Analiza Structurii DE Producție LA Sc Cosiana Sa Sinaia

Diverse

Analiza Structurii DE Producție LA Sc Cosiana Sa Sinaia

Byadmin ianuarie 1, 2024

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

ANALIZA STRUCTURII DE PRODUCȚIE LA SC COSIANA SA SINAIA

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Conf. univ. IULIANA DOBRE

ABSOLVENT:

ȘERBULEA ELENA-GABRIELA

BUCUREȘTI

-2010-

CUPRINS

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I: STRUCTURA DE PRODUCȚIE – COMPONENTĂ A MANAGEMENTULUI ÎNTREPRINDERILOR AGROALIMENTARE 6

1.1Structura de producție – definire, rol, factori de influență, tendințe 6

1.2. Indicatori de exprimare a structurii de producție 9

1.3. Metode de optimizare a structurii de producție 12

CAPITOLUL II: DIAGNOSTICUL STRUCTURII DE PRODUCȚIE LA SC COSIANA SA SINAIA 14

2.1.Prezentarea SC COSIANA SA SINAIA 14

2.2. Analiza structurii de producție 15

2.3.Analiza sistemului de fabricație pe structuri sortimentale și tehnologiile utilizate 19

2.4. Analiza forței de muncă 21

2.5. Analiza veniturilor, a cheltuielilor și a indicatorilor economico-financiari 26

2.6. Analiza rentabilității structurii sortimentale 29

2.7. Piața 30

CAPITOLUL III STUDIU PRIVIND MODERNIZAREA ȘI RETEHNOLOGIZAREA SC COSIANA SA SINAIA 32

3.1. Obiectivul investiției 32

3.2.Situația prevăzută prin proiect 33

3.2.1. Fluxul tehnologic 34

3.2.2. Dotarea cu utilaje 35

3.3. Costul estimativ al investiției 36

3.4. Finanțarea investiției 36

3.5. Proiectarea structurii sortimentale în urma realizării procesului de modernizare 38

3.6. Rezultate economice ale implementării proiectului 39

CONCLUZII SI PROPUNERI 43

ANEXE 45

BIBLIOGRAFIE 51

INTRODUCERE

În economia de piață, bazată pe legea cererii și a ofertei, este necesar ca fiecare producător să știe ce și cât să producă din fiecare produs pentru consumatorul final, astfel încât să realizeze profit. Pornind de la aceste considerente, lucrarea urmărește analiza structurii de producție pe piața procesatorilor de carne, în special al producătorilor de mezeluri.

Decizia pentru acest segment de piață nu este întâmplătoare. Având în vedere necesitatea omului de a se hrăni, de unde rezultă o importanță a sectorului agroalimentar, precum și necesitatea calității și securității alimentare, m-am oprit asupra studierii acestui sector aflat în continuă adaptare la cerințele pieței, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.

Din punct de vedere cantitativ, în urma unei analize de piață, s-a remarcat structura complexă a producției, redată de diferitele sortimente de specialități și salamuri crud-uscate (anexa nr.1), iar în ceea ce privește calitatea am observat atenția deosebită care se acordă preparatelor cu valoare nutritivă ridicată(anexa nr.2), in acest sens adaptându-se metodele tehnologice de fabricație.

Piața mezelurilor din România este afectată în ultimul timp de situația economică a țării. Întâlnim astfel efecte negative generate din avalul acestei industrii, lucru datorat reducerii considerabile a efectivelor de animale, ca urmare a dezorganizării și falimentului complexelor de tip industrial (anexa nr.3). De asemenea, devalorizare monedei naționale determină ca aprovizionarea cu carne de porc să se realizeze prin importul unor cantiăți de carne (aproximativ 70% din consumul total), in mod special din țările UE, unde prețul carcasei de porc este mai mic, lucru datorat unor subvenții de care agricultorii beneficiază in aceste țări. Lipsa subvențiilor din Romania, generează între aceasta și țările din UE o concurență neloială. Faptul că importăm din UE ne asigură însă un standard de calitate. Astfel, în conformitate cu Regulamentul nr.854/2004 și Directiva (CEE) nr.433/1964,se aplică mărci de sănătate, ce au rolul de a identifica produsele comunitare și se asigură comerțul cu cărnuri proaspete.

Pe de altă parte, criza economică a contribuit la reducerea numărului de producători de mezeluri și preparate din carne. Astfel în urma anului 2008 au dispărut peste 200 de astfel de producători ceea ce a determinat ca la ora actuală în România să activeze numai 500 de de producători autohtoni, generând în continuare un număr foarte mare de branduri (anexa nr.4).

Efectele acestei crize asupra acestui sector alimentar este dacă nu recesiunea, așa cum s-a întâmplat în cazul celor 200 de producători amintiți, stagnarea, așa cum a inregistrat in 2009 firme precum Angst, Campofrio, Medeus.

Proiectul iși propune să analizeze structura de producție a unei fabrici în domeniul prelucrării produselor crud-uscate precum precum și eficiența economică a acesteia într-o piață concurențială aflată în continuă expansiune.

Lucrarea se desfășoară pe parcursul a trei capitole și cuprinde grafice, tabele care ilustrează evoluția economică a întreprinderii analizate, concluzii, propuneri.

În capitolul I s-a definit termenul de structură de producție în calitate de componentă a managementului întreprinderilor agroalimentare. De asemenea, s-au avut ăn vedere indicatorii de exprimare ai structurii de producție și metodele de optimizare a acesteia.

În cel de-al doilea capitol s-a realizat un studiu de caz la SC COSIANA SA SINAIA. S-a prezentat agentul economic, s-a analizat structura de producție a acesteia, veniturile și cheltuielile aferente. De asemenea, s-a studiat productivitatea muncii, precum și eficiența acesteia în procesul de producție.

Cel de-al treilea capitol al proiectului este un studiu în vederea retehnologizării societății prin fonduri europene. S-a descris situația tehnologică existentă în cadrul societății, cu scopul proiectării activitații societății, s-a determinat valoarea investiției și s-a identificat finanțarea acesteia.

În urma celor descrise anterior, s-au elaborat concluziile și propunerile aferente situației analizate.

În elaborarea studiului s-au folosit date contabile ale întreprinderii analizate, lucrări de specialitate, dicționare, precum și diferite studii de piață.

CAPITOLUL I: STRUCTURA DE PRODUCȚIE – COMPONENTĂ A MANAGEMENTULUI ÎNTREPRINDERILOR AGROALIMENTARE

Pe parcursul acestui capitol am definit termenul de structură de producție ca și componentă a managementului întreprinderilor agroalimentare, am exprimat teoretic această structură printr-o serie de indicatori și nu în ultimul rând am prezentat metodele de optimizare a acesteia.

1.1Structura de producție – definire, rol, factori de influență, tendințe

Conform dicționarului explicativ, structura reprezintă un mod de organizare, caracterizat prin dimensiunile fiecărui element component, în timp ce producția reprezintă procesul creării de bunuri. Putem astfel defini structura de producție ca modul de organizare al procesului creării de bunuri.

În literatura de specialitate structura de producție a unei unități agroalimentare este reprezentată de tipul și numărul de produse obținute, de proporțile dintre ele și de ponderea fiecăreia în activitatea unității.

Structura de producție este deci o componentă a sistemului de producție și necesită cunoașterea analitică a procesului economic al producției. Definită ca o activitate socială, in care oamenii, prin intermediul mijloacelor de producție, transformă materiile prime în produse finite, producția reprezintă domeniul de activitate al întreprinderii. Structura unui sistem de producție este formată dintr-un ansamblu de elemente care acționează în sensul transformării materiei prime în produs finit, ceea ce presupune asigurarea funcțiunii principale de producție.

Transformarea materiei prime in produs presupune parcurgerea unor etape într-un anumit interval de timp, ceea ce definește ciclul de producție. Menționăm din acest punct de vedere că durata ciclului și structura acestuia „influențează modul în care se organizează și desfășoară producția”.

Determinată de resursele de producție utilizate (inputuri) și de modul lor de alocare, producția agroalimentară urmarește realizarea unor raporturi convenabile între volumul și valoarea materiilor prime și volumul și valoarea produselor finite.

Astfel, complexitatea structurii sistemului de producție este determinată de „mulțimea componentelor, a raporturilor dintre acestea și de impactul pe care îl generează asupra economiei”. Din acest punct de vedere, structura de producție este un element cu o putere decizională deosebită, în sensul că aceasta stabilește, prin combinarea de opțiuni, ceea ce urmează a se obține în unitate. Astfel, o anumită cantitate de produse poate fi realizată într-un timp mai mare sau mai mic, în funcție de gradul de înzestrare tehnică a întreprinderii. Rezultă un rol important al stucturii de producție, și anume acela de a asigura o mai bună valorificare a resurselor materiale și umane de care dispune întreprinderea.

Procesul de structurare ține seama de relațiile de natură biologică, tehnologică și economică, existente între activitățile de producție și care pot determina o structură complexă a producției (diversificată) sau pot impune o specializare a acesteia (îngustarea profilului activității).

În ceea ce privește profilarea, menționăm că aceasta presupune dimensionarea, proporționarea dar și ierarhizarea activităților în funcție de anumite criterii, dintre care cel mai important este cel de profitabilitate. Acest raționament asigură totodată echilibrul intern al structurii de producție. De asemenea decizia asupra profilării, va influența activitatea întreprinderii pe o perioadă mai mare sau mai scurtă de timp.

Specializarea întreprinderii presupune dezvoltarea unui anumit sortiment sau chiar a unui anumit produs, ceea ce necesită o sferă de cuprindere mai redusă.

Redăm schematic legătura dintre profilare și specializare în figura următoare:

Specializare

Profilare

Structură de producție

Figura nr.1- profilarea și specializare structurii de producție

Abordarea structurii de producție presupune anumite raționamente, în prim plan economice, care impun decizii cu privire la selecția activităților (ce să producă?), proporționarea lor optimă (cât să producă din fiecare produs?), nivelul cheltuielilor de productie și obținerea profitului.

Din punctul de vedere al definirii activităților, procesul decizional este influențat de mai mulți factori, atât de natură internă cât și de natură externă a unității agroalimentare: cerințele pieței, asigurarea forței de muncă și calificarea ei, nivelul de înzestrare tehnică, dimensiunea unității precum și posibilitățile achiziționării factorilor de producție.

Un factor cu o influență majoră este cererea pieței. Producătorul agroalimentar decide, în funcție de condițiile tehnologice și în funcție de cererea de pe piață, programele de producție. Astfel, pe baza structurii de producție, producătorul anticipează evoluția cererii pentru anumite produse și previzionează întreaga activitate.

Din acest punct de vedere tendința structurii de producție este de simplificare. Aceasta se datorează acțiunii unor factori cum sunt: adaptarea strictă la condițiile existente, accentuarea procesului de specializare, delimitarea activităților.

În concluzie, producția este influențată de anumiți factori, iar modificările intervenite în rândul acestora influențează structura. Se produc deci schimbări ce determină adaptarea permanentă a factorilor la noile cerințe.

În domeniul agroalimentar competitivitatea agentilor economici de pe piață este legată de formarea unui sistem de producție adecvat unităților de fabricație. Din acest punct de vedere întâlnim următoarea structură a sistemului:

Fluxuri

informaționale Fluxuri informationale

Fluxuri

materiale

–- –Produse finite

Fluxuri

energetice –Fluxuri energetice

Figura nr. 2- Structura simplificata a unui sistem de productie agroalimentar

Sursa: Florica Badea, Constantin Bagu, Sisteme de organizare a productiei

Pe piața agroalimentară, o particularitate în procesul de producție o întâlnim la producătorii de mezeluri, unde apariția proceselor naturale (cum ar fi perioada de maturare), a operațiilor specifice de tratare și condiționare prelungesc durata ciclului de producție.

1.2. Indicatori de exprimare a structurii de producție

Așa cum am demonstrat anterior, elaborarea structurilor de producție face parte dintr-un proces decizional complex, datorită multiplelor opțiuni de realizare a acestora.

Producția se obține în diferite variante, iar alegerea celei mai bune variante de structură de producție presupune analiza, în prealabil, a eficienței economice. Acest lucru se face prin intermediul unui sistem de indicatori. Întâlnim astfel patru clase de indicatori: indicatori de rezultate și de eficiență economică direcți și indirecți, eficiența economică a producției, indicatori ai resurselor consumate și nu în ultimul rând indicatori ai investițiilor.

Indicatori de rezultate și de eficiență economică direcți și indirecți

În cadrul acestora amintim: producția fizică medie pe an pe produs, producția fizică stas, valoarea producției (cifra de afaceri pe produs), productivitatea muncii, cheltuielile de producție, profitul anual pe produse și rata rentabilității.

Veniturile sau cifra de afaceri evidențiază efectul realizat de unitate, însumând rezultatele activității într-o anumită perioadă. Dacă cifra de afaceri surprinde exprimarea fizică a producției, veniturile, prin intermediul prețului de vânzare, surprind modificările structurale ale producției.

Cheltuielile de producție evidențiază efortul depus de unitatea agroalimentară în vederea realizării producției. Aceste cheluieli se pot calcula pe un produs sau pe total producție.

Eficiența economică a acestor costuri este redată prin intermediul următorilor indicatori:

cheltuieli la 1000 lei valoarea producției

Ch=*100 unde Cht-cheltuieli totale anual de producție

Qv-venituri anuale

ponderea cheltuielilor materiale în total producție

%=*100 unde Chvar-cheltuieli variabile

Cht-cheltuieli totale

ponderea cheltuielilor cu forța de muncă în total cheltuieli.

Profitul. Obținerea profitului are rolul de a acoperi capitalul cheltuit, de a asigura continuitatea ciclului de producție, și nu în ultimul rând de reinnoire a capitalului fix al unității agroalimentare.

Rata profitului exprimă eficiența activității economice. Ea reflectă totalitatea efectelor finale si resurselor consumate pentru desfășurarea activităților.

Marja de profit se calculează ca raport între profitul net și cifra de afaceri anuală, dar are dezavantajul ca nu surprinde eforturile realizate pentru obținerea profitului.

Eficiența economică a producției se poate calcula prin intermediul gradului de specializare. Din acest punct de vedere întâlnim indicatori ai specializării producției: structura producției (reflectă felul produselor în care este specializată unitatea); structura cifrei de afaceri; marja brută, care informează asupra specializării producției și rentabilității acesteia și structura forței de muncă, care arată gradul de specializare a producției agroalimentare în funcție de ponderea forței de muncă ocupată in această activitate.

Indicatori ai resurselor consumate

Eficiența, în cazul acestor indicatori, este dată de indicatorul productivitatea muncii, deoarece forța de muncă ocupă un loc important în rândul resurselor consumate. Productivitatea muncii poate lua valori fizice sau valorice. Din punct de vedere cantitativ și valoric al resurselor consumate întâlnim urmatorii indicatori:

productivitatea integrată a muncii (Wi)

Wi= unde Q- producția; T-consumul de muncă directă și indirectă

productivitatea globală a factorilor (Wg)

Wg= unde C- consumul de alți factori de producție

T+C- valoarea totală a factorilor de producție utilizați

Abordarea calitativă din punct de vedere al structurii resurselor și al rezultatelor implică indicatorii de structură: indicatori de structură a forței de muncă, și indicatorii modului de folosire al timpului de muncă al muncitorilor.

Indicatori de structură a forței de muncă sunt redați prin:

ponderea forței de muncă ocupată în activități de conducere și administrație în total salariați

Pc=*10 unde Nc- numărul de salariați din activități de conducere și administrație

Indicatorii modului de folosire al timpului de muncă sunt redați prin:

indicele de utilizare a timpului de muncă productiv în total timp de muncă

ip=*100 unde tp- timp de muncă productiv

indicele de utilizare a timpului de muncă operativ în timpul productiv

io=*100 unde to- timp de muncă operativ

Indicatori ai investițiilor

Modernizarea procesului de producție în sistemul agroalimentar a devenit o necesitate, prin prisma asigurării unui flux tehnologic îmbunătățit care să asigure calitatea din ce în ce mai bună.

În funcție de obiectivul investițional, se calculează doi indicatori:

investiția specifică

It= unde It – investiția totală

Cp- capacitatea de producție

În funcție de mărimea acestui indicator se apreciază cheltuielile făcute (efortul investițional) pentru realizarea unei unități de capacitate de producție (tone producție).

termenul de recuperare a investiției

Tr= unde I – investiția anuală și Pa – profitul anual

Acest indicator exprimă recuperarea investiției din profit în perioade de timp. Eficiența economică a investiției realizate se poate calcula și prin intermediul indicatorilor: durata de realizare a lucrărilor de investiții, durata de funcționare a obiectivului, cheltuielile recalculate, randamentul economic al investiției. De asemenea, eficiența se poate măsura prin indicatori ai măsurării

rezultatelor obținute: producția fizică totală, producția pe produs, cifra de afaceri, profitul, ratele de rentabilitate, pragul de rentabilitate.

Funcționarea unităților agroalimentare în condiții de eficiență admite cunoașterea condițiilor economice în care-și desfășoară activitatea. Din acest punct de vedere evaluarea performanței economice a unităților agroalimentare apelează la un set specific de indicatori precum:

cifra de afaceri pe total și pe structură

cheltuieli totale

profitul

pragul de rentabilitate productivitatea muncii

viteza de rotație a capitalului circulant estimat pe baza nivelului stocurilor

De asemenea se mai pot calcula:

durata unei rotații

d= Sv*360/Vd unde Sv-stocul mediu in expresie valorică

Vd-volumul desfacerilor pe piață

numărul de rotații

Nr/an=360/d

1.3. Metode de optimizare a structurii de producție

Obținerea produselor agroalimentare presupune alocarea și combinarea factorilor de producție, astfel încât întreprinderea să realizeze rezultate economice cât mai mari. Din acest punct de vedere devine importantă alegerea și aplicarea soluției economice optime.

Prin optimizarea structurii de producție se are in vedere stabilirea celui mai bun raport între „nivelul producției și factorii de producție utilizați astfel încât să se maximizeze rezultatele obținurte sau să se minimizeze eforturile”.

La nivelul întreprinderii, abordarea problemei optimului se realizează prin metode statistico-matematice (dintre care amintim metoda variantelor și metoda programării liniare) sau prin modelare economico-matematică.

Metoda variantelor

În scopul determinării celei mai avantajoase îmbinări între factorii de producție și produsele finite, în vederea obținerii unei structuri optime a producției, se poate folosi metoda variantelor. Aceasta presupune elaborarea unor serii de variante de structură de producție, care apoi sunt comparate cu o variantă considerată de bază. Aceasta din urmă este formată din elemente precum: nivelul cheltuielilor de produție, venitul, profitul, rentabilitatea și reprezintă situația existentă în întreprindere. Modificările aduse ulterior acestei variante pot privi introducerea unor noi sortimente (produse), excluderea altora sau reducerea numărului lor. Obținem astfel o serie de variante pentru care se calculează aceiași indicatori aferenți variantei de bază, determinând astfel influențele structurale cantitative precum și tipul sortimentelor asupra rezultatelor de producție și economice.

În urma studiului variantelor, cea care asigura cel mai scazut nivel de cheltuieli șiu profitul cel mai ridicat este considertaă varianta optimă.

Comparabilitatea variantelor presupune elaborarea acestora de la aceleași condiții în care funcționează întreprinderea agroalimentară.

Metoda programării liniare, este o metodă ce permite compararea resurselor de care dispune întreprinderea (la nivel de secție sau în întregimea ei). Importanța rezolvării problemelor și a deciziilor legate de realizare optimului, în acest caz este dată de o serie de factori tehnologici și economici care influențează structura de producție.

În vederea determinării optimului structural, metoda programării liniare pornește de la formularea modelului. Se stabileste numărul de variabile, funcția obiectiv și nu în ultimul rand categoriile de resticții.

Funcția obiectiv, în cadrul programării liniare, poate fi de maxim sau de minim, urmărind maximizarea profitului sau minimizarea cheltuielilor.

Eficiența acestui model presupune o serie de restricții, care sunt date de situația din întreprindere. Astfel unele resurse limitate precum și încadrarea acestora în disponibilul întreprinderii, cum ar fi cheltuielile de producție, necesarul de forță de muncă constiuie restrângerea ariei aplicabilității modelului.

Variabilele și restricțiile folosite în cadrul modelului de optimizare a structurii de producție redă conținutul și gradul de cuprindere al acestuia, între ele existând relații de interdependență.

Determinarea volumului, a conținutului restrictiilor într-o formă clară asigură funcționalitatea modelului.

CAPITOLUL II: DIAGNOSTICUL STRUCTURII DE PRODUCȚIE LA SC COSIANA SA SINAIA

2.1.Prezentarea SC COSIANA SA SINAIA

Societatea comercială “Cosiana” SA a fost înființată la data de 01.04.1991 în baza H.G. nr.1252/1990 prin preluarea integrală a fostei Fabrici de preparate carne Sinaia în condițiile prevăzute de Legea nr. 15/1990 și Legea nr. 31/1990.

În privința înființării societății, bazele acesteia au fost puse de italianul Valentino Pozzi. Astfel, în anul 1910 Sinaia a fost aleasă de acest italian pentru fabricarea salamului de Sibiu, deoarece cunoștea climatul și curenții de aer ai zonei, considerați necesari unui proces de fabricație în condiții de mediu natural.

Tehnica preparării salamului mucegăit și-o insușește de la frații săi care dețineau la Budapesta o fabrică de salam mucegăit, preparat după o rețetă din zona de baștină a familiei: Tirolul Italian.Aici devine maistru iar în 1910 vine la Sinaia cu ceva utilaje și cumpără actualul sediu de imobil și ceva teren, deschizând “Întreprinderea individuală Valentino Pozzi”.

În anul 1949, la naționalizare, producția societății ajunge la 120 tone anual, asigurând o forță de muncă de 40-50 oameni. Avându-se in vedere tradiția și experiența acumulată precum si cererile pieței interne și externe, în anii 1967-1968 societatea a fost extinsă, procesul tehnologic modernizat, fabricația putându-se realiza tot timpul anului iar capacitatea proiectată ajungând la peste 2000 tone anual cu un personal de 150 oameni.

Actuala denumire a fost luată în anul 1990, societatea funcționând cu capital de stat până în anul 1995, când s-a privatizat. Procesul de privatizare s-a încheiat în 1998, “Cosiana” fiind 100% capital privat.

Decapitalizarea treptată a societății după anul 1989, achiziționarea unui utilaj din import cu plata în 10 rate, pe parcursul a 5 ani, precum și privatizarea prin metoda MEBO, unde acționarii, salariații și foștii salariați au contribuit la cumpărarea acțiunilor numai prin certificate, nu și prin capital, constituie un mare handicap al societății care se vede în imposibilitatea continuării achitării ratelor de cumpărarea a acțiunilor.

În aceste condiții nefavorabile pentru societate, apare “salvatorul” acesteia, SC GROUP RO care preia datoriile post-privatizare, le achită și devine acționar majoritar. Sub managementul acestui acționar, COSIANA se impune din nou pe piață, producția crescând de la preluare de 3,5 ori. Astfel, marca COSIANAi și recapătă renumele de care s-a bucurat cândva.

Societatea este înregistrată la Registrul Comerțului J29/420/08.03.1991, CUI 1551991 si are sediul pe B-dul Republicii, nr.20, Sinaia, cod postal 106100, jud. Prahova. Marca COSIANA este inregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Obiectul de activitate este producerea și comercializarea de produse din carne crud-uscate. În conformitate cu codul CAEN principalele obiecte de activitate generatoare de venituri sunt: 1013: realizarea de produse pe bază de carne; 5132:comerț cu ridicata cu carne și mezeluri; 5223: comerț cu amănuntul cu carne și mezeluri.

Dintre produsele sale se deosebește tradiționalul Salam de Sibiu. Denumirea salamului iși are originea în faptul că la începuturile fabricației forța de muncă provenea din rândul sașilor stabiliți în Sibiu și în mărginimile sale. Fabricația avea un caracter sezonier, executându-se numai în sezonul rece, urmând ca maturarea și livrarea să se facă cu alt personal în celelalte sezoane ale anului. De aici și cea de-a doua denumire cunoscută, și anume salam de iarnă, mai ales ca acest salam fiind mucegăit , la livrare are culoarea alb.

2.2. Analiza structurii de producție

Societatea desfășoară un proces tehnologic de fabricație a produselor crud-uscate, de la recepția materiei prime până la livrarea produsului finit. Preparatele din carne se realizează pe sortimente, dupa cum urmează: salamuri cu mucegai, salamuri fara mucegai și cîrnați. Ponderea acestora în total producție este redată in tabelul următor.

Tabelul nr.1

Structura sortimentală la SC COSIANA SA SINAIA

Sursa: date de producție SC COSIANA SA SINAIA

Din analiza tabelului se remarcă o scădere a producției totale în perioada analizată, la toate sortimentele, acest lucru evidențiind o scădere a cererii față de anumite produse, întrucât societatea produce în funcție de cererea de pe piață

În ceea ce privește structura producției sortimentale se remarcă o specializare a societătii la salamurile cu mucegai. Astfel, față de anul 2007 când acestea reprezentau 50,517% din totalul productiei, în anul 2009 ajung sa reprezinte aproximativ 65% din producție. Acest lucru se datorează produselor specifice întreprinderii, dintre care se deosebește salamul de Sibiu, cel mai cunoscut salam cu mucegai.

Structura sortimentală a SC COSIANA SA este adaptată permanent necesităților consumatorilor, lucru evidențiat prin diversitatea sortimentală prezentată în anexa nr.5. Conform analizei pe cei trei ani, se constată un nivel ridicat de menținere a produselor, în principal al celor care determină gradul de specializare al SC COSIANA SA.

Tabelul nr.2

Structura produselor constante la SC COSIANA SA

Sursa: date de producție SC COSIANA SA

Se remarcă creșterea cantităților de salam de Sibiu de-a lungul perioadei analizate, ajungând să reprezinte peste 51% din total produse finite (figura nr.1). Acest lucru ne demonstrează incă o dată importanța acestui produs in cadrul societății, fiind cel mai bine produs vândut. Totodată salamul de Sibiu este recunoscut prin calitatea sa, fiind considerat un produs de lux.

Figura nr.3 Structura produselor in anul 2009

Aspecte importante cu privire la structura sortimentală se obțin cu ajutorul coeficientului mediu de sortiment (KS)* și cu ajutorul coeficientului de nomenclatură (KN)*, care sunt componente ale programului de fabricație, al cărui grad de îndeplinire permite desprinderea unor concluzii referitoare la fundamentarea acestuia.

Tabelul nr.3

Coeficientul mediu de sortiment și coeficientul de nomenclatură la SC COSIANA SA

Sursa: calculații proprii

În cadrul întreprinderii analizate se constată, conform tabelului nr.3, o depășire a volumului valoric al producției cu 2,57% (Iq*=102,57), situație aparent favorabilă. Aprofundând analiza constatăm o nerealizare de 53,79 mii lei la sortimentul salam fără mucegai respectiv de 199,76 mii lei la sortimentul cărnați, în timp ce la sortimentul salam cu mucegai s-a depășit prevederea cu 6,2%.

Valoarea coeficientului de sortiment relevă faptul ca prevederile s-au respectat în proporție de 98,85%. Această situație se va reflecta nefavorabil asupra rezultatelor întreprinderii, lucru concretizat în producția nevândută în valoare de 253,55 mii lei.

În concluzie, aspectul favorabil al depășirii planului de fabricație la produsele prevăzute este aparent, întrucât nerealizarea înregistrată la cele două sortimente atrage efecte negative asupra valorificării celorlalte realizări.

Din punct de vedere al produselor, în continuare vom analiza calitatea acestora. În cadrul societății COSIANA SA deosebim salamul de Sibiu ca produs de calitatea I, deorece este un produs natural, fără înlocuitor de carne și care în cursul procesului tehnologic nu suferă tratamente termice (cum ar fi fierberea), maturarea făcându-se pe seama mucegaiului nobil, cu rol în conservarea produsului. Aceste caracteristici fac ca salamul se Sibiu să fie considerat un produs de lux. Ca produs de calitatea a II-a în cadrul societății analizate întălnim cârnații plai, care reprezintă un produs în compoziția căruia nu întâlnim înlocuitori de carne. Pe clasa a III-a de calitatate societate are salamul Sicilian care beneficiază de aceeiași însămânțare cu mucegai ca și în cazul salamului de Sibiu.

Tabelul nr.4

Structura produselor pe clase de calitate la SC COSIANA SA

Sursa: date de producție SC COSIANA SA

k*==1,053

p*==31,55 lei/Kg

Indicatorul determinat relevă o îmbunătățire a calității față de program, situație apreciată pozitiv (1,053). De altfel, din tabel se observă ponderea mare pe care o deține produsele de calitatea I ( 95,42%), în defavoarea celorlalte două clase de calitate. Acest lucru se va reflecta favorabil asupra indicatorilor valorici de performanțe, deoarece volumul producției vândute este mai mare la caliatea I, unde prețul de desfacere este superior mediei întreprinderii (32,16 lei/Kg salamul se Sibiu > 31,55 lei/Kg prețul mediu al întreprinderii).

2.3.Analiza sistemului de fabricație pe structuri sortimentale și tehnologiile utilizate

În cadrul societății materia primă vine direct din Comunitatea Europeană. Fiecare lot de materie primă sau materiale auxiliare se codifică la intrare, primește un număr de ordine, se evidențiază,se evidențiază în rețelele fiecarui produs în care intră, pana la epuizarea lotului. Materia primă vine numai congelată, minim -20ºC, la pachete de 25–30 kg, se depozitează în congelator iar în preajma prelucrării suportă o porționare la fierăstrău cu bandă, o decongelare până la 0ºC și tocare la această temperatură, pentru realizarea mozaicului, pe secțiune, a fiecărui produs în parte.

Produsele se transportă pe carucioare speciale de inox în celulele de afumare, în care are loc mai întâi o etuivare la 18 grade , pentru declanșarea reacțiilor interne (produsele crud – uscate nu suportă tratament termic). Apoi se supun procesului de afumare, prin tubulatura legată la un generator de fum prin frecare în condiții de temperaturăși umiditate controlate electronic și monitorizate pe un calculator. Urmează apoi predarea la depozitele de maturare unde atmosfera este controlată la fel.

Produsele nemucegăite stau acolo funcție de prescripțiile pentru fiecare. Cele mucegăite suportă după câteva zile însămânțare cu mucegai alimentar (sub formă de emulsie, prin stropirea batoanelor agățate pe rastele), stând și ele la maturare conform timpului prescris. Pe toata durata maturării sunt proceduri de analize organoleptice și de umiditate .

Carne

Figura nr.4: Procesul de fabricație pe sortimente la SC COSIANA SA

La livrare, fiecare lot este însoțit de documentul de certificare a calității (declarație de conformitate întocmită conform specificației tehnice stabilite de producător) precum și de certificatul de origine și salubritate întocmit de organele sanitar-veterinare.

În prezent, în clădirile care fac obiectul investiției se desfășoară procesul de fabricație a produselor crud-uscate, de la recepția materiei prime până la livrarea produsului finit

SC COSIANA SA dispune în prezent de utilaje pentru desfășurarea producției precum:

Tabel nr.5

Utilaje existente la nivelul societății în anul 2009

În aceste condiții, înzestrarea tehnică a societății este în creștere continuă pe parcursul celor trei ani, de la 153399,47 lei/salariat în 2007 la 214190,16 lei/salariat în 2009.

Această creștere a gradului de înzestrare tehnică este un lucru bun pentru societate și reflectă dotările de care dispune societatea în vederea realizării producției.

2.4. Analiza forței de muncă

Forul de conducere al societății este Adunarea Generală a Acționarilor, care aprobă politicile de dezvoltare, de marketing, politicile economice, de atragere a surselor sau de repartizarea rezultatului financiar, Consiliul de Administrație, iar conducerea executivă este formată din: Director General interimar, Director Economic, Contabil Șef, în subordinea directorului economic, Manager producție, Coordonator Producție, Responsabil management al Siguranței Alimentului, în subordinea Directorului General interimar și Coordonator Tehnic.

Societatea nu are Director Executiv și întreaga coordonare revine în prezent Directorului Economic pentru administrație, economic, reprezentare, transporturi, aprovizionare, cantină, pază și ordine . Pentru partea strictă de producție și management calitate se ocupă direct persoanele numite în acest sens .

În exercitarea atribuțiilor de conducere, Conducerea executivă este direct și nemijlocit îndrumată de către echipa de conducere a grupului din care face parte precum și de conducătorii compartimentelor acestuia .

Grupul se ocupă de vânzarea producției societății prin lanțul propriu de 23 magazine precum și de lanțurile de supermarketuri, lanțul de societăți HORECA (hoteluri, restaurante și catering ) făcând în permanență studii de piață, inclusiv pe piețele Comunității Europene, vizând obținerea acordului de export.

Tot grupul deține licențele de importuri materii prime și materiale, precum și licența de transport auto intern.

Societatea are propriul sindicat, format din 47 membri. Sindicatul are încheiat cu societatea un contract colectiv de muncă, actualizat anual, prin care sunt negociate obligațiile generale ale angajatorului și angajatului.

În vederea stabilirii drepturilor ce decurg din contractul individual de muncă, salariații sunt clasificați în funcție de cerințele postului în muncitori (calificați, necalificați) și executanți (contabil, secretar, maistru, funcționar, etc), respectând art.1 al Legii 30/1990.

Figura nr.5 – Organigrama SC COSIANA SA

SINAIA

Tabelul nr.6

Structura personalului la SC COSIANA SA SINAIA

Sursa: Date contabile ale firmei

Din analiza tabelului se remarcă evoluția descrescătoare a personalului angajat, acest lucru datorându-se atât disponibilizărilor cât și pensionărilor. Se remarcă reducerea personalului direct productiv, mai ales la nivelul anului 2009, când înregistreză o scădere de 9 persoane, față de o scădere de 2 persoane la nivelul anului 2008. Acest lucru se datorează și actualei crize, care impune diminuări ale cheltuielilor. În continuare vom analiza productivitatea muncii.

Figura nr.6 Evoluția productivității muncii

Analiza productivității muncii se face din punct de vedere fizic și valoric. Astfel, din figura nr.6, observăm un trend descrescător al productivității muncii exprimată fizic. Dacă la nivelul anului 2007 un salariat fabrica 17,802 tone de pastă, în anul 2009 același salariat fabrică 14,806 tone anual.

Acest lucru se datorează în primul rând scăderii numărului de salariați și în al doilea rând reducerii volumului de pastă anuală fabricată, ca urmare a variațiilor cererii de pe piață.

Din punctul de vedere al productivității muncii exprimate valoric, din figură se remarcă o tendință crescătoare, productivitatea anuală pe salariat crescând de la 253,736 mii lei în anul 2007 la 262,015 mii lei în anul 2008. În anul 2009 productivitatea urmărește același trend ajungând la 284,213 mii lei pe salariat. Acest lucru se datorează cifrei de afaceri în creștere, la nivelul anului 2008 (17254,02 mii lei) față de anul 2007 (17292,98 mii lei). Deși în anul 2009 cifra de afaceri este mai mică (16200,12 mii lei), reducerea numărului de salariați cu 0,13% permite realizarea unei productivități mai mari.

În baza datelor din figurii nr.6, putem calcula indicii productivității muncii redați în figura următoare:

Figura nr.7 Evoluția indicilor productivității muncii

Din analiza figurii se constată că indicii productivității muncii înregistrează ritmuri asemănătoare de evoluție. În perioada analizată, valorile indicilor sunt mai mici decât 100, ceea ce înseamnă că la nivelul SC COSIANA SA SINAIA, a scăzut eficiența cu care este realizată forța de muncă. Trendul descrescător al indicilor (88,62 în anul 2008 respectiv 78,67 în anul 2009) relevă faptul că la nivelul societății au avut loc shimbări în structura personalului, în sensul scăderii ponderii salariaților operativi de la 97,05% în anul 2008 la 86,36% în anul 2009.

Analiza veniturilor, a cheltuielilor și a indicatorilor economico-financiari

Societatea analizată comercializează produsele crud-uscate fabricate, deci singurele venituri sunt cele din vânzarea acestora. Cheltuielile suportate de societate sunt cele necesare fabricării produselor precum și cele de întreținere și cu personalul.

Tabelul nr.7

Structura veniturilor și cheltuielilor

Sursa: Contul de profit și pierdere al SC COSIANA SA SINAIA

Se observă că rezultatul net al exercițiului este pozitiv în primul an al perioadei analizate, ceea ce înseamnă că întreprinderea este rentabilă în anul curent. Rezultatul net pozitv al exercițiului reflectă rentabilitatea generală a întreprinderii, adică ceea ce îi rămâne întreprinderii după achitarea tuturor cheltuielilor din anul respectiv. Profitul obținut va fi utilizat fie pentru autofinanțare,fie pentru remunerarea acționarilor. Creșterea datoriilor totale datorată achiziționarii unui utilaj tehnologic are efecte negative asupra rezultatului net al exercițiului, ceea ce determină o nerentabilitate a întreprinderii.

Pe parcusul perioadei analizate constatăm o creștere a cheltuielilor cu salariile la SC COSIANA SA. Această creștere a cheltuielilor cu salariile (cu 49% în 2008 față de 2007) are loc paralel cu diminuarea numărului de salariați (cu 5% în 2008 față de 2007). Modificarea cheltuielilor cu personalul (asigurările și protecția socială) este rezultatul politicii fiscale din fiecare an în parte.

În ceea ce privește cheltuielile materiale, acestea au un comportament variabil legat de volumul producției. Din analiza tabelului nr.8 remarcăm că în structura cheltuielilor materiale a crescut ponderea cheltuielilor cu materiile prime, a cheltuielilor cu materialele consumabile și a altor cheltuieli materiale, ceea ce explică o dezvoltare a activității societății. Un aspect nefavorabil al societății este redat de reducerea cheltuielilor cu amortizarea, ceea ce semnifică o scădere a fondului de investiții.

Veniturile din vânzarea mărfurilor înregistrează un trend crescător, în timp ce veniturile din producția vândută scad. Modificarea structurii vânzărilor reflectă evoluția cererii pe piață sau evidențiază aspecte care țin de organizarea întrepinderii, cum ar fi aprovizionarea, randamentul utilajelor.

Firma analizată face parte din categoria societătilor comerciale mijlocii, fapt pentru care în încheierea exercițiului financiar anual societatea completează situații financiare anuale simplificate, atașate in anexa nr. 6 de unde au fost extrase datele necesare diagnosticării activității economice.

Tabelul nr.8

Principalii indicatori economico-financiari

Sursa: Situația financiară anuală la SC COSIANA SA SINAIA

Din analiza tabelului se remarcă evoluția descrescătoare a ratei rentabilității economice și financiare, ceea ce este un lucru îngrijorător, deoarece societatea cheltuie aproape tot ce încaseză. Situația se explică însă prin achiziționarea la nivelul anului 2007 a unui utilaj tehnologic pentru îmbunătățirea procesului de fabricație, cu un credit pe 2 ani.

Figura nr.8 Evoluția indicatorilor de lichiditate

Analizând graficul remarcăm la nivelul anului 2007 o situație satisfăcătoare pentru întreprindere, redată de valoarea indicatorului (1,32) care reflectă posibilitatea transformării activelor în lichidități pentru onorarea datoriilor curente. Achiziționarea utilajului pe termen lung se reflectă asupra lichidiatății generale, în anul 2008 și 2009 înregistrând valori subunitare. Lichiditatea imediată este practic inexistentă pentru societate, ceea ce se traduce prin dificultăți în onorarea rapidă a plăților.

Evoluția indicatorilor de gestiune este una descrecătoare, așa cum reiese din tabelul nr.5. Aceasta se explică printr-o vânzare mai slabă a producției și printr-un volum mai mare al stocurilor la nivelul anului 2008 față de anul 2007, respectiv 2009 față de anul 2008.

În ceea ce privește indicatorii echilibrului financiar, remarcăm incapaciatea societății de a încasa creanțele cât mai rapid, lucru care se reflectă și în imposibiliatea achitării obligațiilor mai rapid către terți. Această situație este una nefavorabilă pentru societate.

În concluzie, activitatea economică de ansamblu a societății SC COSIANA SA SINAIA se reflectă în situații financiare nemulțumitoare de-a lungul periaodei analizate. Acest lucru se datorează achiziționării utilajului tehnologic, în vederea îmbunățirii procesului tehnologic, cu un credit pe 2 ani. Acest credit explică creșterea datoriilor totale, a incapacității achitării obligațiilor la timp precum și pierderea netă a exercițiului financiar al anului 2008 și al anului 2009.

2.6. Analiza rentabilității structurii sortimentale

Tabel nr.9

Rentabilitatea structurii sortimentale

Sursa: calculații proprii

SC COSIANA SA fabrică lunar loturi de pastă, în vederea obținerii produselor finite. Costul acestei paste diferă atât în funcție de rețeta fiecărui produs, de costul materiei prime cât și de ponderea fiecărui produs în total fabricație (de exemplu într-o lună din 100 tone de pastă se poate fabrica 65 tone de salam Sibiu, iar în luna următoare se pot fabrica 50 tone) lucru care explică variațiile costului de producție. Datorită procesului de maturare și uscare din 1,8 kg pastă fabricată se obține 1kg produs finit, dar consumul specific poate crește la 1,96 kg, deoarece unele loturi se vând în totalitate când au îndeplinit gradul de umiditate maxim cerut de rețetă. Astfel din 3.500 kg salam gata de livrare care a atins gradul de umiditate prescris de 35 % societatea are o cerere de 200 kg în prima zi , 800 kg în a doua zi iar în a treia nimic șamd. Astfel ultimele 20 kg ajung a 28 – 30% umiditate, ceea ce înseamnă că din cantitatea de 3.500 kg finit COSIANA SA vinde numai 3.200 kg , 300 fiind pierderi care fac ca pe total consumul specific sa crească la 1,96.

Din analiza tabelului se remarcă rentabilitatea sortimentului salam fără mucegai. Acest lucru se datorează atât diversificării produselor din acest sortiment, prețului mai accesibil consumatorilor dar și a ciclului mult mai mic de fabricație de 10 – 30 zile , comparativ cu 75 zile la cele mucegăite. În ceea ce privește rentabilitatea sortimentului salam cu mucegai se remarcă fluctuații, datorate atât pierderilor prin maturare cât și scăderii consumului cauzat în special de veniturilor consumatorilor. În general acest sortiment de mezeluri datorită consumului specific ridicat si a calitații materiei prime, numai mușchi , fără pielițe și zgârciuri se adresează unui segment mai restrâns de consumatori, cu venituri medii și mari , fiind apreciate ca alimente de nișă.

Fiind influențată de cererea pieței SC COSIANA SA se adaptează cerințelor. Astfel, în urma unui studiu de piață din care a reieșit preferința consumatorilor pentru produsele mai ieftine, societatea nu a mai crescut prețurile, asigurându-și același venit minim pentru continuarea activității din sortimentul salam cu mucegai, în scopul de a nu pierde din clientelă . Totodată COSIANA SA a scos din fabricație produsele greu vandabile și testează în permanență noi sortimente din carne de oaie și curcan .

2.7. Piața

Produsele alimentare fabricate de SC COSIANA SA sunt destinate cu preponderență acționarului majoritar, care distribuie peste 90% din produsele societății, prin cele 23 de magazine din capitală si prin lanțurile mari de hipermarketuri (anexa nr.7) De asemenea sunt destinate și consumului zilnic al populației din zonă, prin intermediul unui magazin de desfacere la poarta fabricii.

Tabel nr.10

Piața SC COSIANA SA

Din punct de vedere al activității promoționale, SC COSIANA SA utilizează:

– relații directe si permanente stabilite de conducerea societății cu diferiți beneficiari

– tehnici de servire a consumatorilor practicate de personalul din magazinele proprii, urmărindu-se fidelizarea clienților.

În ceea ce privește piața concurențială, remarcăm piața concurențială a acționarului majoritar care distribuie produsele (anexa nr.8), și amintim că GROUP SA a ocupat locul 4 în top zece producători în anul 2009, înregistrând și o stagnare la nivelul cifrei de afaceri de 80.000.000. GROUP SA concurează cu firme precum Cris Tim, Aldis, Caroli, branduri de renume ale pieței mezelurilor.

În urma analizei efectuate, structura sortimentală la SC COSIANA SA prezintă următoarele concluzii:

Analiza SWOT a structurii sortimentale

CAPITOLUL III STUDIU PRIVIND MODERNIZAREA ȘI RETEHNOLOGIZAREA SC COSIANA SA SINAIA

3.1. Obiectivul investiției

Modernizarea și retehnologizarea fabricii de produse crud-uscate „Cosiana” din orașul Sinaia, jud. Prahova, are ca scop atât îmbunătățirea structurii sortimentale cât și creșterea calității produselor, având în vedere normele de siguranță alimentară prevăzute de UE.

Modernizarea constă în lucrări de recompartimentare și de refacere a rețelelor de instalații existente, în scopul reconfigurării fluxului tehnologic și pentru ca spațiile productive să corespundă standardelor privind siguranța alimentară. Se propune în acest sens realizarea unor compartimentări noi cu pereți de panouri izolatoare, placarea pereților și tavanelor depozitelor de refrigerare și congelare cu panouri izolatoare, realizarea de pardoseli igienice. De asemenea se urmărește realizarea a două extinderi: prima va constitui un spațiu destinat recepției cărnii de porc destinată prelucrării, a membranelor naturale și artificiale, iar cea de-a doua extindere va reprezenta un spațiu pentru spălarea recipiențilorde transport intern. Se prevede și amenajarea spațiului de expediție al produsului finit precum și înlocuirea rețelelor de instalații învechite.

În privința retehnologizării, datorită creșterii de producție preconizată și a necesității respectării normelor de siguranță alimentară se impun schimbări în primul rând la nivelul echipamentelor și amenajării spațiilor de afumare și condiționare. Aceleași rațiuni crează necesitatea achiziționării unor utilaje și echipamente destinate zonei de procesare, ariei de livrare, a unor echipamente pentru refrigerare, pentru igienă, pentru transport intern, aunor dotări (mobilier tehnologic, tehnica de calcul cu soft aferent, sistem de monitorizare a temparaturii și umidității) precum și a două camioane frigorifice.

Tehnologia va fi achiziționată din țările Uniunii Europene, va fi performantă și va corespunde standardelor euopene tehnologice, de exploatare și de siguranță alimentară.

3.2.Situația prevăzută prin proiect

Prin noul proiect se prevede creșterea producției de preparate crud-uscate din carne și realizarea ei într-un flux tehnologic modificat, cu scopul asigurării calității produselor și a condițiilor de siguranță alimentară. Proiectul urmărește modernitatea sub aspect tehnologic și funcțional, prin reamenajare interioară a cladirilor existente, folosind metode moderne de punere în operă și materiale de construcție corespunzătoare, precum și prin dotarea cu utilaje performante și respectarea cerințelor Directivelor Uniunii Europene.

În prezent capacitatea de poducție este de 844 tone/an. Prin proiect, pe baza unui model economico-matematic, se prevede creșterea capacității la 1020 tone/an.

Tabelul nr.11

Coeficienți tehnico economici ai modelului

Indicii lui i (i=) reprezintă numărul de ordine al structurii sortimentale, după cum urmează: salam cu mucegai-1, salam fără mucegai-2 și cârnați-3. Variabila x1 este, deci, cantitatea fabricată din sortimentul salam cu mucegai, x2 cea fabricată din sortimentul salam fără mucegai iar x3 cantitatea fabricată din sortimentul cârnați.

Forma concretă a modelului va fi:

Funcția obiectiv (maximizarea profitului): Max f(x)= -190,83* x1+117,94* x2+190,67* x3 în condiții

În condițiile:

Folosirii integrale a capacității de producție

x1+x2+x3=1020

Încadrării în producția totală de pastă fabricată

540,079 x1+197,303 x2+59,317 x3≥796,699

Încadrării în disponibilitățile bănești

8787,09 x1+2521,53 x2+586,05 x3≤11894,67

Restricții de nenegativitate

xi≥0, i=

Folosind pachetul de programe QM, modulul A-programare liniară, cantitățile sortimetale fabricate , în urma dotării prevăzute cu utilaje și echipamente în sensul creșterii capacității de producție, vor fi:

Tabel nr.12

Cantități sortimentale prevăzute a se obține

Soluția optimă este deci: Z=10485736,29 mii lei, x1=617,889 tone, x2=281,660 tone, x3=120,584 tone. Soluția obținută exprimă posibilitățile de realizare a profitului maxim în condițiile impuse acestuia. În această situație, pentru SC COSIANA SA s-au creat premisele folosirii integrale a capacității de producție a celor 1020 tone și fabricarea într-o structură echilibrată a sortimentelor.

3.2.1. Fluxul tehnologic

Fluxul tehnologic prevăzut va fi:

Recepția materiei prime (carne congelată ambalată) se va face prin două arii special destinate, prevazute cu uși secționate cu burduf.

Depozitarea materiei prime carne

Recepția materiilor auxiliare și materialelor- se va face separat, în funcție de material (ingrediente, membrane naturale, materiale ambalare)

Dezasamblarea materiei prime carne

Temperizare, decongelare, tocare, afumare/condiționare/maturare, spălare și condiționare granduri

Etichetare, ambalare, condiționare, depozitare produse finite ambalate, lotizare, livrare.

3.2.2. Dotarea cu utilaje

Creșterea de producție preconizată antrenează necesitatea achiziționării a două camioane frigorifice. În vederea asigurării igienei personalului, a navetelor, a cutiilor de lucru și a spațiilor de lucru se propune dotarea cu o ecluză igienică.

Ca atare, proiectul propune achiziționarea de noi utilaje moderne și performante după cum urmează:

Tabel nr.13

Echipamente de achiziționat

Durata efectivă de funcționare a utilajelor este de 10 ani. Din punctul de vedere al personalului, structura actuală de la SC COSIANA SA va asigura desfășurarea în bune condiții a proiectului propus. Nu se vor crea noi locuri de muncă.

3.3. Costul estimativ al investiției

Valoarea totală a investiției este de 9.147.688 RON și este structurată pe două devize, conform legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008). Astfel devizul general, în valoare de 7.686.228,5 RON, cuprinde două obiective: lucrări construcții-montaj clădire producție (în valoare totală de 3.313.150,4 RON) și utilaje și echipamente (în valoare totală de 5.066.821,61RON).

În ceea ce privește eficiența investiției, termenul de recuperare este de 7 ani, iar investiția specifică este de 8,96 lei/kg, ceea ce este benefic pentru societate, însemnând că după primii 7ani investiția facută este recuperată pe baza economiei de cheltuieli, urmând a se obține profit integral.

3.4. Finanțarea investiției

Urmărind atragerea de fonduri europene, propunem ca SC COSIANA SA să recurgă la finanțare, prin Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în valoare eligibilă de 3.828.203 RON (925.133€).

Conform obiectivelor investiției, cererea de finanțare se va adresa Fondului European de Dezvoltare Regională, care finanțează investițiile în unitățile de producție și dezvoltarea IMM-urilor cu o sumă de 1,07 mld€/an până în anul 2013.

Din valoarea totală a investiției de 9.147.688 RON, ajutorul public nerambursabil este de 3.828.203 RON.

Cea mai mare parte a costurilor eligibile private vor fi cheltuite prin angajarea unui credit bancar. În ceea ce privește condițiile creditului avem:

Tabel nr.14

Valoarea creditului

Plățile totale ale societății vor fi de 912.618€, din care 841.034€ reprezintă creditul iar 71.584€ reprezintă dobânda.

Investiția presupune implementarea calității și este susținută de argumentul că prin introducerea acesteia se obțin avantaje de calitate, printre care: mai buna organizare a muncii, relații bune cu clienții, loialitate mai mare a clienților. În concluzie, creșterea calității este de natură a conduce la creșterea satisfacției clienților (care sunt tot mai pretențioși și mai bine informați), obiectiv ce se poate atinge printr-o motivare complexă a resurselor umane ale firmei și îmbunătățirea stilului de lucru din cadrul firmei.

Figura 9: Beneficiile programului de management al calității totale (după Sadgrove, K., 1995)

3.5. Proiectarea structurii sortimentale în urma realizării procesului de modernizare

Pentru realizarea acestui scenariu s-a pornit de la importanța asigurării calității produselor alimentare pentru populație și impactul pe care îl are sistemul de fabricație al produselor asupra rezultatelor întreprinderii.

Alegerea acestei variante s-a fundamentat pe faptul că în ultimul timp s-au manifestat unele modificări privind consumul de alimente, în special al produselor crud-uscate (anexa nr. 9). Numeroase cercetări arată că se pune tot mai mult accentul pe produsele „curate”, care nu afectează sănătatea. În cazul produselor crud-uscate aceasta se referă atât la un conținut cât mai mic în aditivi, coloranți, conservanti cât și la un proces tehnologic cât mai avansat care să corespundă siguranței alimentare. Pe de altă parte, cercetările arată un nivel scăzut al cererii față de produsele alimetare, în general, cu un preț mai ridicat. Acest lucru se datorează situației actuale a economiei naționale, a prețurilor care sunt mai mari decât veniturile consumatorilor. Din acest punct de vedere, se remarcă o reorientare a preferințelor consumatorilor către produse cu un preț mai scăzut, fără a se ține seama de calitatea acestora.

Această variantă, a calității produselor crud-uscate, trebuie să se constituie într-un sistem modern bazat pe creșterea capacității de producție urmărind atât optimizarea valorificării potențialului tehnologic cât și menținerea tradiției referitoare la fabricarea produselor.

Din punctul de vedere al capacității de producție, în urma implementării proiectului se prevede, pe baza producțiilor obținute anterior, prin metoda ritmului mediu, următoarea structură sortimentală:

Tabel nr.15

Structură sortimentală prevăzută de-a lungul implementării proiectului

Se remarcă o creștere a sortimentului salam cu mucegai mai mare. Acest lucru evidențiază specializarea societății, iar creșterea preconizată reflectă cerințele crescânde ale consumatorilor acestui sortiment în cadrul produselor crud-uscate. De asemenea această creștere se datorează acționarului majoritar care distribuie o mare parte a acestor produse în diferite zone ale țării. Cantitățile moderate ale celorlalte sortimente reflectă o cerere mai scăzută a acestora.

De-a lungul implementării proiectului se preconizează un grad de utilizare a capacității de producție de 89%, urmând ca apoi să se asigure o utilizare de 100%.

Cresterea volumului de productie presupune si cresterea consumului de materii prime. Astfel, folosind acceiași metodă, cantitatile de materii prime ce vor fi achizitionate anual de catre societate in momentul atingerii nivelului de productie estimat vor fi:

Tabel nr.16

Consum de materii prime necesare pentru creșterea producției

Aceste cantități de materii prime sunt necesare fabricării pastei lunare in vedere obținerii produselor finite. Producția obținută necesită și o serie de materiale auxiliare, a căror cantitate se estimează a fi:

Tabel nr.17

Cantitati de ambalaje necesare corespunzătoare producției

3.6. Rezultate economice ale implementării proiectului

Implementarea proiectului de modernizare și retehnologizare la SC COSIANA SA vizează nu numai creșterea capacității de producție și a securității alimentare ci și rezultate economice mai mari la nivelul societății.

Tabel nr.18

Rezultate economice ale structurii sortimentale la sfârșitul implementării proiectului

Rezultatele au fost calculate în condițiile actuale ale pieței. Cheltuielile cu pasta fabricată s-au calculat cu costul de la nivelul anului 2009, deoarece de-a lungul perioadei analizate prețul cu materia primă a oscilat ușor. Deși prețul la slănină tare a avut niște creșteri de preț spectaculoase (de la 1,6lei la 2,7lei), costul nu a crescut foarte mult, fapt pentru care cheltuielile au fost calculate la acelasi nivel. Prețul final al produsului a înregistrat de asemenea variații ușoare, societatea nepermițându-și să crească prețurile de livrare, riscând astfel să vândă mai puțin. În aceste condiții, rezultatele economice au fost calculate la costurile și prețurile actuale ale societății.

Cheltuielile efectuate pentru obținerea unui lot de produs finit sunt determinate de nivelul cheltuielilor variabile, în special al celor privind achiziționarea de materie primă și a forței de muncă. La acestea se adaugă cheltuielile cu materiale auxiliare.

Diferențele față de perioada anterioară retehnologizării rezultă din nivelul producției/tonă, cheltuielile de producție/tonă și prețul de vânzare pe kilogram.

Figura 10: Cheltuieli cu materiile prime necesare fabricării structurii sortimentale la SC COSIANA SA

Tabel nr.19

Eficiența economică a structurii sortimentale în varianta retehnologizată

Valorile indicatorilor arată că în prin retehnologizeare procesului de fabricație se obțin rezultate importante, nivelul ridicat al veniturilor calculate la 1000 lei cheltuieli datorându-se prețului de vânzare al produsului.

Sistemul de producție proiectat asigură performanța structurii sortimentale, ca urmare a tehnologiei moderne propuse. Pentru a-i demonstra viabilitatea vom analiza pragul de rentabilitate.

Ca orice agent economic care acționează în economia de piață, scopul final al funcționării societății specializate în prelucrarea cărnii este obținerea profitului. Acest obiectiv este unul deosebit de important, în condițiile schimbării tehnologiei de producție. Astfel producătorul trebuie să-și estimeze nivelul de la care activitatea sa devine rentabilă.

La stabilirea pragului de rentabilitate, tehnologiei introduse i se asigură utilitatea prin identificarea consumatorilor și concentrarea cererii de mezeluri. Această măsură este necesară în condițiile sezonalității cererii de produse crud-uscate, SC COSIANA SA fabricând în funcție de această cerere. De asemenea identificarea consumatorilor este necesară în condițiile în care peste 90% din distribuție este realizată de acționarul majoritar GROUP SA, favorizând astfel o piață de desfacere mai mare.

mil.

lei

zona 1 zona 2

300

250

prag rentabilitate

200

cheltuieli variabile

150

100

cheltuieli fixe

50 venituri

0

100 200 300 400 500 600

Producția (tone)

În analiza pragului de rentabilitate, evoluția indicatorilor a fost delimitată pe două zone potrivit graficlui.

În zona 1 linia veniturilor începe cu primele vânzări de produse după implementarea proiectului, și deci a retehnologizării procesului de fabricație. Nivelul maxim al funcției veniturilor are o valoare de 270 mil. lei adică volumul încasărilor totale ale societății. În această zonă veniturile sunt mai mici decât cheltuielile totale, deoarece încă nu a avut loc vânzarea integrală a produselor. Pe măsură ce cresc vânzările, linia încasărilor intersectează linia cheltuielilor fixe in care veniturile sunt egale cu cheltuielile variabile și au valoarea de 200 mil. lei.

În zona 2 (zona profitului) se obține pragul de rentabilitate. Acesta este reprezentat prin intersecția liniilor veniturilor și cheltuielilor și exprimă acel nivel de la care activitatea devine rentabilă. La SC COSIANA SA profitul are o valoare de 200 mil. lei la o producție de 270 tone.

În urma determinării pragului de rentabilitate am stabilit atât valoarea veniturilor care trebuie realizată de SC COSIANA SA pentru a obține profit (200 mil. lei.) cât și limita cheltuielilor de producție (variabile și constante) care pot fi suportate de societate din vânzarea produselor.

Din analiza rezultatelor obținute pe baza calculelor estimate se poate afirma ca retehnologizarea sortimentală a societății este o activitate rentabilă, cu influențe pozitive asupra dezvoltării și competitivității societăților comerciale.

CONCLUZII SI PROPUNERI

În urma analizei efectuate s-a remarcat că, în condițiile economiei de piață, SC COSIANA SA urmărește sa-și îmbunătățească competitivitatea în domeniul în care acționează. Accentul pe care societatea îl pune pe avantajul competitiv reiese din calitatea produselor pe care le asigură consumatorilor. Faptul că societatea este dirijată de acționarul majoritar, GROUP SA, care face permanent studii de piață, analizând comportamentul consumatorilor, îi impune acesteia anumite „reguli”. Așa se explică achiziționare unui utilaj tehnologic în anul 2007, care s-a realizat în scopul satisfacerii și lărgirii cercului de consumatori.

Produsele oferite de societate sunt catalogate pe sortimente și clase de calitate, așa cum reiese din analiza structurii de producție. Veniturile ridicate obținute în urma vânzării produselor din sortimentul salam cu mucegai, a atras creșterea cantităților fabricate din acest sortiment (>60% din producția totală în anul 2009), ceea ce a determinat o specializare a societății.

Din analiza situației economico-financiară, s-au remarcat anumite greutăți în onorarea datoriilor, lucru explicat de dificultatea încasării creanțelor cât mai rapid. Acest lucru se datorează specificului activităților din domeniul prelucrării cărnii, unde apare o prelungire a ciclului de producție (datorită proceselor naturale care intervin în timpul procesării), prelungire care întârzie onorarea comenzilor la timp. Acest lucru este mai evident la nivelul anilor 2008-2009 și datorită acoperirii creditului pentru utilajul tehnologic.

Pentru a depăși decalajele care separă diferitele societăți care acționează în domeniu, societatea a pus accent deosebit pe tehnologiile de fabricare în vederea asigurării calității. Din această cauză, dar și datorită cerințelor care au apărut o dată cu intrarea în Comunitatea Europeană, SC COSIANA SA a demarat o serie de acțiuni în vederea atragerii de fonduri pentru retehnologizare. Astfel, în urma studiului privind cadrul investiției s-a demonstrat viabilitatea acesteia, în urma procesului de modernizare prevăzându-se a se obține rezultate importante, nivelul ridicat al veniturilor fiind datorat prețului de vânzare al produselor.

O propunere ce vine în urma realizării retehnologizării și alinierii la standardele europene este aceea de a exporta. Faptul că marca COSIANA este inregistrată la Oficiul de Stat pentru

Invenții și Mărci, iar utilizarea produselor societății asigură identificarea lor, evidențiind astfel trasabilitatea, precum și faptul că materia primă folosită vine direct din Comunitatea Europeană constituie condiții primare deja îndeplinite în vederea aprobării comețului intracomunitar.

La nivelul acționarului majoritar, GROUP SA, deja există cereri pentru produse de tipul celor fabricate la SC COSIANA SA din țări precum Elveția, Germania, Italia, Spania, Cehia și țările nordice.

Concretizarea acestei propuneri asigură o piață de desfacere în mai multe țări, societatea având posibilitatea să calculeze și să perceapă beneficiile sale dintr-o perspectivă diferită față de cea a producătorilor care distribuie doar în țară. Deciziile de a exporta vor fi determinate de considerații de rentabilitate și de facilități de transport.

O altă propunere, care vine o dată cu acceptarea comerțul intracomunitar este aceea de a diversifica structura sortimentală. Studierea pieței va permite identificarea unor noi segmente de consumatori, și urmărind adaptarea preferințelor acestora la condițiile tehnologice societatea poate scoate pe piață noi sortimente.

În concluzie, societatea se va redresa pe plan economic datorită comerțului intracomunitar, care va asigura creșterea vanzărilor, dar și a scăderii gardului de îndatorare, prin achitarea liniei de credit.

ANEXE

Anexa nr.1 Segmentarea pieței mezelurilor si a salamurilor după tip