Analiza structurii și dinamicii [627950]

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Analiza structurii și dinamicii
resurselor financiar e publice din
bugetul de stat și din bugetele locale din
Români a

Conducător științ ific
Dna prof. Anca Sava
Student: [anonimizat]: 31040701SL141082
Grupa 2122

1
Cuprins
Capitolul 1. Structura resurselor financiare publice din bugetul
consolidat ………………………….. ………………………….. …………………… 2
1.2. Diferențe dintre abordarea teoretica și cea legislativă ………………………. 4
Capitolul 2. Mutații în nivelul și structura resurselor financiare
publice din bugetul de stat 2012 -2014 ………………………….. ………. 6
2.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice ……. 6
2.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice ………………………….. . 11
2.3. Mutațiile în structura resurselor financiare publice totale din bugetul de
stat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13
Capitolul 3. Mutații în nivelul și structura resurselor financiare
publice din bugetul centralizat al unităților administrativ
teritoriale în perioada 2012 -2014 ………………………….. …………… 16
3.1.Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice ….. 16
3.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice ………………………….. . 19
3.3. Mutații în structura resurselor financiare publice ………………………….. . 21
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 23
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 24

2
Capitolul 1. Structura resurselor financiare publice din
bugetul consolidat
1.1 Clasificarea bugetară a resurselor financiare

Din pun ct de vedere economic, fiecare țară își derulează activitatea
pe baza unui mecanism economic. Acest mecanism economic este reprezentat
de un set de metode de conducere economică, de obiective ce condiț ionea ză
conducerea și de ierarhizare organizato rică prin intermerdiul căreia se
efectuează conducerea.
Bugetul public se ocupă de efectuarea proce selor de programare,
executare ș i control asupra rezultatelor execuției resurselor bănești ș i manier a
de repartiție al acestora și de utilizar e ulterioară ca ș i cheltuieli. 1
Bugetul de stat reprezintă o componentă de bază a bugetului general
consolidat și a finanțelor publice în general, reflectă ansamblul relațiilor
sociale de natură economică în formă bănească, ce se stabilesc î ntre stat, pe de
o parte, și membrii săi, persoane fizice și juridice, pe de altă parte, în
desfășurarea procesului de repartiție a PIB, conform obiectivelor de politică
economică și socială a claselor politice aflate la putere la un moment dat, în
vederea satisfacerii nevoilor generale ale societății.2
Structura resurselor financiare din cadrul bugetului de stat conform
ordinului OMFP nr. 1954/16.12.2005:
1. Venituri curente
1.1. Venituri fiscal
1.2. Contribuții de asigură ri
1.3. Venituri nefiscale
2. Venituri din capital
2.1. Venituri din valorificarea unor bunuri

1 Bistriceanu G. Bugetul de Stat al României, Editura Universitară, Bucuresti, 2007
2 Moșteanu T., Buget și trezorerie publică, Editura Universitară, București, 2008

3
3. Operaț iuni financiare
3.1. Încasări din rambursarea î mprumuturilor acordate
3.2. Alte operaț iuni financiare
4. Subvenț ii
4.1. Subvenț ii de la alte nivele ale administraț iei publice3
În bugetele locale se regăsesc venitur ile mobilizate și cheltuielile care
au fost făcute la nivelul unităț ilor administrativ -teritoriale. În stabilirea ș i
realizarea bugetelor locale, se urmăreș te realizar ea echilibrului bugetar, ș i
apelul la anumite resurse extraordinare pentru acoperirea anu mitor
deficite.
Structura resurselor financiare din cadrul bugetelor locale conform
ordinului OMFP nr. 1954/16.12.2005:
1. Venituri curente
1.1. Venituri fiscal e
1.2. Venituri nefiscale
2. Venituri din capital
2.1. Venituri din valorificarea unor bunuri
3. Operaț iuni financiare
3.1. Încasări din rambursarea î mprumuturilor acordate
3.2. Alte operaț iuni financiare
4. Subvenț ii
4.1. Subvenț ii de la bugetul de stat
4.2. Subvenții de la alte administraț ii4

3 http://www.mfinante.ro/clasificatii.html?pagina=domenii
4 http://www.mfinante.ro/clasificatii.html?pagina=domenii

4
1.2. Diferențe dintre abordarea teoretica ș i cea legislativă

Abordarea teoretică a clasificării bugetului de stat ș i bugetelor locale se
difer ențiază semnificativ de abordarea teoretică. În cele ce urmează vom vedea
cum se clasifică bugetul de stat ș i bugetele local e din punct de vedere teoretic.
Din punct de ve dere teoretic, bugetul de stat și bugetele locale se
clasifică î n mai multe componente.

Bugetul de stat

Bugetele locale

După cum putem vedea există diferențe semnificative î ntre aborda rea
teoretica și cea legislativă, privind bugetul de stat ș i buge tele locale.
Abordarea teoretică în ceea ce priveș te buge tul de stat este una sintetizată față
de abordarea legislativă. De exemplu, luând prima ramură putem observa că ,
teoretic, bugetul de stat este constituit doar de venituri curente, pe câ nd,
legislativ, bu getul de stat este format din: venituri curente, v enituri din capital,
operațiuni financiare și subvenț ii.
Venituri curente
Venituri fiscale Impozite directe
Impozite indirecte
Venituri nefiscale
Venituri proprii
Cote și sume defalcate din veniturile bugetului de stat
Cote adiționale la unele venituri ale bugetelor locale
Transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat

5
De asemenea, diferențe există și în ceea ce privește abordarea teoretică
și legislativă ș i a bugetelor locale, acestea fiind împărț ite pe patru ramuri, din
punct de vedere teoretic . Legislativ, bugetele locale sunt formate din
aproximativ acelea și ramuri ca și bugetul de stat, existând niște diferențe însă
în ceea ce priveș te subramurile acestora.
Există și diferenț e din punct de vedere legislativ, între bugetul de stat
și bugetele locale. Doar î n bugetul de stat putem gă si ca resurse financiare
publice: taxa pe valoare adaugată (TVA), accize, contribuțiile de asigurări etc.,
și doar în bugetele local e găsim ca resurs e financiare publice: impozite și taxe
pe proprietate, subvenț ii de la bugetul de stat etc.

6
Capitolul 2. Mutații în nivelul ș i structura resurselor
financiare publice din bugetul de stat 2012 -2014
2.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare
publice
Resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelo r băneș ti
sau sume le de bani care se administrează de către autoritățile publice, în
scopul îndeplinirii funcț iilor sau sarci nilor ce revin s tatului, asigurând î n plan
financiar , premisele indispensabile funcț iilor structurilor organizatorice de tip
statal (central, locale, î ntreprinderi de stat).5

Tabel 1. Sursa: calcule proprii potrivit datelor fur nizate de Ministerul Finanț elor Publice

După cum putem vedea î n tabelul de mai sus, resursele financiare
publice sunt analizate pe fiecare an, în funcț ie de valoarea nominal ă și

5 Gheorghe Filip, Finante publice, Edit. Junimea, Iasi, 2010, pag. 146
2012 2013 2014
Val.
Nominal ă Val. Reală Val.
Nominală Val. Reală Val.
Nominală Val. Reală
Impozit pe
profit 10824.70 7319.921 10893.20 7137.933 12190.30 7879.45
Impozit pe
venit 6901.50 4666.959 7894.60 5173.055 8387.70 5421.56
TVA 35586.30 24064.308 36610.30 23989.45 31587.70 20417.36
Accize 18910.80 12787.936 19798.00 12972.938 22755.40 14708.42
Contribuții
asigură ri 155.20 104.949 160.50 105.170 175.30 113.31
Venituri
nefiscale 7806.00 5278.604 6358.40 4166.437 6164.90 3984.81
Subvenț ii
U.E 3239.00 2190.289 3926.20 2572.701 6270.50 4053.07

7
valoarea reală a acestora. Valorile reale au fost calculate pentru fiecare tip de
resurse financiare publice în parte. Formula după care ne -am ghidat î n aflarea
acestor valori reale, este urmă toarea:

,
unde IPC reprezintă indicele preț urilor de consum.
Indicele prețurilor de consum îl regăsim sub formă procentuală, în
tabelul de mai jos, evidențiat pentru fiecare an î n parte.
Valorile IPC(%)
2012 147.88
2013 152.61
2014 154.71
Sursa: www.mfinante.ro
Astfel, pentru a afla, de exemplu, valoarea reală a impozitului pe profit
pentru anul 2 012, am aplicat formula descrisă mai sus:
Valoarea reală =
*100= 7319.92156
La fel am procedat si pentru anul 2013 si 2014, luand pentru fieca re,
IPC-ul corespondent.
Valoarea nominală a resurselor diferă semnificativ d e la an la an, la fel
cum diferă și valoarea reală, așa cum putem vedea î n tabelul de mai sus.
Impozitul pe profit înregistrează o creș tere a valorii nominale relativ
nesemnificativă în 2013 față de anul 2012, î nsă în anul 2014 creșterea este
semnificativă î n raport cu anul 2013. Pentru a observa cât mai bine cu câ t s-au
modificat de la an la an valorile nominale ale acestor resurse, vom urmă ri
tabelul de mai jos.

8
Modificări anuale
2012/2013 2013/2014 2012/2014
Impozit pe profit 68.50 1297.10 1365.60
Impozit pe venit 993.10 493.10 1486.20
TVA 1024.00 -5022.60 -3998.60
Accize 887.20 2957.40 3844.60
Contribuții asigură ri 5.30 14.80 20.10
Venituri nefiscale -1447.60 -193.50 -1641.10
Subvenț ii U.E. 687.20 2344.30 3031.50
Tabel 2. Sursa: calcule proprii potrivit datelo r furnizate de Ministerul Finanț elor
Publice
În acest tabel am determinat cu cât se modifică valorile nominale ale
resurselor într -un an, față de anul precedent sau, în cazul ultimei coloane, în
anul 2014 față de anul 2012. Aceste val ori au fost determinate prin scă derea
valorii nominale din anul 2013, de exemplu, a valorii din anul 2012 ale tipului
de resurse financiare publice alese.
De exempl u, pe a doua coloană, î n dreptul impoz itului pe profit, am
aflat cu cât se modifică valoarea nominală în anul 2013 față de anul 20 12,
valoarea cu care se modifică fiind una de 68.50.
Pe coloana a treia, pentru acelaș i tip de resurse, am analizat
modificare a valorii nominale în anul 2014 față de anul 2013, aceasta
înregistrând o creștere cu 1297.10, o creștere destul de semnificativă. Pe
ultima coloană, am ară tat cum s-a modificat valoarea nominală a veniturilor
financiare publice în anul 2014 față de anul 2 012. Uitându -ne la linia destinată
venit urilor nefiscale, vom observa că pe fiecare coloană apar valori cu minus.
Aceste valori apar cu m inus deoarece, valoarea nominală î n anul 2012 este de
7806.00 , și continuă să scadă în anii urmă tori cu 1447.60, respectiv 193.50.
Dacă ne uităm pe ultima coloană, acolo unde am analizat cu cât se modifică
valoarea nominală a veniturilor nefiscale în anul 2014 față de anul 2012, vom
observa o scădere destul de importantă, respectiv cu 1641.10. Î n acest mod
putem inte rpreta pe ntru fiecare venit î n parte.

9
După o criză destul de severă ce a început î n anul 2008 , resursele financiare
publice încep să crească puțin câte puțin, cu fiecare an, o creștere constantă,
benefică pentru bugetul general consolidat. Astfel, venituri le fina nciare
publice aveau un nivel mai scăzut î n anul 2012 comparativ cu anul 2013,
deoarece cheltuielile publice aveau un nivel scazut.
Abia "târându -ne" dupa criză, cheltuielile nu atinseseră nici în anul 2012 o
valoare foarte mare, pentru a determina o creștere a veniturilor, însă î n anii ce
au urmat, veniturile au înregistrat o oarecare creș tere.

În tabelul de mai jos am exemplificat ponderea resurselor financiare
publice în PIB, pentru fiecare an în parte. După cum putem observa, ponderile
în PIB diferă de la un an la altul, ș i de la un venit la altul. Astfel, pentru TVA,
de exemplu, ponderea acestuia în PIB în anul 2012 este de 6.08%, și continuă
să scadă în următorii ani, atingând un nivel de 5.85% în anul 2013, respectiv
4.68% î n anul 2014. Anal izând contribuțiile la asigurări, vom vedea că
ponderea acestui tip de venit, în PIB este constantă în anii 2013 ș i 2014.
Ponderea î n PIB am calculat -o ca fiind:
, unde
venitul nominal este cel aferent tipului de ven it ales, iar PIB -ul este cel al
anului de referință .

Ponderile în PIB
2012 2013 2014
Impozit pe profit 1.85% 1.74% 1.81%
Impozit pe venit 1.18% 1.26% 1.24%
TVA 6.08% 5.85% 4.68%
Accize 3.23% 3.16% 3.37%
Contribuții
asigură ri 0.02% 0.03% 0.03%
Venituri nefiscale 1.33% 1.02% 0.91%
Subvenții U.E. 0.55% 0.63% 0.92%
Tabel 3. Sursa: calcule proprii potrivit datelo r furnizate de Ministerul Finanț elor
Publice( Execuț ii bugetare)

10
În anul 2013 se înregistrează o scădere a veniturilor fiscale în PIB,
datorită creș terii evaz iunii fiscale, evaziunea fiscală estimându -se la circa 16%
din PIB. În această perioadă de timp, România, ca țară europeană , are una
dintre cele mai reduse ponderi ale ven iturilor anuale î n PIB, circa 31 -32%.
Factorii care determină modifică rile acestea ale ponderilor resurselor
financiare publice totale, pot fi factori economici, sociali.
Ponderile î n Bugetu l General Consolidat (BGC) diferă de cele în PIB,
și pentru a arăta diferen ța dintre ponderile în PIB și ponderile î n BGC, am
realizat un tabel mai jos.
Ponderile în BGC
2012 2013 2014
Impozit pe profit 5.60% 5.44% 5.69%
Impozit pe venit 3.57% 3.94% 3.91%
TVA 18.42% 18.30% 14.74%
Accize 9.79% 9.89% 10.63%
Contribuții
asigurări 0.08% 0.08% 0.08%
Venituri nefiscale 4.04% 3.17% 2.88%
Subvenții U.E. 1.67% 1.96% 2.92%
Tabel 4. Sursa: calcule proprii potrivit datelo r furnizate de Ministerul Finanț elor Publice
Ponderile din tabel au fost aflate conform formulei:
Pond erile î n BGC=
,
unde valorile BGC au fost luate d e pe site -ul Ministerului Finanț elor publice.
În tabelul de mai jos am evidenț iat valorile BGC din fiecare an.
BGC
2012 2013 2014
193.148,2 200.045,7 213.833,6
Sursa: www.mfinante.ro
Analizând tabelul 4, vom vedea că diferă semn ificativ de tabelul 3,
demonstrând astfel că ponderile resurselor financiare publice în PIB diferă
semnificativ d e ponderile financiare publice î n Bugetul General Consolidat.

11
În tabelul n umărul 4, am exemplificat pentru fiecare an î n parte,
ponderile resurselor financiare publice în bugetul general consolidat.
Factorii care influențează resursele financiare publice , respectiv
ponderile acestora î n bugetul ge neral consolidat, sunt de natură economică, ș i
aici putem vorbi d espre recesiune, boom economic, de natura socială,
demografică, politică și de natură financiară , vorbind aici de deficitul bugetar.

2.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice

Elasticitatea resurselor financiare publ ice totale din bugetul de stat
în raport cu PIB semnifică ritmul de creș tere a resurselor financiare publice
totale din bugetul de stat față de ritmul de creș tere al PIB (modificarea
procentuală a veniturilor publice la modificarea cu 1% a PIB). 6
Perioada/
Indic i Indicele
mod ificării
relative nominale
a resurselor
financiare publice
totale Indicele
modificării
relative
nominale a PIB Ke Indicele
modificării
relative
reale a
resurselor
financiare
publice
totale
2013/2012 3.88% 6.90% 0.56 6.74%
2014/2013 5.30% 7.70% 0.69 3.88%
2014/2012 9.40% 15.22% 0.62 4.57%
Tabel 5. Sursa: calcule proprii potrivit datelor furnizate de Ministerul
Finanț elor Publice
Indicele modifică rii relative nominale a resurselor financi are publice
totale se calculează conform relaț iei: InRf=
(%). Rf reprezintă
resurs ele financiare publice totale, și se exprimă î n milioane lei.
Pentru 2013/2012, indicele modifică rii relative nominale a fost calculat
după formula: InRf2013/2012=

6 Văcărel, I. (coord.) , Finanțe publice , E.D.P., București, 2008

12
Utilizând aceeași formulă, vom afla indicele modificării relative
nominale și pentru 2014/2013 ș i pentru 2014/2012.
În ceea ce privește indicele modifică rii relative n ominale a PIB,
formula utilizată pentru a -l afla este:
(%).
Raportându -ne la cea de -a treia coloană, Ke se calculează după
formula:

.
Valoarea lui Ke implică anumite semnificații, ș i anume:
Ke>1, semnifică un raport su praunitar î ntre indicele resurselor financiare
publice totale și cel al produsului intern brut
Ke=1, ce semnifică modificarea cu aceeași mă rime a resurs elor financiare
publice totale ș i a PIB
Ke<1, ce semnifică un ritm de creș tere mai lent al resurselor fi nanciare publice
totale față de ritmul de creștere a PIB, iar din această cauză rezultă un grad
scăzut de colectare a veniturilor publice.
Analizâ nd datele din tabel, de pe coloana lui Ke, putem observa că î n
toate cele trei cazuri avem un raport supraun itar î ntre indicele resursel or
financiare publice totale (InRf) ș i cel al produsului intern brut (InPIB).
Indicele modifică rii relative reale a resurselor financi are publice totale
se calculează dupa relaț ia:

(%)
Diferenț a dintre acest indice al modificării relative reale și indicele
modifică rii relative nominale, este valoarea resurselor fin anciare publice, care
trebuie să fie exprimată î n mod real, nu nominal. Valoarea reală a acestora se
află împărț ind valoarea nominal ă la indicele preț urilor de consum (IPC).
Aceste val ori sunt exprimate procentual, și se î mpart la 100.
Valorile IPC(%)
2012 147.88
2013 152.61
2014 154.71
Sursa: www.mfinante.ro
De exemplu, pentru anul 2012, IPC este 1.4788, adica, împărț im
valoarea lu i cu 100. Valoarea nominală a resurselor financiare publice totale

13
din anul 2012 o împărțim la 1.4788 și obținem valoarea reală a acestui indice.
Folosindu -ne de formula anterioară, obț inem datele din tabel, de pe coloana 5.
Cauzele care determină aceste fluctuații ale modifică rilor procentuale
din t abelul 5, se pot datora modalităților de intervenție ale statului în
economie, statul stimulând astfel sau reducâ nd consumul p entru anumite
bunuri, impulsionâ nd dezvoltarea unor ramuri sau regiuni economice sau
stimulând investiț iile.

2.3. Mutațiile î n structura resurselor financiare publice totale
din bugetul de stat

Resursele financiare publice, au o anumită pondere în bugetul de stat,
diferențiindu -se pe fiecare structură .
2012 2013 2014
Val.
Nominal ă % în BS Val.
Nominal ă % în BS Val.
Nominal ă % în BS
Impozitul pe
profit 10824.70 5.50% 10893.20 5.30% 12190.30 5.50%
Impozitul pe
venit 6901.50 10.70% 7894.60 11.10% 8387.70 10.50%
TVA 35586.30 26% 36610.30 25.70% 31587.70 27.40%
Accize 18910.80 10.40% 19798.00 10.20% 22755.40 11%
Contribuții
asigură ri 155.20 25.70% 160.50 26.50% 175.30 26.30%
Venituri nefiscale 7806.00 9.30% 6358.40 8.50% 6164.90 8.20%
Subvenț ii UE 3239.00 5.60% 3926.20 5.70% 6270.50 4.60%
Tabel 6 .(Sursa: www.mfinante.ro )

După cum putem observa î n tabelul 6, resursele financiare publice au o
anumită pondere în bugetul de stat, în funcție de tipul acestora și de valoarea
adusă în bugetul de stat î n fiecare an. De exemplu, impozitul pe profit are o
pondere de 5.50 % în anul 2012, î n anul 2013 î nregistr ează o scădere, ajungâ nd
la 5.30 %, iar î n anul 2014 crește până la valoarea de 5.50 %.

14
Pondere a TVA -ului, scade, de exemplu, î n anul 2013 față de anul 2012
cu 0.30%, iar în 2014 înregistrează o pondere de 27.40%.
Ponderile resu rselor finan ciare publice nu vor fi la fel în fiecare an,
doar î n cazuri rare, fi indcă , de la an la an, apar cauz e care determină schimbări
în ceea ce privește ponderea fiecă ruia.
Pentru a vedea mai bin e care este ponderea fiecaruia î n bugetul stat, pe
fiecare an, am realizat un grafic .

Sursa: calcule proprii potrivit informatiilo r furnizate de Ministerul Finanț elor
Publice

Analizâ nd graficul de mai sus, putem vedea fluctuațiile ce au loc de la
an la an, în ceea ce priveș te resursele financiare publice. Putem vedea cum
impozitul pe profit, de exemplu, are o pondere diferită în anul 2012, față de
ceilalți ani, sau contribuțiile pentru asigurări, care înregistrează ș i ele
modificări. Î n anul 2013 acestea scad cu 0.10% față de anul 2012, pe când î n
anul 2014 scad cu 0.20% față de anul 2013.

5.50% 10.70% 26% 10.40% 25.70% 9.30% 5.60% 5.30% 11.10% 25.70% 10.20% 26.50% 8.50% 5.70% 5.50% 10.50% 27.40% 11% 26.30% 8.20% 4.60%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Ponderea în Bugetul de Stat
2014
2013
2012

15
Cauzele conform carora există asemenea fluctuații î n ponderile
bugetului de stat pot fi cheltuielile, care oscilează de la un nivel înalt la un
nivel mai scăzut, de asemenea pot fi ș i veniturile pe cap de loc uitor care, la fel,
oscilează de la an la an, și astfel, analizând aceș ti trei ani, putem vedea cum
acestea influențează veniturile publice totale din bugetul de stat.

16
Capitolul 3. Mutații în nivelul ș i structura resurselor
financiare publice din bugetul centralizat al unităților
administrativ teritoriale î n perioada 2012 -2014
3.1.Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare
publice
Bugetele locale au o anumită clasificare în cadrul ad ministraț iilor
publice locale, fiind clasificate î n buget pe capitole și subcapitole conform
clasificaț iei bugeta re aprobate de Ministerul Finanț elor Publice.7
Venitur ile bugetelor locale se formează, î n principal, din ve niturile pe
plan local, precum ș i din veniturile real izate la nivelul central. O altă sursă
importantă care poate crește venitul realizat pe plan local, o reprezintă
împrumuturile. 8
În tabelul de mai jo s vom prezenta nivelul nominal ș i nivelul real al
resurselor financiare publice totale din bugetul centralizat al unităț ilor
administrativ teritoriale.

2012 2013 2014
Val.
Nominală Val.
Reală Val.
Nominală Val.
Reală Val.
Nominală Val.
Reală
Impozit pe
profit 14055.2 9504.463 14841.3 9724.985 15304.1 9892.121
Impozite și taxe
pe proprietate 4060 2745.469 4352 10810.24 4499.8 2908.539
TVA 14929.7 10095.82 15216.7 9970.972 19290.8 12469.01
Venituri
nefiscale 10119.4 6842.981 10513.8 6889.326 10768.2 6960.248
Subvenții UE 3873.7 2619.489 4126.1 2703.689 3721.2 2405.274
Tabel 7. Sursa : calcule proprii potrivit datelo r furnizate de Ministerul Finanț elor
Publice

7 Vacarel, I., Finante publice, E.D.P., Bucuresti, 2008
8 Ștefura Gabriel, Proces bugetar public , Editura UAIC, 2007

17
După cum putem observa și î n tabel, resursele financiare publice din
bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale, înregistrează valori
nominale diferite în fiecare dintre anii analizaț i. De e xemplu, impozitul pe
profit crește în 2013 ș i 2014, în raport cu anul 2012. Creș terea aceasta a valorii
impozitului pe prof it, de la an la an, se datorează, în general, creș terii
cheltuielilor la nivel de individ și astfel crește profitul firmelor, crescând ș i
impozitul aferent profitului.
Valorile rea le se calculează conform formulelor prezentate la resursel e
publice din bugetul de stat , folosind și același indice al preț urilor de consum
(IPC).
Modifică rile valor ilor nominale ce au loc în perioada 2012 -2014 se
datoreaz ă, în primul râ nd, nivelului ve niturilor ș i cheltuielil or la nivel de
individ, precum și depăș irea mome ntului de declin economic ce apă ruse din
anul 2008.
În tabelul de mai jos, am reprezentat modif icările anuale ale resurselor
financiare publice d in bugetul centralizat al unităț ilor administrativ teritoriale,
pe categorii de resurse.
2013/2012 2014/2012 2014/2013
Impozit pe profit 786.1 1248.9 462.8
Impozite și taxe pe
proprietate 12437.5 439.8 -11997.7
TVA 287 4361.1 4074.1
Venituri nefiscale 394.4 648.8 254.4
Subvenții UE 252.4 -152.5 -404.9
Tabel 8. Sursa: calcule proprii potrivit datelo r furnizate de Ministerul Finanț elor Publice

După cum putem vedea î n tabel ul de mai sus, valoarea nominală a
impozitului pe profit se modifică în anul 2013 față de anul 2012 cu 786.1, în
anul 2014 față de anul 2012 cu 12 48.9, o modificare semnificativă, iar în anul
2014 față de anul 2013 cu 462.8. În ceea ce privește impozitele ș i taxele pe
proprieta te, acestea cr esc semnificativ în anul 2013 față de 2012, cu 12437.5,
pe cand în 2014, valoarea nominală scade cu 11997.7 față de anul 2013. În
mod asemănă tor putem interpreta toate resursele din tabel.

18
Cauzele acestor modifică ri de la an la an ale resurselor financ iare
publice totale, se datorează modifică rilor din punct de vedere economic, social
sau politic. Astfel , economia poate suferi modificări în bine, sau în rău, după
cum putem vedea schimbă rile din tabelele de mai sus.
Pentru a ară ta ponderile resurselor fina nciare publice din cadrul
bugetului centralizat al unităților administrativ teritoriale, în PIB, am construit
tabelul de mai jos.
Ponderea î n PIB
2012 2013 2014
Impozit pe profit 2.40% 2.37% 2.26%
Impozite și taxe pe
proprietate 0.69% 2.63% 0.66%
TVA 2.55% 2.43% 2.86%
Venituri nefiscale 1.72% 1.68% 1.59%
Subvenții UE 0.66% 0.65% 0.55%
Tabel 9. Sursa: calcule proprii potrivit datelo r furnizate de Ministerul Finanț elor Publice

După cum putem vedea în tabel, ponderea î n PIB a impozitului pe
profit scade în 2013 cu 0.03% față de anul 2012, și î n 2014 cu 0.14% față de
anul 2012. Î n cazul impozitel or și taxelor pe proprietate, ponderea acestora în
PIB este în anul 2012 de 0.69%, însa în anul 2013 crește dramatic până la
valoare a de 2.63%, iar î n anul 2014 scade semnificativ până la 0.66%.
Subvenț iile UE, de exemplu, au o pondere de 0.66% în PIB î n anul 2012, și
înregistrează o scădere constantă în anii ce urmează .
Fluctuațiile acestea î n PIB a resurselor financiare publice d in bugetul
centralizat al unităților administrativ teritoriale, se datorează în special
creșterii sau scă derii, depinde de caz, a ponderii ev aziunii fiscale la nivel local
și naț ional. Din cauza evaziunii fiscale, veniturile publice la nivel local scad
consi derabil și ajung să atingă cote foarte mici, luând aici exemplul
impozitelor ș i taxe lor pe proprietate care scade până la 0.66% î n anul 2014.
Așa cum am exemplificat ș i la resursele publice financiare totale la
nivel c entralizat, ponderile acestora î n bugetul general consolida t, la fel vom
dezbate problema și î n cazul resurselor publice financiare la nivel
descentralizat.

19

Ponderea î n BGC
2012 2013 2014
Impozit pe profit 7.27% 7.41% 7.14%
Impozite și taxe pe
proprietate 2.10% 8.24% 2.10%
TVA 7.72% 7.60% 9.01%
Venituri nefiscale 5.23% 5.25% 5.03%
Subvenții UE 2% 2.06 1.73%
Tabel 10. Sursa: calcule proprii potrivit datelor furni zate de Ministerul Finanț elor Publice

După cum putem observa î n tabelul de mai sus, veniturile financiare
publice înregistrează diferite ponderi î n bug etul general consolidat. Analizând
linia ce revine impozitelor ș i taxelor pe proprietate, putem observa că
ponderea acestora î n BGC fluctueaz ă consistent, în anul 2012 având o pondere
de 2.10%, în 2013 creș te dram atic la valoarea de 8.24%, iar î n anul 2014 scade
iar la 2.10%. Și în cazul ponderilor î n bugetul general consolidat, ca și în cazul
ponderilor î n PIB, cauza principală căreia se datorează aceste deviaț ii este cea
a evaziunii fiscale despre care am vorbit mai sus.

3.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice

Atunci c ând vorbim despre o economie m odernă, ceea ce regăsim î n
zilele no astre, necesarul de resurse depășește posibilităț ile de procurare ale
acestora. Cererea de resurse financiare înregistrează o cont inuă creștere, pe
când resursele financiare au un c aracter limitat.
În cele ce urmează , vom analiza modificarea relativ nominală și reală
și elasticitatea î n raport cu PIB a veniturilor financiare totale d in bugetul
centralizat al unităț ilor administrati v teritoriale.

20
Perioada/Indici Indicele
modifică rii
relative
nominale a
resurselor
financiare
publice totale Indicele
modifică rii
relative
nominale a
PIB Ke Indicele
modifică rii
relative reale a
resurselor
financiare
publice totale
2013/2012 6.42% 6.90% 0.93 3.12%
2014/2013 9.59% 7.78% 1.23 8.10%
2014/2012 16.63% 15.22% 1.09 11.48%
Tabel 11. Sursa: calcule proprii potrivit datelo r furnizate de Ministerul Finanț elor Publice

În tabelul de mai sus am analizat modificările relative nominale și
reale, de la un an la celălalt, cum ar fi modificarea în anul 2013 față de 2012,
sau în 2014 față de anul 2013.
Indicele modifică rii relative nominale a resurselor financi are publice
totale se cal culează conform formulei: InRf=
(%). Prin aceste indice
arătăm,de fapt, cu câte procente se modifică în anul 2013 valoarea nominală a
resurselor fina nciare totale din bugetul unităților administrativ teritoriale, față
de anul 2012. Astfel, î n anul 2013, resursele finan ciare publice totale se
modifică cu 6.42% față de anul 2012, în anul 2014 față de anul 2013 cu
9.59%, iar în anul 2014 față de anul 2012 resursele financiare publice totale s –
au modificat cu 16.63%.
Indicele modifică rii relat ive nominale a PIB se calculează conform
relației:
(%). În această coloană putem observa cu câte
procente se modifică PIB-ul în anul 2013 față de anul 2012, în anul 2014 față
de anul 2013 și în anul 2014 față de anul 2012. Astfel, în 2013 față de anul
2012 valoarea PI B-ului s -a modificat cu 6.90%, în 2014 față de anul 20 13 s-a
modificat cu 7.78%, iar în 2014 față de anul 2012 cu 15.22%.
Valoarea lui Ke implică anumite semnificații, ș i anume:
Ke>1, semnifică un raport supraunitar î ntre indicele resurs elor financiare
publice totale ș i cel al produsului intern brut
Ke=1, ce semnifică modificarea cu aceeași mă rime a resurselo r financiare
publice totale ș i a PIB

21
Ke<1, ce semnifică un ritm de creș tere mai lent al resurselo r financiare publice
totale față de ritmul de creștere a PIB, iar din această cauză rezultă un grad
scăzut de colectare a veniturilor publice.
Indicele modif icării relative reale a resurselor financi are publice totale
se calculează pe baza buget ului centralizat la nivelul unităților administrativ
teritoriale și a indicelui prețurilor de consum (IPC). IPC -ul îl luăm la fel ca și
în subcapitolul 2.2 pentru resursele financiare totale din bugetul general
consolidat.

3.3. Mutații î n structura resurselor financiare publice

Resursele financiare publice repre zintă relații sociale de natură
economică, în formă bănească, ce iau naștere în procesul de colectare a
fondurilor financiare la dispoziția statului necesare pentru îndeplinirea
obiectivelor sale.

2012 2013 2014
Val.
Nominal ă % în
BCUAT Val.
Nominal ă % în
BCUAT Val.
Nominal ă % în
BCUAT
Impozit pe profit 14055.2 26.30% 14841.3 26.09% 15304.1 24.55%
Impozite și taxe pe
proprietate 4060 7.59% 16497.5 29.01% 4499.8 7.21%
TVA 14929.7 27.93% 15216.7 26.75% 19290.8 30.95%
Venituri nefiscale 10119.4 18.93% 10513.8 18.48% 10768.2 17.27%
Subvenții UE 3873.7 7.24% 4126.1 7.25% 3721.2 5.97%
Tabel 12. Sursa: calcule proprii potrivit datelo r furnizate de Ministerul Finanț elor Publice

În tabelul de mai sus sunt reflectate valorile nominale ale resurselor
financi are publice de la nivelul unităților administrativ teritoriale, pe fiecare an
în parte, dar și ponderile acestora în bugetul centralizat al unităților
administrativ teritoriale (BCUAT).

22
Pentru a evi denția mai bine ponderile aces tor resurse financiare publice
în bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale pentru perioada
2012 -2014, am realizat graficul de mai jos.

Sursa: calcule proprii potrivit datelo r furnizate de Ministerul Finanț elor Publice

După cum putem vedea î n graficul de mai sus, resursele financiare au
ponderi diferite î n BCUAT de la an la an, pentru perioada 2012 -2014. De
exemplu, veniturile nefiscale înregistreaz ă în anul 2012 o pondere în bugetul
centralizat al u nităților administrativ teritoriale de 18.93%, în 2013 o pondere
de 18.48%, iar în 2014 o pondere de 17.27%. Astfel, ponderea acestuia scade
de la an la an.
Fluctuaț iile acestor re surse financiare au loc datorită creșterii
economice ce are loc în economi a națională, dar ș i perioadelor de recesiune
economică. Desigur că, aceste alternanț e dintre perioadele de recesiune cu
perioadele de boom economic sunt echilibrate cu ajut orul pâ rghiilor financiare
(impozite, taxe etc.).

26.30%
7.59% 27.93% 18.93% 7.24% 26.09% 29.01% 26.75% 18.48% 7.25% 24.55% 7.21%
30.95% 17.27% 5.97%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Impozit pe
profit Impozite și
taxe pe
proprietate TVA Venituri
nefiscale Subvenții UE Ponderea in BCUAT
2014
2013
2012

23
Concluzii

Resursele financiare publice totale semnifică totalitatea mijloacelor
bănești necesare realiză rii obiectivelor economic o-sociale, într -o anumită
perioadă de timp. 9
Astăzi, no i dispunem de o economie modernă, în care necesarul de
resurse depăsește resursele acumulate, î n care cheltuielile nu sunt î ntotdeauna
acoperite cu resursel e de care dispune statul, ajungându -se astfel la
împrumuturi.
După cum am p utut vedea până acum, resur sele financiare publice
totale înregistrează fluctuații î n perioada 2012 -2014, unele mai semnificative
decăt altele. Am vă zut care sunt ponderile acestora în bugetul de stat, în
bugetul general consolidat, î n PIB, la nivel ul centralizat a resurse lor financiare
publice totale. Î n ultima parte, am analizat care sunt ponderile resurselo r
financiare publice în bugetul centralizat al unităților locale, de asemenea și î n
cadrul PIB -ului.
De asemenea am determinat ș i cauzele care au dus la modifică rile
observate de la an la an.
Astfel, putem spune ca analizând tabelele ș i gra ficele, am putut
observa felul î n care au evoluat resursel e financiare publice totale, atât la nivel
centralizat, cât și la nivel descentralizat, î n perioada 2012 -2014.

9 http://www.referatele.com/referate/economie/online10/Refe rat-resursele -financiare -publice –
referatele -com.php

24
Bibliografie

 http:// www.mfinante.ro
 Filip, Gh., Finanțe Publice, Editura Junimea, Iași, 2010
 Buletinul MFP – http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti
 Văcărel, I. (coord.) , Finanțe publice , E.D.P., București, 2008
 Ștefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007
 Clasif icația Indicatorilor Privind Bugetul De Stat, Ordinul MFP
nr.1954/16.12.2005
 http://www.insse.ro
 Rapoarte și analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/