Analiza Stresului Organizational In Cadrul Spitalului Clinic Cf2 Bucuresti

=== 887f19a4639de9e85d864746b2fd88a9f55736aa_480843_1 ===

Capitolul 2. Analiza stresului organizațional în cadrul Spitalul Clinic CF 2 București

2.1. Prezentarea instituției în cadrul careia se face analiza: scurt istoric, structura organizațională, organigrama

Spitalul Clinic CF 2 București a fost înființat în anul 1942. În acest an a fost construit primul corp al spitalului. 36 de ani mai târziu a fost construit și cel de-al doilea și respectiv al treilea corp, mai exact în anul 1978.

Recent, în anul 2003 a apărut și cel de-al treilea corp, cel destinat aparaturii pentru RMN și altei aparaturi de ultimă generație, necesară pentru tratarea în siguranță a bolnavilor. Tot în acest an a început și reabilitarea și modernizarea întregului spital, oar aparatele au fost achiziționate în urma unui proces de achiziție publică de către Ministerul Transporturilor.

Spitalul Clinic CF 2 București vizează îngrijirea personalului care lucează în rețea, oferirea de support și servicii de îngrijire și medicale persoanelor vârstnice, precum și populației venite din afara Bucureștiului. Ca urmare a procesului de modernizare, angajații spitalului pot oferi servicii medicale tuturor categoriilor de vârstă. Pot fi tratați atât nou-născuții, cât și copii mic, mamele și persoanele în vârstă.

Spitalul este amplasat la intrare în București, acest lucru contribuind la un acces mai ușor pentru populația din partea de nord a Bucureștiului, dar și pentru persoanele venite din întreaga țară. Spitalul este dotat cu aparatură de ultimă generație, fiind adecvată pentru populația cu nevoi diferite.

Spitalul are un specific aparte. Înă în anul 2003 se concentra pe îngrijirea, tratarea personalului din transporturi. Astfel, personalul din transporturi este și verificat din punct de vedere medical și psihologic aici. În acest fel, siguranța celor care lucrează în transporturi este asigurată, indiferent de tipul transportului:

Feroviar;

Aerian;

Maritim;

Domeniul.

După anul 2003, spitalul este transformat în spital pentru toate categoriile de populație, fiind cu un specific general. Acest lucru a fost valabil pțnă în 2008, când a fost transformat în spital clinic.

În ceea ce privește secțiile spitalului clinic, avem:

Secția ATI (cu unitate de transfuzie sanguină);

Secția RMFB (recuperare medicală și fizio-balneoterapie);

Secția de Medicină Internă,;

Secția deCardiologie;

Secția de Chirurgie;

Secția de Ortopedie;

Secția de Obstetrică-Ginecologie;

Secția de Neonatologie;

Secția de Urologie;

Secția de Endocrinologie;

Secția de Neurologie;

Secția de Pediatrie (din aceasta face parte și ,,Laboratorul de analize medicale, Radiologia și Ambulatoriul Integrat de specialitate”.

Organigrama Spitalului Clinic CF2 București.

Pentru a fi tratate cazurile complexe, în cadrul spitalului clinic au fost formate grupuri de studiu interdisciplinare. Ca urmare a eforturilor acestor grupuri, respectiv a personalului academic și univeristar, sunt publicate o serie de articole în publicații de specialitate, ca urmare a participării la congrese, mese rotunde, conferințe, discuții. Cu toate acestea, cercetările sunt vag acoperite.

Toate reușitele sunt rezultatul pregătirii profesionale, respecitv a implicării cadrelor medicale și a celor academice, din cadrul Spitalului Clinic CF 2 București, dar acestea nu sunt susținute de o infrastructură adecvată.

Acesta din urmă este situate în vecinătatea spitalului clinic și are o suprafață de 1000 m2. În cadrul acestuia intră:

13 cabinete medicale de specialitate;

20 de medici;

25 de cadre medicale;

6 persoane care îndeplinesc rolul îngrijitoarelor.

Structura laboratorului Radiologia și Ambulatoriul Integrat de specialitate.

Spitalul a trecut și printr-o reabilitare și modernizare în anul 2015, când Ministerul Transporturilor a obținut sprijinul Companiei Națională de Investiții, ca urmare a accesării subprogramului „Unități sanitare în mediul urban”, care este derulat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și a Administrației Publice. În prezent, Spitalul Clinic CF2 București trece prin etapa realizării studiului de fezabilitate.

Suprafața disponibilă a Spitalului Clinic CF2 București

Spitalul se desfășoară pe o suprafață de 35000, în care sunt incluse: corpul spitalului, care are 1600 mp și corpul adminsitrativ, Ambulatoriu, farmacia și serviciul de Anatomie patologică.

În cadrul Spitalul Clinic CF 2 București sunt, în prezent 865 de posturi. Dintre acestea:

– număr posturi spital: 798

– număr posturi aparat funcțional:126

– număr posturi ambulatoriu integrat: 67

– ambulatoriul de specialitate CF număr 2

– număr posturi conducere 30

Distribuția numărului de posturi.

În ceea ce privește paturile de spitalizare avem:

paturi 530 spitalizare;

21 de patrui de spitalizare de zi.

2.1.1 Analiză economico-financiară pe ultimii 5 ani

Execuția bugetară față de bugetul de cheltuieli aprobat:

2012 – 87,19%;

2013 – 88,82%;

2014 – 81,93%;

2015 – 82,9%;

2016 – 86,12%’

Execuția bugetară față de bugetul de cheltuieli aprobat:

Dacă ne raportăm la costul mediu pe zi de spitalizare în secțiile clinicii, am identificat următoarele costuri:

ATI – 1297 lei;

Cardiologie – 216 lei;

Chirurgie – 317 lei;

Endocrinologie 378 lei;

RMFB – 178 lei;

Medicină internă – 279 lei;

Neonatologie 457 lei;

Neurologie 195 lei;

Obstetrică-Ginecologie 496 lei;

Ortopedie – 350 lei;

Pediatrie – 0 lei;

Urologie – 332 lei.

Costul mediu pe zi de spitalizare în secțiile clinicii.

2.1.2 Analiza principalilor indicatori de resurse umane pe ultimii 2 ani

Din analiza comparativă a numărului de angajați din cadrul Clinicii CF2 București, rezultă faptul că numărul de medici scade de la an la an. Astfel pentru ultimii cinci ani, avem următorii indicii a numărului de medici:

În 2012 numărul medicilor scade cu 12%;

În 2013 numărul medicilor scade cu 14%;

În 2014 numărul medicilor scade cu 16,90%;

În 2015 numărul medicilor scade cu 16,71%;

În 2016 numărul medicilor scade cu 16,7%.

Evoluția scăderii numărului de medici din spitalul Clinic CF2 București.

În ceea ce privește numărul personalului medical, acesta a evoluat după cum urmează:

În 2012 numărul personalului medical crește cu 58,14%;

În 2013 numărul personalului medical crește cu 61,74%;

În 2014 numărul personalului medical crește cu 62,39%;

În 2015 numărul personalului medical crește cu 61,89%;

În 2016 numărul personalului medical crește cu 22,7%.

Numărul personalului medical, acesta a evoluat după cum urmează:

2.2. Secția de chirurgie

După cum am observant din subcapitolul anterior, numărul medicilor scade de la an la an. Aceeși situație este și în cazul Secției de Chirurgie, din cadrul Spitalului Clinic CF2 București, în ciuda faptului că secția a fost modernizată și extinsă recent. În cadrul Secției de Chirurgie a Spitalului Clinic CF2 București sunt 12 medici chirurgi.

Aceștia acoperă o serie de competențe, precum: chirurgie laparoscopică, laparoscopie, chirurgie oncologica, endoscopie digestivă, endoscopie digestiva terapeutică, audiometrie, chirurgie laser, chirurgie endoscopică, orl.

PEntru a înțelege modul în care este prezent stresul organizațional în cadrul Spitalului Clinic CF2 din București, Secția de Chirurgie am purtat discuții cu toți medicii chirurgi de aici.

2.3. Analiza stresului organizațional la Secția de Chirurgie

Chirurgii din cadrul Spitalului Clinic CF2 București, muncesc din greu, lucrează ore îndelungate, trăiesc în mod regulat cu pacienții lor, care se zbat între viață și moarte și fac sacrificii personale substanțiale pentru a-și practica profesia.

Aceste atribute ale practicii chirurgicale, împreună cu rigorile și durata de pregătire pentru această profesie, atrag indivizi cu un anumit caracter și determinare. Acești indivizi împărtășesc un cod nescris, dar înțeles de reguli, norme și așteptări.

Acest cod include intrarea la program devreme și șederea peste program, nopțile de lucru și weekend-urile, efectuarea unui volum mare de proceduri, întâlnirea cu mai multe termene simultane simultan, fără plângere și păstrarea emoțiilor sau a problemelor personale de la interferența cu munca.

Acestea sunt semne distinctive ale profesioniștilor dedicați care ar trebui să fie celebrate și recompensate. Cu toate acestea, există o linie fină care separă dedicația de suprasolicitare. Dacă nu este verificată, munca excesivă ar putea duce la comportamente contraproductive, nesănătoase sau chiar autodistructive care ar putea afecta îngrijirea pacientului. Oproporție substanțială de chirurgi suferă de stres sau stări avansate de depresie, condiții care pot avea repercusiuni negative asupra lor, familiilor lor, colegilor lor și pacienților lor.

Obiectivele acestui studiu sunt:

(1) creșterea gradului de conștientizare a simptomelor, cauzelor și consecințelor durerii chirurgicale și a burnout-ului:

(2) încurajarea chirurgilor de a fi proactivi în obiceiurile lor de sănătate personale;

(3) încurajarea lor de a fi conducători prompti ai departamentelor de chirurgie și de formare, precum și ai programelor de încorporare a unui mediu de lucru favorabil și

(4) stimularea cercetării în aceste domenii.

Sufăr de stres, mai ales pentru că:

a) este mult de muncă 29%;

b) este o responsabilitate mare 11%;

c) ne confruntăm cu cazuri grele 35%;

d) uneori pacienții decedează 15%;

e) toate cele de sus 10%.

Am început să fiu depresiv din cauza stresului de la muncă:

a) da – 20%

b) nu 60%

c) da, dar nu este îngrijorător 20%.

Am probleme în viața personală din cauza lipsei de timp și a stresului, de la locul de muncă, în calitate de medic chirurg:

a) da, am divorțat 29%;

b) da, există mereu discuții în familie 41%;

c) din această cauză nu m-am căsătorit 10%;

d) nu am probleme de acest gen 20%.

Am problem cu alcoolul din cauza stresului de la locul de muncă:

a) da – 20%;

b) nu 55%;

c) foarte rar consum alcool ca să uit 10%;

d) nu am probleme de acest gen – 15%.

Din cauza stresului mă cert cu pacienții;

a) da – 28%;

b) nu – 42%

c) există discuții, dau nu le pot numi certuri 30%.

Sufăr de stress, iar ca urmare a acestui aspect mă cert cu colegii:

a) da 19%

b) nu 61%

c) există discuții, din cauza opiniilor diferite 10%.

Am apleat la terapie pentru a uita unele momente extrem de dificile pentru mine, din cariera de chirurg:

a) da 29%

b) nu am timp de așa ceva 51%

c) nu, nu este nevoie 20%.

Mă simt uneori depășit de situație din cauza volumului mare de muncă:

a) da 606%

b) nu 10%

c) uneori 30%.

Consecințe ale stresului între chirurgi

Stresul între chirurgi poate avea manifestări grave, inclusiv:

Anxietate;

Depresie;

divorț sau relații rupte;

alcoholis;

abuz de substanțe și sinucidere.

Din păcate, multe dintre aceste probleme sunt mai răspândite în rândul chirurgilor și medicilor, comparativ cu cei care practică alte profesii.

Estimarile actuale sunt că aproximativ 15% medicii chirurgic din cadrul Spitalului Clinic CF2 București, sunt afectați/ au fost afectați la un anumit moment în cariera lor și nu își vor putea indeplini responsabilitățile profesionale datorită bolilor mentale, alcoolismului sau depresiei.

Deși mulți chirurgi pot crede că sunt mai rezistenți decât colegii cu alte specialități, trăsăturile care definesc chirurgul (de exemplu, angajamentul, sacrificiul de sine, singularitatea focusului) și mediul de lucru la locul de muncă pot pune chirurgii cu risc sporit de muncă excesivă și de dezechilibru între viața personală și cea profesională.

Medicii chirurgic din cadrul spitalului Clinic CF2 București suferă de depresie

Într-un studiu prospectiv pe mai mult de 1300 de medici de sex masculin de la, prevalența pe parcursul vieții a depresiei semnificative clinic a fost de 12,8%.

Într-un studiu efectuat pe 4500 de medici de sex feminin, prevalența a fost de 19,5%. Într-un alt studiu, 16 20% dintre cei aproape 2000 de respondenți ai sondajului, care sunt medici universitari cu normă întreagă, au avut un nivel semnificativ de simptome depresive, cu niveluri mai ridicate.

Deși ratele de viață ale depresiei în rândul medicilor par a fi similare cu cele ale populației generale, sinuciderea este o cauză disproporționat de mare a mortalității la medici. Comparativ cu alți profesioniști, proporția de mortalitate proporțională a medicului masculin față de suicid este de aproape 1,5.

Discrepanța este și mai mare în rândul medicilor de sex feminin, care au un risc crescut de deces de suicid de 3,7- până la 4,5 ori.18,19.

Din păcate, cultura medicinei acordă de obicei o prioritate scăzută sănătății mentale medicului, în ciuda dovezilor privind o rată ridicată de tulburări de dispoziție netratate și o povară crescută de sinucidere. Prea des, depresia rămâne nerecunoscută sau netratată până când distresul personal al unui medic compromite capacitatea sa de a avea grijă de pacienți.

Pentru medicii care caută ajutor, există adesea un răspuns punitiv, inclusiv discriminarea în acordarea de licențe medicale, privilegiile spitalului și avansarea profesională. Astfel, deși medicii pot avea acces mai ușor la îngrijiri medicale pentru tratamentul depresiei, aceștia se confruntă cu obstacole dificile în ceea ce privește reglementarea și locurile de muncă, ceea ce le poate descuraja să nu caute ajutor.

În cazul medicilor chirurgic de la Spitalul Clinic CF2 București, rata stresului este destul de ridicată, însă din fericire nu s-au înregistrat cazuri de suicid, ci doar de consum de droguri sau alcool.

Alcoolul și abuzul de substanțe

Afectarea medicilor prin abuzul de substanțe reprezintă o provocare semnificativă, cu potențiale consecințe grave pentru pacienți și pentru societate. Deși datele sunt rare, prevalența consumului de alcool și a consumului ilicit de droguri în rândul medicilor este probabil similară cu cea a populației generale 20- 24%.

Dintre cauzele stresului în cazul medicilor chirurgi de la spitalul Clinic CF2 București enumerăm:

personalul insificient;

numărul mare de cazuri tratate;

cazuri dificile;

decesuri în timpul exercitării profesiei;

stigmatizări din partea populației generale;

lipsa dotărilor tehnice din cadrul Clinicii CF2.

Concluzii

Burnout-ul poate afecta satisfacția medicilor față de munca lor și calitatea îngrijirii medicale pe care o oferă. Creșterea dovezilor sugerează că epuizarea medicului poate afecta în mod negativ siguranța pacientului și calitatea îngrijirii pacienților și poate contribui la erorile medicale.

În plus față de efectul său potențial asupra siguranței pacienților, stresul medicului chirurg ar trebui să fie, de asemenea, îngrijor pentru organizațiile de îngrijire a sănătății, deoarece lucrătorii care sunt mai puțin satisfăcuți tind să fie mai puțin productivi și eventual pot decide să renunțe profesie sau se pot pensiona anticipat. Erorile medicale și lipsa de satisfacție a pacienților cu îngrijirile medicale furnizate de medici, cresc, de asemenea, amenințarea cu litigii de malpraxis.

Prin urmare, epuizarea medicului prezintă, de asemenea, un risc substanțial pentru bunăstarea economică a organizațiilor de îngrijire a sănătății. Aceste constatări subliniază importanța tratării epuizării medicilor și administratorilor care sunt responsabili pentru mediul de muncă.

Nivelul mare de stres de la nivel profesional pot afecta relațiile, cauza abuzul de substanțe și alte tipuri deriscuri. Burnout a fost, de asemenea, asociat cu starea de sănătate precară, incluzând durerile de cap, tulburările de somn, hipertensiune, anxietate, alcoolism și infarctul miocardic.

Un studiu amplu, a arătat că medici căsătoriți au o incidența cumulată a divorțului. După 30 de ani de căsătorie, rata divorțului este de 29%. Alegerea specialității a fost asociată independent cu riscul divorțului, cu cele mai mari rate de divorț în rândul chirurgilor (33% după 30 de ani) și psihiatri (50% după 30 de ani).

Au fost de asemenea asociate niveluri mai mari de furie înainte de absolvirea școlii medicale, cu rate mai mari de divorț. Chirurgii au continuat să aibă o rată mai mare a divorțului în comparație cu medicii de familie.

Mai multe studii au arătat că 27-30% dintre medici și soții lor sugerează că modurile în care cuplurile se trateaza reciproc, stilurile de comunicare, diferențele în nevoia de intimitate și gradul de stres legat de locul de munca sunt factori mai importanți pentru satisfacția maritală, chiar dacă locul de muncă este unul stresant.

Majoritatea medicilor care sunt tratați pentru alcoolism sau dependență de droguri par să aibă rezultate favorabile, deși potențialele ramificații pentru acordarea licențelor și privilegiile spitalului pot descuraja anumiți medici să solicite asistență.