Analiza Structurii Si Dinamicii Cheltuielilor Publice DIN Bugetul DE Stat AL Romaniei

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA MANAGEMENT

Proiect Finante

ANALIZA STRUCTURII SI DINAMICII CHELTUIELILOR PUBLICE DIN BUGETUL DE STAT AL ROMANIEI

Studenta:

Grupa:

Anul:

Coordonator:

-Iasi 2013-

Cuprins

I. Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat criterii si componente (conform clasificatiei bugetare)

II. Mutații în structura funcțională a cheltuielilor publice din bugetul de stat în perioada 2009-2011

III. Mutații în structura economică a cheltuielilor publice din bugetul de stat în perioada 2009-2011

Bibliografie

Suport curs – Finante (prof.dr. Gheorghe Filip; lect.dr. Bogdan)

Buletinul MFP – http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti

Vacarel, I. (coord.), Finante publice, E.D.P.,Bucuresti, 2008

Clasificarea Indicatorilor Privind Bugetul De Stat, Ordinul MFP nr. 1954/16.12.2005

Rapoarte si analize ale Consiliului Fiscal htto://www.consiliulfiscal.ro/

Anuarul statistic al Romaniei http:/www.insse.ro

Capitolul I

Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat criterii si componente (conform clasificatiei bugetare)

Cheltuielile publice sunt utilizate cu mai multe sensuri, dintre care se disting:

1. in sens juridic

2. in sens economic

In sens juridic, cheltuielile publice semnifica plati legate de functionarea institutiilor publicesi, in general, de infaptuirea activitatilor cu caracter public, inclusiv a intreprinderilor cu capital de stat. De aici reiese ca cheltuielile publice se realizeaza printr-un complex de organe si entitati publice (institutii, intreprinderi etc.), cu competente in avizarea si efectuarea operatiunilor de plati pe seama resurselor financiare publice, respective in cheltuirea banului public.

In sens economic, cheltuielile publice exprima procesele economice de repartitie a PIB, concretizate prin alocarea si utilizarea resurselor banesti, pentru realizarea de actiuni considerate de interes public, la nivel national sau al colectivitatilor locale. De aici reiese si includerea continutului de procese economice de consum public de resurse, ce se efectueaza in legatura directa cu satisfacerea nevoilor de utilitati sociale public.

Cheltuielile publice exprimă relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii și utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia.

Cheltuielile publice sunt considerate global, ele vizeaza atat sfera activitatilor nemateriale, cat si pe cea a activitatilor materiale. Prin efectuarea lor se creaza conditii necesare functionarii organelor si institutiilor de stat.

Continutul cheltuielilor publice s-a diversificat continuu, corespunzator mutatiilor survenite in planul activitatii institutiilor si al rolului statului, ajugandu-se ca sistemul acestora sa inglobeze si unele cheltuieli specifice.

Sistemul cheltuielilor publice cuprinde urmatoarele componente majore:

Cheltuieli bugetare

Cheltuieli extrabugetare

Cheltuieli speciale

Cheltuieli ale intreprinderilor

Cheltuielile bugetare cuprind urmatoarele categorii:

cheltuieli finantate din bugetul administratiei de stat centrale sau federale

cheltuieli finantate din bugetele administratiilor locale sau ale statelor membre ale federatiei

cheltuieli finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat

Cheltuieli extrabugetare se realizaeaza din resursele acumulate si utilizate direct de catre institutiile publice.

Cheltuielile speciale vizeaza realizarea unor obiective sau actiuni de interes public si sunt finantate din resurse publice ce se constituie in fonduri speciale.

Cheltuielile intreprinderilor au in vedere urmatoarele categorii:

cheltuieli ale administratiilor centrale (federale) de stat

cheltuieli ale administratiilor locale, regionale etc.

cheltuieli ale intreprinderilor si altor entitati economico-financiare cu capital de stat

cheltuieli cu caracter public ale organizatiilor internationale

Clasificarea cheltuielilor publice (clasificatii bugetare):

administrativ-departamentala

economica

functionala

financiara

gruparea folosita in organismele ONU

Factorii de influenta:

Cresterea si rapiditatea ritmului al cheltuielilor publice fata de cel al PIB pot fi explicate prin actiunea urmatoarelor grupuri de factori de influenta:

a) factori demografici – exercita o puternica influenta asupra cheltuielilor:

crestere continua a populatiei, precum si prin modificarile structurale ale acesteia pe varste, categorii socio-profesionale, etc.

b) factori economici – exercita o influenta majora in gradul de dezvoltare economica si de modernizare a economiei fiecarei tari.

c) factori sociali – preocuparea statului pentru o mai buna repartizare a veniturilor in societate, intre indivizi si acordarea de sprijin material unor categorii sociale defavorizate au exercitat o influenta majora in cresterea cheltuielilor publice.

d) urbanizarea – presupune crearea si dezvoltarea centrelor urbane, trasformari in cadrul localitatilor rurale, si adaptarea lor la cerintele unei civilizatii superioare.

e) factori militari – exercita o influenta puternica in dinamica cheltuielilor publice, din cercetari rezultand faptul ca una din cauzele majore ale cresterii cheltuielilor publice au fost razboaiele.

f) factorii politici – trecerea de la statul-jandarm la statul-providenta

TABEL DE TRANSPUNERE

CLASIFICATIA INDICATORILOR PRIVIND FINANTELE PUBLICE

CLASIFICATIA ECONOMICA

Clasificare economica O.N.U. a chetuielilor publice are la baza planul de conturi, care este unic dupa continutul sau economic acesta incluzand clasa, cont, subcont, articol, alineat, element.

Cheltuielile curente asigura buna functionare si intretinere a institutiilor publice. Ele reprezinta un consum definitiv de produs intern brut iar sumele cheltuite trebuie sa se reinoiasca anual, avand ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor publice.

Cheltuieli de capital (de investitii) achizitionare de bunuri destinate sferei productiei materiale sau dotarii sferei nemateriale cu active fixe, care duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.

CLASIFICATIA FUNCTIONALA

Capitolul 2

Mutatii in structura functionala a cheltuielilor publice din bugetul de stat in perioada 2009-2011

2009 2010 2011

1. Structura grafica: EXCEDENT-DEFICIT

Interpretare:

Dupa cum se poate observa tara noastra se confrunta cu deficitul bugetar in toti cei 3 ani, si desi suntem tot in deficit se poate observa ca in anul 2011 este mai mic comparativ cu anii precedenti, putand fi considerat un semn de imbunatatire asupra economiei.

2. Structura grafica: Cheltuieli totale in structura functionala:

Interpretare:

Se poate observa ca s-a incercat diminuarea cheltuielilor pe traseul celor 3 ani in mai multe domenii publice, fiind considerat un act pentru cresterea economiei nationale. Insa sunt multe cheltuieli care sunt importante pentru economia tarii si anume cheltuieli in educatie, in agricultura, in apararea nationala precum si in transport sau cheltuieli cu cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica. Se poate observa ca cheltuielile sunt cu mult mai mari in anul 2011 (106088,7) fata de anul 2009 (89851,7).

Cheltuielile totale pentru fiecare an:

Figura 1:

Conform datelor din tabel se poate observa ca cele mai mari cheltuieli publice in anul 2009 au fost cheltuielile socio-culturale cu un procent de 33% iar cele mai mici fiind cheltuielile pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape cu un procent de 4%.

Figura 2:

Conform datelor din tabel se poate observa ca cele mai mari cheltuieli publice in anul 2010 au fost cheltuielile pentru servicii publice generale cu un procent de 32% iar cele mai mici cheltuieli fiind din nou serviciile si dezvoltarea publica, locuite, mediu si ape cu un procent de 3%.

Figura 3:

Conform datelor din tabel se poate observa ca cele mai mari cheltuieli publice in anul 2011 au fost din nou cheltuielile pentru servicii publice generale cu un procent de 36% iar cele mai mici cheltuieli fiind inca o data cu un procent de 3% cheltuielile pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape.

In concluzie putem afirma ca cele mai mari cheltuieli din perioada 2009-2011 au fost cheltuielile pentru serviciile publice generale, cu procente foarte apropiate 32% – 36% pentru anii 2010-2011, spre deosebire de anul 2009 unde predominau cheltuielile socio-culturale cu un procent de 33%, deasemenea o valoare destul de ridicata.

Serviciile publice generale: cheltuielile pentru serviciile publice generale satisfac necesitati publice, de ordin general, care intereseaza intreaga societate. Principala sursa de finantare a acestor cheltuieli o reprezinta bugetul de stat central sau bugetele locale. Acestea au cele mai mari cheltuieli pe anii 2010-2011 avand procente de 32% – 36%.

Aparare, ordine publica și siguranta naționala: acest tip de cheltuieli se refera la cheltuielile militare. Se considera ca nivelul cheltuielilor militare au influente nefavorabile asupra activitatilor civile si ca ele deturneaza resurse importante catre scopuri neproductive. Aceste cheltuieli au procente foarte apropiate pe cei 3 ani in intervalul de 14% – 16%.

Cheltuieli social-culturale: aceasta categorie de cheltuieli joaca un rol important prin impactul pe care il au asupra dezvoltarii fiecarei tari sub aspect social si economic, contribuind din plin la progresul umanitatii, in general. Se pare ca ele predomina doar in anul 2009 unde au un procent de 33% scazand in urmatorii ani.

Servicii și dezvoltare publica, locuinte, mediu și ape: aceste cheltuieli sunt cele mai mici pe toti cei 3 ani avand procente foarte sczute 3% – 4%.

Actiuni economice: aceste cheltuieli prevad cuantificarea si alocarea volumului de resurse financiare necesare realizarii diferitelor obiective sau actiuni, urmarind obtinerea unei eficiente cat mai ridicate. Se observa ca aceste cheltuieli se mentin aproape constant pe cei 3 ani diferenta fiind anul 2009 unde sunt mai mici cu 1% fata de ceilalti 2 ani.

Capitolul 3

Mutatii in stuctura economica a cheltuielilor publice din bugetul de stat in perioada 2009-2011.

2009 2010 2011

1. Structura grafica: Cheltuieli totale in structura economica:

Interpretare:

Din grafic reiese clar ca anii 2010-2011 au cheltuielile foarte apropiate din punct de vedere valoric fata de anul 2009 unde chltuielile sunt mai mici. De aici ne dam seama ca cheltuielile au crescut foarte mult de la un an la altul desi sau incercat diferite metode pentru diminuarea lor.

Cheltuielile totale pentru fiecare an:

Figura 1:

Conform datelor din tabel se observa ca in anul 2009 domina cheltuielile curente avand cel mai mare procent de 93%, pe cand celelalte dispun de procente foarte scazute intre 0% – 4% procente.

Figura 2:

Observam ca si in anul 2010 cheltuielile curente domina avand un procent foarte mare de 94%.

Figura 3:

Din nou, si in anul 2011 cu ponderea cea mai mare sunt cheltuielile curente.

In concluzie se observa din structura celor 3 grafice ca cheltuielile curente domina in toti cei 3 ani cu 93% in anul 2009 si respectiv 94% in anii 2010-2011.