Analiza Strategica A Pietei Farma Pentru Grupa DE Produse Bio

Economie

Analiza Strategica A Pietei Farma Pentru Grupa DE Produse Bio

Byadmin ianuarie 1, 2024

ANALIZA STRATEGICĂ A PIEȚEI FARMA PENTRU GRUPA DE PRODUSE BIO

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. Piața farmaceutică la nivel European și national

1.1 Piața farma la nivel European

1.2 Piața farma în România

CAPITOLUL 2. Piața Bio la nivel European și național

2.1 Piața Bio în Europa

2.2 Piața Bio la nivel național

CAPITOLUL 3. Analiza strategică a pieței farma pentru grupa de produse Bio

3.1 Administrarea cercetării

3.2 Rezultatele anchetei desfășurate

3.2.1 Informații generale referitoare la utilizarea produselor biofarmaceutice

3.2.2 Oportunitățile oferite de piața Bio în România

3.2.3 Puncte forte și puncte slabe ale pieței Bio din România

CAPITOLUL 4. Recomandări și concluzii

4.1 Recomandări privind dezvoltarea piței Bio în România

4.2 Concluzii

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Lucrarea „Analiza strategică a pieței farma pentru grupa de produse bio”, alcătuită din 4 capitole, prezintă situația actuală a pieței produselor biofarmaceutice din România, avantaje și bariere în achiziționarea acestor produse, concluzii și propuneri pentru creșterea pieței.

Piața produselor bio a înregistrat de-a lungul anilor importante schimbări datorită creșterii competitivității dintre participanții la această piață. Odată cu stabilirea la nivel global a unor relații comerciale în cadrul acestei piețe, se generează și efecte pozitive asupra dezvoltării economice.

Primul capitol intitulat „Piața farmaceutică la nivel European și național” a avut ca scop realizarea unei introduceri în tema lucrării de disertație. În cadrul acestui capitol am urmărit prezentarea pieței farmaceutice , care a jucat dintotdeauna un rol deosebit în menținerea sănătății populației fiecărei țări. Acest capitol prezintă, de asemenea, o radiografie a principalelor amenințări în sănătate și a pașilor ce urmează a fi puși în aplicare.

În cel de-al doilea capitol intitulat „Piața bio la nivel European și național„ am urmărit analiza situației generale a produselor biofarmaceutice atât la nivel european, cât și în România prin prezentarea rolului pe care acestea îl joacă în promovarea unei vieți mai sănătoase. În cadrul acestui capitol au fost prezentate și dezvoltate studii ale Consiliului Concurenței, referitoare la această piața biofarmaceutică care este în plină dezvoltare și la creșterea competitivității industriale.

Capitolul al treilea, „Analiza strategică a pieței farma pentru grupa de produse bio„, cuprinde administrarea cercetării referitoare la piața produselor biofarmaceutice și interpretarea rezultatelor anchetei desfășurate. În vederea realizării acestei cercetări, am colectat prin intermediul unui chestionar online și am analizat informațiile oferite de un număr semnificativ de persoane. Eșantionul utilizat în elaborarea acestei cercetări a fost format din 524 de persoane care utilizează în mod frecvent sau ocazional, produse farmaceutice de tip bio.

În ceea ce privește capitolul IV al lucrării, acesta cuprinde concluziile referitoare la analiza pieței bio în România, pe care am realizat-o de-a lungul celor 3 capitole principale, precum și anumite recomandări atât pentru producători, cât și pentru persoanele care doresc dezvoltarea acestei piețe de biofarmaceutice.

CAPITOLUL 1. PIAȚA FARMACEUTICĂ LA NIVEL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL

1.1 Piața farma la nivel european

În mod tradițional, sectorul farmaceutic a jucat un rol major în lume și a stabilit un „palmares” în descoperirile științifice în medicamente. A fost, de asemenea una dintre „pietrele” industriei europene în ceea ce privește creșterea economică. O industrie farmaceutică viabilă este importantă pentru sănătatea publică europeană, creșterea economică, comerț și știință.

Prezența unei industrii farmaceutice viabilă contribuie la sănătatea și calitatea vieții cetățenilor prin furnizarea remediilor pentru un număr de pacienți care crește și prin accesul mai rapid la produsele farmaceutice. Sectorul sănătății și în special industria farmaceutică reprezintă o parte importantă a economiei: sectorul farmaceutic European a avut o producție de 220 miliarde de euro și a angajat aproximativ 800 000 de oameni în anul 2013. Sectorul farmaceutic European reprezintă o sursă majoră de creștere și performanță economică, reflectată de rata medie de creștere anuală. Indicele productiei crește cu 2,5% (în perioada 2006-2011) și creșterea productivității muncii/persoană angajată este de 3,6% în aceeași periodă. Industria farmaceutică Europeană servește ca o contribuție majoră la puterea de tranzacționare a Uniunii Europene. Uniunea Europeană a fost comerciantul major din lume în produse medicamentoase și farmaceutice în anul 2013, cu comerțul total în valoare de 156.9 miliarde euro și valoarea exporturilor ajungând la mai mult de 107,4 miliarde de euro.

Este de așteptat ca piața mondială pentru produsele medicamentoase să ajungă la 1 trilion de dolari în anul 2015 și de asemenea, ca și cheltuielile globale pe medicamente să crească până la aproximativ 1,2 trilioane de dolari până în anul 2017.

Industria farmaceutică este una dintre pietrele de temelie ale unei economii bazate pe cunoaștere, având în vedere complexitatea proceselor de producție și de dezvoltare, precum și natura noilor medicamente, adică numărul în creștere al produselor biotehnologice intrate pe piața Europeană.

Amenințări vechi și noi în sănătate:

Bolile noi și vechi care erau considerate a fi deja învinse reprezintă provocările de sănătate publică. Gradul ridicat de urbanizare și mobilitatea cresc riscul de epidemii.

Sindromul respirator acut sever (SRAS) și gripa aviară H5N1 sunt amintite ca potențiale pericole. Aceste boli au amintit de asemenea, de faptul că este neoie de un furnizor de încredere, pentru a asigura disponibilitatea medicamentelor în vremuri de criză.

Încălzirea globală reprezintă probabil o altă provocare. Ca o consecință a creșterii temperaturii este așteptată o gamă largă de amenințări în sănătate. Creșterea riscului de accidentări și boli din cauza evenimentelor meteorologice extreme, creșterea numărului bolilor respiratorii și cardiovasculare și decese cauzate de valuri de caldură și secetă și creșterea nivelului de ozon și a numărului de alergii aduse de niveluri ridicate de polen; aceste efecte potențial negative și schimbările climatice au fost confirmate de Comunitatea Internațională și recunoscute ca o provocare cheie în Strategia de Sănătate a Comisiei Europene. Mai mult, rezistența microbilor la medicamente a devenit o provocare globală. Centrul European pentru controlul și prevenirea bolilor estimează că rezistența microbilor la antibiotice duce în fiecare an la 25 000 de decese, la costuri de peste 1,5 miliarde euro pentru tratamente și la scăderea productivității.

Cum a acționat Uniunea Europeană până acum?

În afară de non-sectorul specific politicii care afectează industria farmaceutică (de exemplu, politica în domeniul concurenței și îndrumarea în îmbunătățirea sustenabilității fiscale și a guvernării statelor membre), mai multe acțiuni legislative și non-legislative au fost luate la nivelul Uniunii Europene pentru a aborda anumite aspect precise legate de provocările identificate mai sus.

Cu privire la acțiunile legislative, comisia a accelerat distribuirea de medicamente sigure și eficiente, protejând sistemul public de sănătate si consolidând competitivitatea industriei Europene.

De-a lungul anilor, mai multe mecanisme, cum ar fi o procedură centralizată pentru autorizarea medicamentelor și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, au fost introduse in legislație pentru a facilita accesul în timp util al pacienților la medicamente inovatoare. Stimulente suplimentare au fost introduse de asemenea de legislația specifică, în scopul de a sprijini cercetarea, dezvoltarea si promovarea de medicamente pediatrice.

Pașii următori:

Comisia Europeană s-a angajat într-o varietate de activități care includ industria farmaceutică, precum monitorizarea punerii în aplicare a politicilor europene și naționale de inovare pentru a crea stimulente/recompense pentru un sector farmaceutic durabil și competitiv, pentru a îmbunătăți accesul pacienților la medicamente; găsirea unor modalități de a îmbunătăți accesibilitatea și disponibilitatea medicamentelor pentru piețele și populațiile mai mici ale Uniunii Europene. În plus, problemele referitoare la politica de dezvoltare și comerț au fost pe ordinea de zi a Uniunii Europene. Aceste activități au vizat îmbunătățirea accesului la medicamente în țările în curs de dezvoltare.

Datorită progresului în domeniul științei și tehnologiei, industria farmaceutică cunoaște o nouă eră în dezoltarea medicamentelor. Metodele de cercetare sunt în evoluție și avem multe perspective promițătoare la orizont – de la posibilitățile oferite de medicamentele personalizate, la potențialul oferit de valorificarea puterii mari de date. Industria farmaceutică inovatoare este condusă și conduce la rândul ei, progresele medicale. Se propune transformarea cercetarării fundamentale în tratamente inovatoare, care sunt disponibile pe scară largă și accesibile pentru pacienți. Deja, industria a contribuit la îmbunătățiri semnificative în bunăstarea pacientului. Astăzi, cetățenii europeni se pot aștepta să trăiască cu până la 30 de ani mai mult decât au făcut-o cu un secol în urmă. Unii pași importanți în cercetarările farmaceutice, completați de mai mulți pași mici, au permis reducerea mortalității, de exemplu, din cauza unor boli precum HIV/SIDA și diverse tipuri de cancer.

Figura nr. 1.1 – Numărul total al deceselor în cazul bolnavilor de SIDA în Europa

(Sursa: ”The Pharmaceutical Industry in Figures”, European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations Working Papers, 2014, www.efpia.eu.)

Industria farmaceutică bazată pe cercetare poate juca un rol important în refacerea Europei din punctul de vedere al sistemului medical și să asigure competitivitatea viitoare într-o economie globală care avansează. În 2013 s-au investit aproximativ 30 630 milioane euro în cercetare și dezvoltare în Europa. Acestă industrie cuprinde mai mult de 690 000 de persoane angajate. Cu toate acestea, sectorul se confruntă cu provocări reale.

În afară de obstacolele suplimentare de reglementare și escaladare a costurilor pentru cercetare-dezvoltare, sectorul farmaceutic a fost lovit grav de impactul măsurilor de austeritate fiscală introduse de guverne în cea mai mare parte a Europei începând cu anul 2010.

Există o creștere rapidă în mediul de piață și de cercetare în economiile emergente ca Brazilia, China și India, care să conducă la o migrație treptată a activităților economice și de cercetare din Europa spre aceste piețe cu creștere rapidă. În 2013 piețele braziliană și chineză au crescut cu 17%,respectiv 14%, comparativ cu o creștere medie de piață de 1% pentru cinci piețe europene majore și 3% pentru piața SUA.

În 2013 America de Nord a reprezentat 41% din totalul vânzărilor farmaceutice față de Europa care a reprezentat 27,4%.

Conform datelor IMS, 55% din vânzarile de medicamente noi lansate în perioada 2009-2013 au fost pe piața din SUA, în comparație cu 23% pe piața Europeană.

Figura nr. 1.2 – Scăderea geografică (pe piețele principale) a vânzărilor de medicamente noi lansate în perioada 2009 – 2014

(Sursa: IMS Health – MIDAS, aprilie 2014)

Toate medicamentele noi introduse pe piață sunt rezultatul unor lungi, costisitoare și riscante procese de cercetare și dezvoltare realizate de companiile farmaceutice:

Când un produs medicamentos ajunge pe piață, înseamnă ca au trecut în medie 12-13 ani de la prima sinteză a unei noi substanțe active.

Costurile de cercetare și dezvoltare a unei noi entități chimice sau biologice au fost estimate la 1,172 milioane euro în 2012.

În medie, doar una sau două din 10 000 de substanțe sintetizate în laborator, vor parcurge cu succes toate etapele de dezvoltare necesare pentru a deveni un medicament pe piața farmaceutică.

Medicamentele constituie doar o mică parte din corioada 2009 – 2014

(Sursa: IMS Health – MIDAS, aprilie 2014)

Toate medicamentele noi introduse pe piață sunt rezultatul unor lungi, costisitoare și riscante procese de cercetare și dezvoltare realizate de companiile farmaceutice:

Când un produs medicamentos ajunge pe piață, înseamnă ca au trecut în medie 12-13 ani de la prima sinteză a unei noi substanțe active.

Costurile de cercetare și dezvoltare a unei noi entități chimice sau biologice au fost estimate la 1,172 milioane euro în 2012.

În medie, doar una sau două din 10 000 de substanțe sintetizate în laborator, vor parcurge cu succes toate etapele de dezvoltare necesare pentru a deveni un medicament pe piața farmaceutică.

Medicamentele constituie doar o mică parte din costurile de asistență medicală, reprezentând, în medie, 16,5% din cheltuielile totale (în Europa) pentru produsele farmaceutice. Pentru bolile costisitoare precum cancerul si artrita reumatoidă, medicamentele semnifică chiar și mai puțin de 10% din costul total al bolii. Medicamentele pot, de asemenea, genera economii suplimentare, de exemplu prin reducerea substanțială a costurilor în alte domenii de asistență medicală.

Marjele de distribuție, care sunt, în general, stabilite de către guverne și TVA-ul diferă semnificativ de la o țară la alta în Europa. În medie, aproximativ 34% din prețul de vânzare a unui medicament revine nu producătorului, ci mai degrabă distribuitorilor (farmaciștilor) și statului.

Figura nr. 1.3 – Scăderea prețului de vânzare a unui medicament

(Sursa: ”The Pharmaceutical Industry in Figures”, European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations Working Papers, 2014, www.efpia.eu.)

Potrivit datelor EUROSTAT, industria farmaceutică este sectorul de înaltă tehnologie cu cea mai mare valoare adăugată/persoană salariată, semnificativ mai mare decât valoarea medie a industriei de înaltă tehnologie.

Industria farmaceutică este, de asemenea, sectorul cu cea mai ridicată rată a investițiilor de cercetare-dezvoltare pentru vânzările nete. După anul 2013, investițiile industriale de cercetare-dezvoltare pentru sectorul farmaceutic și biotehnologic se ridică la 18,1% din totalul cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare la nivel mondial.

1.2 Piața farma în România

România este țara cea mai mare din sud-estul Europei și are o populație ce depășește 21 de milioane de locuitori. Din 2004 este membră NATO și din 2007 este stat membru al Uniunii Europene. În ultimii ani, dezvoltarea economică a fost una pozitivă, având una dintre cele mai mari rate de creștere în Europa de Est și un declin în șomaj. Anual, cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate au fost de 232 USD. Prin comparație, țările din zona Euro cheltuiesc, în medie, 10% din PIB-ul lor pentru sănătate. Mărimea populației și dezvoltarea economică fac Romania una dintre cele mai interesante piețe farmaceutice regionale din perspectiva industriei. Politicile guvernamentale mai liberale decât în alte țări din regiune, au permis accesul ușor pe piață și accesul la finanțare cu rate de rambursare relativ mari pentru noi medicamente. Acest lucru creează presiune în sistemul de finanțare (asigurări de sănătate), care trebuie să absoarbă creșterea costurilor pentru medicamente la o rată care depășește rata de creștere a economiei globale.

Piața farmaceutică românească era estimată la 2,6 miliarde euro în anul 2013. Vânzările de medicamente în România, au înregistrat un declin minor în anul 2014, dar au crescut incepand cu 2015. Există aproape 5000 de medicamente prescrise și neprescrise disponibile în farmaciile din Romania și sunt aproximativ 8500 de farmacii în toată țara. Nurofen este cel mai vândut medicament neprescris în România, cu vânzări de peste 9 milioane de cutii/an și alte medicamente neprescrise care au înregistrat vânzări semnificative sunt: Aspenter (aproximativ 6.4 milioane cutii/an), Parasinus (aproximativ 5,5 milioane de cutii/an) și Acid acetilsalicilic (aprox 5.2 milioane de cutii/an). Cel mai bine vândut medicament prescris în România este Algocalmin cu vânzari de aproape 10.5 milioane de cutii/an.

Comerțul farmaceutic din România, reprezentat de peste 8500 de farmacii a crescut anul trecut cu 1,7%, comparativ cu anul 2013, până la 10.5 miliarde lei (2,4 miliarde de euro), conform estimărilor realizate de firma de cercetare de piață PMR, care prevede, de asemenea, o crestere de 4,3% in acest an. Numărul total de farmacii a rămas relativ constant anul trecut.

Conform datelor de la Ministerul Sănătății, cele mai multe farmacii se găsesc în București (aproximativ 1.000), în Constanța (430) si Iași (415), în timp ce cele mai puține sunt in Covasna (60) și Caraș-Severin (74).

Aproximativ 17% din farmaciile din România fac parte din cele 5 cele mai mari lanțuri de farmacii. Lanțurile de farmacii vor continua să se extindă în România în viitor. Există, de asemenea, și rețele mai mici cu poziții regionale puternice, cum ar fi Ecofarmacia, activă în Transilvania și farmaciile Vlad, active în Timișoara.

Una dintre cele câteva sectoare care nu au fost foarte afectate de criză este sectorul farmaceutic. Inovarea și studiile de cercetare și dezvoltare au întărit ideea de a atrage resurse externe, multe companii existente recurgând la finanțări de acest fel. Cele mai puternice companii din acest sector sunt considerate acele companii care își pot permite un raport de angrenare suficient de mare pentru a susține aceste proiecte de investiții în cercetare și dezvoltare. Ele sunt capabile de a plăti dobânda și de a rambursa datoriile.

Pacienții români se bucură de un nivel superior de rambursare și de o listă de medicamente mai cuprinzătoare decât în alte țări din regiune, cu niveluri similare ale veniturilor. Cu toate acestea, cheltuielile pe cap de locuitor pentru medicamente sunt încă scăzute în comparație cu alți noi membri ai Uniunii Europene. O explicație ar putea fi diferența urbană-rurală în accesul la serviciile de sănătate. Numai 20% dintre medici și 30% dintre farmacii sunt situate în zonele rurale, unde trăiește 50% din populație. În timp ce accesul local la servicii de sănătate de calitate reprezintă o barieră, bugetul limitat este o altă problemă. Pacienții care au venit cu rețete după ce farmacia a epuizat bugetul lunar alocat, n-ar putea achiziționa acele medicamente, cu excepția cazului în care pacienții sunt dispuși și capabili să plătească personal pentru acestea. Pacienții care beneficiază de unul dintre programele naționale, care sunt stabilite pentru a oferi medicamente scumpe și de specialitate sub controlul medicilor specialiști, pot avea dificultăți în accesarea locurilor în care sunt distribuite astfel de medicamente.

Spitalele au bugetele limitate și sunt independente în achiziționarea de medicamente. Acest fapt ridică întrebarea dacă există suficientă supraveghere pentru a asigura achiziții sigure și utilizarea eficientă a fondurilor.

Există rapoarte care dovedesc că spitalele rămân frecvent fără anumite stocuri de medicamente. În acest caz, bolnavii sau rudele sunt trimise la farmacii din apropierea spitalului, cu rețetă, pentru a cumpăra acele medicamente. România nu a avut încă succes în stabilizarea practicii pentru tratamentul bolilor comune, în ciuda unor încercări și sugestii repetate în această direcție de la consilieri externi. Medicii practică medicina bazată pe educația lor, tradiții medicale și experiența lor personală.Veniturile legale a unui medic sunt foarte mici. De aici rezultă tentația de a accepta oferte de la companii de medicamente pentru a participa la studiile sau furnizarea de servicii de consultanță.

Industria farmaceutică este mai puțin riscantă comparativ cu restul economiei, în termeni de rambursare a datoriilor financiare. Rata creditelor neperformante (NPL) raportate de companii în situațiile lor financiare a fost de 1.19 la sută, în timp ce toalul companiilor din economie a înregistrat credite neperformante de 3.71 la sută (decembrie 2013). Ritmul de deteriorare a capacității de a acoperi serviciul datoriei financiare de este de asemenea mai scăzut pentru industria farmaceutică (NPL a crescut de la 1.14 la sută la 1,19 la sută în 2013, comparativ cu 2012, în timp ce întreaga economie a afișat o majorare a creditelor neperformante de la 2,03 la sută la 3.71 la sută în același interval de timp).

Figura nr. 1.4 – Credite neperformate pe subsectoare ale industriei farmaceutice și sectoarele principale ale economiei

(Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, MIND Research and Rating)

Ponderea cheltuielilor farmaceutice în coșul de consum al populației este determinate, în principal, de nivelul de acoperire a cheltuielilor de sănătate de către stat, prin intermediul sistemelor naționale de asigurări de sănătate, dar este influențat și de alți factori, precum nivelul general de dezvoltare a economiei sau starea de sănătate a populației. Un nivel mai mare de acoperire de către stat ar trebui să fie asociat cu o pondere mai mică a produselor farmaceutice în cheltuielile gospodăriilor. În România însă, ponderea cheltuielilor gospodăriilor cu produsele farmaceutice este de două ori cât media europeană, în timp ce contribuția statului în totalul cheltuielilor de sănătate este una dintre cele mai ridicate.

Acest rezultat se explică prin diferența dintre cererea pentru servicii de sănătate și disponibilitatea resurselor publice care să le finanțeze. Astfel, populația trebuie să cheltuiască mai mult din buzunarele proprii pentru a-și acoperi nevoile de sănătate, având în vedere subfinanțarea constantă și ineficiența sistemului public de sănătate din ultimii 20 de ani.

Figura nr. 1.5 – Cheltuielile populației cu produsele farmaceutice vs. acoperirea cheltuielilor cu sănătatea de către stat

(Sursa: Eurostat, WHO, MIND Research and Rating)

Consiliul Concurenței a declanșat o nouă investigație sectorială privind piața farmaceutică din România pentru a analiza și corecta posibile disfuncționalități de natură anticoncurențială.

În urma studiului finalizat de Consiliul Concurenței, a rezultat faptul că pe anumite piețe se comercializau cu precădere medicamente inovative. Deși drepturile de proprietate intelectuală ale acestora expiraseră și medicamentele generice (cu a ceeași substanță activă, dar mai ieftine) ar fi trebuit să câștige cotă de piață în detrimentul medicamentelor inovative, acest lucru nu se întâmpla. Ca urmare, investigatia sectorială va cuprinde o analiză detaliată a gradului actual de penetrare al medicamentelor generice.Un alt aspect ce va fi analizat în cadrul investigației sectoriale se referă la schimbarea sistemului de distribuție al medicamentelor.

Mai mulți producători de medicamente și-au exprimat intenția de a trece de la modelul clasic de distribuție, care se realiza prin mai mulți distribuitori, la un model de distribuție ce va fi realizat direct de către producători, sau printr-un număr redus de distribuitori. Diferența majoră față de sistemul clasic constă în faptul că toate condițiile comerciale acordate farmaciilor și/sau spitalelor vor fi stabilite direct de către producător și nu de c ătre distribuitor, ca până acum. Astfel, investigația sectorială va analiza dacă aceasta modificare a sistemului de distribuție ridica probleme din punct de vedere concurențial.

Consiliul Concurenței recomandă tuturor întreprinderilor implicate în distribuția de produse farmaceutice din România, producători și distribuitori, să nu opereze modificări în structura și sistemul de distribuție existent pe piață, până la momentul în care autoritatea de concurență va finaliza investigația și va emite îndrumări prin care distribuția de astfel de produse să se desfășoare cu respectarea deplină a regulilor de concurență. Analiza va permite, de asemenea, Consiliului Concurenței să își fundamenteze punctul de vedere fașă de modificările legislative și de politici ce se preconizează în acest sector și asupra cărora autoritatea de concurență este solicitată să emită un aviz.

În cadrul investigației sectoriale pentru cunoașterea pieței, Consiliul Concurenței poate solicita informații, documente sau declarații tuturor actori lor implicați. Ca urmare, Consiliul Concurenței își dorește o cooperare activă cu toți actorii implicați în acest sector, fie instituții publice, fie întreprinderi și își exprimă disponibilitatea de a primi orice informații relevante în cadrul procedurii de investigație.

Ineficiențele din sectorul medical românesc și percepția publicului larg că anumiți factori de pe piața medicamentelor sunt avantajați prin politici opace și discriminatorii au făcut ca singura poziție cunoscută și acceptată în România să fie cea care susține medicamentele generice în fața celor patentate, ca și reducerea cheltuielilor cu medicamentele în general. Așadar, în sectorul sănătății există două puncte de vedere fundamental diferite, cu argumente și contra-argumente la fel de legitime și susținute de organizații și specialiști a căror credibilitate nu poate fi pusă la îndoială:

Poziția „eficenței economice”, care susține, în primul rând, eficiența cheltuielilor publice și raționalizarea costurilor cu sănătatea, în condții de constrângeri bugetare.

Poziția „echității”, care susține cu prioritate dreptul de acces al tuturor pacienților la medicamente. De exemplu, Organizația Mondială a Sănătății argumentează că accesul la interenții care salvează vieți sau promovează sănătatea nu trebuie refuzat din motive inechitabile, inclusiv cele legate de originile economice sau sociale.

CAPITOLUL 2. PIAȚA BIO LA NIVEL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL

2.1 Piața bio în Europa

Există o gamă largă de produse de tip bio, care în cele din urmă ar putea dobândi o acceptare substanțială de piață:

Materiale pe bază de fibre;

Materiale plastice bio și bio-polimeri;

Agenți tensioactivi;

Bio-solvenți;

Bio-lubrifianți;

Etanol și alte substanțe chimice;

Produse farmaceutice, inclusiv vaccinuri;

Enzime;

Produse cosmetice.

Piețele totale pentru produsele bio la nivel global și în cadrul Uniunii Europene sunt dificil de estimat. În general, există o tendință puternică de concentrare pe piețele unde produsele bio pot substitui produsele bazate pe alte materii prime, în timp ce posibilitățile de estimare a piețelor pentru noile produse bio sunt limitate.

Produsele de tip bio sunt de mare interes social și economic ca urmare a impactului potențial asupra sustenabilității și protecției mediului, sănătății umane, dezvoltării rurale și competitivității industrial.

Sustenabilitatea și protecția mediului: Produsele de tip Bio sunt bazate pe resurse regenerabile și extensibile. În termen lung, ele oferă, astfel, potențialul pentru o producție industrială mai durabilă. Multe produse bio reprezintă un avantaj pentru mediu: emisii scăzute ale componentelor, care afectează în mod negativ mediul, precum compușii organici volatili. În general, au o biodegradabilitate crescută. Eforturile de a identifica soluții pentru problemele actuale ar trebui să fie mari în domeniul de aplicare, pentru a evita deplasarea problemelor dintr-un loc în altul sau de la o categorie de impact la alta. S-a demonstrat că producția crescută a produselor de tip bio va necesita un management atent desfășurat, pentru a evita repercusiuni negative agricole și, de asemenea, s-a demonstrat că producția crescută, bazată pe tehologia bio, va implica mai multe națiuni.

Îmbunătățirea sănătății populației: Produsele bio au, în general, toxicitate redusă. Produsele bazate pe tehnologia bio, precum produsele farmaceutice, produsele alimentare și aditivii pentru furaje, vaccinurile pe bază de plante etc. oferă potențialul pentru creșterea funcționalității și calității la costuri de producție mai mici.

Sprijin pentru dezvoltarea rurală: Produsele de tip bio pot contribui la dezvoltarea rurală. Prin dezvoltarea de piețe suplimentare de desfacere pentru fermieri și instalații de producție descentralizate (adică bio-rafinării) se pot oferi noi oportunități de venituri și ocuparea forței de muncă în zonele rurale. Datorită faptului că materiile prime cresc prin zone mari, fabricația produselor bio favorizează o structură descentralizată.

Creșterea competitivității industriale prin produse bio inovatoare eco-eficiente: Produsele bio po aduce o contribuție substanțială față de o industrie mult mai durabilă și competitivă, capabilă să genereze creșterea.

Unii dintre factorii majori care vor conduce pe viitor piețele și care vor influența cererile pentru produsele bio din Uniunea Europeană sunt:

Disponibilitatea limitată și costul crescut al resurselor vs. resurse regenerabile de tip bio;

Elaborarea de politici, politica industrială și creșterea ocupării forței de muncă;

O schimbare a cererii de consum bazată pe gradul de conștientizare a necesitatății de a asigura o producție și un consum durabil.

În ultimii șase ani, au fost aprobate 65-70% din cele 150 de medicamente biotehnologice care se afla în prezent pe piață. Aceste succese promit progrese medicale mari și comerciale pentru acest domeniu si ,,speranta" pare sa fie factorul major de conducere pentru investiții. Cu toate acestea, în ciuda promisiunilor revoluționare, biotehnologia rămâne o afacere riscantă, fapt demonstrat de precedenta performanta instabila a pieței de valori. Îmbătrânirea populației și cresterea numarului de boli asociate acesteia, oferă oportunități semnificative pentru producătorii de produse biofarmaceutice. Oncologia, bolile sistemului nervos central, bolile cardiovasculare, bolile autoimune, bolile inflamatorii, diabetul, bolile respiratorii si bolile infectioase sunt domeniile terapeutice majore care pot beneficia de lansarile semnificative de produse bio in următorii 10 ani. Oncologia este domeniul cel mai important pentru proiectele majore de biotehnologie la nivel global și se poate presupune că produsele lansate în acest domeniu sunt susceptibile de a fi catalizatori pentru creșterea pieței în anii urmatori.

Piața de biofarmaceutice este de asteptat sa crească prin lansări de produse noi și prin relansari de produse existente. Cererea de produse biotehnologice este mai mare pentru bolile complexe, cum ar fi scleroza multiplă, în cazul în care produsele farmaceutice convenționale au mai puțin succes. Diferența de inovare în industria farmaceutică a creat cerere pentru produsele bazate pe biotehnologie. Rezultatul este reprezentat de investitiile majore pe care companiile farmaceutice le fac în produsele bazate pe biotehnologie.

Creșterea ratelor de aprobare pentru produsele biotehnologice conduce,de asemenea, spre cresterea pietei. Produse pe bază de ADN recombinant sunt un astfel de grup cu rate înalte de omologare din partea autorităților de reglementare. Cu inovații în zona de diagnosticare, piata biotehnologiei este de asemenea natură pentru a se potrivi pe piețele de neegalat anterior. In viitor, progresele în diagnosticare cumulate cu biotehnologia ar putea pune accent sporit pe medicamentele personalizate. Mai mult decât atât, progresele în domeniul biotehnologiei sunt derivate din evoluția tehnologiilor generice, cum ar fi genomica, proteomica, metabolomica, toxicogenomica.

Cu toate acestea, bariera majoră în creșterea pieței, o reprezintă politicile de limitare a costurilor, practicate în cele mai dezvoltate țări. Costurile ridicate de dezvoltare duc la prețuri ridicate, pe care potențialii cumpărători s-ar putea sa nu aiba posibilitatea sa le plateasca. O serie de măsuri de izolare a costurilor au fost introduse de către guvernele din aceste țări dezvoltate si acestea reprezintă o amenințare pentru produsele bio scumpe.

Încrederea consumatorilor:

Peste 70% dintre europeni spun că au incredere în produsele de tip bio, deși aproximativ 60% dintre aceștia sunt de părere că ar trebui îmbunătățit sistemul de control. Pentru a putea avea încredere cu adevărat în aceste produse, consumatorii doresc să știe că, pe lângă criteriile de calitate, produsele etichetate drept ecologice, respectă și alte condiții legate de exemplu, de protecția mediului. Sigla și eticheta ecologică a Uniunii Europene sunt modalități simple prin care se pot recunoaște produsele de tip bio. Ele constituie, de asemenea, un pas important în garantarea faptului că produsele bio respectă întotdeauna norme stricte.

În ceea ce privește calitatea produselor bio, 90% dintre europeni consideră că „bio” înseamnă, prin definiție, „fără organisme modificate genetic”.

Producția ecologică combină cele mai bune practici de mediu cu un nivel înalt de biodiversitate și cu conservarea resurselor naturale. Este vorba de o metodă de producție care utilizează substanțe și procese naturale. Astfel sunt produse bunuri publice care contribuie la protecția mediului.

2.2 Piața bio în România

În sens general, produsele organice sunt acele produse realizate fără utilizarea substanțelor chimice, fară intervenții genetice și în armonie cu natura și mediul înconjurator.
În mod uzual, se numesc produse bio/organice/ecologice acele produse certificate in acest sens de un organism de certificare.

Pentru urmatorii urmatorii 5 ani, piața Bio din Romania are cel mai mare potențial de creștere din industria organică (europeană). Aceasta este generată, în primul rând, de ofertă, deoarece prezența produselor pe piață trezește, de fapt, interesul consumatorilor. Formarea pieței presupune, de fapt, schimbarea unor mentalități și stiluri de viață, eforturi în direcția educării și informării, având în vedere că este vorba de produse noi pentru români, produse cu character special. Problema cea mai mare a pieței românești de produse ecologice este că nu există procesatori. Materia primă românească este exportată, produsele sunt fabricate în strainătate și se întorc în țară de patru ori mai scumpe.

Alimentele bio sunt mai scumpe decât cele convenționale (peste tot în lume), iar motivele pentru care prețul produselor bio este mai ridicat sunt considerate următoarele:

Ingredientele mult mai scumpe utilizate în producția acestui tip de produse;

Aceste ingrediente necesare sunt mult mai greu de procurat;

Producția pe lângă faptul că necesită oameni specializați, are și o durată mai mare de timp;

Este necesară o forță numeroasă de muncă;

Pentru a primi certificarea, producția trebuie să respecte anumite standarde prestabilite;

Cele mai multe produse organice sunt comercializate doar în magazine bio;

Raportul dintre costul de producție și prețul produsului.

Pe piața românească, gama produselor organice este destul de restransă. Majoritatea alimentelor este adusă din strainatate (conserve de legume, fructe, unele produse de panificație). Cele mai vândute produse bio sunt laptele, ouăle, iaurturile, fructele, legumele, dar și mezelurile. Vânzările totale de produse BIO în România ajung la aproximativ 10 milioane de euro, ceea ce reprezintă sub 1% din piața de retail și foarte puțin față de 5-6%, cât este media europeană, potrivit datelor reprezentanților din această industrie.

Alimentele biologice au un termen de valabilitate mai mic decat alimentele obișnuite, deoarece nu conțin aditivii alimentari de sinteză – conservanții, coloranții, agenții de sapiditate, de îngroșare. Conservații chimici sunt înlocuiți cu conservanți naturali, acidul lactic, de exemplu.

Companiile farmaceutice mari au revenit la niveluri serioase de tranzacționare în anul 2014, prin fuziuni și achiziții de aproape 90 de miliarde de dolari, chiar dacă în anul 2013 au fost în bună parte absente din peisajul fuziunilor și achizițiilor. Multe firme din acest segment au căutat să își restructureze afacerile în sensul concentrăriilor și să reducă decalajele „de creștere” a veniturilor, care sunt așteptate să totalizeze100 de miliarde de dolari până în 2017, se arată în raportul EY- ”Firepower Index and Grouth Gap Report 2015: Firepower fireworks”.

Companiile farmaceutice de nișă au întrecut companiile mari la capitolul cheltuielilor cu fuziuni și achiziții, atingând nielul de 130 miliarde de dolari. Această abordare agresivă a permis anumitor companii de nișă să dobândească gradul de scalabilitate necesar pentru a concur cu success într-un mediu global în care presiunea pe prețuri crește constant.

Aspecte importante evidențiate de raport:

• În ultimii 5 ani, companiile mari de biotehnologie și cele farmaceutice de nișă au furnizat o creștere cumulate de peste 5 ori mai mare decât creșterea companiilor farmaceutice mari.

.• Companiile farmaceutice de nișă au deenit achizitorii dominant în 2014 și mulțumită, în mare parte, strategiilor lor eficiente de taxe, folosind peste 50% din forța lor de acțiune pentru fuziuni și achiziții. Marile companii farmaceutice au folosit doar 10% din forța lor de acțiune pentru fuziuni și achiziții în aceeași perioadă de timp.

• Valorile estimate de achiziție ale potențialelor ținte (companii cu o țintă de vânzări pentru 2015 de peste 1 miliard USD) au crescut, în medie cu 164%, între 2011 și 2014. Astfel de valori au făcut de neatins multe din cele mai atractive ținte de achziție pentru companiile farmaceutice mari, chiar dacă ele urmăreau să încheie mai multe tranzacții pentru a se putea concentra pe zonele proprii de terapie farmaceutică.

Implicații pentru 2015 și pe mai departe:

• Proiecțiile de creștere pentru piață în ansamblul ei și creșterile de randament ale dividendelor acordate acționarilor, de către companiile farmaceutice de nișă și de cele de biotehnologie, vor exercita o presiune pentru încheierea tranzacțiilor în anul curent, asupra companiilor farmaceutice mari (cu decalaje de creștere).

• Concurența intensă pentru activele de înaltă calitate cu potențial de dezvoltare va genera continuarea tendinței de creștere a valorii companiilor țintă și în anul curent. Această creștere se datorează puterii mai mari de cumpărare a companiilor de biotehnologie si a celor farmaceutice de nișă.

• Fuziunile și achizițiile de natură transformațională vor devein o opțiune doar pentru câțiva cumpărători potențiali. În consecință, este posibil ca firmele farmaceutice mari să-și continue adaptările de portofoliu, în combinație cu achiziții private, pentru a-și dezvolta – sau menține după caz – o masă critică în ariile terapeutice cheie.

• Crește presiunea din partea acționarilor pe măsură ce tot mai multe companii care au anunțat renunțări la zone neesențiale ale afacerii în anii 2013 și 2014 au generat valori mai mari ale rezultatelor pentru investitori.

Produsele BIO (fie ca este vorba de alimente, de produse cosmetice, de îngrijire, de curațenie sau de suplimente nutritive) sunt acelea care au în componența lor doar ingrediente organice, din plante nemodificate genetic, cărora nu li s-au adaugat alte produse chimice de genul pesticidelor, fertilizatorilor sintetici, organismelor modificate genetic sau carora nu li s-au aplicat radiații ionice pentru eficientizarea conservării.

Aplicarea legilor referitoare la producția ecologică este observată de organisme de inspecție și certificare care eliberează certificatele de produs ecologic. Acestea controlează lanțul de obținere al produsului, de la inspectarea pământului cultivat până la procesele prin care se obține produsul final. Produsele de origine bio nu trebuie să prezinte urme de antibiotice sau hormoni pentru creștere. Plantele trebuie să fie cultivate pe terenuri pe care nu a fost aplicat niciun îngrășământ chimic (terenuri organice), planta culeasă fiind supusa macerarii, fara a i se aplica procedee chimice. În ultimă faza, plantele trebuie sa fie ambalate fara a fi utilizati conservanti sau alti substituienti chimici și trebuie certificate de organismele europene sau mondiale acreditate în acest sens. Toate produsele bio sunt facute din ingrediente curate, asa cum le-a lasat natura, fara intervenția chimiei alimentare.

Produsele denumite generic naturale sunt bazate pe plante. Însă plantele care intra in componența produselor naturale nu au fost supuse procedeelor biologice, în procesul de creștere fiind utilizate substanțe chimice, produsul final neavând certificarile bio-organice cerute prin lege.

Pe piața din țara noastră există 2 categorii de produse bio: produse bio alimntare și produse bio nealimentare. Cele nealimentare pot fi:

Cosmeticele – machialjele și produsele de întreținere, produsele pentru igiena intima;

Ingrijirea copiilor – șervețele de igienă intima, scutece bio, loțiuni și crème ecologice;

Produse pentru relaxare – produse pentru baie, produse pentru aromoterapie, pentru masaj;

Aparate casnice – aparate pentru laptele din soia, aparate pentru uscarea fructelor și legumelor, storcătoare pentru suc proaspăt din cereal germinate;

Textile exologice – așternuturi din bumbac ecologic;

Produse pentru uz casnic – detergenți, balsam de rufe, soluții de curățat.

Canale de vânzare a produselor BIO în România:

vânzari în piețe sezoniere;

retail traditional – magazine specializate;

retail modern – hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip cash & carry;

magazine on line;

vanzari prin bursa on-line pentru produse ecologice.

Conform specialiștilor din piață în perioada urmatoare, produsele bio comercializate în România vor fi vândute în proporție de 60% în magazine organice, 30% în supermarketuri și 10% în alte magazine.

CAPITOLUL 3. ANALIZA STRATEGICĂ A PIEȚEI FARMA PENTRU GRUPA DE PRODUSE BIO

3.1 Administrarea cercetării

Pentru a putea analiza piața farma pentru grupa de produse bio, am decis utilizarea anchetei. Această metodă de cercetare mi-a oferit posibilitatea chestionării unui număr relativ mare de persoane și colectarea unui volum asemănător de informații și date structurate și standardizate.

Deoarece majoritatea persoanelor sunt în general reticente în a răspunde unor astfel de studii, am optat pentru chestionarea online a unui număr mult mai mare de persoane decât îmi era necesar în cercetarea desfășurată. În vederea analizei datelor colectate, am interpretat răspunsurile a 524 de persoane, care au utilizat diferite produse de tip bio.

Urmărind îndeplinirea scopului acestei cercetări, am elaborat un chestionar (Anexa 1) pentru culegerea datelor. Acesta a fost structurat în două părți, prima parte fiind dedicată obținerii datelor de identificare ale respondenților și cuprinzând un număr de 5 întrebări, iar cea de-a doua parte referindu-se la informații privind utilizarea produselor biofarmaceutice și fiind formată dintr-un număr de 12 întrebări.

Punctele forte ale acestui chestionar sunt reprezentate de întrebările care analizează principala motivație a apelării la produsele biofarmaceutice, în defavoarea produselor farmaceutice obișnuite, deoarece ne oferă informații complete și concrete referitoare la utilizarea acestor produse. Un alt punct forte îl reprezintă cantitatea de informații adunate, referitoare la avantajele oferite de către piața produselor biofarmaceutice, consumatorilor.

Punctele slabe ale acestui studiu pot fi generate de neîncrederea, suspiciunea și chiar ironia cu care a fost privit chestionarul, acest lucru generând și rata mică de răspuns în primă fază.

După cum am menționat, eșantionul este format din 524 de persoane, care utilizează produse biofarmaceutice, 63% dintre acestea fiind de sex feminin, iar 37% de sex masculin.

Figura nr. 3.1 – Sexul respondenților

Dintre cei 524 de respondenți care au declarat că utilizează și consumă produse bio, putem observa că predomină cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 ani, aceștia fiind în proporție de 50%, urmați fiind de persoanele de peste 40 ani, în proporție de 23%, iar cei cu vârsta cuprinsă între 30-40 ani și cei cu vârsta sub 18 ani, fiind în proporție de 20%, respectiv 7%.

Figura nr. 3.2 – Categoria de vârstă a respondenților

Referitor la studiile absolvite de către respondenții care utilizează produse bio (figura nr. 3.3), 63% dintre aceștia au studii universitare, 21% studii postuniversitare, iar 16% au studii liceale. Dintre aceștia, 78% locuiesc în mediul urban si 22% în mediul rural (figura nr. 3.4).

Figura nr. 3.3 – Studii absolvite

Figura nr. 3.4 – Domiciliul respondenților

În urma sondajului aplicat, am putut observa că majoritatea persoanelor care utilizează aceste produse de tip bio, au un venit lunar mediu net cuprins între 2001-3000 RON (36%), în timp ce 32% dintre respondenți au venitul cuprins între 1000-2000 RON. Persoanele cu un venit de peste 3000 RON au răspuns chestionrului în proporție de 25%, iar 7% sunt cei cu un venit lunar sub 1000 RON.

Figura nr. 3.5 – Venitul lunar mediu net al respondenților

3.2 Rezultatele anchetei desfășurate

Pentru o interpretare cât mai precisă a rezultatelor, informațiile colectate au fost structurate în 2 părți: informații generale referitoare la utilizarea și consumul produselor biofarmaceutice și oportunitățile pe care le oferă piața bio consumatorilor. Iar la final am extras și punctele forte și slabe ale acestei piețe, pentru un rezultat cât mai exact.

3.2.1 Informații generale referitoare la utilizarea produselor biofarmaceutice

În prima parte ne sunt oferite informații referitoare la utilizarea produselor de tip bio astfel:

Figura nr. 3.6 – Frecvența utilizării produselor bio

În ceea ce privește frecvența utilizării produselor bio, observăm că un număr semnificativ de persoane (36%), utilizează zilnic produsele biofarmaceutice, deoarece consideră că sunt mai puțin nocive pentru organism decât produsele farmaceutice obișnuite. Un număr mai mic (32%) utilizează ocazional, iar restul de 26% și 6% folosesc produsele o dată pe săptămână, respectiv o dată pe lună. Persoanele care utilizează aceste produse bio ocazional sunt persoane care cred în eficiența acestora, dar probabil există anumiți factori care impiedică utilizarea frecventă.

În privința achiziționării produselor biofarmaceutice, am formulat în cadrul chestionarului o întrebare cu răspunsuri multiple, pentru ca respondenții să aibă o libertate mai mare de alegere și în urma căreia observăm că majoritatea persoanelor chestionate preferă să cumpere din farmacii și magazine naturiste (65%, respectiv 63% dintre aceștia), deoarece în aceste tipuri de magazine se găsește o gamă diversificată de produse și sunt mai ușor de achiziționat.

Celelalte persoane care au răspuns invitației de a completa chestionarul sunt persoane care cumpără aceste produse online (30%) sau din supermarketuri (29%), deși în supermarketuri putem afirma că nu există încă „zone bio” special amenajate.

Aceste procente se regăsesc în figura nr. 3.7 de mai jos.

Figura nr. 3.7 – Achiziționarea produselor biofarmaceutice

Pentru a putea stabili tipurile de produse bio utilizate, întrebarea introdusă în chestionar a putut fi soluționată, de asemenea, cu răspunsuri multiple, astfel putem afirma că ceaiurile bio au fost considerate prioritare de către persoanele care utilizează astfel de produse, acestea fiind și cel mai ușor de achiziționat în orice tip de magazin. În funcție de anumite componente vegetale, acestor tipuri de ceai le sunt atribuite foarte multe particularități biologice care sunt benefice organismului în diferite situații și acest lucru îl cunosc și cei 71% dintre respondenți care au ales această variantă de răspuns.

53% dintre persoanele care au răspuns chestionarului consideră că vitaminele sau suplimentele bio sunt mai eficiente, iar doamnele și domnișoarele preferă în proporție de 44% cosmeticele bio, care se bazează pe ingrediente naturale, care îngrijesc, protejează și răsfață pielea, în defavoarea cosmeticelor produse din ingrediente sintetice, care conțin elemente chimice și care pot fi adesea dăunătoare pentru piele și sănătate.

Produsele bio pentru slăbit au fost alese într-o proporție mai mică de 16%, atât de femeile, cât și de bărbații care au răspuns întrebărilor.

Figura nr. 3.8 – Tipuri de produse biofarmaceutice

În cadrul chestionarului a fost analizată și importanța anumitor crtiterii în cumpărarea produselor biofarmaceutice. Astfel, respondenții ne-au arătat că atunci când iau hotărârea să achiziționeze și să utilizeze diverse produse bio, foarte importante pentru aceștia sunt:

Calitatea produsului, foarte importantă pentru consumatori, fiind aleasă în proporție de 88%, pentru că toate persoanele își doresc să achiziționeze numai produse de calitate.

Figura nr. 3.9 – Calitatea produselor biofarmaceutice

Conținutul produsului. Această variantă de răspuns a fost aleasă în proporție de 81%, deoarece fiecare dintre noi, atunci când cumpărăm un produs, suntem interesați de ce ingrediente conține acesta.

Recomandarea farmacistului, în proporție de 67%, deoarece chiar și atunci când consumatorii cumpără, de exemplu, doar anumite produse pentru ingrijire, este foarte important ca o persoană competentă să-i sfătuiască, astfel încât să ia cea mai bună decizie pentru sănătatea lor.

Figura nr. 3.10 – Conținutul produselor biofarmaceutice

Figura nr. 3.11 – Recomandarea farmacistului în achiziționrea produselor biofarmaceutice

Celelalte 3 criterii pe care le-am menționat în cadrul chestionarului, au fost desemnate ca fiind importante pentru consumatori, dar nu reprezintă neapărat un criteriu de alegere a produsului bio. Astfel, prețul produselor biofarmaceutice este important în proporție de 37%, marca produselor are un procentaj de 44%, iar importanța ambalajului a fost aleasă de doar 27% dintre persoanele chestionate.

Figura nr. 3.12 – Prețul produselor biofarmaceutice

Figura nr. 3.13 – Marca produselor biofarmaceutice

Figura nr. 3.14 – Ambalajul produselor biofarmaceutice

Referindu-ne la disponibilitatea produselor bio, aceasta reprezintă cea mai concretă și completă formă de manifestare a calității produsului, pe durata de viață a acestuia. Astfel, procentele din chestionar (71%) ne arată că astfel de produse se găsesc destul de ușor, în special în farmacii și magazine naturiste, așa cum am specificat și anterior, acestea având zone, rafturi bio special amenajate, ceea ce facilitează descoperirea și alegerea lor. Un procent de 25% dintre respondenți consideră că acest tip de produse se găseste greu, probabil neavând în apropierea domiciliului de unde să-l achiziționeze. 3% dintre persoanele care au răspuns chestionarului spun că nu știu despre disponibilitatea produselor, în timp ce 1% consideră că produsele biofarmaceutice nu se găsesc.

Figura nr. 3.15 – Disponibilitatea produselor bio

Pentru a observa și a interpreta părerile cât mai diversificate ale respondenților, am introdus în chestionar și o întrebare cu răspuns liber, referitoare la deosebirile dintre produsele biofarmaceutice și produsele farmaceutice obișnuite.

Cele mai numeroase răspunsuri au făcut referire la faptul că produsele de tip bio nu conțin aditivi sau substanțe chimice, care dăunează organismului și sănătății, procesul de fabricare este diferit și într-adevăr mai costisitor, de aici rezultând și prețul mai mare al acestor produse, iar eficiența acestora este considerată mai mare decât a produselor farmaceutice obișnuite. De asemenea, unele persoane au specificat că produsele de acest tip sunt mai sănătoase și mai calitative. Referitor la prețul acestor produse, putem afirma că într-adevăr este mai ridicat. Dacă aceste produse sunt calitativ mai bune, atunci prețul este justificat. După cum am specificat și în lucrare, motivele sunt numeroase, pornind de la ingredientele utilizate în producția produselor, care sunt mai scumpe și mai greu de procurat, faptul că producția durează mult timp și necesită oameni specializați și o forță numeroasă de muncă și producția, de asemenea, trebuie să respecte anumite standarde prestabilite pentru a primi certificarea.

Majoritatea persoanelor care au răspuns întrebărilor cunosc aceste lucruri și sunt dispuse să plătescă și un preț mai mare pentru achiziționarea produselor bio, dacă le asigură sănătatea și dacă într-adevăr le mulțumește și chiar le depășește așteptările pe care le au vis-a-vis de aceestea. Astfel la întrebarea „ați fi dispus/ă să plătiți un preț mai mare pentru produsele farmaceutice de tip bio?”, 82% dintre respondenți au afirmat că da, ar fi dispuși, iar 18% au răspuns că nu.

Figura nr. 3.16 – Preț mai ridicat pentru produsele de tip bio

Informațiile referitoare la produsele farmaceutice de tip bio nu sunt atât de numeroase pe cât ar trebui, pentru o gamă de produse care obține ușor-ușor din ce în ce mai mulți consumatori pe piața din România. Dacă ar exista mai multe informații despre aceste produse, cu siguranță tot mai multe persoane și-ar îndrepta atenția spre acestea, curiozitatea lor fiind mai mare și mai ales dorind să încerce ceva ce se arată a fi mai benefic și sănătos pentru organism. Astfel, persoanele chestionate au afirmat în procent de 77%, că nu există suficiente informații despre produsele biofarmaceutice și despre achiziționarea lor.

Figura nr. 3.17 – Informații suficiente despre produsele biofarmaceutice

Întrebarea referitoare la principalele bariere în utilizarea produselor farmaceutice de tip bio a fost o întrebare cu răspunsuri multiple, astfel persoanele chestionate au avut posibilitatea de a-și alege mai multe variante de răspuns. Interpretarea rezultatelor legate de aceste bariere, ne confirmă faptul că 80% dintre persoanele chestionate consideră că cea mai importantă barieră o reprezintă lipsa informațiilor despre produse (menționată anterior), informații transmise mai simplu (nu sec, pe spatele produsului, cu litere mici) și mai prietenos: pe fața produsului sau chiar la raft.

Un procentaj, de asemenea mare, de 52% dintre persoane au afirmat că și lipsa unei „zone bio” special amenajată în supermarketuri și în alte magazine, reprezintă o barieră importantă, iar pentru 49% dintre acestea, prețul reprezintă într-adevăr o problemă.

Produsele bio sunt mai scumpe si pentru ca randamentul productiei este mai redus decat in activitatea convențională, din cauza modului în care sunt realizate. În România, prețurile produselor bio sunt cu 50% – 100% mai mari decât în străinătate, din cauza costurilor de transport, a adaosului importatorului și a TVA-ului.

Printre aceste bariere enumerate este și lipsa de credibilitate, care a fost aleasă într-un procentaj mai mic, de 24%. Această lipsă de credibilitate cu care se confruntă aceste produse, rezultă tot dintr-o lipsă mai mare de informații, deoarece consumatorii ar avea mai multă încredere in produse, dacă ar cunoaște cum sunt obținute, cât de benefice sunt, cum se pot procura mai ușor și multe alte aspecte despre acestea.

Figura nr. 3.18 – Principalele bariere în achiziționarea produselor bio

3.2.2 Oportunitățile oferite de piața Bio în România

În cea de-a doua parte am obținut informații despre avantajele și factorii care au determinat persoanele respondente să opteze pentru produsele biofarmaceutice, în defavoarea celor obișnuite, astfel:

Referindu-ne la seria de avantaje ale utilizării acestei categorii de produse, constatăm că faptul că sunt produse mai sănătoase, lipsite de reziduri toxice reprezintă pentru 86% dintre respondenți un avantaj foarte important, cu care sunt de acord în cadrul chestionarului desfășurat. Cu această afirmație nu au fost, însă, de acord 2% dintre consumatori, iar 12% dintre aceștia au decis să rămână indiferenți. Cu faptul că nu conțin aditivi sau alte substanțe chimice au fost de acord 85% dintre consumatori, 11% rămânând, de asemenea, indiferenți, iar 4% dezaprobând aceasta afirmație.

Figura nr. 3.19 – Avantajele produselor biofarmaceutice (sunt produse sănătoase, lipsite de reziduri toxice)

Figura nr. 3.20 – Avantajele produselor biofarmaceutice (nu conțin aditivi sau alte substanțe chimice)

Persoanele care au fost chestionate, au declarat în proporție de 65% că produsele biofarmaceutice sunt mai eficiente decât produsele farmaceutice obișnuite, 30% s-au arătat indiferente în privința acestui avantaj, iar 5% nu le consideră mai bune. Referitor la impactul minim asupra mediului înconjurător, majoritatea de 63% au considerat că este important și sunt de acord cu această afirmație.

Figura nr. 3.21 – Avantajele produselor biofarmaceutice (produsele biofarmaceutice sunt mai eficiente decât produsele farmaceutice obișnuite)

Figura nr. 3.22 – Avantajele produselor biofarmaceutice (impactul minim asupra mediului înconjurător)

În cazul factorilor care au determinat achiziționarea produselor farmaceutice de tip bio, în defavoarea celor obișnuite, unde, de asemenea, a fost acordată libertate mai mare de răspuns, prin răsunsurile multiple, constatăm că dorința de a utiliza produse naturale (sănătoase) primează în proporție de 75%. Curiozitatea de a încerca anumite produse bio noi (vitamine, suplimente, pastile pentru slăbit, cosmetice, etc), ca urmare a dezamăgirii provocată de produsele farmaceutice obișnuite, ne arată că 49% dintre respondenți obișnuiau să utilizeze produse farmaceutice obișnuite care nu au dat rezultatul dorit sau care nu au fost atat de eficiente pe cât se așteptau ei și de aceea au decis încercarea unor produse noi, de la care au așteptări mai mari.

Nevoia de a schimba total modul de viață, ca urmare a unei probleme de sănătate, i-a obligat pe 37% dintre consumatori să apeleze la aceste tipuri de produse, acestea neconținând substanțe chimice care pot agrava boala și ajutând organismul să rămână mai sănătos decât în cazul celorlalte produse.

Desigur, există și persoane care au decis utilizarea produselor biofarmaceutice, nu neapărat pentru faptul că sunt mai puțin nocive pentru sănătate, ci ca urmare a trendului bio. 16% dintre cei chestionați au recunscut că s-au alăturat acestui trend pentru a încerca ceva nou și mai puțin pentru a înlătura produsele mai puțin sănătoase.

Figura nr. 3.23 – Achiziționarea produselor biofarmaceutice, în defavoarea produselor farmaceutice obișnuite

Referindu-ne la oportunitățile care pot conduce în viitor la dezvoltarea pieței bio din România, constatăm că accesul mai facil la fonduri europene pentru producătorii de produse biofarmaceutice din România a fost ales în foarte mare măsură, în proporție de 65%, iar 24% dintre respondenți consideră că acest lucru poate ajuta în mare măsură la dezvoltarea pieței. Implementarea unor programe europene lejere (să nu dureze ani de zile) care să ajute la producția de produse biofarmaceutice, a fost selectată în foarte mare măsură de 61% dintre persoanele chestionate, considerând că aceste programe sunt absolut necesare pentru un mai bun mers al lucrurilor.

Figura nr. 3.24 – Accesul mai facil la fonduri europene pentru producătorii de produse bio

Figura nr. 3.25 – Implementarea unor programe europene lejere care să ajute la producția de produse biofarmaceutice

Persoanele participante la acest chestionar ar dori, de asemenea, în foarte mare măsură (49%) adoptarea unor măsuri tot mai restrictive pentru realizarea produselor bio, astfel ar șii cu siguranță că produsele sunt calitative, iar scăderea prețului produselor bio reprezintă în mare măsură (39%) o oprtunitate de dezvoltare a pieței, accesul la aceste produse devenind mai facil atât pentru persoanele cu venituri mai mari, cât și pentru cele cu venituri medii sau mai mici.

Figura nr. 3.26 – Adorptarea unor măsuri tot mai restrictive pentru realizarea produselor bio

Figura nr. 3.27 – Scăderea prețului produselor farmaceutice de tip bio

3.2.3 Puncte forte și puncte slabe ale pieței Bio din România :

În final, putem observa că punctele forte ale acestei piețe sunt reprezentate de beneficiile produselor farmaceutice de tip bio, faptul că această piața ne oferă produse naturale, lipsite de reziduri toxice și mai eficiente decât produsele farmaceutice obișnuite. Un alt punct forte îl reprezintă impactul minim pe care îl au aceste produse asupa mediului înconjurător.

Punctele slabe putem afirma că sunt lipsa de informații utile consumatorilor, prețul destul de ridicat al produselor, lipsa de credibilitate și lipsa unor programe europene care să ajute dezvoltarea pieței de biofarmaceutice din România.

CAPITOLUL 4. RECOMANDĂRI ȘI CONCLUZII

4.1 Recomandări privind dezvoltarea pieței de biofarmaceutice din România

În privința dezvoltării pieței bio din România, se pot propune următoarele recomandări:

Principalul mod de a crește numărul producătorilor români de produse biofarmaceutice îl reprezintă facilitățile acordate de stat, care ar conduce, de asemenea, și la scăderea prețului produselor. Majoritatea produselor bio de la noi sunt realizate în afara țării și acest lucru limitează consumul din țară.

Dacă dorim ca românii să adopte un stil de viață sănătos, trebuie să ne bazăm în proporție de 85% pe produse de import. Astfel, prin facilitarea accesului la fonduri europene, ar putea crește producția internă de produse bio.

Piața de biofarmaceutice ar putea crește și mai mult dacă autoritățile s-ar implica să informeze și să educe publicul cu privire la beneficiile pe care le au produsele bio pentru sănătate. Această informare a publicului este foarte importantă, deoarece fiecare consumator care învață să citească etichetele și să evite tot ce este nociv va crește cererea pentru biofarmaceutice.

Astfel conștientizarea asupra faptului că este foarte important să adopte un stil de viață sănătos va conduce la dezvoltarea pieței bio în România.

După cum am specificat și în cadrul cercetării, o altă modalitate care ar atrage interesul clienților asupra biofarmaceuticelor și care implicit ar conduce la dezvoltarea acestei piețe, ar fi amenajarea unor „zone bio” atât în supermarketuri, cât și în farmacii sau magazine naturiste sau chiar amenajarea unor showroom-uri, pentru un acces mai facil la acest tip de produse.

Prin comerțul online nu se poate dezvolta un domeniu, oamenii dorind să pipăie, să vadă cu ochiul liber și să se lamurească în profunzime înainte să testeze un nou produs, iar retailul online, care este destul de răspândit în cazul acestor produse, nu permite acest lucru.

Astfel, prin amenajarea acestor zone, clienților le-ar fi mult mai ușor să găsească un anumit produs, să se convingă că este ceea ce căutau sau chiar să le fie atrasă atenția asupra mai multor produse de acest tip.

O altă modalitate de a promova și dezvolta această piață a biofarmaceuticelor o reprezintă evenimentele de profil, care, în România, sunt timide și destul de puțin cunoscute publicului larg.

Există într-adevăr anumite festivaluri destinate produselor alimentare bio, care se desfășoară în anumite perioade ale anului, în diferite orașe, dar în cazul produselor biofarmaceutice, lipsesc în mare parte.

Aceste evenimente ar trebui susținute de specialiști care pot oferi soluții și răspunsuri potrivite, legate de menținerea sănătății și ar trebui să cuprindă:

Cele mai actuale și testate metode bio de menținere a sănătății;

Soluții din natură pentru problemele personale de sănătate;

Testarea unor produse biofarmaceutice unice;

Posibilitatea de a cumpăra produse farmaceutice de tip bio la prețuri preferențiale;

Șansa de a beneficia de informații noi și experiențe utile.

Stimularea creșterii numărului de magazine naturiste, showroom-uri sau farmacii care comercializează produse biofarmaceutice, atât în mediul urban, cât mai ales în mediul rural, ar oferi posibilitatea creșterii numărului de locuri de muncă, oportunități de dezvoltare la nivelul mediului rural și obținerea unui spor de valoare economică prin dezvoltarea acestor activități.

De asemenea, încurajarea exportului produselor purtătoare de mărci românești, foarte importante fiind, în acest caz, modul de prezentare, etichetare, ambalare și promovare, ne-ar conduce cu pași siguri spre o creștere a pieței biofarmaceuticelor.

4.2 Concluzii

Importanța acestei lucrări constă în modalitatea în care au fost abordate și analizate aspectele privind piața produselor biofarmaceutice din România. Primele 3 capitole ale lucrării analizează, cu ajutorul literaturii de specialitate, situația pieței farmaceutice si biofarmaceutice, atât la nivel european, cât și la nivel național, astfel:

În cadrul primului capitol am analizat dezvoltarea pieței farma la nivel european și la nivel național, prezența unei industrii farmaceutice viabliă care contribuie la sănătatea și calitatea vieții cetățenilor și amenințările noi și vechi în sănătate. De asemenea, acest capitol cuprinde și studiul pașilor următori în dezvoltarea acestei piețe.

Cel de-al doilea capitol analizează situația pieței produselor biofarmaceutice, atât în Europa, cât și la nivel național și implicațiile pentru anul în curs și pentru anii următori.

În cel de-al treilea capitol am urmărit identificarea celor mai utilizate produse biofarmaceutice, frecvența cu care sunt utilizate, avantajele și dezavantajele pe care le oferă piața bio consumatorilor și motivele pentru care aceștia s-au îndreptat către aceste produse bio, în defavoarea produselor farmaceutice obișnuite.

În vederea elaborării acestei lucrări am alocat un timp suficient de mare studiului literaturii de specialitate, pentru a dispune de informațiile necesare înțelegerii problematicii dezvoltării pieței bio din România. De asemenea, am accesat diverse site-uri ale instituțiilor specializate în domeniu, atât românești, cât și europene.

Pentru a obține o imagine cât mai reală a situației pieței biofarmaceutice, am realizat un chestionar format din 17 întrebări, pe care l-am trimis online unui număr de persoane, iar răspunsurile primite au fost interpretate în capitolul 3.

Conform lucrărilor de specialitate, piața de biofarmaceutice este de așteptat să crească prin lansări de produse noi și relansări de produse existente, iar diferența de inovare în industria farmaceutică a creat cerere pentru aceste produse bazate pe biotehnologie.

Potrivit datelor prezentate în cadrul lucrării, putem afirma că, la nivel European, în ultimii 6 ani au fost aprobate 65-70% din cele 150 de medicamente biofarmaceutice care se află în prezent pe piață, iar această creștere a ratelor de aprobare pentru produsele biotehnologice conduce, de asemenea, spre creșterea pieței. Cu toate acestea, politicile de limitare a costurilor, practicate în cele mai dezvoltate țări, constituie bariera majoră în creșterea pieței.

Acest sector biofarmaceutic s-a dezvoltat foarte mult în România în ultimii ani și în cazul în care toate condițiile Uniunii Europene, referitoare la siguranța produselor și a consumatorilor și la asigurarea calității, vor fi îndeplinite, interesul în încurajarea acestui domeniu va fi constant.

Cei mai mulți dintre consumatorii care consideră că produsele bio sunt mai eficiente și mai sănătoase decât produsele farmaceutice obișnuite, sunt consumatorii cu vârste cuprinse între 18-30 ani, iar într-un procent mai mic sunt cei cu vârsta de peste 40 ani.

După cum am menționat în lucrare, majoritatea persoanelor care cumpără astfel de produse le utilizează zilnic și preferă să le achiziționeze din farmacii și magazine naturiste, acestea oferindu-le game mai mari de produse și fiind expuse mult mai la îndemâna clientului.

Ca tipuri de produse, am putut observa în cadrul cercetării, că majoritatea românilor utilizează ceaiuri bio, vitamine sau suplimente și cosmetice, iar în alegerea acestor produse, pentru consumatori contează într-o foarte mare măsură calitatea produsului, conținutul și recomandarea farmacistului.

În pofida eforturilor producătorilor și a magazinelor de distribuție de a promova biofarmaceuticele, nu toți consumatorii consideră ca disponibilitatea acestor produse este mare și de asemenea, nu sunt de acord că există suficiente informații referitoare la produsele de tip bio și la achiziționarea acestora pe piața românească.

Problemele cu care se confruntă piața bio din România, referitoare la lipsa informațiilor despre produse, transmise mai simplu și mai prietenos, lipsa unei „zone bio” special amenajată în supermarketuri, magazine naturiste, lipsa de credibilitate și prețul ridicat al acestor produse, determină consumatorii să renunțe ușor-ușor la utilizarea și achiziționarea produselor bio, chiar dacă aceștia nu si-ar dori neapărat acest lucru.

În cadrul rezultatelor chestionarului elaborat, am putut observa că motivul cel mai important pentru care persoanele chestionate au decis utilizarea unor produse biofarmaceutice, în defavoarea celor farmaceutice obișnuite, este dorința de a utiliza produse cât mai naturale și sănătoase și, de asemenea, nevoia de a schimba total modul de viață, ca urmare a unei probleme de sănătate sau nevoia de a încerca și altfel de produse, după ce au existat dezamăgiri în privința celor produse chimic.

Accesul mai facil la fonduri europene pentru producătorii de produse bio și anumite programe europene lejere, care să ajute producția, constituie alături de scăderea prețurilor acestor produse și adoptarea unor măsuri tot mai restrictive pentru realizarea produselor biofarmaceutice, oportunități care pot conduce, în viitor, la dezvoltarea pieței bio din România.

Așadar, pentru a putea crea adevărate branduri de produse biofarmaceutice și pentru a putea ajuta la dezvoltarea acestei piețe românești, conform și cu datele și concluziile generate de cercetarea realizată, accentul va trebui să se concentreze cel mai mult pe creșterea gradului de încredere al consumatorilor de produse biofarmaceutice și implicit pe oferirea a cât mai multor informații relevante despre aceste produse, pentru a fi cunoscute de către consumatori în vederea sporirii interesului acestora față de categoria de produse analizată.

ANEXE

Anexa 1

CHESTIONAR PRIVIND ANALIZA STRATEGICĂ A PIEȚEI FARMA PENTRU GRUPA DE PRODUSE BIO

Mă numesc Raluca-Cristina Plăpămaru și sunt student masterand la Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

În vederea finalizării tezei de masterat, apelez la disponibilitatea dumneavostră pentru a completa acest chestionar.

Chestionarul nu conține informații confidențiale despre persoana dumneavoastră și nu va fi semnat.

Vă asigur că răspunsurile vor fi folosite doar în scopul cercetării.

Partea întâi – Profilul respondentului

1. Sexul dumneavoastră:

Masculin

Feminin

2. Categoria de vârstă în care vă încadrați:

Sub 18 ani

18-30 ani

30-40 ani

Peste 40 ani

3. Studii absolvite:

Studii liceale

Studii universitare

Studii postuniversitare

4. Domiciliul dumneavoastră se află în:

Mediul urban

Mediul rural

5. Venitul lunar mediu net de care dispuneți:

Sub 1000 RON

1000-2000 RON

2001-3000 RON

Peste 3000 RON

Partea a doua – Informații generale referitoare la consumul de produse biofarmaceutice

Cât de des utilizați produse bio?

Zilnic

O dată pe săptămână

O dată pe lună

Ocazional

De unde obișnuiți să cumparați produse de tip bio? (Răspunsuri multiple)

Din farmacii

Online

Din magazine naturiste

Supermarket

Altele……………………………………………………………………………………………….

Ce tipuri de produse bio obișnuiți să cumpărați? (Răspunsuri multiple)

Vitamine/Suplimente

Ceaiuri

Cosmetice

Produse pesntru slăbit

Altele………………………………………………………………………………………………….

Cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele criterii, atunci când cumpărați un produs bio? ( marcați în dreptul variantei de răspuns care vi se potrivește)

Care este părerea dumneavoastră cu privire la disponibilitatea acestor produse?

Se găsesc ușor

Se găsesc greu

Nu se găsesc

Nu știu

În opinia dumneavoastră, prin ce anume se deosebesc produsele farmaceutice de tip bio față de cele obișnuite?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Ați fi dispus/ă să plătiți un preț mai mare pentru produsele farmaceutice de tip bio?

Da

Nu

Considerați că există suficiente informații despre produsele bio și despre achiziționarea acestora pe piața românească?

Da

Nu

După părerea dumneavoastră, care sunt cele mai importante bariere în utilizarea produselor bio? (Raspunsuri multiple)

Pretul

Lipsa de credibilitate

Lipsa unei „zone bio” special amenajata in supermarketuri, farmacii etc

Lipsa informatiilor despre produse, transmise mai simplu (nu sec, pe spatele produsului, cu litere mici) si mai prietenos: pe fata produsului sau chiar la raft.

Alte cauze:…………………………………………………………………………………………

În tabelul următor găsiți o serie de avantaje ale utilizării produselor biofarmaceutice. Vă rog să vă exprimați acordul sau dezacordul cu privire la aceste afirmații. ( marcați în dreptul variantei de răspuns care vi se potrivește)

Ce v-a determinat să luați în considerare achiziționarea produselor biofarmaceutice, în defavoarea produselor farmaceutice obișnuite? (Răspunsuri multiple)

Dorința de a utiliza produse naturale (sănătoase)

Curiozitatea de a încerca anumite produse noi bio (vitamine, suplimente, pastile pentru slăbit, cosmetice), ca urmare a dezamagirii provocată de produsele farmaceutice obișnuite.

Nevoia de a schimba total modul de viață, ca urmare a unei probleme de sănătate

Trendul bio

Indicați în ce măsură considerați că următoarele oportunități pot conduce, în viitor, la dezvoltarea pieței bio din România. ( marcați în dreptul variantei de răspuns care vi se potrivește)

Vă mulțumesc pentru timpul acordat!

BIBLIOGRAFIE

1. Alba, J. W., & Hutchinson, W. J. (2000). Knowledge Calibration: What Consumers Know and What They Think They Know. Journal of Consumer Research;

2. Apostu, S., (2004), Managementul calității alimentelor. Sisteme moderne pentru asigurarea calității, România, Editura Risoprint;

3. Badgley, C., Moghtader, J., Quintero, E., Zakem, E., Chappell, M.J., Aviles-Vazquez, K., Samulon, A., Perfecto, I., (2007), Organic agriculture and the global food supply, Renewable Agriculture and Food Systems;

4. Bîrsan, M., (1999), Integrare Economică Europeană, Vol II, Uniunea Europeană-relații economice cu alte zone, România, Editura Fundației CDIMM Maramureș;

5. Blyte, J., Comportamentul consumatorului, Ed. Teora, București, 1998;

6. Boboc, D., Managementul caliății produselor agroalimentare, Capitolul 1-Sistemul calității;

7. Borza A. – Management strategic și competitivitate în afaceri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, (2003);

8. Boier, R., Comportamentul consumatorului, Ed Grafitti, Iași, (2011);

9. Bonti-Ankomah, S., & Yiridoe, E. K. (2006). Organic and Conventional Food: A Literature Review of the Economics of Consumer Perceptions and Preferences;

10. Brandabur, R. – Comportamentul consumatorului organizațional pe piața produselor farmaceutice, Revista Română de Marketing, (2006);

11. Bucurencu S.T., Cuparencu B., Ponoran V. – Marketing pentru industria farmaceutică, Cluj-Napoca, Editura Dacia, (2014);

12. Buiga, A., (2001), Metodologie de sondaj și analiza datelor în studiile de piață, Cluj-Napoca, România, Presa Universitară Clujeană;

13. Chiriac, D., Humă, C., Mihăilescu, A., (2008), Dimensiunea ecologică a consumului de bunuri și servicii, ediție coordonată de Stanciu, M., Academia Româna, Institutul de cercetare a calității vieții. Centrul de Informare și documentare economică, București, Editura Expert;

14. Ciobanu,C., Maniu,M., Postelnicu,P., Bako,D., Toader,D., Rus,H., Ghiurco,M., Negrușa,S., (2010), Tranzacții economice internaționale, politici și instituții, Cluj-Napoca, Ed. University Press;

15. Ciupagea C., Unguru Manuela Cristina, Cojanu V., Alanoca S., Adaptarea politicilor României la cerințele UE cu privire la taxele vamale și politica comercială, Institutul European din România, (2002);

16. David A. Holdford, Marketing pentru farmaciști, Ed. Humanitas, București, (2012);

17. Díaz, F. J., & García, P. G. (2012). Consumer knowledge, consumption, and willingness to pay for organic tomatoes. British Food Journal;

18. Dinu, V., Schileru, I., Atanase, A., (2012), Attitude of Romanian Consumers related to Products'Ecological Labelling, Amfiteatrul Economic, Vol.XIV, No.31, februarie (2012);

19. Dumitru Lupuleasa, Ionela Belu, Ani Simona Sevastre, Mirela Mitu, Îndreptar practic pentru prepararea medicamentelor, Vol I Ediția a II-a, Editura Medicală Universitară Craiova (2009);

20. Engel, J.F., Blackwell, R.D., Miniard, P.W., Consumer behavior, 5th edition, The Dryden Press, Chicago,(1986);

21. Frățilă, R., Mihaiu, R., (2006), Produsele alimentare. Sortiment, calitate, trend, Cluj-Napoca, Editura Alma Mater;

22. Gotschi, E., Vogel, S., Lindenthal, T., & Larcher, M. (2013). The Role of Knowledge, Social Norms, and Attitudes Toward Organic Products and Shopping Behavior: Survey Results from High School Students in Vienna. The Journal of Environmental Education;

23. Popovici I., Lupuleasa D., Tehnologie Farmaceutică vol I, Editura Polirom, (2001);

24. Popovici I., Lupuleasa D., Tehnologie Farmaceutică vol II, Editura Polirom, Iași, (2008);

25. Voicu M., Cărăușu E., Marketingul Medicamentelor. Editura Gr.T.Popa Iași, (2009).

Resurse informatice

Eurostat (estimări), European Commission, 2014, www.ec.europa.eu;

European Competitiveness Report 2012: Reaping the benefits of globalization; http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/_getdocument.cfm?doc_id=7657;

COMEXT Database, Eurostat, European Commission, 2014, www.ec.europa.eu;

The Global Use of Medicines: Outlook Through 2017, IMS Institute for Healthcare Informatics;http://www.imshealth.com/deployedfiles/imshealth/Global/Content/Corporae/IMS%20Health%20Institute/Reports/Global_Use_of_Meds_Outlook_2017/IIHI_Global_Use_of_Meds_Report_2013.pdf;

European Medicines Agency, Annual Report 2012, www.ema.europa.eu;

”ROMANIA: Pharmaceutical Sector Analysis”, Essential Medicines and Health Products Information Portal Working Papers, 2015, www.apps.who.int;

”The Romanian Health and Pharma Sector”, FRD Sector Woking Papers, 2014, www.frdcenter.ro;

„Industria farmaceutică din România: principalele tendințe și impactul asupra societății și economiei”, Institutul de prognoză economică, www.lawg.ro;

„Consiliul Concurenței analizează piața farmaceutică din România”, Consiliul Concurenței, 2013, www.consiliulconcurentei.ro;

„Sfârșitul medicamentelor?”, O analiză a pieței și politicilor privind produsele farmaceutice din România, Sar Policy Brief Working Papers, www.sar.org.ro;

WHO: Global pandemic influenza action plan to increase vaccine supply, 2006; http://whqlibdoc.who.int/hq/2006/WHO_IVB_06.13_eng.pdf?ua=1;

Pharmaceutical industry: a strategic sector for the European Economy”, European Commission Working Papers, 2014, www.ec.europa.eu;

”The Pharmaceutical Industry in Figures”, European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations Working Papers, 2014, www.efpia.eu;

IMS Retail Drug Monitor, IMS Health Working Papers, martie 2014, www.imshealth.com;

„Încrederea consumatorilor”, Comisia Europeană, 2014, www.ec.europa.eu;

„Piața Bio din România”, InfoMina Workng Papers, 2014, www.infomina.ro;

,,Fuziunile și achizițiile din domeniul bio-farmaceutic”, Mediafax Working Papers, 2015, www.comunicate.mediafax.biz;

„Autorizarea și supravegherea medicamentelor – Agenția Europeană pentru Medicamente”, Sinteze ale legislației Uniunii Europene Working Papers, 2015, www.europa.eu;

„Managementul calității„, Polipharma Working Papers, 2015, www.polipharma.ro.