635,22

CApr 1= = 3.914.880,80

Pragul de rentabilitate din exploatare se mai numeste si punct mort si evidentiaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze societatea pt a nu lucra in pierdere. Peste acest punct, activitatea soc devine rentabila.

6) Rata riscului de exploatare (Rre)

Rre =

Rre 0 = x 100 = 72,75 %

Rre 1 = x 100 = 85,75 %

Aceasta rata e preferabil sa fie cat mai mica, pentru a evidential un risc de exploatare minim. Cu cat rata riscului de exploatare e mai mica, cu atat, si pragul din rentabilitate e mai mic.

7) Indicele de securitate (IS)

IS=

Is 0 = = 0,27

Is 1 = = 0,14

Indicele de securitate evidentiaza marja de securitate de care dispune societatea. Cu cat valoarea acestui indice este mai mare, cu atat riscul de exploatare va fi mai redus.

8) Pozitia absoluta fata de CApr (flexibilitatea absoluta) (α)

α= CA-CAPR

α 0 = 3.577.342 – 2.602.635,22 = 974.706,78

α 1 = 4.565.352 – 3.914.880,80 = 650.471,20

9) Pozitia relativa fata de CApr (coeficientul de volatilitate) (α’ )

α’=

α’0 = x100 = 37,45 %

α’1 = x 100 = 16,61 %

Flexibilitatea absoluta si coeficientul de volatilitate evidentiaza capacitatea societatii de a-si adapta productia la cerintele pietei. E de dorit ca valorile inregistrate sa fie cat mai mari.

INTERPRETARE

Societatea analizată prezintă un risc de exploatare în creștere, deoarece rata riscului de exploatare este foarte mare. Se observă o tendință de creștere a acesteia în anul 2010. Această majorare a valorilor ratei, corelată cu reducerea indicelui de securitate cresc riscul de exploatare al societății.

Poziția absolută a societății este redusă, acest lucru evidențiind incapacitatea societății de a-și adapta producția la cerințele pieței și indicând un risc de exploatare ridicat. Pozitia relativă înregistrează valori mai mari cand riscul este minim, așa cum nu este cazul societății analizate unde poziția relativă are valori reduse și în scădere în perioada analizată.

In raport cu pragul de rentabilitate, situatia societății este una satisfăcătoare, deoarece cifra de afaceri netă depășește punctul critic.

ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

1. Metoda lui Altman

Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2

R = RC=rezultatul curent

R = AT=active totale

R =

R = CA=cifra de afaceri

R =

R = = 0,002 R = = 0,001

R1 are semnificația unei rate de rentabilitate economică, sau de eficiență a utilizării activelor și este de dorit sa fie cât mai mare și să crească.

R = = 0,064 R = = 0,087

R2 este un indicator de eficiență a utilizării activelor care exprimă rotația activului prin cifra de afaceri. Cu cât activitatea societății este mai eficientă, cu atât vanzările sunt mai mari, iar activele se vor reînnoi mai rapid prin cifra de afaceri.

R = = 0,509 R = = 0,555

R3 semnifică gradul de îndatorare al întreprinderii prin imprumuturi pe termen scurt, mediu sau lung. Se recomandă ca această rată să fie de o valoare cât mai mare.

R = = 0,0001 R = = 0,0006

R4 are semnificația capacității de finanțare internă a societății și se recomandă ca valoarea sa fie cât mai mare.

R = = 0,322 R = = 0,317

R5 are semnificația flexibilității societății și arată ponderea activului circulant în activul total și se recomandă ca acest raport sa fie cât mai mare.

Z2010= 1,2×0,322 + 1,4×0,0001 + 3,3×0,002 + 0,6×0,509 + 0,064 = 0,762

Z2011= 1,2×0,317 + 1,4×0,0006 + 3,3×0,001 + 0,6×0,555 + 0,087 = 0,804

Interpretare în funcție de valorile lui Z:

Z < 1,8 – starea de faliment este iminentă;

Z > 3 – situația financiară este bună; bancherul poate avea încredere în întreprinderea respectivă, aceasta fiind solvabilă;

1,8 < Z < 3 – situația financiară este dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de pragul stării de faliment;

Deoarece în anul 2010 Z este 0,762 iar în anul 2011 Z este 0,804, situația societatii nu este una bună. Din punct de vedere bancar societatea beneficiază de un grad scăzut de încredere, starea de faliment fiind imitentă.

2 Metoda Conan-Holder

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87R3-0,10R4+0,24R5

R = R =

R = R =

R =

R = = 0,313

R = = 0,317

R = = 0,657

R = = 0,600

R = = 0,204

R = = 0,097

R = = – 0,733

R = = 0,044

R = = – 0,032

R = = 0,073

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87 R3-0,10R4+0,24R5

Z2010= 0,16×0,313+0,22×0,657–0,87×0,204–0,10x(-0,733)+0,24x(-0,032)=0,083

Z2011= 0,16×0,317+0,22×0,600-0,87×0,097-0,10×0,044+0,24×0,073=0,113

Interpretare:

Deoarece în anul 2010 Z este 0,083, situația societății este alertă, posibilitatea producerii riscului de faliment aflându-se între 30% – 65%.

În anul 2011 Z este 0,113, astfel situația societății este bună, riscul de faliment se situează între 10% – 30%.

4. Sinteza diagnosticului (Analiza SWOT)

Puncte tari

așezare favorabilă, foarte aproape de plajă;

dotări de cea mai înaltă calitate;

camere cu balcon, cu aer condiționat și vedere spre mare;

centrul de sănătate și îngrijire Spa;

gradul de ocupare al hotelului este reprezentat și de turiștii străini care sunt într-un număr destul de mare;

hotelul dispune de bar și restaurant vizitate atât de turiștii hotelului cât și de alți turiști dornici de mâncăruri alese și de o servire de cea mai bună calitate;

Rata activelor imobilizate înregistrează valori semnificative de 64,13% în anul 2010 și 64,39% în anul 2011, manifestând o ușoară tendință de creștere;

La societatea analizată, rata imobilizărilor financiare înregistrează o tendință de creștere ușoară în perioada 2010-2011, reprezentând 29,79% în anul 2011 din totalul activelor ca urmare a plasamentelor realizate de societate în urma valorificării trezoreriei disponibile;

Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendință de creștere reflectând majorarea gradului de autonomie financiară în condițiile înregistrării unei tendințe de creștere a capitalului propriu ca urmare a capitalizării profitului, pragul minim de 30% fiind depășit în întreaga perioadă analizată;

În perioada 2010 – 2011, rata de îndatorare globală înregistrează o tendință de scădere de 1,95%;

În ambele perioade analizate, situația netă este pozitivă;

În perioada analizată, NFR înregistrează o tendință de scădere, aspect favorabil pentru societate;

Cu toate că în 2010 producția exercițiului este negativă, aceasta înregistrează o tendință de creștere, astfel în anul 2011 producția exercițiului este pozitivă, aspect favorabil pentru societate;

În perioada analizată se manifestă o tendință de creștere a valorii adăugate, aspect favorabil pentru societate;

Deși în anul 2010 EBE înregistrează valori negative, se observă o tendință de creștere, astfel în anul 2011 EBE înregistrează valori pozitive, aspect favorabil pentru societate;

În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori pozitive;

În perioada analizată, rezultatul net înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă de creștere;

În cazul analizat, rata nevoii de fond de rulment este pozitivă, manifestându-se echilibrul financiar, aspect favorabil pentru societate;

Rata lichidității generale este supraunitară în ambele perioade, fiind un aspect favorabil pentru societate și reflectă capacitatea acesteia de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu;

În ceea ce privește rata datoriilor financiare, societatea analizată se încadrează în limita recomandată de 0,5, astfel că ar putea solicita un nou credit bancar pe termen mediu și lung;

În ceea ce privește rata de prelevare a cheltuielilor financiare, societatea înregistrează valori sub limita recomandată, aspect favorabil pentru societate, indicând faptul că societatea are o bună capacitate de achitare a cheltuielilor financiare din EBE;

În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor prezintă o tendință de scădere, aspect favorabil pentru societate;

În cazul analizat, ratele rentabilității brute sunt nefavorabile în 2010, manifestându-se o tendință de creștere, aspect favorabil pentru societate;

S-a manifestat o tendință de creștere a ratei rentabilității financiare de la o perioada la alta, aspect economic favorabil pentru societate;

Puncte slabe

supra-aglomerarea în perioada de vârf a sezonului estival și în week-end-uri;

locuri de parcare insuficiente, raportat la numărul de turiști din perioada estivală;

lipsa unor produse turistice permanente;

practicarea unor prețuri uneori ridicate care descurajează infuzia de turiști români, cât și străini, aceștia având posibilitatea să aleagă din piață destinații turistice mai avantajoase sub aspectul raportului calitate/preț;

valorificarea slabă din punct de vedere turistic a potențialului istoric și cultural de care dispune zona;

lipsa unei strategii comune pe termen lung a investitorilor în turism și a administrației publice centrale și locale privind dezvoltarea sustenabilă și integrată a acestui sector;

Rata stabilității financiare are o tendință nefavorabilă de scădere, ca urmare a scăderii capitalului permanent;

În anul 2010 fondul de rulment este pozitiv, însă în anul 2011 acesta este negativ, manifestându-se o tendință de scădere;

În prima perioadă analizată (2010) , FRP este negativ, ceea ce reflectă faptul că societatea nu își acoperă achiziția de active imobilizate din surse proprii. În perioada următoare (2011), FRP este negativ în continuare dar acesta prezintă o tendință favorabilă de redresare;

Deși în prima perioadă, marja comercială este pozitivă, se manifestă o tendință de scădere, în a doua perioadă MC fiind negativă, aspect nefavorabil pentru societate;

Apare o tendință nefavorabilă de scădere a rezultatului curent din 2010 față de 2011;

În anul 2011 rata de finanțare a activelor fixe este subunitară. Se manifestă o tendință nefavorabilă de scădere;

În cazul ratei lichidității imediate, în ambii ani analizați, societatea înregistrează valori sub valoarea recomandată de 0,3, aspect nefavorabil pentru societate;

Societatea analizată înregistrează o rată a levierului supraunitară, peste limita recomandată de 1 astfel că valoarea capitalului propriu este mai mică decât cea a datoriilor totale, aspect nefavorabil pentru societate, aceasta nu mai poate să contracteze noi credite;

În ceea ce privește rata de ramburasare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinanțare, societatea analizată înregistrează valori mult peste limita recomandată (3 ani) în ambele perioade;

În perioada analizată, durata de plată a furnizorilor este mai scurtă decât durata de încasare a clienților. Această situație nu este una favorabilă deoarece plata furnizorilor este mai rapidă decât plata creanțelor;

Rata rentabilității nete este mai mică decât rata inflației ceea ce indică că societatea nu desfășoară o activitate rentabilă;

Conform metodei lui Altman, deoarece Z este în anul 2010 de 0,762 iar în anul 2011 este de 0,804, situația societății este nefavorabilă, starea de faliment fiind iminentă. Din punct de vedere bancar societatea nu beneficiază de încredere;

Conform metodei lui Conan-Holder, deoarece Z este în anul 2010 de 0,083 situația societatii este în alertă, posibilitatea producerii riscului de faliment aflându-se între 30% – 65%. În anul 2011, Z este 0,113, astfel situația societății se îmbunătățește, riscul de faliment aflându-se între 10% – 30%;

Oportunități

poziția în teritoriu, creează premizele valorificării superioare a potențialului turistic de care dispune hotelul;

fluviul Dunărea și Canalul Dunărea – Marea Neagră pot reprezenta noi artere turistice în perspectiva amenajării unor noi porturi turistice de agrement în zona litorală, contribuind la dezvolatarea turismului de croazieră;

dezvoltarea economică a zonei costiere generează o circulație benefică turismului de afaceri, hotelul având cadrul optim pentru a găzdui asemenea conferințe;

Amenințări

concurența exercitată pe piața regională a turismului și capacitatea scăzută a agenților economici locali de a se adapta la o piață concurențială;

scăderea interesului turiștilor români pentru produsele turistice autohtone;

fenomenul de eroziune a plajelor și a falezei poate afecta pe termen lung dezvoltarea activităților turistice, afectând și activitatea hotelului;

absența unor politici și strategii coerente de dezvoltare integrată a zonei costiere (infrastructură și echipare tehnico-edilitară, protecția și reabilitarea mediului natural și construit etc.) descurajează anumiți investitori străini care doresc să investească în sectorul turistic din această zonă.