Analiza Structurala a Procesului de Distributie la S.c. Simba Invest S.r.l

LUCRARE DE LICENȚĂ

ANALIZĂ STRUCTURALĂ A PROCESULUI DE DISTRIBUȚIE LA
SC. SIMBA INVEST SRL

CUPRINS

LISTA FIGURILOR SI TABELELOR

INTRODUCERE

CAP.I. CONȚINUTUL SI . ROLUL DISTRIBUȚIEI ÎN CADRUL MIX-ULUI DE MARKETING

Conceptul de distributie

Conținutul distribuției în cadrul mixului de marketing

1.3. Canalele de distribuție și utilizarea lor în politică de distribuție

CAP.II.STUDIU DE CAZ … Analiză structurală a procesului de distribuție la S.C. SIMBA INVEST S.R.L.

2.1 Descriere si obiect de activitate

2.2Organigrama

2.3CONȚINUTUL ȘI ROLUL DISTRIBUȚIEI

2.4 CANALELE DE DISTRIBUȚIE ÎN CADRUL SC. SIMBA INVEST SRL

2.5 DISTRIBUȚIA FIZICĂ

2.6 ROLUL ȘI POZIȚIA SC. SIMBA INVEST SRL ÎN REȚEAUA DE DISTRIBUȚIE

PROPUNERI SI RECOMANDARI

CONCLUZII.

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

LISTA FIGURILOR SI TABELELOR

Lista figurilor

1. Fig.1 – Îmbunătățirea definirii posturilor și organizării muncii în scopul satisfacerii necesităților individuale.

2. Fig.2- Distribuția van sale

3. Fig.3. Distribuția pre sale

4.Fig. 4-Achizitie marfa

5. Fig.5-. Circuitul documentelor

6 Fig.6-. Circuitul mărfii

7. Fig.7- Circuitul mărfii în depozitul central

8. Fig.8-Circuitul mărfii în depozitul zonal

9. Fig.9. Canalul classic de distribuție

10. Fig.10-. Relații tip barter cu alt distribuitor

11. Fig. 11. Relatii tip barter cu un producător

12. Fig. 12. Tipuri canale de distribuție de pe piată internă

13. Fig.13 -Depozit SC. SIMBA INVEST SRL

14. Fig.14: Modul în care existența SC. SIMBA INVEST SRL reduce numărul de tranzacții în cadrul unui canal de distribuție.

INTRODUCERE

Procesul de distribuție reprezintă o componentă importantă a activității pe care agenții economici o desfășoară în cadrul pieței. Dată fiind importantă sa, un asemenea proces se cere să fie astfel orientat încât să răspundă necesităților de realizare ca valoare a fiecărui produs, în funcție de condițiile specifice în care acționează fiecare firma sau societate comercială în cadrul pieței, de natura și puterea concurenței, de structura mijloacelor de desfacere, precum și de unele elemente conjuncturale specifice fiecărei perioade.

O astfel de orientare implică însă cunoașterea prealabilă a unor aspecte privind rolul distribuției în cadrul activității fiecărei unități, elementele constitutive ale acestui proces, elementele specifice diferitelor structuri de piată, precum și o serie de criterii ce pot sta la baza organizării relațiilor de distribuție.

Valorificarea oportunităților pieței și finalizarea efectivă a activității intreprinderilor producătoare de bunuri și servicii sunt condiționate de ajungerea acestora la consumatorii sau utilizatorii finali, de satisfacerea nevoilor pentru care au fost concepute.

Rolul distribuției în cadrul mixului de marketing, este deci de a se ocupă de deplasarea scriptică și fizică a produsului de la producător la consumator. Pentru evidențierea raporturilor dintre elementele sale componente, distribuția este înfățișată ca un sistem instituționalizat, menit să asigure deplasarea în condiții optime a bunurilor de consum din sfera producției către destinatarii lor, bazat pe un contact direct și permanent între partenerii implicați.

Rezultatele întreprinderii se integrează în mod specific unui anumit tip de ofertă pe piată – ofertă de produse sau ofertă de servicii, ofertă de prodfactori sau ofertă de satisfacatori, ofertă de produse/servicii tradiționale etc. – după gradul de prelucrare și valorificare a resurselor întreprinderii și după caracteristicile și modul de satisfacere a nevoilor de consum carora le sunt destinate aceste rezultate.

În spațiul și timpul care separă incheierea producției de intrarea produselor (serviciilor) în consum se desfășoară un ansamblu de operațiuni și procese economice. Orientarea lor cât mai eficientă formează obiectul celei de a treia componente a mixului de marketing – politică de distribuție.

Toate întreprinderile indiferent de profil, apelează la sistemul distribuției, iar unele dintre ele au chiar ca profil de activitate procese ale distribuției. Nici întreprinderile care se află doar la punctele de contact cu distribuția (firme producătoare și prestatoare de servicii-transport, asigurări), nu pot fi indiferente față de modul în care, mărfurile se deplasează spre consumatori. Este, deci, evidentă preocuparea întreprinderii față de problematica distribuției din politică de marketing a acesteia.

Distribuția acoperă ansamblul operațiilor prin interemdiul cărora un produs sau serviciu, rezultat al procesului de producție este pus la dispoziția consumatorului. Politica de distribuție a devenit una din cheile elaborării marketingului-mix eficient: corelația dintre deciziile privitoare la preț, produse, promovare și alegerea canalului și a formulei de distribuție este unul din aspectele esențiale ale unei politici comerciale și a unei strategii de marketing eficiente.

Modalitatea în care firma alocă resurse componentelor de bază ale programului de marketing mix (produs, preț, promovare, piață) va determina poziția și profitabilitatea de piață. Deciziile firmei referitoare la canalele de distribuție influențează direct toate celelalte decizii de marketing;

Firmele acordă adesea prea puțină atenție canalelor de distribuție, iar în cazul în care se consideră funcția acestor canale ca fiind legată doar de transportul fizic al mărfurilor, de depozitare și de distribuție ca un instrument competitiv.

Deciziile legate de canalele de distribuție implică adesea angajamente, obligații pe termen lung față de alte firme și față de piețele pe care acestea le deservesc. Spre exemplu firmele pot renunța la produsele vechi și pot introduce în fabricație altele noi, care să corespundă gusturilor pieței, dar ele nu pot renunța rapid la canalele de distribuție în favoarea propriilor magazine, atunci când condițiile de distribuție se modifică.

Distribuția produselor are rolul de a asigura valorificarea și transferarea produselor și/sau serviciilor de la producător la consumator, indiferent de distanța care îi desparte de centrele de producție.

CAPITOLUL I.

CONȚINUTUL ȘI ROLUL DISTRIBUȚIEI

ÎN CADRUL MIX-ULUI DE MARKETING

1.1 Conceptul de distributie

Definirea conceptuală a distribuției trebuie facută din două puncte de vedere: al economiei de ansamblu, pe de o parte și al întreprinderii, pe de alta parte. În sens general, privita din punct de vedere macroeconomic, definiția distribuției se bazează pe sistemul de relații între cele trei domenii importante care structurează piata:

producția, respectiv realizarea de bunuri;

consumul de bunuri pentru satisfacerea nemijlocită a nevoilor utilizatorului final;

distribuția, respectiv transmiterea de bunuri, prin tranzacții comerciale, de la producător la consumator.

Termenul de distribuție reprezinta ansamblul mijloacelor și al operațiunilor care asigură punerea la dispoziția utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor și serviciilor realizate de către întreprinderile producătoare. Distribuția reprezintă procesul prin care bunurile și serviciile sunt puse la dispoziția consumatorilor – intermediari sau finali – asigurându-li-se acestora facilitățile de loc, timp, marime etc., potrivit cerințelor pe care le manifestă în cadrul pieței.

Intr-o economie moderna, conceptul de distribuție nu trebuie confundat cu mișcarea mărfurilor. În timp ce mișcarea mărfurilor are în vedere deplasarea fizică a mărfurilor de la producție la consum, conceptul de distribuție are în vedere un proces mai larg, care incepe în momentul în care produsul este gata pentru a fi lansat pe piată și se sfârșește odată cu consumarea actului de vânzare la consumatorul final.

În acest interval de timp și spațiu au loc o serie de activități economice, cum ar fi: livrarea mărfurilor, transportul acestora, depozitarea și conservarea lor, stocarea, vânzarea cu ridicată și cu amănuntul etc.; mobilizarea resurselor materiale, financiare și umane necesare realizării procesului respectiv; stabilirea modalitatilor de transfer a titlurilor de proprietate și asiguarea practica a acestor titluri etc.

Mixul de marketing sugerează deci ideea antrenării resurselor de marketing în combinații diferite, pentru a obține un răspuns maxim din partea pieței țintă.

În viziunea lui Philiph Kotler elementele mixului de marketing sau „cei patru P” sunt :

Produsul

Plasamentul

Pretul

Promovarea

Produsul, reprezintă combinația de bunuri, servicii, idei pe care firma le oferă pieței. Deci, produsul în sensul mixului de marketing nu înseamnă doar un bun fizic. Realizarea fizică a produsului nu reprezintă o activitate de marketing. Totuși, specialiștii în marketing trebuie să studieze și dorințele consumatorilor pentru a se proiecta produse care să satisfacă aceste nevoi. Conceptul de produs mai cuprinde și aspecte privind marca, ambalarea, etichetarea, precum și serviciile postvânzare.

Plasamentul, vizează canalele de distribuție, acoperire, sortimente, stocuri. Denumită și distribuție, plasarea reprezintă acele activități ale firmei care fac disponibil produsul clienților țintă. Pentru satisfacerea acestora, produsul trebuie să fie disponibil la momentul oportun, într-un loc convenabil și în cantitatea necesară. Prin urmare, specialiștii în marketing vor trebui să aleagă cea mai potrivită rețea de distribuție și să stabilească procedurile adecvate de control al stocurilor, transport, depozitare.

Prețul, vizează prețul de catalog, reduceri, facilități. Acesta reprezintă cantitatea de bani pe care trebuie să o plătească un client pentru obținerea produsului. Prețul este important pentru clienți întrucât aceștia sunt preocupați de valoarea pe care o obțin în schimbul banilor plătiți.

Promovarea, conține activitățile legate de promovarea vânzărilor, publicitate, relațiile publice, promovarea directă și forța de vânzare. Promovarea, conține activitățile legate de promovarea vânzărilor, publicitate, relațiile publice, promovarea directă și forța de vânzare. Atunci când se combină două sau mai multe elemente promoționale se obține un „promotion mix”, denumit uneori și mix de comunicare. Mixul promoțional este conceput în funcție de obiectivele pe care firma le urmărește, de posibilitățile financiare de care firma dispune și de auditoriul căruia i se adresează.

1.2 Rolul distribuției în cadrul mixului de marketing

Succesul organizației depinde întotdeauna de confruntarea variabilelor controlabile, care sunt componentele de bază ale mixului de marketing (cei 4P) cu variabilele necontrolabile, care sunt factori externi dar foarte importanți, care nu numai că nu pot fi ignorați, dar trebuie studiați și utilizați. Cei mai importanți factori exogeni sunt: cererea de consum și comportamentul consumatorului, concurenții, practicile comerciale, conjunctura economică, forțele ambientale (mișcările ecologiste, organizațiile pentru protecția consumatorului), evoluția tehnologiei, legislația etc.

Fiecare din elementele mixului de marketing se constituie într-o potențială sursă de avantaje competitive, dar circumstanțele de piață diferite prețind combinații diferite. Teoretic, componentele mixului de marketing pot fi combinate într-un număr infinit, dar în practică nu orice combinație are acest statut, ci doar aceea, care alcătuită în mod conștient pe baza legăturilor funcționale dintre obiectivele propuse și mijloacele folosite, conduce la obținerea unei eficiențe maxime.

Ca urmare, constituirea mixului de marketing din fiecare perioadă nu este o sarcină ușoară întrucât pe baza studierii clienților și concurenților, se va alcătui combinația sau mixul de activități care să asigure un echilibru între obiective și mijloace, un avantaj competitiv ce-i permite exploatarea la maximum a capacității organizației.

Principiul fundamental al mixului de marketing constă în faptul ca fiecare element se afla într-o anumita interdependenta cu celelalte. Distrie într-un număr infinit, dar în practică nu orice combinație are acest statut, ci doar aceea, care alcătuită în mod conștient pe baza legăturilor funcționale dintre obiectivele propuse și mijloacele folosite, conduce la obținerea unei eficiențe maxime.

Ca urmare, constituirea mixului de marketing din fiecare perioadă nu este o sarcină ușoară întrucât pe baza studierii clienților și concurenților, se va alcătui combinația sau mixul de activități care să asigure un echilibru între obiective și mijloace, un avantaj competitiv ce-i permite exploatarea la maximum a capacității organizației.

Principiul fundamental al mixului de marketing constă în faptul ca fiecare element se afla într-o anumita interdependenta cu celelalte. Distribuția este, de exemplu, influentata de tipul de produs ce este comercializat. Pachetul de servicii prestate de intermediarii și ajutatorii în procesul de distribuție urmărește menținerea unui produs pe piată în condiții de eficientă.

Pentru a valorifica cât mai mult fiecare element al mixului de marketing, acestea trebuie planificate astfel încât să coopereze. Scopul este de a crea o sinergie.

Pe de alta parte, producătorul trebuie să stabileasca drepturile și obligatiile ce revin perticipantilor la sistemul de distribuție. Principalele componente ale “mixului de relații comerciale” sunt:

politică de preț – il obliga pe producător să intocmeasca lista de prețuriși schema de acordare a rabaturilor, în asa fel încât intermediarii să le considere ca fiind suficiente și echitabile.

condițiile de comercializare – se referă la condițiile de plată și la garantiile acordate de producător.

Majoritatea producatorilor acorda distribuitorilor rabaturi pentru plată în numerar a mărfii la o data cât mai apropiata de mimentul cumpararii ei. De asemenea, producătorii pot garanta distribuitorilor livrarea de mărfuri corespunzatoare din punct de vedere calitativ și controlul prețurilor pentru a preveni scăderea lor. Garantia împotriva unei scaderi a prețurilor ii determina pe distribuitori să cumpere cantitati mai mari de mărfuri.

Producatorii și consumatorii, în cadrul oricarei societăți, sunt separati prin distanța, prin ignorarea reciproca a mijloacelor și nevoilor, prin disproportii între cantitățile oferite de fiecare producător și cele cerute de fiecare consumator, precum și prin perioadele de realizare a produselor și momentul manifestarii nevoilor etc. Comertul, ca faza intermediara esentiala între funcția de producție și cea a consumului sau a utilizării, trebuie să asigure echilibrul necesar în cadrul pieței și fluiditatea actelor de vânzare-cumparare.

Pornind de la aceste considerente, distribuției ii revine rolul de a regulariza mișcarea bunurilor și serviciilor între producție și consum și de a satisface nevoile consumatorilor, furnizandu-le o serie de servicii ca: proximitatea prețului de vânzare, posibilitatea de a alege dîntr-un sortiment larg bunurile și serviciile ce corespund cel mai bine nevoilor și exigentelor etc.

În ceea ce priveste consumatorul, distribuția are, de asemenea, un rol esential. Ea pune la dispoziția acestuia, acolo unde el se gaseste și când dorește, bunurile necesare, în cantitățile solicitate. Prin asemenea facilitati, distribuția il scuteste pe consumator de mari deplasari, de eforturi pentru efectuarea unor cumparaturi mari și imobilizari de sume, care disponibilizate pot fi folosite în alte scopuri.

sau la consumatorul final. Acesta abordare conceptuală, care defineste distribuția în relație cu ansamblul economic în care se integrează, scoate în evidenta rolul pe care-l are distribuția, și anume:

de-a regulariza mișcarea bunurilor și serviciilor între producție și consum, armonizand, atunci când apar, efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieței;

de-a informa producătorul asupra nevoilor și dorintelor clientelei;

de-a satisface clientela, furnizandu-i un anumit număr de servicii.

Astfel, obiectivele strategiei de distribuție trebuie integrate cu obiectivele strategice ale întreprinderii, inclusiv cu cele care țin de strategia de piață.

Obiectivele generale ale întreprinderii fiind acelea de obținere de profit, creșterea cotei de piață și stabilitate pe termen lung, se pot deduce pornind de la acestea obiectivele strategiei de distribuție, care ar fi:

alegerea unui canal de distribuție performant pentru fiecare segment de piață;

reducerea costurilor distribuției fizice a mărfurilor;

asigurarea capacității de adaptare la piață;

obținerea controlului sau menținerea lui;

eliminarea conflictelor

În teoria și practica economică se utilizează mai multe noțiuni, cărora li se conferă aceeași accepțiune și anume: mișcarea mărfurilor, comercializarea mărfurilor, dar distribuția pare să fie cea mai cuprinzătoare.

Astfel, rolul primordial al distribuției este acela de a regulariza mișcarea bunurilor și serviciilor între producție și consum și de a satisface nevoile consumatorilor, furnizându-le servicii ca: proximitatea prețului de vânzare, posibilitatea de a alege dîntr-un sortiment larg bunurile și serviciile ce corespund cel mai bine nevoilor și exigențelor lor etc.

Distribuția are și rolul de a informa producătorul asupra nevoilor și dorințelor clienților, de a asigura satisfacerea acestora punându-le la dispoziție, la locul și în momentul oportun, produsele necesare, în cantitatea dorită.

Ca variabilă a mix-ului de marketing, distribuția este luată în considerare în deciziile întreprinderii (strategice și tactice), în diferite variante, în funcție de categoria de produse sau de piețele cărora li se adresează. Motivul este acela potrivit căruia trebuie să existe o concordanță deplină între strategia de piață a firmei și toate celelalte elemente ale politicii de marketing; astfel se asigură participarea eficientă a întreprinderii în cadrul pieței1.

Având în vedere că cele patru variabile ale mix-ului de marketing (produs, preț, distribuție, promovare) se află în relații de intercondiționare rezultă că rolul distribuției în elaborarea strategiei de piață a firmei trebuie abordat în strânsă legătură cu rolul celorlalte trei variabile.

În viziunea marketingului modern, distribuția este un concept complex ce reflectă procesul circuitului fizic al mărfurilor, relațiile ce apar pe piață și ansamblul activităților ce marchează trecerea de la producător la consumator al produselor, incluzând în mod concret:

traseul ce-l parcurge marfa până la consumatorul final;

canalul de distribuție;

operațiunile economice care marchează trecerea succesivă până la intrarea în consum (vânzare, cumpărare, concesiune, consignație, etc.);

distribuția fizică sau logistică;

aparatul tehnic ce realizează operațiunile (rețea de unități, dotare, personal).

Prin urmare, nu reducem distribuția la mișcarea fizică, deoarece aceasta este însoțită, precedată și urmată de fluxurile ce apar între părțicipanți și anume : fluxul produsului, negocierilor, titlului de proprietate, informațional și promoțional.

Distribuția se realizează pe două căi principale :

prin contact direct între producător și consumator (specifică pentru bunurile de producție);

prin canale specializate, caz în care producătorul și cumpărătorul nu vin în contact direct – este calea cea mai uzitată în cazul bunurilor de larg consum.

În practică, activități de distribuție realizează atât producătorii cât și intermediarii, ponderea pe care o deține fiecare depinde atât de mediul ambiant cât și de situația concretă a întreprinderii.În general, pe bază de contract cei doi stabilesc condițiile și activitățile ce le desfășoară fiecare.

Evident, fiecare ar dori să facă cheltuieli cât mai mici și să obțină în final profituri cât mai mari, iar interesul comun este acela de a vinde întreaga cantitate de produse la un preț, care să le permită ambilor obținerea unui profit. Contradicția ce apare între ei se rezolvă prin negociere, fiecare asumându-și anumite riscuri.

1.3. Canalele de distribuție și utilizarea lor în politică de distribuție

Chiar înainte ca un produs să fie gata pentru a fi lansat pe piață, conducerea firmei

producătoare trebuie să stabilească ce metode și ce rute vor fi utilizate pentru ca produsul său să ajungă la destinație. Această sarcină implică stabilirea unei strategii care să acopere toate canalele de distribuție și distribuția fizică a produselor industriale implicate1.

Administrarea canalului de distribuție, este o activitate care începe deseori cu producătorul, deoarece în majoritatea lucrărilor de specialitate, această administrare se discută mai mult din punctul de vedere al avantajului pentru producător. Așa cum se va observa, problemele legate de canalele de distribuție și oportunitățile ivite pentru intermediari, sunt similare cu cele pe care le are producătorul. Mai mult decât atât, controlul canalelor de distribuție utilizate de către producător, rămân în prezent, în mare parte, în grija intermediarului

Canalul de distribuție reprezintă un ansamblu organizat și structurat de agenții și instituții care desfășoară activități menite să facă legătura între producători și consumatori sau, altfel spus, traseul parcurs de produs de la locul obținerii sale și până la locul consumului. Acest itinerar este realizat de un ansamblu de persoane și întreprinderi care se numesc intermediari.

Complexitatea rolului îndeplinit de canalul de distribuție, care nu se limitează doar la deplasarea bunurilor de la producător la consumator, fiind recunoscută implicarea rețelei de intermediari în creare de valoare pentru consumatori, a determinat înlocuirea termenului de canal de distribuție cu termenul de canal de marketing.

Canalul de distribuție reprezintă o combinatie de unități și functiuni prin care se asigură realizarea actelor de vânzare-cumparare.

Mijloacele, operațiunile pe care le presupune distribuția se grupeaza în 2 mari categorii de domenii:

distribuția economică ( canalele de distribuție ) prin care se realizează circuitul economic al produselor respective;

distribuția fizică ( logistică ).

Canalul este alcătuit dîntr-un lanț de verigi prin care mărfurile trec succesiv schimbându-și locul, proprietarul și uneori infățișarea lor materială. Fiecare canal de distribuție constituie o componentă a unui sistem de canale care pot funcționa într-un mediu național sau internațional. Canalul de distribuție cuprinde pe de o parte producătorul ( punctul de intrare ) iar pe de altă parte consumatorul ( punctul de ieșire).

Canalul de distribuție are 3 dimensiuni. Fiecare dintre acestea reprezintă o părțicularitate a conținutului “canalului”. Cele 3 dimensiuni ale canalului de distribuție sunt:(lungimea canalului;latimea ;adancimea).

Înainte de a desemna canalul de marketing ce va fi utilizat pentru un produs sau serviciu anume, întreprinderea trebuie să-și definească obiectivele urmărite prin strategia de distribuție, obiective ce trebuie să răspundă, în primul rând, obiectivului general al întreprinderii. Pentru aceasta, un canal de distribuție trebuie să satisfacă următoarele cerințe:

produsul sau serviciul să fie oricând disponibil pentru cât mai mulți consumatori de pe piață;

canalul de marketing să ofere produsului suportul necesar, adică servicii post-vânzare, vânzare pe credit, reparații;

personalul care se ocupă cu distribuția să posede cunoștințe de specialitate și să desfășoare eforturi de promovare a produsului respectiv;

activitatea întregului canal de marketing să fie destinată aducerii produsului cât mai aproape de consumatori și în timp util;

canalul de marketing să ofere cele mai mici costuri, dar să întrunească toate cerințele enunțate.

CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ

2.1Descriere si obiect de activitate

SC. SIMBA INVEST SRL inființată la data de 6 iulie 2000 inregistrată la Camera de Comerț și Industrie Bacău, înmatriculată la Oficiul Registrului și Comerțului Bacău J40/989/2000, functioneză în conformitate cu legislația română în baza contractului de societate și a statutului societății.

Organul de conducere al societății este Adunarea Generală a Acținarilor ale cărei hotărâri se iau în conformitate cu prevederile Statutului Societății. Societatea este administrată de unul din acționari care deține funcția de manager general.

SC. SIMBA INVEST SRL are ca domenii de activitate aprovizionare cu produse din tutun, cafea, produse alimentare și bauturi alcoolice a tuturor comercianților en detail și en gross de pe raza județelor Bacău, Neamț și Vrancea (numai produse din tutun și cafea).

Firma și-a inceput activitatea astfel. Iată o prezentare cronologică al activității ei:

În anul 2001 a inceput să-și desfașoare activitatea prin deschiderea primului depozit în orașul Bacău. Pentru a-și realiza activitatea ea achiziționase un număr de șașe mașini și angajase un număr de zece lucrători. Ea a inceput atunci să distribuie toate sortimentele de țigări.

În anul 2002 își extinde activitatea și în orașul Piatra Neamț unde își deschide cel de-al doilea depozit.

În anul 2003 activitatea firmei incepe să i-a amploare. Semnează două contracte importante cu Philip Morris și Kraft Foods Romania, ea separându-și activitatea în două divizii distincte. Ea obține exclusivitatea în a distribui produsele celor două mari companii în orașul Bacău, deschide cel de-al treilea depozit în orașul Onești.

În octombrie 2004 semnează două contracte cu Best Foods și Topway Industries și separă activitatea de distribuție a produselor alimentare în două divizii (Kraft Foods + Topway).

În ianuarie 2005 firma obține exclusivitatea în a distribui produsele Kraft Foods și în județul Neamț. În acest an își diversifică gama produselor distribuite prin semnarea unui contract cu Parmalat.

În ianuarie 2000 își deschide un depozit în orașul Focșani.

În decembrie 2000 inițiază deschiderea unei divizii de bauturi alcoolice în județul Bacău și Neamț. Primele contracte de distribuție le incheie cu: Net Group Distribution (producător Hermanstadt) și Eurocafe (proprietarul podgoriei Murfatlar).

În ianuarie 2006 semnează un contract cu Perfect Renaissance Timișoara (propeietar al brândului Perfect). Concomitent deschide cel de-al doilea depozit în orașul Bacău și dublează suprafața de depozitare la depozitul Onești.

În martie 2007, semnează contractul de colaborare cu CARLSROM BEVERAGE CO, proprietarul marcilor CARLSBERG, TUBORG, SKOOL, pentru distribuirea acestor produse pe aria județului Bacău. se investesc circa 1,7 miliarde lei în mijloace de transport adecvate (dube de 2 t).

În iunie 2008 se semnează un contract de colaborare cu GRANDIS distribuitor național “Stalinskaya”. Concomitent are loc supunerea activității de distribuite în două subdivizii. Această masură a fost luată pe de o parte datorită numelui partenerilor de afaceri (ASTESE producător Angelli, Alexander) cât și în vederea obținerii unor performanțe de vânzări și acoperire de piată superioare.

Structura acestei subdivizii este:

Parmalat, Stalinskaya, Tuborg;

Perfect, Alexander, Angeli, Eurocafe.

Iată o prezentare scurtă a SC. SIMBA INVEST SRL:

Departament

Financiar contabil

Aprovizionare-vânzare

Întreținere și funcționare utilaje

Logistică-masini

pentru distribuție 30 ( “Dacia” pick-up și “Damas” van Dube (2t) – 4 buc);

auxiliare pentru supervisori 6 (“Dacia” break, Tico, “Dacia” Supernova);

transport camion “Mercedes” 4 tone;

Depozit

Bacău (1000 mp)

Piatra Neamț (500 mp)

Onești (600 mp)

Focșani (200 mp)

Fiecare depozit are birouri anexă și este dotat cu aparatură de calcul, transmiterea datelor la sediul central făcându-se prin Internet.

Aparatura de calcul:

computere 10

imprimante 7

soft utilizat “Rentor” furnizat de TH Invest Iasi

Financiar: – cifra de afaceri în perioada iulie-decembrie 2002: 11 mld lei

– cifra de afaceri în anul 2003: 55 mld lei

– cifra de afaceri în anul 2004: 117,8 mld lei

– cifra de afaceri în anul 2005: 226 mld lei

– cifra de afaceri ianuarie-iunie 2006:160 mld lei

Forța de vânzare:

agenți de vânzări = 45 (divizia 1 = 14, divizia 2 = 11, divizia 3 = 7, divizia 4 = 6, divizia 5 = 7)

deleveri = 11 – diviziile 2, 3, 4, 5;

supervisori = 4 (pentru fiecare depozit)

merchandiseri = 6

sefi de zonă = 4

directori de vânzări = 1

sistemul de distribuție Van sale (devizia 1) Pere sale (diviziile 2, 3, 4, 5)

Clienți: – aproximativ 1600 clienți activi din care:

100 EG

250 rețele

1250 ED

În prezent structura diviziilor SC. SIMBA INVEST SRL este urmatoarea:

Gama produselor distribuite este foarte diversificată. Ea distribuie intreaga gamă a produselor:

Kraft Foods

Topway Industries

Pambac

Parmalat

Prefect

Angelli

Alexander

2.2 Organigrama

Organigrama SC. SIMBA INVEST SRL infățisează limitele de subordonare, canalele de comunicare, grupurile de lucru și diferitele niveluri ierarhice sau de responsabilitate. Ea ilustrază relațiile din interiorul departamentelor.(Anexa nr.1).

La SC. SIMBA INVEST SRL șefii de zonă au cea mai mică amploare a controlului însă sarcinile pe care le au de îndeplinit sunt dificile deoarece activitatea subordonaților este interconectată. Intelegem prin activitate interconectată ca ceea ce face un agent depinde de ceea ce face altul inaintea sa. Interconectarea în cadrul SC. SIMBA INVEST SRL rezultă din faptul ca fluxul documentelor este starns legat de fluxul mărfii și cel al luării comenzilor.

Datorită acestei amplori mari a controlului, apare situația unui supervizări necorespunzatoare mai ales în perioadele criză în vamari când efortul de menținere a nivelului distribuției este foarte mare.

O altă problema care apare este stresul și oboseala supervisorilor datorită supraîncărcării.

O soluție optima ar fi:

reducerea numărului de agenți arondați unui supervisor cu studierea cu atentie a nivelului costurilor;

angajarea unui dispecer pentru dirijarea mașinilor de distribuție și controlul eficient asupra încărcării și rulării corespunzatoare a acestora.

Tipul organizației

Deoarece avem 4 niveluri manageriale, la SC. SIMBA INVEST SRL este o organizație plată. Numarul redus al nivelurilor manageriale determină o amploare a controlului relativ mare. Este un lucru destul de general în organizațiile mici, în care un agent îndeplinește de multe ori sarcini suplimentare celor prevăzute în fișa postului.

SC. SIMBA INVEST SRL se încadrează din acest punct de vedere (al tipului organizației) în actualul peisaj economic (recesiune, fluctuații ale mediului comercial, schimbări politice etc). Acest tip de organizații permite o relație promtă la schimbările mediului comercial, multă mobilitate și adaptare la desele fluctuații din acest mediu.

Centralizare și descentralizare

Puterea pe care o deține un manager la un anumit nivel reflecta masura centralizării sau descentralizării puterii în orice organizație.

SC. SIMBA INVEST SRL are o structură descentralizată, cu o mare autonomie pe fiecare nivel managerial, cu efecte pozitive

În decursul timpului agenții comerciali beneficiază de traininguri susținute de angajați ai partenerilor de afaceri. SC. SIMBA INVEST SRL ar putea să se implice în specializarea personalului chair daca ar implica cheltuieli suplimentare, dar nu se poate deoarece aceasta ar însemna încheierea unor contracte pe termene limitate.

SC. SIMBA INVEST SRL încearcă să le expună angajaților săi avantajele de care dispun pentru a-i motiva. Dorința angajaților de a-și menține posturile este cauzată de nevoile economice și de presiunile familiei și valorilor personale. Dar, indiferent daca există sau nu, posturile oamenilor trebuie să ia în considerare factorul de satisfacție.

Fig.1 – Îmbunătățirea definirii posturilor și organizării muncii în scopul satisfacerii necesităților individuale.(fig.nr.1).

Sursa: Cursuri CODECS

Elementul important în această figură este ilustrarea avantajelor potențiale ale definirii posturilor atât pentru organizație și conducerea ei, cât și pentru fiecare individ în parte. Această ne oferă o imagine completă asupra definirii posturilor, ca sursa de avantaje generale și nu doar ca mijloc de reducere a insatisfacției angajaților.

La SC. SIMBA INVEST SRL pentru fiecare angajat există o fișa a postului din care reies atribuțiile principale, obligațiile fiecăruia. Definirea posturilor nu este foarte clară deoarece este o organizație mica.

Unitatea de comandă

La SC. SIMBA INVEST SRL fiecare angajat este subordonat unui singur manager existând o conducere ierarhizată liniar. Această conducere îi ajută pe oameni să înțeleagă mai bine ce anume se așteaptă de la ei.

Comunicarea

Elementul de comunicare la SC. SIMBA INVEST SRL este închis, deoarece informațiile circulă în ambele sensuri iar relațiile sunt promte. Activitatea efectivă de echipă, flexibilitatea și un anume simț al implicării contribuie împreună la realizarea unui climat deschis și cooperant beneficiind în același timp de pe urma acestora.

Derularea misiunii și obiectivelor organizaționale

Derularea misiunii reprezintă un punct important pentru o organizație deoarece ea își poate pierde foarte ușor simțul direcției, din cauza incertitudinilor pe care le are în legatura cu structura și obiectivele sale. Există un punct slab la SC. SIMBA INVEST SRL deoarece nu există o misiune declarată existând astfel o oarecare confuzie în rândul angajaților care nu cunosc cu exactitate obictivele și rolul pe care îl au de îndeplinit.

Rețelele și necesitățile de informare

O bună comunicare are loc atunci când oamenii dețin informațiile de care au nevoie pentru a-și desfașura activitatea cu eficacitate. Canalele de comunicare la care apelează SC. SIMBA INVEST SRL sunt:

poșta – folosit în relația cu o parte din furnizori pentru:

confrmări de sold;

serie de rapoarte;

expedierea produselor cu deficiențe calitative;

mijloace electronice – e-mail și fax-uri

e-mail-ul este folosit în relația cu furnizorii pentru transmiterea comenzilor, reclamațiilor, sugestiilor;

fax-uri folosite pentru transmiterea notelor interne, memo-uri, rapoarte de activitate, borderouri de încasare.

întruniri – se organizează ședințe săptamanale de analiză (vânzări, comunicari oferte speciale)

convorbiri telefonice – majoritatea angajaților sunt dotati cu telefoane mobile, pentru o transmite concretă, imediată și directă a informaților;

față în față – este cel mai utilizat și mai obișnuit canal de comunicare.

Problemele de comunicare sunt cauzate, de obicei, de:

volumul excesiv de informații;

deficitul de informații;

comunicare ineficace.

SC. SIMBA INVEST SRL s-a dezvoltat destul de rapid având o dezvoltare impresionantă de la un om la altul iar profiturile obținute sunt considerabile.

2.3CONȚINUTUL ȘI ROLUL DISTRIBUȚIEI

Conceptul de ditributie se referă mai intâi la “traseul” pe care-l parcurg mărfurile pe piață, până ajung la consumator. Philip Morris, Parmalat, Kraft Foods, Perfect, ceilalți colaboratori, Simba Invest, detailiștii și consumatorul final – participanți la deplasarea succesivă a produselor firmei de-a lungul acestui traseu alcătuiesc ceea ce se numește în terminologia marketingului un canal de distribuție.

În al doilea rând conceptul de distribuție, se referă apoi la ansamblul operațiunilor vânzare-cumparare care marchează trecerea succesivă a produselor alimentare, bauturilor alcoolice de la producător (Parmalat, Perfect, Murfatlar, Philip Morris) la SC. SIMBA INVEST SRL pana la intrarea lor în sfera consumației.

În al treilea rând distribuția se mai referă și la aparatul tehnic (depozitele, personalul, mijloacele de transport) care asigură realizarea tuturor proceselor și operațiunilor specifice distribuției.

În esența distribuția se mai referă și la circuitul fizic și economic al mărfurilor, la sistemul de relații ce intervin între SC. SIMBA INVEST SRL, Philip Morris, Tuborg, agenții en detail și agenții en gros.

SC. SIMBA INVEST SRL realizează un serviciu de distribuție de care beneficiaza atât furnizorii cât și clienții sai.

Serviciul de distribuție pe care il practica îmbină două forme:

distribuția van sale;

distribuția pre sale.

Distribuția van sale se practică pentru țigări, cafea, bauturi alcoolice scumpe și poate fi ilustrată schematic astfel(Fig.nr.2)

Fig.2- Distribuția van sale

LIV

Agentul van sale efectuează comenzi și livrează marfa între client pe bază de facturi. El se descarcă în fiecare seară pe baza facturilor și avizului de retur. Acest circuit este mai simplu decât distribuția pre sale.

Distribuția pre sale implică un circuit mai lung de operațiuni. Se face în maxim 24 de ore de la livrarea comenzii.(Fig.nr.3).

Fig.3. Distribuția pre sale

Aceste forme de distribuție le realizează prin intermediul a 31 agenți pre sale și 14 agenți van sale și au în comun faptul ca se implică în activități de marchandising.

Distribuția pre sale implică și prezenta deliverilor care livrează marfa către client, încasează factura cu plată cash și returnează ambalajele goale.

La SC. SIMBA INVEST SRL distribuția depășește limitele unei simple vehiculări de mărfuri adăugând sau asociind acesteia o gamă de servicii în continuă creștere (transport, aprovizionare rapidă și promtă, inlocuirea pe piată a produselor cu termen de garantie mic). Drept urmare conceptul de distribuție nu trebuie confundat cu mișcarea mărfurilor. În timp ce mișcarea mărfurilor are în vedere deplasarea fizică a mărfurilor de la producător (Philip Morris, Kraft, Tuborg, Parmalat) la consumator, conceptul de distribuție are în vedere un proces mai larg care incepe în momentul în care un produs este gata pentru a fi lansat pe piată și se sfârșește o data cu consumarea actului de vânzare la consumatorul final. În acest interval de timp are loc o serie de activități economice cum ar fi: livrarea mărfurilor (Philip Morris, Kraft, Tuborg livrează mărfurile către SC. SIMBA INVEST SRL), transportul acestora (transportul este asigurat de producători către SIMBA INVEST, iar transportul de la depozit către agenții en detail este asigurat de SC. SIMBA INVEST SRL) depozitarea și conservarea lor (mărfurile sunt depozitate în depozit în locuri ferite de umiditate și caldura) stocarea, vânzarea cu ridicată și cu amnuntul, mobilizarea resurselor materiale, financiare și umane necesare realizării procesului respectiv, stabilirea modalitatilor de transfer a titlurilor de proprietate și asigurarea practică a acestor titluri.

Toate acestea au drept scop de a satisface nevoile consumatorilor lacali și zonăli și prin acestea creșterea cifrei generatoare de profit, a fiecărei firme implicate în tranzactiile comerciale.

DISTRIBUȚIA FIZICA – transportul și depozitarea mărfurilor. Vizeaza circuitul mărfii, circuitul documentelor.

Circuitul mărfii este corelat cu circuitul documentelor. El presupune(Fig.nr.4)

Fig. 4-Achizitie marfa

achiziție marfă

Gestionarul realizează receptia mărfii și depozitarea ei. Operatorul de facturare introduce datele în sistemul informațional.

Fig.5-. Circuitul documentelor

livrare marfă

circuitul documentelor

Fig.6-. Circuitul mărfii

circuitul mărfii

Circuitul documentelor:

asistent manager – intocmește oferta de produse;

agent comercial – prezintă oferta;

client – ia decizii cu privire la sortimentația de marfă necesară;

supervisor – verifică comanda dacă corespunde cu stocul din depozit;

operator facturare – intocmește factura;

gestionarul – preia factura;

manipulant – pregatește marfa.

Circuitul mărfii:

gestionarul – verifica marfa de pe factură;

deliverul – incarcă marfa în mașina;

clientul – receptionează marfa și semnează factura de primire.

Circuitul mărfii în depozitul central și depozitul zonăl:

Fig.7- Circuitul mărfii în depozitul central

Depozit central:

Fig.8-Circuitul mărfii în depozitul zonal

Depozit zonal:

depozitul zonal – stabilește necesarul de marfă;

operator facturare depozit central – intocmeste aviz și verifică op. facturare depozit zonăl;

depozit central – pregatește marfa;

transportator – livrează marfa;

depozit zonăl – receptionează marfa;

operator facturare depozit zonăl – introduce datele în calculator.

2.4 CANALELE DE DISTRIBUȚIE ÎN CADRUL

SC. SIMBA INVEST SRL

Companiile Kraft Foods, Tuborg, Parmalat, Philip Morris, Topway Industries ca producători își vând produsele prin Simba Invest și alti intermediari către utilizatorii finali, locali și regionali.

Punctele extreme ale acestui canal sunt:

producătorul: Philip Morris, Topway, Craft Foods s.a.;

consumatorul sau utilizatorul.

Cei doi formează punctele extreme de intrare și de ieșire ale acestui canal de distribuție.

În poziția de verigi intermediare se află:

S.C. SIMBA INVEST SRL;

agenții en gross;

agenții en detail;

rețelele de magazine.

O etapă importantă în proiectarea unui canal de distribuție constă în cunoașterea a ce, unde, când, de ce și cum cumpară consumatorii potențiali.

Funcțiile și fluxurile specifice unui canal de distribuție

Membrii canalului de distribuție la SC. SIMBA INVEST SRL sunt: Philip Morris, Tuborg, Angelli, Parmalat, Kraft, Topway, Eurocafe, Pambac, Agricola International, Alimex, Stalinskaya (membri în amonte) și detailiștii, en grosistii, rețele de magazine, utilizatorii finali (în aval), care îndeplinesc cateva funcții importante și părțicipă la fluxuri importante:

SC. SIMBA INVEST SRL, producătorii produselor pe care le distribuie, agenții en detail, en gross, contribuie în masură diferită la deplasarea fizică a mărfurilor și derularea tuturor celorlalte fluxuri asociate acestora. În funcție de rolul îndeplinit de fiecare și de fluxurile în care sunt prezenti, pot fi clasificati în urmatoarele categorii:

Participanții primari –Din această categorie fac parte: Philip Morris, Kraft Foods, Parmalat, Stalinskaya, Tuborg, Topway, Eurocafe. Ei dețin un rol important în transferul dreptului de proprietate în canalul de marketing și asumarea de riscuri.

ofertanții de servicii funcționale –. SC. SIMBA INVEST SRL participa în procesul de distribuție în calitate de ofertant de servicii functionale. Gama serviciilor pe care le ofera include urmatoarele operațiuni: (transportul,sortarea,depozitarea,preluarea si onorarea comenzilor,servicii de marchandisieri,furnizori de servicii de sprijin).

Principalele categorii de canale și caracteristicile acestora

Canalele de distribuție se definitiveaza de la o categorie de produse la alta, el părțicularizandu-se prin trei dimensiuni: lungime, lațime și adâncime.

Lungimea canalului – se referă la numărul de verigi intermediare prin care produsele alimentare de la Kraft Foods, Topway, Tuborg și alti producători, trec de la aceștia la consumatorul final local și regional. SC. SIMBA INVEST SRL, agenții en detail, agenții en gross, rețelele de magazine apar în calitate de verigi intermediare ai acestor producători.

Canalele folosite de acești producători sunt de regula lungi. La SC. SIMBA INVEST SRL putem vorbi de urmatoarele canale în funcție de produsele distribuite și de tipul relațiilor dintre producător – distribuitor stabilite în contractele inchiriate.(Fig.nr.9).

Fig.9. Canalul classic de distribuție

canalul clasic de distribuție

SC. SIMBA INVEST SRL se aprovizionează de la diverși producători Kraft Foods, Parmalat, Topway Industries, Philip Morris, s.a. cu produse alimentare, bauturi racoritoare pe care le distribuie agenților en gross și agenților en detail. Acesta este un canal clasic pe care il utilizează de cele mai multe ori.

canale părticulare de distribuție în care apar relații de tip barter

b1) relații de tip barter cu un alt distribuitor

Fig.10-. Relații tip barter cu alt distribuitor

BARTER

Acest tip de canal este specific bauturilor alcoolice. SC. SIMBA INVEST SRL a incheiat un contract de colaborare cu GRANDIS distribuitor național STALINSKAYA. Această relație de tip barter constă de fapt într-un schimb de produse dintre SC. SIMBA INVEST SRL și WALCRIS TRAIDING (distribuitor Alexandria). SC. SIMBA INVEST SRL le ofera bauturi alcoolice Stalinskaya și primește de la ei Alexandrion. După acest schimb fiecare distribuie produsele către agenții en gross și en detail.

b2) relații de tip barter cu un producător

Fig. 11. Relatii tip barter cu un producător

BARTER

SC. PAMBAC SA prinește toată gama de produse distribuite de SC. SIMBA INVEST SRL, direct în rețeaua proprie de magazine. SC. SIMBA INVEST SRL primește de la ea toate tipurile de paste: scurte (melcișori, steluțe, tăieței, fidea), lungi (spaghete, macaroane) pe care le distribuie către diversi clienți. Se primește de la SC PAMBAC SA un discount, se fixează un obiectiv lunar de vânzări și se ofera pentru realizarea acestuia bonusuri suplimentare și se face distribuție pe intreaga arie de activitate.

. Analiza categoriilor de canale de distribuție la SC. SIMBA INVEST SRL se face pe piată internă. Tipurile de canale diferă în funcție de categoriile de bunuri și de piată internă/externă unde se realizează distribuția acestora.

În țara noastra fizionomia distribuției reflecta trasaturile caracteristice ale tranziției spre o economie de piată. Se remarcă o modificare a statutului producatorilor și participanților în procesul de distribuție. Tipurile de canale de distribuție pe piată internă sunt(Fig.nr.19).

producător – consumator;

producător – intermediar – consumator;

producător – intermediar – intermediar – consumator.

Fig. 12. Tipuri canale de distribuție de pe piată internă

Tipul de canal producător – en grosist – detailist – consumator conține două niveluri intermediare. Primul intermediar este SC. SIMBA INVEST SRL, se află în calitate de engrosist activ ce vinde produsele producatorilor (cu care colaboreaza) unor detailisti locali și zonăli. Printre principalele rețele de magazine cu care firma are excelente relații de colaborare amintim: Compania Selena, SC Alimex, SC Pambac, SC Alimon SA, SC Orion SA, SC Moldova SA, SC Panmont SA, SC Bistrița SA, SC Agricola International, Unic SA.

Dacă SC. SIMBA INVEST SRL nu-și va îndeplini în totalitate funcțiile ei, intregul sistem devine Ineficient;

are loc multiplicarea marcilor concurente propuse de către grosist;

necesitatea ca producătorul să ajute grosistul în acțiunea să pe langă detailist.

Tipul de canal producător – engrosist – jober – detailist – consumator mai este numit și canalul cu trei verigi. SC. SIMBA INVEST SRL în calitate de engrosist activ vinde produsele altor engrosisti numiți jobberi de unde produsele ajung la detailiști saupot vinde direct utilizatorilor finali. Principanțiiii engrositi cu care colaborează sunt: SC Bistrița, SC Vilnom, SC Caregna, SC Gepex, SC Adridan, SC Terence, SC Provaprod, SC Bufalo.

2.5 DISTRIBUȚIA FIZICĂ

. Pentru SC. SIMBA INVEST SRL distribuția fizică reprezintă mișcarea fizică și transferul produselor pe care le distribuie de la Kraft Foods, Topway Industries, Parmalat și alti producători la rețelele de magazine din aria sa de distribuție.

La SC. SIMBA INVEST SRL sistemul logistic include urmatoarele două componente majore:

distribuția fizică – operațiunile de distribuție fizică sunt asigurate de SIMBA INVEST ce vizează asigurarea disponibilității produselor alimentare, băuturilor alcoolice pentru clienții săi. Clienții din Bacău, Piatra Neamț, Onești, Focșani, Roman, Comănesti și altii pot intra în posesia produselor atunci când au nevoie de ele în cantitățile dorite și la calitatea solicitată prin intermediul ei;

aprovizionarea – activitățile de cumparare (achizitii, procurare) a produselor finite necesare îndeplinirii obiectivelor societății sunt de natura logistică. Ea se referă la relațiile ce se stabilesc între SC. SIMBA INVEST SRL și producătorii produselor pe care le distribuie (respectiv nivelurile situate în amonte fata de ea).

Datorită armonizării eforturilor sale cu cele ale furnizorilor și clienților săi SC. SIMBA INVEST SRL a reușit să obțină o pozitie bună pe piată.

Dintre activitățile de distribuție fizică pe care le regasim la SC. SIMBA INVEST SRL amintim: transportul, stocarea, depozitarea, manipularea, expedierea și receptia produselor și fluxurile informaționale privind logistică produselor.

Transferul produselor de la depozitele societății la rețeaua de magazine sau alti intermediari reprezintă una din activitățile esențiale desfășurate de SC. SIMBA INVEST SRL. Transportul este cea mai importantă componentă a procesului de marketing el deținând aproape 60% din costurile aferente tuturor activităților logistice. Această activitate o realizează prin 31 mijloace auto proprii:

pentru distribuție 24 (Dacia pick up și Dacia van Dube 2t – 4 buc);

auxiliare pentru supervisori 6 (Dacia Brack, Tico, Dacia Supernova);

transport camion “Mercedes” 4t.

La SC. SIMBA INVEST SRL depozitarea reprezintă inca o activiate de bază pe care o desfășoară. Ea deține 5 depozite plasate în:

Focșani (200 mp);

Piatra Neamț (300 mp);

Onești (600 mp);

Bacău (1000 mp) depozit bauturi alcoolice

depozit produse alimentare

Depozitul central este structurat pe patru distincate:

țigări și cafea;

dulciuri;

produse alimentare;

băuturi.

În Bacău, SC. SIMBA INVEST SRL deține două depozite:

depozit produse alimentare;

depozit bauturi alcoolice ;

Depozit produse alimentare – este impărțit în trei zone de depozitare

zonă 1 – zonă depozitare produse Kraft ;

zonă 2 – zonă depozitare produse alimentare ;

zonă 3 – zonă depozitare țigări și cafea .

Fig.13 -Depozit SC. SIMBA INVEST SRL

2.6 ROLUL ȘI POZIȚIA SC. SIMBA INVEST SRL

ÎN REȚEAUA DE DISTRIBUȚIE

Rolul SC. SIMBA INVEST SRL în rețeaua locală de distribuție

Ca activitate de intermediere între Philip Morris, Topway Industries, Tuborg, Parmalat, Eurocafe etc și consumator – SC. SIMBA INVEST SRL îndeplinește prin activitatea să de distribuție un rol economic important.

Fără ajutorul SC. SIMBA INVEST SRL aceste firme mari nu ar putea pune la dispoziția acestor consumatori produsele lor sau ar cheltui mult mai mult pentru aprovizionare, ceea ce ar duce la creșterea prețului acestor produse la raft.

. Legatura realizată de SC. SIMBA INVEST SRL între producție și consum poate fi examinată pe fiecare din cele două planuri spațial și temporal.

Sub raport spațial SC. SIMBA INVEST SRL pune în contact firmele producătoare cu agenții en detail și en gross în vederea satisfacerii cerințelor consumatorilor aflați uneori la distanțe apreciabile.

Abordată pe plan temporal SC. SIMBA INVEST SRL apare ca un reglator între producția și consumul de produse alimentare sprijinindu-le desfașurarea lor specifică amortizand efectele nesincronizarii lor. Trebuie luat în considerare ca, contributia pe care o are SC. SIMBA INVEST SRL în realizarea legăturii dintre aceste mari firme și consumatorii locali și zonali nu se limitează la un rol pasiv ci dimpotrivă, ea are capacitatea de a-i informa pe producători și pe ED și EG sporind astfel sansele vânzării produselor respective.

În acest sens SC. SIMBA INVEST SRL utilizează prognoze lunare și trimestriale (cazul Kraft Foods) privind structura de marfă ce va fi ridicată de la acestia. Philip Morris, Kraft Foods, Topway, Tuborg etc apelează la serviciul de distribuție format de SC. SIMBA INVEST SRL datorită eficienței mari pe care această o are în furnizarea mărfurilor către piețele locale și zonăle și datorită costurilor mai reduse cu care produsele ajung la consumator. SC. SIMBA INVEST SRL reduce efortul care trebuie facut de producător cât și de consumator.

Fig.14: Modul în care existența SC. SIMBA INVEST SRL reduce numărul de tranzacții în cadrul unui canal de distribuție.

1 4

2 5

3 6

Numar de contacte între producători și clienți în condițiile lipsei SC. SIMBA INVEST SRL:

P x C = 3 x 3 = 9

Numar de contracte în condițiile existentei SC. SIMBA INVEST SRL:

P + C = 3 + 3 = 6

P – producător

C – consummator

SC. SIMBA INVEST SRL are de asemenea un rol în corelarea cererii cu ofertă. Ea achiziționează de la marile firme producătoare cantități mari de produse variate, oferind clienților locali și zonali posibilitatea să cumpere cantitati mici din fiecare gamă de produse pe care și le doresc.

Performanțele SC. SIMBA INVEST SRL reflectă și colaborarea sa cu mari firme producătoare cunoscute pe piată. Profesioniștii în domeniul cumparărilor afirma că “orice firma are furnizorii pe care îi merită”.

Nivelul de servire a clienților săi este rezultatul întregului sistem de activități logistice. Impactul sau direct asupra vanazrilor și profiturilor impun stabilirea modului de servireca obiectiv al strategiei logistice a firmei. Într-un mediu de afaceri intens competitiv, nivelul servirii constituie un mijloc important de diferențiere față de concurenți și de creștere a loialității.

SC. SIMBA INVEST SRL satisface nevoile clienților săi începând cu primirea comenzilor și se incheie cu livrarea produselor. Clienții săi sunt rețelele de magazine, en-gross-uri, ag en detail.

Ea își selectează clienții în funcție de:

seriozitate;

gradul de acoperire a pieței (este un criteriu agreat de producător);

gamă produselor pe care le comercializează;

capacitatea de plată. De exemplu Unitățile bugetare platesc în conturi deschise la Trezorerie.

Creșterea nivelului de servire are efect favorabil asupra vânzărilor. Neîndeplinirea așteptărilor clienților în privința servirii au repercursiuni negative deopotrivă asupra vânzărilor și imaginii firmei. SC. SIMBA INVEST SRL a obținut o imagine favorabilă pe piată datorită seriozității în furnizarea serviciilor sale. Modul în care își multumește clienții, va atrage și alti clienți. Un client care nu a fost satifacut de nivelul de servire va transmite comentariile sale nefavorabile altor 11 persoane (clientul multumit va transmita altor 3.

SC. SIMBA INVEST SRL încearcă să soluționeze conflictele care apar atât cu furnizorii cât și cu clienții. Nesoluționarea lor poate avea efecte negative asupra activității sale. În vederea soluționării conflictelor cu furnizorii SC. SIMBA INVEST SRL recurge la:

eșalonare a plaților agreată de ambele părți;

negocierea unor prețuri diminuate;

returnarea produselor cu termene scurte de garanție;

renegocierea;

amânări de plată.

Soluționarea conflictelor cu clienții:

vizite mai dese ale agenților comerciali;

contactarea clientului de către supervisor;

se returnează marfa expirată și se negociaza o reducere de preț;

se încearcă rezolvarea tuturor reclamaților.

Dezvoltarea unei rețele de parteneriat cu furnizorii și clienții importanți pentru organizație constituie tendința majoră în domeniul logistic. Proiectat în funcție de cerințele și așteptările clienților sistemul logistic al firmei poate deveni o sursă de avuție, competitiv ca impact favorabil asupra profitabilității.

PROPUNERI SI RECOMANDARI

În vederea desfașurarii unei activități eficiente în ramura comerțului, la nivelul firmei, trebuie avute în vedere urmatoarele obiective:

creșterea volumului desfacerilor pentru creșterea masei profitului;

minimizarea consumului de resurse sau raționalizarea diferitelor categorii de cheltuieli;

perfecționarea sistemului de conducere economică (a procesului de luare a deciziilor cu privire la alocarea resurselor și la organizarea activității economice);

perfecționarea tehnologiilor comerciale prin modernizarea metodelor de stocare a mărfurilor în depozite, prin utilizarea sistemului de evidenta a mărfurilor după principiile și instrumentele informaticii și progresului informațional;

perfecționarea metodelor de depozitare și vânzare prin: constituirea unor stocuri optime de mărfuri, alegerea și sortarea mărfurilor în funcție de marime, calitate, preț, culoare etc., vehicularea rapidă a mărfurilor pe sortimente comerciale către clienți, vânzarea mărfurilor direct din depozite, primirea și executarea automatizată a comenzilor clienților;

creșterea eficienței tehnicilor de recrutare și relații, în paralel cu perfecționarea personalului de vânzare prin evaluarea calității activității personalului de vânzare în vederea cunoașterii de către agentul de vânzare a produselor, clienților, teritoriului și a obiectivelor sale specifice.

Alături de dezvoltarea sistemelor informaționale este nevoie de dezvoltarea în comerț a sistemului de urmarire a mișcării mărfurilor asistat de calculator, care ar permite creșterea eficienței sistemului informațional.

În condițiile actuale de consolidare a economiei de piată, profitabilitatea firmelor comerciale nu poate fi sporită numai pe seama unei conjuncturi favorabile a pieței, ci este nevoie de o restructurare radicală a nivelului microeconomic al activității comerciale.

Obiectivul principal al activității firmelor comerciale se bazează pe sistemul de relații între cele trei domenii de activitate care structurează piata:

producția (realizarea de bunuri),

consumul de bunuri (pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor finali),

distribuția (transmiterea de bunuri prin tranzacții comerciale de la producător la consumator).

Masurarea eficienței economice a firmelor cu profil de comerț trebuie să țina seama de relațiile de conexiune între cele patru componente ale mixului de marketing (produsul comercializat, prețul produsului, distribuția produsului, ponderea produsului).

În România, însa, piată este sufocată de obstacole, multe încurajate de către reglementarile guvernamentale sau de lipsa unor reacții prin politici sistematice și strategice. Experiența românească din ultimii ani confirmă faptul ca piețele nu reprezintă în mod automat sau inevitabil interesele consumatorilor ci pe cele ale comercianților.

O combinare adecvată a politicilor macro și microeconomice cu politici fiscale și monetare poate, în cele din urmă, determina calea către succes a reformelor orientate către piată.

În România, armonizarea legislatiei reprezintă o necesitate care rezultă din opțiunea pentru reforma și consolidarea economiei de piată, compatibilă cu economia tărilor occidentale, avându-se în vedere, totodată, dezvoltarea sectorului IMM-urilor.

Integrarea economiei românesti în piată continental-europeană trebuie să conducă la sporirea dependenței naționale de mărfurile și capitalurile externe, de marile centre industriale și financiare europene, racordarea acesteia la sursele de mijloace de producție și capital extern, sporind, totodată, dimensiunile fluxurilor de valori materiale interne-externe.

Activităților de intermediere a actelor de vânzare-cumpărare, ca și a celor legate de distribuția fizică, propunem să li se adauge noi activități:

cercetarea pieței,

informarea și educarea consumatorilor,

promovarea unei game largi de servicii legate de folosirea produselor,

publicitatea etc.

Distribuția mărfurilor este un subiect intens dezbătut, îndeosebi în ultimele decenii. Originile distribuției mărfurilor și preocupările de eficientizare a acesteia, însă, se identifică odată cu apariția primelor forme de comercializare a produselor.

. Astfel, distribuția fizică poate fi considerată o construcție multidimensională, putând fi definită ca ansamblul de activități interconectate oferite de un furnizor, care creează utilitate de timp și spațiu și asigură utilitate de formă. Procesul de distribuția fizică este, deci, derivat din cerințele clienților referitoare la locul și momentul livrării. Mai mult, se pot identifica indicatori de performanță cantitativă și calitativă în raport cu cerințele de livrare a produselor pentru fiecare element component al procesului de distribuție. Optimizarea globală a procesului de distribuție oferă, însă, cele mai performanțe soluții, ceea ce presupune ca pentru creșterea eficienței totale să fie acceptate performanțe mai reduse ale activităților componente luate individual.

Pornind de la abilitatea de informare a clienților asupra caracteristicilor comenzilor, intervalelor și modului de livrare, continuând cu optimizarea procesului de transport, manipulare, depozitare, strategia de selectare a livrărilor urgente, minimizarea numărului de erori referitoare la derularea comenzilor, toate acestea se constituie în obiective în demersul legat de adoptărea unei strategii de răspuns la cerințele consumatorilor.

Pe de altă parte, în adoptarea unei strategii de servire a clienților, în domeniul distribuției mărfurilor, nu se poate face abstracție de faptul că unii clienți și unele produse sunt mai profitabile decât altele, deci în consecință se vor menține nivelele cele mai înalte de servire pentru combinațiile cele mai profitabile client – produs.

Distribuția mărfurilor în marile aglomerații urbane este un proces de o complexitate ridicată determinat de restricțiile induse de spațiul urban. Mediul distribuției urbane este caracterizat prin disocierea tot mai pregnantă între zonele rezidențiale, locurile de muncă și zonele comerciale, geografia fluxurilor fiind determinată de diferențele în cadrul traseelor, de polarizarea zonelor comerciale.

Demersul în analiza distribuției mărfurilor și optimizarea acesteia este necesar să ia în considerare și elemente de economie urbană, marile aglomerări urbane fiind consecința nu numai a evoluțiilor demografice, ci și a acțiunilor de ordin economic. Integrarea rețelelor de distribuție a mărfurilor în zonele urbane presupune soluționarea problemelor relative la transportul mărfurilor, în condițiile restricțiilor de trafic și a interacțiunilor cu transportul public și privat de persoane, precum și a dotărilor existente la nivelul infrastructurii urbane.

Optimizarea procesului de distribuție urbană a mărfurilor presupune obținerea modalităților de distribuție a bunurilor la punctele de livrare finală într-un mod care să minimizeze costurile totale de distribuție.

Deși componentele sistemului de distribuție fizică urbană nu diferă de cele din afara spațiului urban, o serie de diferențieri referitoare ale caracteristicile acestora se pot identifica în aglomerațiile urbane. În acest sens, cea mai afectată componentă a sistemului de distribuție o reprezintă transportul mărfurilor. Diferențierea care apare în transportul de mărfuri în spațiul urban față de transportul de mărfuri interurban este determinată de traficul ridicat și infrastructura limitată a zonelor urbane.

Limitările relative la tipul, caracteristicile tehnice, de capacitate, emisii ale vehiculelor impun realizarea unui transfer fizic a mărfurilor între diferitele moduri de transport sau între vehicule de transport aparținând aceluiași mod de transport, dar de dimensiuni și caracteristici diferite. Un astfel de transfer poate fi perceput ca dezavantajos determinând consumuri de resurse financiare suplimentare, timpi suplimentari, generând și o serie de riscuri adiționale. Există însă și modalități de reducere a acestor dezavantaje, prin utilizarea unităților de încărcătură standardizate și prin automatizarea proceselor de transbordare.

Distribuția mărfurilor în spațiul urban este asociată cu o serie de disfuncționalități care reduc eficiența distribuției: prelungirea timpilor de livrare datorită congestiei de trafic și accesului la punctele de livrare, incapacitatea vehiculelor de livrare a mărfurilor de a se încadra în intervalele prestabilite de timp din cauza situațiilor de urgență (congestii de trafic, defecțiuni).

În plus, este necesar să fie luate în considerare și o serie de probleme asociate distribuției mărfurilor ca: incertitudinea diferiților parametrii (de exemplu cererile de mărfuri urgente), necesitatea pentru vehiculele urbane de evitare a curselor goale la întoarcere, de asigurare a unui coeficient de încărcare cât mai ridicat și corelarea planurilor de transport de distribuție cu necesitățile de colectare a produselor returnate.

Procesul de distribuție a mărfurilor a fost de o lungă perioadă de timp un obiectiv important în problemele de optimizare. Între primele soluții de programare liniară s-au regăsit aplicații în planificarea transportului și în proiectarea depozitelor. Mai târziu optimizările au fost utilizate pentru a rezolva problemele de proiectare a rețelelor, iar mai recent pentru problemele de rutare ale parcurilor de vehicule.

Pentru distribuția în mediul urban, firmele specializate au nevoie de informații permanente și actualizate asupra proceselor de distribuție pentru a răspunde rapid cerințelor clienților lor și pentru a soluționa apărute în derularea distribuției. De exemplu, sistemele de navigare în transportul de mărfuri oferă posibilitatea alegerii itinerarului, evitându-se astfel congestiile de trafic. Sistemele de informații geografice oferă posibilitatea creării de răspunsuri vizuale la problemele spațiale, permițând suprapunerea informațiilor din surse diferite. GIS permite astfel, de exemplu, unui distribuitor interesat în amplasarea unui centru de distribuție, atât de reducerea costurilor de transport, cât și de piața locală și distribuția spațială a activităților, afișarea simultană a acestor tipuri de informații diferite.

Utilizarea telefoniei mobile, implementarea sistemelor de informații geografice, a GPS, stau la baza dezvoltării de aplicații în distribuția urbană a mărfurilor. Urmărirea vehiculelor, identificarea adreselor și caracteristicilor acestora, analiza procesului de transport și distribuție, trasarea fluxurilor de mărfuri, analizele spațiale referitoare la rețelele fizice de distribuție a mărfurilor, gestiunea deplasărilor vehiculelor de mărfuri pe străzile cu congestii de trafic, reducerea numărului întârzierilor în livrările de mărfuri, gestiunea parcurilor de vehicule sunt câteva din beneficiile imediate ale introducerii noilor tehnologii informaționale în distribuția urbană a mărfurilor. Ele permit, de asemenea, determinarea traseelor optime, identificarea vehiculelor celor mai apropiate de un punct de colectare sau livrare, reprezentarea grafică animată a parcurselor vehiculelor cu posibilități de determinare a timpilor de sosire la diferite puncte stabilite.

Reduceri importante în costurile de transport și implicit în costurile de distribuție pot fi determinate prin utilizarea unui program specializat de rutare dinamică și stabilirea orarelor vehiculelor, luând în considerare elemente ca vitezele de rulare, mărimea optimă a comenzii și rutele cele mai scurte și cele mai rapide în livrarea mărfurilor. Utilizarea unui astfel de software permite, de asemenea, obținerea de rute care minimizează timpul de transport în condițiile restricțiilor temporale relative la perioadele de livrare și la intervalele orare de funcționare centrelor de distribuție.

Sistemul de distribuție urbană a mărfurilor prin componentă să esențială, transportul de mărfuri, determină poluarea aerului și fonică, congestii de trafic, afectează siguranța traficului. Pe de altă parte, structura urbană și măsurile luate la nivelul comunităților locale pentru limitarea efectelor negative pun probleme de accesibilitate și de eficiență logistică pentru sistemul de transport a mărfurilor. Limitările induse de spațiul urban pot genera creșterea timpilor de transport, utilizarea unui parc de vehicule extins, precum și întârzieri în timpii de livrare.

O modalitate de soluționare a acestor probleme este să se implementeze un nou sistem de distribuție care să permită eficientizarea distribuției mărfurilor atât din punct de vedere comercial cât și din punct de vedere al comunității urbane.

În acest sens, un rol important revine logisticii urbane, definită ca procesul de optimizare globală a logisticii și activităților de transport prin companii private în zonele urbane, prin considerarea impactului social, de mediu, economic, financiar și energetic a deplasării urbane a mărfurilor.

Există o gamă diversă de soluții care pot fi adoptăte, ca, de exemplu: reamplasarea spațiilor de vânzare, a centrelor de distribuție, utilizarea de vehicule cu emisii reduse și adaptate traficului urban. Majoritatea măsurilor luate se referă la caracteristicile fizice ale vehiculelor de distribuție și la ferestrele temporale de acces în spațiul urban.

Cartea Albă privind politică europeană în transporturi vizează, în cadrul proiectelor internaționale privind organizarea logisticii urbane, realizarea de platforme logistice urbane de marfă. Din studiile efectuate în domeniul logisticii urbane s-a constatat că platformele mari de marfă de la periferia orașelor au impact asupra traficului urban atunci când sunt conectate la terminale mai mici, urbane. Terminalele urbane reduc distanțele parcurse de vehiculele de distribuție în spațiul urban și implicit traficul urban, și, în același timp, cresc eficiența livrărilor urbane prin posibilități de grupare a mărfurilor pe destinații sau zone de livrare. Pe de altă parte, restricțiile de acces în mediul urban a vehiculelor de capacitate mare generează un impact negativ asupra traficului urban prin redistribuirea încărcăturii pe un număr mare de vehicule de dimensiuni relativ reduse.

Logistica urbană se poate baza, de asemenea, pe sisteme logistice subterane. Un astfel de sistem permite deplasarea prîntr-o rețea subterană a unor vehicule dirijate electric de la un terminal logistic situat la limita spațiului urban până la punctele de livrare finală sau la un centru de transbordare, situat în spațiul urban, de la care livrarea la destinatari se poate face prin mijloace de transport rutiere, de suprafață. Varianta transportului subteran implică în cadrul proiectelor urbanistice pentru noile zone metropolitane un sistem logistic proiectat în întregime pentru a răspunde cerințelor de distribuție urbană a mărfurilor.

Importanța reducerii emisiilor în zonele urbane a determinat găsirea de soluții de transport urban de mărfuri care să evite aceste inconveniente. Tramvaiul destinat transportului urban public de persoane, poate fi utilizat în anumite intervale orare cu trafic redus de călători, pentru transportul de mărfuri. Infrastructura dedicată călătorilor poate fi utilizată de mărfuri cu puține investiții suplimentare. Există deja un astfel de sistem logistic urban: CargoTram din Dresda. Un astfel de sistem presupune existența unor platforme de încărcare – descărcare a vehiculelor electrice utilizate pentru livrarea mărfurilor în centrele urbane.

În vederea rezolvării problemelor de mediu, de congestii de trafic relative la transportul în aglomerațiile urbane, soluția ar putea fi conceperea unor planuri de deplasare urbană, care să stabilească anumite principii de organizare a transportului de mărfuri și persoane, respectiv circulația și staționarea vehiculelor în spațiul urban.

Un plan de deplasare urbană vizează soluționarea problemelor relative la livrarea mărfurilor prin reglementarea accesului vehiculelor de mărfuri în zonele urbane, stabilirea orarelor de livrare, a dimensiunilor și greutăților vehiculelor cu acces în spațiul urban, cu luarea în considerare a cerințelor de infrastructură, de spații necesare realizării în condiții optime a livrărilor, în scopul reducerii congestiilor de trafic și a zonelor și duratelor de staționare. Prin acest plan se propune o soluție adaptată utilizării infrastructurilor logistice existente și se stabilește localizarea viitoarelor infrastructuri logistice, într-o perspectivă multimodală.

În elaborarea planurilor de deplasare urbană este vizată acțiunea organismelor publice cu rol în armonizarea între părțicipanții implicați în transportul urban, ținând cont de principalii generatori de mărfuri: platforme logistice, zone industriale, zone comerciale periferice. Complexitatea problemelor care derivă din gestiunea spațiului urban, poate face dificilă dezvoltarea de parteneriate publice private. În sens restrâns, acest termen se referă la împărțirea cheltuielilor, profitului, pierderii între cele două părți implicate. Adesea utilizat însă în sens larg, această presupune diseminarea informațiilor și comunicația, cooperarea sau munca colaborativă.

Aplicarea parteneriatelor public privat în distribuția urbană de mărfuri vizează gestionarea problemelor legate de transportul vehiculelor urbane cu emisii reduse, transbordarea urbană și utilizarea centrelor de grupare, a centrelor intermodale, reducerea congestiei, utilizarea sistemelor inteligente de transport. Astfel de tipuri de parteneriate oferă reduceri semnificative în numărul de vehicule – km și numărul de vehicule și au fost dezvoltate cu succes în țări ca Germania și Elveția.

Toate aceste măsuri aferente strategiilor logisticii urbane au ca rezultat fluidizarea traficului urban, cu efecte directe asupra reducerii costurilor de transport și, implicit a celor de distribuție. De asemenea, ele determină reducerea timpilor de transport, a intervalelor de livrare, consecințe cu impact pozitiv în strategia de servire a clienților.

Distribuția mărfurilor în zonele urbane a cunoscut în ultimii ani o creștere importantă, datorată atât extinderii spațiale a acestora, dar și activităților generate și diversificarea solicitărilor populației urbane referitoare la tipurile de produse comercializate. Această a generat creșteri în cererile de transport de mărfuri, cu efecte importante asupra mediului urban. Într-un astfel de mediu, problemele determinate de distribuția mărfurilor sunt multiple și interconectate.

Logistica urbană deschide perspectiva unei noi faze în evoluția transportului și distribuției mărfurilor prin stabilirea de noi tipuri de cooperare între verigile canalului logistic și în activitățile de livrare a mărfurilor în spațiile urbane.

CONCLUZII

În țara noastră, aflată într-un stadiu de consolidare a economiei de piată, relațiile noi ale comerțului cu producătorii, ca o componentă a mecanismului de piată, sunt în curs de formare, pe masura restructurării aparatului economic și a schimbării concepției care a dominat în trecut raporturile dintre firmele comerciale și consumatori.

Obiectivul principal al tehnologiei comerciale moderne trebuie să îl reprezinte promovarea cifrei de afaceri a firmei, raționalizarea costurilor de circulatie, creșterea profitabilității.

Un rol important în procesul de perfectionare a tehnicii și tehnologiilor comerciale și a sistemului de organizare din cadrul comerțului îl are aplicarea progresului tehnic, care are drept finalitate creșterea eficienței muncii, ca mijloc principal de adaptare a activității comerciale la cerințele distribuției rapide și eficiente a producției.

Progresul tehnic, în comerț, este impus și de schimbările pe care le-a adus în activitatea de management, marketing și în alte domenii – tehnica modernă a comercianților și informatica. Totodată, într-o economie de piată modernă, maximizarea rentabilității este criteriul fundamental al deciziilor firmelor de angajare a cheltuielilor de organizare a producției, de extindere sau restrângere a acestora.

Activităților de intermediere a actelor de vânzare-cumpărare, ca și a celor legate de distribuția fizică, propunem să li se adauge noi activități:

cercetarea pieței,

informarea și educarea consumatorilor,

promovarea unei game largi de servicii legate de folosirea produselor,

publicitatea etc.

Distribuția mărfurilor este un subiect intens dezbătut, îndeosebi în ultimele decenii. Originile distribuției mărfurilor și preocupările de eficientizare a acesteia, însă, se identifică odată cu apariția primelor forme de comercializare a produselor.

Importanța acestui subiect derivă din complexitatea acesteia, fiind un proces cu o structură eterogenă și o diversitate mare de participanți. Complexitatea lui este datorată sferei largi de activități care le implică, interferenței unui număr extins de probleme asociate, numărului mare de restricții, însă probabil cel mai important, ea este determinată din necesitatea obținerii de soluții care să ofere cel mai eficient răspuns cerințelor cumpărătorilor.

Una dintre cele mai importante influențe asupra servirii clienților o are politică de distribuție, care are rolul de a asigura coerența deciziilor referitoare la produse, preț, promovare și plasare, prin alegerea modalității adecvate de distribuție.

Distribuția fizică este termenul utilizat pentru o gamă extinsă de activități implicate în deplasarea de la punctele de producție la punctele de livrare finală, incluzând funcțiile de deplasare și manipulare a bunurilor, respectiv transportul, ambalarea, depozitarea, transferul fizic între mijloacele de transport. Sistemul de distribuție evoluează dinamic, ca rezultat al inovațiilor tehnice, ale noilor tehnologii de informații și comunicații, precum și al evoluțiilor din sfera fluxurilor financiare.

Într-o strategie de eficientizare a răspunsului la cerințele cumpărătorilor, optimizarea distribuției fizice este un element cheie. Nu este suficient ca un produs să ofere cei mai înalți parametrii din punct de vedere calitativ sau să întrunească standardele cerute de clienți din punct de vedere al utilității produsului. Pentru a răspunde cerințelor clienților este necesară luarea în calcul a aspectelor legate de utilitatea spațială și temporală, caracteristice calitative importante determinate de distribuția mărfurilor.

Astfel, distribuția fizică poate fi considerată o construcție multidimensională, putând fi definită ca ansamblul de activități interconectate oferite de un furnizor, care creează utilitate de timp și spațiu și asigură utilitate de formă. Procesul de distribuția fizică este, deci, derivat din cerințele clienților referitoare la locul și momentul livrării. Mai mult, se pot identifica indicatori de performanță cantitativă și calitativă în raport cu cerințele de livrare a produselor pentru fiecare element component al procesului de distribuție. Optimizarea globală a procesului de distribuție oferă, însă, cele mai performanțe soluții, ceea ce presupune ca pentru creșterea eficienței totale să fie acceptate performanțe mai reduse ale activităților componente luate individual.

Distribuția mărfurilor în marile aglomerații urbane este un proces de o complexitate ridicată determinat de restricțiile induse de spațiul urban. Mediul distribuției urbane este caracterizat prin disocierea tot mai pregnantă între zonele rezidențiale, locurile de muncă și zonele comerciale, geografia fluxurilor fiind determinată de diferențele în cadrul traseelor, de polarizarea zonelor comerciale.

Demersul în analiza distribuției mărfurilor și optimizarea acesteia este necesar să ia în considerare și elemente de economie urbană, marile aglomerări urbane fiind consecința nu numai a evoluțiilor demografice, ci și a acțiunilor de ordin economic. Integrarea rețelelor de distribuție a mărfurilor în zonele urbane presupune soluționarea problemelor relative la transportul mărfurilor, în condițiile restricțiilor de trafic și a interacțiunilor cu transportul public și privat de persoane, precum și a dotărilor existente la nivelul infrastructurii urbane.

Performanțele SC. SIMBA INVEST SRL reflectă și colaborarea sa cu mari firme producătoare cunoscute pe piată. Profesioniștii în domeniul cumparărilor afirma că “orice firma are furnizorii pe care îi merită”.

Nivelul de servire a clienților săi este rezultatul întregului sistem de activități logistice. Impactul sau direct asupra vanazrilor și profiturilor impun stabilirea modului de servireca obiectiv al strategiei logistice a firmei. Într-un mediu de afaceri intens competitiv, nivelul servirii constituie un mijloc important de diferențiere față de concurenți și de creștere a loialității.

SC. SIMBA INVEST SRL satisface nevoile clienților săi începând cu primirea comenzilor și se incheie cu livrarea produselor. Clienții săi sunt rețelele de magazine, en-gross-uri, ag en detail.

Ea își selectează clienții în funcție de:

seriozitate;

gradul de acoperire a pieței (este un criteriu agreat de producător);

gamă produselor pe care le comercializează;

capacitatea de plată. De exemplu Unitățile bugetare platesc în conturi deschise la Trezorerie.

Creșterea nivelului de servire are efect favorabil asupra vânzărilor. Neîndeplinirea așteptărilor clienților în privința servirii au repercursiuni negative deopotrivă asupra vânzărilor și imaginii firmei. SC. SIMBA INVEST SRL a obținut o imagine favorabilă pe piată datorită seriozității în furnizarea serviciilor sale. Modul în care își multumește clienții, va atrage și alti clienți. Un client care nu a fost satifacut de nivelul de servire va transmite comentariile sale nefavorabile altor 11 persoane (clientul multumit va transmita altor 3.

SC. SIMBA INVEST SRL încearcă să soluționeze conflictele care apar atât cu furnizorii cât și cu clienții. Nesoluționarea lor poate avea efecte negative asupra activității sale. În vederea soluționării conflictelor cu furnizorii SC. SIMBA INVEST SRL recurge la:

eșalonare a plaților agreată de ambele părți;

negocierea unor prețuri diminuate;

returnarea produselor cu termene scurte de garanție;

renegocierea;

amânări de plată.

Dezvoltarea unei rețele de parteneriat cu furnizorii și clienții importanți pentru organizație constituie tendința majoră în domeniul logistic. Proiectat în funcție de cerințele și așteptările clienților sistemul logistic al firmei poate deveni o sursă de avuție, competitiv ca impact favorabil asupra profitabilității.

ANEXE

Anexa nr.1: ORGANIGRAMA “SC. SIMBA INVEST SRL”

BIBLIOGRAFIE

B. Rosenbloom, "Marketing Channels: A Management View", 4th edition, Hinsdale, IL:Dryden Press, 1991

Balaure Virgil, Adăscăliței Virgil, Balan Carmen, Boboc Ștefan, Catoiu Iacob, Olteanu Valerica, Pop Al. Nicolae, Teodorescu Nicolae, "Marketing", Editura Uranus, Bucuresti, 2000

Binsbergen, A., Visser, J.G.S.N., "Innovation Steps Towards Efficient Goods Distribution Systems for Urban Areas", The Netherlands TRAIL Research School, (2001)

Blythe Jim, "Comportamentul Consumatorului", Editura Teora (traducere), București, 1998

Bruhn Manfred, "Marketing", Editura Economică, Bucuresti, 1999

D. Patriche, “Economie Comercială”, Ed. Economică, Bucuresti, 1998

D. Patriche, M. Grigorescu, C. Lucic, I. Stanescu, “Bazele Comertului”, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucuresti, 1995

Gh. Pistol, “Bazele Comerțului”, note de curs, Univ.”Spiru Haret”, București, 1998

Hart Norman, "Marketing Industrial", Editura Codecs (traducere), București, 1998.

http://www.nielsen.com

http://www.mintel.com

http://www.adworld.ro/cercetari

http://www.basepoate.ro/management/

http://www.bizsuppot.go.ro/

http://www.dotcom.ro/marketing.php

http://www.emerald-library.com

http://www.geocities.com/

http://www.magazinulprogresiv.ro

http://www.marketplus.ro/

Home

http://www.mckinseyquaterly.com

http://www.mori.co.uk

Home

http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteADM/

Iacob Cătoriu și V. Balaure, “Mutații în economia mondială și reorientări în politica de piață a întreprinderilor”, Tribuna Economică nr. 15/1990

Kotler Philip, "Principiile marketingului", Editura Teora, 1998

Kotler Philip, Armstrong Gary, Saunders John si Wong Veronica, "Principiile Marketingului", Editura Teora (traducere), București, 1999.

M.D. Hutt, Thomas W. Speh, "Business Marketing Management", 3rd edition, The Dryen Press, Chicago, 1989

Nemoto, T., Visser, J., Yoshimoto, R, "Impacts of Information and Communication Technology on Urban Logistics Systems", 2001

Nicolescu Luminita, “Studiile de Marketing – Baza Proiectării Strategiei Firmei” Nicolescu Ovidiu (coordonator), Editura Economică

Nicolescu Luminița, “Comportamentul consumatorului final”, Tribuna Economică nr.13/1998, 1 aprilie 1998

Philip Kotler, “Managementul marketingului”, Ed. Teora, București, 1999

Prutianu Ștefan, Munteanu Corneliu și Caluschi Cezar, "Inteligenta Marketing Plus", Editura Polirom, Iași, 1999.

Purcarea Theodor, Ioan-Franc Valeriu, "Marketing – evoluții * experiențe * dezvoltări conceptuale", Editura Expert, București, 2000.

Rosenbloom, B., “Marketing Channels”

Virgil Balaure, Virgil Adăscăliței, Carmen Bălan, Ștefan Boboc, Iacob Cătoiu, Valerica Olteanu, Nicolae Al. Pop, Nicolae Teodorescu, „Marketing”, ed. Uranus, București, 2000

BIBLIOGRAFIE

B. Rosenbloom, "Marketing Channels: A Management View", 4th edition, Hinsdale, IL:Dryden Press, 1991

Balaure Virgil, Adăscăliței Virgil, Balan Carmen, Boboc Ștefan, Catoiu Iacob, Olteanu Valerica, Pop Al. Nicolae, Teodorescu Nicolae, "Marketing", Editura Uranus, Bucuresti, 2000

Binsbergen, A., Visser, J.G.S.N., "Innovation Steps Towards Efficient Goods Distribution Systems for Urban Areas", The Netherlands TRAIL Research School, (2001)

Blythe Jim, "Comportamentul Consumatorului", Editura Teora (traducere), București, 1998

Bruhn Manfred, "Marketing", Editura Economică, Bucuresti, 1999

D. Patriche, “Economie Comercială”, Ed. Economică, Bucuresti, 1998

D. Patriche, M. Grigorescu, C. Lucic, I. Stanescu, “Bazele Comertului”, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucuresti, 1995

Gh. Pistol, “Bazele Comerțului”, note de curs, Univ.”Spiru Haret”, București, 1998

Hart Norman, "Marketing Industrial", Editura Codecs (traducere), București, 1998.

http://www.nielsen.com

http://www.mintel.com

http://www.adworld.ro/cercetari

http://www.basepoate.ro/management/

http://www.bizsuppot.go.ro/

http://www.dotcom.ro/marketing.php

http://www.emerald-library.com

http://www.geocities.com/

http://www.magazinulprogresiv.ro

http://www.marketplus.ro/

Home

http://www.mckinseyquaterly.com

http://www.mori.co.uk

Home

http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteADM/

Iacob Cătoriu și V. Balaure, “Mutații în economia mondială și reorientări în politica de piață a întreprinderilor”, Tribuna Economică nr. 15/1990

Kotler Philip, "Principiile marketingului", Editura Teora, 1998

Kotler Philip, Armstrong Gary, Saunders John si Wong Veronica, "Principiile Marketingului", Editura Teora (traducere), București, 1999.

M.D. Hutt, Thomas W. Speh, "Business Marketing Management", 3rd edition, The Dryen Press, Chicago, 1989

Nemoto, T., Visser, J., Yoshimoto, R, "Impacts of Information and Communication Technology on Urban Logistics Systems", 2001

Nicolescu Luminita, “Studiile de Marketing – Baza Proiectării Strategiei Firmei” Nicolescu Ovidiu (coordonator), Editura Economică

Nicolescu Luminița, “Comportamentul consumatorului final”, Tribuna Economică nr.13/1998, 1 aprilie 1998

Philip Kotler, “Managementul marketingului”, Ed. Teora, București, 1999

Prutianu Ștefan, Munteanu Corneliu și Caluschi Cezar, "Inteligenta Marketing Plus", Editura Polirom, Iași, 1999.

Purcarea Theodor, Ioan-Franc Valeriu, "Marketing – evoluții * experiențe * dezvoltări conceptuale", Editura Expert, București, 2000.

Rosenbloom, B., “Marketing Channels”

Virgil Balaure, Virgil Adăscăliței, Carmen Bălan, Ștefan Boboc, Iacob Cătoiu, Valerica Olteanu, Nicolae Al. Pop, Nicolae Teodorescu, „Marketing”, ed. Uranus, București, 2000

ANEXE

Anexa nr.1: ORGANIGRAMA “SC. SIMBA INVEST SRL”