Analiza Swot a Societății Procom Pascal

2.2. Analiza SWOT a societății Procom Pascal

Aceasta analiza ne permite formarea imaginii reale asupra situației, poziției pe piață a unui agent economic sau a unei societăți în raport cu concurența. În cazul Procom Pascal se pot evidenția toate aceste aspecte .

Puncte forte:

standard ridicat de calitate în domeniu, designul unor produse bine definit

ofertă complexă de produse,

prețurile acestora sunt avantajoase și permit tuturor categoriilor de persoane să le achiziționeze;

personalul angajat tânăr și cu o pregătirea necesară pentru desfășurarea activității, cunoștințele lor privind obiectul de activitate al societății fiind vaste și totodată pregătit pentru a răspunde pozitiv tuturor cerințelor consumatorilor;

certificările și premiile societății arată profesionalismul acesteia de-a lungul anilor de când aceasta funcționează;

un alt punct forte este fidelitatea clienților față de firmă; sondajul efectuat anual de către acesta reflectã ponderea din ce în ce mai mare de consumatori.

Puncte slabe:

societatea este insuficient cunoscută de către nemțeni din pricina lipsei de publicitate pe panouri stradale, posturi locale ;

sediul societății este amplasat într-un loc mai puțin vizibil de către trecători;

spațiul societății unde își desfășoara activitatea trebuie mărit.

designul produsului Iaurt nu este bine definit

Nu ati scris nimic despre oportunitati si amenintari care ar implica o\ analiza a mediului extern firmei, gen analiza PESTLE.

2.3 Analiza activității și a principalilor indicatori economico- financiari

S.C. Procom Pascal S.R.L. a înregistrat în 2001 o cifră de afaceri de 236.033 lei și un număr de 11 salariați . Cifra de afaceri a S.C. Procom Pascal S.R.L. a stagnat pe primul semestru 2002. Piața din Piatra Neamț a cunoscut în 2002 o perioadă de stagnare a veniturilor sau chiar de scădere ușoară. Datele furnizate de S.C. Procom Pascal S.R.L. arată că puterea de cumpărare în prima jumătate a anului a fost de 63,9%, aproape neschimbat față de 2002 (64%). Datele sunt foarte vechi. Sunt acceptate informatii privind cifra de afaceri, cota de piata, etc din ultimii 3 ani (2013, 2014, 2015)

Abordarea sistematicã a managementului delimiteazã structura organizatoricã ca principala componentã a subsistemului organizatoric microeconomic.

În cadrul oricãrui firme se regãseste o structurã procesualã și o organizare structuralã. Rezultatele organizãrii procesuale se concretizeazã în delimitarea și definirea funcțiunilor întreprinderii precum și a componentelor acestora:

Activitãți;

Atrbuții ;

Sarcini.

Organizarea procesuală a firmei constă în stabilirea și delimitarea proceselor de muncă fizică și intelectuală, a componentelor acestora (mișcări, timpi, operații, lucrări, sarcini), precum și gruparea lor pe posturi, formații de muncã, compartimente, corespunzãtor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice și sociale, în vederea realizãrii în cele mai bune condiții a obietivelor previzionate.

În cadrul organizãrii firmelor se pot delimita în functie de sfera de cuprindere douã subdiviziuni principale:

a. organizarea ansamblului activitãtilor unei unitãți

b.organizarea diferitelor activitãți componente (fabricatie, aprovizionare, desfacere, marketing)

În prezent, organizarea se executã sub douã forme principale :

a.de cãtre manageri, atributul sau funcția organizãrii fiind o parte intrinsecã a procesului managerial

b.de cãtre persoane sau echipe specializate în acest domeniu

Organizarea structuralã reprezintã cea de-a doua componentã de bazã a organizãrii formale a firmei. Principala expresie a organizãrii structurale o reprezintã structura organizatorie.

Structura organizatoricã a firmei reprezintã ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizarorice astfel constituite, încît sã asigure premisele organizatorice în vederea realizãrii obiectivelor previzionate.

În cadrul structurii organizatorice a firmei deosebim douã componente principale:

-structura managerialã

-structura de productie

Structura managerialã poate fi definitã ca ansamblul managerilor de nivel superior si a subdiviziunilor organizatorice prin ale cãror decizii si actiuni se asigurã conditiile economice, tehnice si de personal necesare desfãsurãrii activitãtii compartimentelor de productie.

Structura de productie este alcãtuitã din totalitatea subdiviziunilor organizatorice ale firmei, in cadrul cãrora se desfãsoarã activitãtile de productie.

Desfãșurarea activitãții societãții comerciale se desfãsoarã pe regulamentul de organizare și functionare al acesteia care stipuleazã atribuțiile, relațiile ierarhice, funcționale și de colaborare între diversele activitãți ale societãții.

Structura organizatoricã se împarte pe șase direcții:

– direcția de calitate

– direcția tehnicã

– direcția de dezvoltare retehnologizare

– direcția de productie

– direcția comercialã

– direcția economicã

Fiecare din aceste direcții are în subordine secții de producție, servicii, birouri, ateliere și laboratoare aferente. Sunt cuprinse și activitãți complementare și auxiliare: PSI, cantinã, pazã, cabinet medical, etc.

Desfãșurarea în bune condiții a activitãtii impune o strânsã colaborare între compartimente, o strictã concordantã cu necesitatea realizãrii obiectivului de bazã al întrprinderii.

Serviciul Asigurarea Controlului Calitãtii Produselor rãspunde de controlul calitãtii produselor si serviciilor în toate fazele de fabricatie, de livrare a produselor cu respectarea strictã a prescriptiilor standardelor de stat, normelor externe, documentatiilor tehnice, a contractelor de introducere a metodelor moderne de control a calitãtii produselor , de urmãrire a comportãrii în exploatare a produselor, de îndeplinire a programului de verificãri metodologice.

Acest serviciu se compune din urmãtoarele compartimente :

– biroul ingineria calitãtii si metodelor de control

– laboratorul de metrologie

– laboratorul frigotehnic

– laboratorul chimic

Directia tehnicã are urmãtoarele atributii:

elaboreaza planuri de cercetare stiintifica, proiectare si cercetare tehnologica pentru realizarea de produse noi, cat si modernizarea celor existente

organizeaza si asigura activitatea de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica pentru nevoile proprii, pentru produse si procedee noi

organizeazã studii pentru asimilarea de noi produse

stabileste planul tematic de inventii si inovatii

asigurã experimentarea, omologarea preliminarã a produselor ( prototip ), executarea si omologarea seriei zero.

Directia tehnicã are în componentã urmãtoarele compartimente:

atelierele decercetare si proiectare numerele 1, 2 si 3

biroul pregãtire tehnologicã a fabricației

sectia sculãrie

atelierul de prototipuri.

Directia de dezvoltare si retehnologizare are urmãtoarele atributii:

elaboreazã planul de investitii, de finanțare și creditare a acestora la nivelul societãții

stabileste în colaborare cu furnizorii grafice pentru livrarea utilajelor corelate cu graficele de executie a investițiilor și cu termenele de punere în funcțiune a capacitãților

organizeazã receptia obiectivelor de investiții-organizeazã și controleazã activitatea de exploatare, întretinere și reparare a masinilor, utilajelor si instalatiilor, planificã reparatiile capitale ale mijloacelor fixe

urmãreste respectarea normelor de consum, precum si utilizarea rationalã a materialelor, combustibililor și energiei

organizeazã si conduce activitatea de P.S.I si protectia mediului înconjurãtor.

Aceastã directie are în componentã:

serviciul investitii mecano-energetic

atelierul de proiectare autoutilare

serviciul P.S.I. si mediul înconjurãtor

atelierul de electronicã

sectia de întretinere generalã

Directia productie are urmãtoarele atributii:

elaboreazã programele de fabricatie pe baza variantei de plan aprobate si a prioritãtilor de produse stabilite

face propuneri pentru fundamentarea necesarului de aprovizionat

urmãreste utilizarea cu maximã eficientã a capacitãtilor de productie

urmãreste respectarea ciclurilor de fabricatie, a regimurilor pescrise în procesul tehnologic de fabricatie

urmãreste respectarea normelor de consum si utilizarea rationalã a materiilor prime, materialelor

analizeazã si urmãreste realizarea productiei pentru a se permite îndeplinirea obligatiilor contractuale.

Directia productie cuprinde:

serviciul programare, lansare si urmãrire a productiei

sectiile de productie .

2.4. Problema existențiala a designului produselor. Metode de înlocuire ale acestora

Toate produsele Procom Pascal sunt disponibile în ambalaje atât pentru consum individual cât și pentru întreaga familie. Ambalajul fiecărui produs detaliază toate informațiile despre acesta, venind astfel în întâmpinarea consumatorilor. Procom Pascal deține o caracteristică specifică și anume gustul dragostei care este prezent în produsele mărcii Procom Pascal . Procom Pascal păstrează savoarea gustului dragostei și prospețimea acestuia.

Culoarea ambalajului cașcavalului Procom Pascal simplu este albastru ce sugerează prospețime, naturalețe, conceptul de onestitate, siguranță, calm, ceva diafan, ușor și sănătate, culoarea fiind destinată să consolideze imaginea unei intreprinderi de încredere, care este demnă de fidelitatea consumatorilor.

Figura 3.1. Designul ambalajului

Logo-ul este de tip complex, ușor de recunoscut și distinctiv, coloritul acestuia fiind roșul care semnifică dinamis, albastrul ce semnifică prospețimea și natura produsului ce se afla în concordanta și cu marca, verdele exprimă naturalețe, iar albul sticlei puritatea laptelui și igienă. ??? Imaginea de sus nu ilustreaza cele prezicate.

Iaurtul Procom Pascal se ambalează atât în pahare de plastic de diferite gramaje, având rolul de a proteja conținutul în timpul depozitării, transportului și utilizării și de a asigura ușurința în utilizare sau depozitare .

Ambalajul este extrem de important prin faptul ca joacă un rol semnificativ în procesul de comunicare cu consumatorul chiar dacă materialul cu care este ambalat produsul poate parea banal Prodcom Pascal încearca să transimtă valori precum calitatea laptelui și a iaurturilor, dar și prin coloritul ambalajului care poate fi format din diverse culori predominand albastrul dar și sugerând conținutul produsului. Unele imagini de pe ambalaj încearcă să stârnească în interiorul sufletului consumatorului sentimentul de iubire și de protejare.???

Ambalajul trebuie sa reflecte exact ceea ce este produsul, pentru că altfel apare o lipsă de credibilitate în fața consumatorului. Iaurturile Procom Pascal sunt ambalate în: pahare de plastic (polistiren/polipropilenă) de diferite gramaje, închise etanș prin termosudare cu capace din polipropilenă, personalizate care conferă identitate produsului, cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

După comportarea la încălzire aceste materiale sunt materiale termoplastice care supuse încălzirii se înmoaie și pot fi prelucrate prin presare. După răcire se solidifică, iar printr-o nouă încălzire devin din nou plastice, procesul acesta putând fi repetat.

Pentru straturile interioare termosudabile se utilizează polietilenă sau polipropilenă, iar pentru exterior poliesterul, polipropilenă.Ambalajele folosite trebuie să fie în bună stare, curate și fără miros străine, etichetate conform reglementărior legale în vigoare.

Problema existențială a actualelor ambalaje este a combinației de culori ce defavorizează cititul de la distanță. În capitolul următor vom prezenta o nouă metodă de îmbunătățire a amblajului prin alegerea culorilor și mărirea etichetei aflate pe ambalajul iaurtului astfel încât acestea să favorizeze produsul și să crească ponderea de cumpărare contribuind astfel la mărirea cifrei de afaceri a companiei Procom Pascal.

Problema de cercetare ar putea rezulta din analiza precisa a punctelor slabe (mai in detaliu prezentate) si a amenintarilor (inexistente acum).

CAPITOLUL 3 – Partea practică: Cercetarea asupra influenței designului produsului în decizia de cumpărare

3.1 Contextul decizional

Vom realiza această cercetare pentru că dorim să lansăm pe piață un nou design al produsului iaurtului Procom Pascal, în urma analizării studiilor anterioare s-a observat că majoritatea producătorilor de lactate se bazează în promovarea produselor pe campanii promoționale și designul bine structurat al unui produs au o influență mare asupra consumatorilor. Prin această cercetare vom încerca să aflăm cum influențează designul produsului procesul decizional de cumpărare, care sunt efectele lor și cum văd consumatorii mesajele.

Pentru a putea promova noul produs, iar efectul promovării să fie cel scontat va trebui să culegem informații și despre ce tipuri de mesaje promoționale și cel fel de design al produsului atrag atenția și care mesaje îi determină pe consumatori să aleagă o anumită marcă de iaurt.

Nu vom fi interesați doar de influențele mesajelor ci vom dori să aflăm ce fel de iaurt preferă consumatorii, care sunt locurile cele mai preferate pentru achiziție, cât de des consumă și care sunt atributele cele mai importante pe care le iau în calcul în momentul cumpărării.

Realizăm această cercetare cu scopul de a cunoaște piața înainte de lansarea produsului, de a ști cu exactitate preferințele clienților, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor lor.

3.1.1 Scopul cercetării

Scopul acestei cercetări este de a afla în ce fel sunt influențați consumatorii de produse lactate de mesajele promoționale la astfel de produse, cum le-a influențat un astfel de mesaj decizia de a cumpăra sau nu acel tip de produs lactat, comportamentul de consum și cumpărare al iaurt. Prin această cercetare dorim să vedem dacă ipotezele stabilite sunt confirmate sau infirmate. Teza nu este despre mesaje promotionale ci despre design

3.1.2 Obiectivele și ipotezele cercetării

Pentru a putea planifica o cercetare cât mai bine structurată, este necesar să stabilim obiectivele pe care dorim să le atingem prin efectuarea acesteia. După formularea obiectivelor este important să formulăm ipoteze valide care ne vor ajuta să realizăm o cercetare de calitate. În acest sens obiectivele și ipotezele pe care le-am formulat sunt următoarele

Identificarea mărcilor preferate; d.p.d.v. al designului

Identificarea frecvenței de consum/cumpărare;

Identificarea principalilor factori și atribute ale iaurtului care îi determină pe consumatori să aleagă un anumit brand;

Ipoteză: subiecții sunt influențați de design, gust și preț. Ma intereseaza elementele de design care determina achizitia, nu gustul si nici pretul.

Aflarea celor mai importante surse de informare care influențează decizia de cumpărare;

Ipoteza: cei mai mulți consumatori se lasă influențați de televiziune, internet și mesajele din magazine.??? Nu are legatura

Ce tipuri de mesaje le atrag atenția cumpărătorilor .??? Nu are legatura

Cum influențează mesajele promoționale procesul decizional al cumpărătorului; .??? Nu are legatura

Ipoteza: majoritatea cumpărătorilor schimbă brandul dacă sunt puși în contact cu un mesaj promoțional atractiv al unui alt brand.

Care este percepția consumatorilor vizavi de designul produsului. Care sunt elementele analizate C1??? Vedeti punctele slabe si amenintarile din C2

3.2 Metodologia cercetării

Realizând această cercetare am dorit să aflăm care sunt preferințele consumatorilor de iaurt din Neamț, cât și alte aspecte care decurg din aceste preferințe, ca de exemplu ce îi determină să cumpere un anumit iaurt, care sunt aspectele cele mai importante în momentul achiziției, locul de achiziție, influența promoțiilor și a designului produsului asupra vânzărilor înregistrate de un brand.

Cercetarea este una de tip cantitativă, metoda fiind ancheta de tip stradal, iar instrumentul folosit- chestionarul. Am ales ca instrument chestionarul din mai multe considerente dintre care:

Costul redus al administrării acestuia;

Rată mare de răspuns;

Receptivitate din partea persoanelor chestionate;

Confidențialitatea răspunsurilor;

Încrederea mare pe care o au respondenții deoarece nu trebuie să își dezvăluie datele personale și de contact.

Rezultatele anchetei sunt bazate pe răspunsurile a 120 de subiecți, cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani, consumatori de iaurt. Persoanele care au răspuns chestionarului au fost recrutate pe stradă, în locurile cele mai aglomerate ale orașului Piatra- Neamț. Aceștia au fost rugați să răspundă celor 15 întrebări ale chestionarului.

Timpul mediu de completare a unui chestionar a fost de aproximativ 5-6 minute, persoanele au fost selectate în funcție de disponibilitatea la momentul respectiv, dar și categoria de vârstă din care făceau parte. Unele persoane care am dorit să le chestionăm nu făceau parte din categoriile de vârstă relevante pentru studiu.

3.2.1 Eșantionul și procedura de eșantionare

În realizarea cercetării am utilizat ca tip de sondaj cel pe cote, deoarece conduce la obținerea unui eșantion reprezentativ, cu timp și costuri limitate. Am ales ca variabile de identificare vârsta și sexul respondenților, întrucât este o structură a populației potrivită și relevantă pentru studiul nostru.

Pentru a identifica cu exactitate numărul persoanelor pe care le vom investiga, am utilizat Anuarul Statistic al României 2014, conform acestuia în anul 2013 populația României era de 21.482.396 persoane, din care 11.020.469 femei (51%) și 10.461.926 bărbați (49%). Populația municipiului Piatra Neamț era de 85.055 persoane, aceasta reprezentând 0,40% din totalul populației României.

Tabelul următor prezintă distribuția pe sexe și grupele de vârstă relevante pentru cercetarea noastră, la nivelul populației din România.

Tabel 1. Populația totală pe sexe și grupe de vârstă

Tabel 2. Distribuția pe sexe și grupe de vârstă a populației din Piatra Neamț

3.2.2 Designul chestionarului

În realizarea chestionarului am folosit principiul pâlniei, chestionarul începând cu întrebări generale, iar pe măsură ce am avansat în completarea chestionarului, s-au adresat întrebări particulare pentru a ne atinge obiectivele stabilite.

Prima întrebare este una filtru, deoarece scopul cercetării noastre este de a măsura comportamentul și preferințelor consumatorilor de iaurt, de aceea în cazul în care persoana chestionată răspunde negativ la această întrebare, se oprește chestionarea.

Următoarele patru întrebări vizează comportamentul de consum și cumpărare, iar pentru realizarea acestora am folosit scala nominală. Identificarea tipului de iaurt preferat de consumatori ne va ajuta să aducem pe piață ceea ce aceștia își doresc, iar aflarea brandului preferat ne va ajuta să vedem care este principalul competitor, să analizăm strategiile pe care acesta le adoptă.

Am dorit să aflăm locurile de achiziție preferate de respondenți pentru a avea o viziune de ansamblu a locurilor principale unde ar trebui să promovăm produsul pe care dorim să îl lansăm.

Întrebarea șase vizează atingerea celui de-al treilea obiectiv, mai exact prin aceasta dorim să aflăm ce importanță acordă consumatorii designului iaurtului. Pentru această întrebare am folosit scala Likert, care este una de tip ordinal.

Diversitatea mediilor de comunicare și a surselor de informare ne-a determinat să aflăm căreia dintre acestea îi este acordată cea mai mare importanță și care influențează cel mai mult procesul decizional al cumpărătorului de iaurt.

Dorind să aflăm dacă persoanele chestionate se lasă influențate de designul produsului am introdus întrebarea 9, aceasta ne va ajuta să știm cu exactitate dacă consumatorii de iaurt vor fi dispuși să schimbe brandul în momentul în care vor fi puși în contact cu un design nou. Deasemenea vrem să aflăm ce fel de tipuri de design de produs au cel mai mare impact asupra deciziei de cumpărare, la întrebarea 8 i-am rugat pe respondenți să acorde note de la 1 la 5 principalelor tipuri design de produs (pe etichetă există culori vii, pe etichetă există mesaje promoționale, liniile designului etichetei sunt bine definite, forma designului este atrăgătoare, grafica designului) în funcție de influența pe care o au asupra deciziei lor de a cumpăra sau nu un anumit brand.

Pentru a măsura ce trecem de părerea oamenilor despre designului produsului am formulat câteva afirmații la care aceștia să își exprime acordul sau dezacordul. Analizând această întrebare putem afla care este percepția oamenilor despre designul produsului, dacă aceștia le consideră benefice și dacă au o atitudine pozitivă față de ele.

Ultimele trei întrebări sunt de tip socio-demografic și le-am utilizat pentru a putea încadra respondenții în categorii conform eșantionării.

Înainte de aplicarea efectivă a chestionarului am efectuat pretestarea variantei inițiale pentru a vedea dacă întrebările au fost formulate corect, dacă există neclarități în modul de formulare al întrebărilor și de a găsi alternative de răspuns în cazul în care acestea au fost omise.

Varianta inițială nu a fost schimbată foarte mult, chestionarului i s-au mai adăugat câteva variante de răspuns la întrebarea numărul 2 varianta de răspuns „nefiltrată” a fost omisă în momentul realizării acestuia, deasemenea la întrebarea numărul 6 s-a introdus ca variantă de răspuns importanța designului ambalajului.

O altă schimbare adusă primei variante de chestionar a fost că pentru întrebarea 7 s-a schimbat scala, de la cea nominală la cea de proporție.

3.3 Rezultatele cercetării

Cercetarea efectuată a avut ca scop principal identificarea influenței designului unui produs asupra procesului decizional, am dorit să vedem dacă în procesul de cumpărare designul produsului are ca efect schimbarea produsului sau a mărcii pe care cumpărătorii o achiziționau în mod frecvent. Deasemenea identificarea atributelor care sunt căutate la un produs lactat ne-a interesat în cercetarea de față, precum și tipurile de mesaje cărora li se acordă cea mai mare importanță.

După o întrebare filtru, care avea ca scop delimitarea segmentului țintă, consumatorii de produse lactate, care era relevant pentru cercetare, am dorit să aflăm care tip de iaurt este cel mai consumat. Am fost interesați de aflarea acestui aspect deoarece dorind să lansăm un brand nou, aducerea pe piață a unui iaurt nou care este consumată de un procent mic al populației ar putea însemna obținerea unor venituri mici care nu acoperă cheltuielile de producție și promovare.

Între rezultatele obținute Iaurtul simplu s-a distins deasupra importanței celorlalte tipuri de iaurt, astfel aceasta este preferată de 70% dintre respondenți. Pe locul al doilea se situează preferința pentru iaurtul u fructe cu diverse arome. Iaurtul cu cereale este preferate de un procent mic din populația investigată.

În ceea ce privește marca de iaurt preferată, analiza ne arată că pe primul loc se află brandul Danone, acesta fiind preferat de 54% dintre persoane, fiind urmat de Tnuva cu 27 %, Procom Pascal cu 14% și Panda cu 5%.

Graficul de mai jos detaliază procentele rezultate pentru fiecare brand.

Am fost interesați de aflarea principalului concurent pentru a ști cu exactitate ce își dorește clientul, prin analiza campaniilor și designului unui produs lactat preferat de consumatori vom afla cam care sunt așteptările lor în materie de iaurt.

Majoritatea consumatorilor se aprovizionează cu produse lactate de la magazinele de cartier, 43% dintre ei au optat pentru această variantă de răspuns. Hypermarketurile și supermarketurile sunt preferate într-o proporție mai mică, respective 25% și 18% alegând să cumpere de aici. Dintre cei chestionați, 14% au declarat că nu ei sunt cei care efectuează achiziția chiar dacă sunt consumatori. Am fost interesați de locul de cumpărare pentru a vedea unde este cel mai bine să amplasăm mesaje promoționale, unde trebuie întreprinse campaniile, întrucât o campanie bună se poate solda cu eșecuri dacă cei vizați nu intră în contact cu mesajul respectiv.

Un alt aspect pe care am dorit să îl aflăm în cadrul acestei cercetări a fost frecvența de consum, ne-au relevat faptul că 40% consumă iaurt aproape săptămânal, iar 27% lunar. Cei care consumă iaurt aproape zilnic sunt într-o proporție de doar 12% din totalul eșantionului.

Anexa nr.2, tabelele 3.6, 3.7, prezintă principalele atribute ale iaurtului, și importanța pe care au acordat-o respondenții fiecăruia în parte. Rezultatul ne arată că cea mai mare importanță este acordată gustului iaurtului, 76,7% din respondenți consideră că în alegerea iaurtului acest aspect este foarte important. Un alt aspect foarte important în decizia de cumpărare îl constituie designul produzsului, 30% considerându-l foarte important. O importanță mai mică este dată de prețul produsului, cei mai mulți dintre respondenți fiind indiferenți față de aceste atribute în momentul achiziției.

Am dorit să aflăm dacă există diferențe semnificative între sexul respondentului și importanța pe care acesta o acordă designului ambalajului, în acest sens am calculat regresia liniară simplă. Conform anexei 2, tabelul 3.14, p= 0<0,05 ceea ce semnifică faptul că există diferențe semnificative între variabila independentă sex și importanța care este acordată designului ambalajului, deasemenea această valoare sugerează că cei doi coeficienți contribuie semnificativ la formarea modelului de regresie. Observăm că Rsquare=0,113 ceea ce înseamnă că modelul de regresie explică 11,3% din variabila preferința după designul ambalajului. Tabelele 3.8, 3.9, 3.10,3.11 din anexa 2 detaliază răspunsurile interpretate. În urma aplicării acestui test putem spune că bărbații acordă o importanță mai mică designului ambalajului față de femei, acestea din urmă consideră acest atribut important în decizia de cumpărare.

Același model de analiză de regresie a fost făcut și între sex și celelalte atribute ale iaurtului, rezultatele au arătat că nu există diferențe semnificative între importanța pe care o acordă femeile și bărbații pentru atributele marcă, preț, cantitate și gust, părerile sunt la fel în cazul acestor atribute. În schimb nu putem spune același lucru și despre importanța pentru ambalajul promoțional, valoarea lui p= 0 demonstrează că există diferențe semnificative între importanța pe care o acordă cele două categorii de persoane acestui atribut. Valoarea lui R square= 11,9 semnifică faptul că modelul de regresie explică 11,9% din variabila preferința pentru ambalajul promoțional.

Modelul de regresie a relevat faptul că nu există diferențe semnificative între importanța pe care o acordă persoane de sex diferite atributelor precum marca, preț, cantitate și gust, însă s-au constatat diferențe semnificative între cele două variabile în ceea ce privește preferința pentru designul produsului și cea pentru ambalajul promoțional. Bărbații acordă importanță maximă ambalajului promoțional, în schimb femeile sunt mai degrabă atrase de designul produsului.

Pentru a vedea cărui mediu de comunicare îi este acordată cea mai mare importanță, consumatorii au fost rugați să împartă 100 de puncte între principalele medii de comunicare (televiziune, internet, ziare/reviste, radio, panouri stradale și ofertele din magazin). Calculând media punctajelor acordate, cea mai mare importanță este acordată televiziunii (media notelor fiind de 30,08), fiind urmată de ofertele în magazin, cu o medie a notelor de 27, 23. Cele mai mici medii ale notelor s-au obținut pentru radio și ziare/reviste, puține persoane chestionate fiind influențate de aceste medii în decizia de cumpărare. Tabelele 3.16 până la 3.22 din anexa 2 prezintă în detaliu analiza acestei întrebări.

Am efectuat un Test T Independent- Samples pentru a vedea dacă mediile notelor pentru mediile de comunicare acordate de respondenții cu vârste cuprinse între 18-25 de ani diferă semnificativ de media notelor acordate de cei cu vârste cuprinse între 45-59 de ani. Din tabelul Independent Samples, tabel 3.24 din anexa 2 putem observa că valoarea lui p este mai mare decât 0,05 pentru media notelor acordate pentru televiziune, radio și panouri, deci media notelor acordate de cele două categorii de vârstă nu diferă semnificativ.

În cazul internetului, panourilor stradale și ofertelor în magazin p are valoare mai mică decât 0,05, ceea ce înseamnă că notele acordate de respondenții din cele două categorii de vârstă diferă semnificativ. Tabelul 3.24 arată că media notelor acordate de persoanele cu vârste cuprinse între 18-25 de ani pentru internet este de 19,24, în schimb în cazul celor cu vârste cuprinse între 45-59 media este de doar 6,15, aceste diferențe sugerează faptul că tinerii sunt influențați în mai mare măsură de internet față de persoanele în vârstă.

Analiza influenței mediilor de comunicare ne poate ajuta pe viitor în alegerea celor mai avantajoase canale de informare, pentru a obține cele mai bune efecte în urma promovării produsului.

Conform rezultatelor obținute din analiza mediei notelor acordate pentru tipurile de design de produs, remarcăm că media cea mai mare, 3,86, este acordată etichetelor colorate viu, la o distanță mică aflându-se liniile existente pe etichetă și forma designului unui produs.

Pentru a vedea dacă designul produsului are influență asupra deciziei de cumpărare, respondenții au fost rugați să își exprime acordul sau dezacordul vizavi de următoarea afirmație „Am schimbat marca de iaurt în urma intrării în contact cu un desing al ambalajului mai atractiv al altei mărci”, iar răspunsurile obținute sunt sintetizate în graficul următor:

Se observă că 56% din consumatori sunt de acord sau total deacord cu această afirmație, ei schimbând marca de iaurt dacă văd un design atractiv la o alta, 27% rămân indiferenți la astfel de mesaje, iar 17% sunt loiali mărcii pe care o consumă. Rezultatele sunt prezentate în detaliu în anexa 2, tabelul 3.22 .

După analiza frecvenței răspunsurilor, vom analiza dacă există asociere între sexul respondentului și răspunsul la această întrebare, folosind testul χ2 de independență. Coeficientul Pearson Chi-Square și p=0 <0,05 arată că se acceptă ipoteza prin care există diferențe semnificative între sex și influența pe care o are designul produsului asupra deciziei de cumpărare.

Întrebarea numărul 10 din chestionar se dorește a fi analizată pentru a vedea atitudinea consumatorilor față de designul produsului, din analiza afirmațiilor de la acest punct ne vom forma o idee despre cum gandește consumatorul și ce părere are atunci când este pus în contact cu un desing nou al produsului.

Mai bine de jumătate din participanții la sondaj sunt de acord că designul produsului îi ajută să aleagă, ei înteleg că din multitudinea de produse și oferte, cel cu un design nou adecvat va fi ales pentru cumpărare. Aceasta înseamnă că prin sprijinirea cumpărătorilor în alegerea produselor, prin diverse tactici de marketing, ar putea crește foarte ușor volumul vânzărilor înregistrat de o firmă.

“Datorită designului unei mărci cumpăr anumite produse pe care în mod normal nu le-aș cumpăra ”, răspunsurile la această afirmație sunt legate de răspunsurile la întrebarea precedentă. Și la această întrebare peste 60% din respondenți sunt de acord, acumularea punctajelor la aceste două afirmații nu face decât să reliefeze faptul că subiecții sunt conștieți de importanța și influența mare pe care o are designul unui produs atunci când se decid să cumpere un anumit tip și brand de iaurt.

Cea de-a treia afirmație întărește ideea dezvoltată mai sus, clienții sunt conștienți de importanța acordată designului de produs, acest lucru bazându-se pe faptul că 60% sunt de acord că fără design produsele nu s-ar vinde. În schimb mai bine de jumătate din persoanele chestionate nu sunt de acord că designul unui produs poate contribui la scăderea prețului, acest scor denotă faptul că oamenii nu știu că prin designul unui produs se ajunge la creșterea vânzărilor.

În finalul cercetării am dorit să vedem dacă există corelație între venit și frecvența de consum, dar și între sex și frecvența de consum, rezultatele interpretării datelor sunt prezentate .

Se poate observa că în cazul corelației dintre venit și frecvență nu există diferențe semnificative (conform valorii lui p=0,281>0.05) între variabila independent venit și variabila dependentă frecvența de consum, ceea ce înseamnă că se consumă aproximativ la fel de des iaurt indiferent de veniturile pe care le au consumatorii.

Efectuând analiza corelației dintre variabila independent sexul respondentului și variabila dependentă, frecvența de cumpărare s-a ajuns la concluzia că există diferențe semnificative între cele două categorii de persoane (valoarea lui p=0<0,05=> se respinge ipoteza prin care nu există diferențe semnificative între sex și frecvența de consum).

Testul χ2 a arătat că există o asociere semnificativă, de putere medie între sexul persoanei și frecvența de consum a iaurtului . În această situație putem spune că nu există relație de legătură între consumul de iaurt și venitul respondenților, aceștia consumă produsul în aceeași măsură chiar dacă au venituri diferite, însă s-a demonstrate că există corelație între sex și frecvența de consum, astfel bărbații sunt cei mai predispuși la consumul acestui produs.

CONCLUZII ȘI LIMITE ALE CERCETÃRII

Cercetarea în cauză a avut ca principal scop analiza influenței mesajelor promoționale asupra procesului decizional al cumpărătorului din municipiul Piatra Neamț. Rezultatele anchetei ne vor putea ajuta în viitor pentru realizarea acțiunilor de marketing, pentru designul produselor și găsirea celor mai bune mesaje cu o influență semnificativă asupra consumatorului.

În cele ce urmează vom prezenta concluziile la care s-a ajuns în urma cercetării:

Iaurtul simplu (70%) și cel cu arome (17%) sunt în topul preferințelor consumatorilor, celelalte tipuri de iaurt fiind nominalizate doar de câțiva din respondenți;

Iaurtul preferat putem spune că este Danone, aceasta fiind aleasă de 54% din cei chestionați, 27% preferă iaurtul Tnuva, iar 14% Procom Pascal

Locul de achiziție pentru consumul la domiciliu îl constituie magazinul de proximitate, 43% au declarat că de aici își achiziționează cel mai des iaurtul, hypermarketurile și supermarketurile sunt preferate într-o măsură mai mică;

Pentru cumpărarea produselor, gustul este cel mai important, acesta s-a distins între toate celelalte caracteristici care ar putea fi luate în considerare în momentul cumpărării. Designul este un atribut de interes secundar în decizia de cumpărare. Prețul iaurtului este cel mai puțin critice între caracteristicile studiate, majoritatea oamenilor considerându-l indiferent;

S-au remarcat diferențe semnificative între importanța pe care o acordă femeile și bărbații atributului designul iaurtului, aceștia din urmă nu acordă o importanță mare acestei caracteristici. Femeile consideră că acest atribut este foarte important atunci când cumpără iaurt;

Televiziunea este cel mai credibil mediu de comunicare, obținând cea mai mare medie a notelor, pe locul secund se situează ofertele în magazin. În schimb radioul și ziarele/revistele nu au o influență semnificativă în decizia de cumpărare;

S-au remarcat diferențe semnificative între notele acordate de persoanele cu vârsta de până în 25 de ani pentru influența internetului și persoanele cu vârsta de peste 45 de ani. Tinerii se lasă mai ușor influențați de această sursă de informare față de persoanele în vârstă care mai degrabă preferă televiziunea, radioul și ofertele din magazin;

Designul produsului la care reacționează cel mai adesea consumatorii este cel prin care se remarcă prin coloristica vie, acesta a primit cea mai mare medie a notelor, 3,86. Consumatorii nu sunt interesați de reclamele produsului sau se oferă posibilitatea degustării acestuia, acestea două au primit notele cele mai mici în cadrul anchetei;

Mai bine de jumătate din respondenți au schimbat marca pe care o consumau în momentul în care au intrat în contact cu un design atractiv al altei mărci concurente. Cu toate acestea s-au înregistrat diferențe între părerea femeilor vizavi de această afirmație și cea a bărbaților. Femeile se lasă mai ușor influențate de designul de produs, 21 dintre acestea sunt în acord total cu afirmația dată, în schimb bărbații rămân indiferenți la astfel de lucru, ei continuând să consume brandul preferat;

În general atitudinea față de designul produsului este una pozitivă, mai bine de jumătate din participanții la sondaj sunt de acord că designul produsului îi ajută să aleagă din multitudinea de produse și oferte. 60% au declarat că uneori datorită designului de produs cumpără produse pe care în mod normal nu le-ar cumpăra. Semnificația punctajelor mari primite de aceste două afirmații reliefează faptul că subiecții sunt conștienți de influența și importanța pe care o are designul în momentul achiziției unui tip produs lactat;

Frecvența de cumpărare și consum este influențată de sexul persoanei, din analiza datelor reieșind că femeile consumă cel mai frecvent, zilnic sau săptămânal iaurt, spre deosebire de bărbați a căror frecvență de consum este lunară sau chiar la mai puțin de o lună.

Venitul nu afectează consumul de iaurt, s-a constatat că există aproximativ același consum de iaurt indiferent de venitul pe care îl au respondenții.

Așa cum reiese din rezultatele cercetării atitudinea față de designul unui produs este una pozitivă, oamenii sunt de acord că acesta ajută la promovarea și susținerea produselor. Pentru lansarea unui nou produs este recomandată axarea pe clientela feminină, deoarece acestea sunt consumatorii principali de produse lactate.

Într-o cercetare viitoare ar fi de recomandat să se efectueze un focus grup sau un interviu în profunzime, acestea ar putea avea o relevanță mai mare dacă consumatorii ar fi puși în contact direct cu un design nou al unui produs. Cercetarea ar putea avea ca scop testarea unor variante de design pentru produsul ce va fi lansat, acest test ar putea ajuta la stabilirea cu exactitate a elementelor ce au atras atenția consumatorilor, elementele care le-au plăcut, dar și cele care nu au fost în concordanță cu așteptările lor.