Analiza Str ategiei Naționale de Apărare a României din [603766]

ACADEMIA NAȚIONALĂ DE INFORMAȚII „MIHAI VITEAZUL”
BUCUREȘTI

DISCIPLINA: POLITICI ȘI STRATEGII DE SECURITATE

TITLU: Analiza Str ategiei Naționale de Apărare a României din
perspectiva clivajului modern/vechi

STUDENT: [anonimizat]: Adrian CHIOREANU

-București, 2019 –

2

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 3
Aspecte ale globalizării din perspectiva Strategiei Naționale de Apărare a
României ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 3
Riscuri și Amenințări la adresa securității naționale a României ……………… 5
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 6
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8

3
Introducere
Din perspectiva provocărilor și amenințărilor cărora România trebuie să le găsească
soluții de durată, în concordanță cu interesele și obiectivele naționale de securitate, în
continuare, contextul de securitate regional și global rămâne dinamic și complex. Pornind de
la schimbările de paradigmă la nivel Mondial, de la status quo -ul actual, de la evaluarea
amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru
perioada 2015 -2019, identifică o serie de soluții și direcții eficace de acțiune.
În ziua de astăzi, există o multitudine de interese care converg pentru a asigura
securitatea națională. Fără a se limita la dimensiunea de apărare, Strategia Națională de
Apărare pune la dispoziție o abordare integratoare și echilibrată. Credibilitatea strategică
reprezintă o importantă valoare națională, deopotrivă în relația cu aliații și partenerii României
cât și cu propriii cetățeni, într -o regiune caracte rizată de ciocnirea intereselor și într -o perioadă
caracterizată de modificări geopolitice accelerate. Tocmai datorită acestui fapt, avantajul
statutului României de membru al NATO, al Uniunii Europene și credibil partener strategic,
este dat de percepția oportunităților care să permită generarea apărării și securității naționale,
contribuirea solidară la apărarea colectivă și promovarea stabilității și securității colective la
nivel international.
Pentru gestionarea coerentă și responsabilă a riscurilor și a răspunsurilor la amenințări,
România are nevoie mai mult decât oricând de unitate și accord la nivel na țional în problemele
critice. Acordul politic din ianuarie 2015 privind majorarea finanțării în domeniul apărării,
reprezintă un act de determinare po litică, susținut atât de un cadru legislativ adaptat, cât și de
un proces de planificare riguros, continuu și multianual.
Aspecte ale globalizării din perspectiva Strategiei Naționale de Apărare a
României
Globalizarea reprezintă fenomenul care descrie cel mai bine transformările prin care
omenirea trece în prezent . Din această cauză, în încercarea de a detalia și trata acest fenomen,
nenumărați gânditori au scris mii și mii de pagini. Una dintre cele mai complexe lucrări în
acest sens este „Lexu s și măslinul”, scrisă de Thomas Friedman . În primele pagini ale cărții

4
sale, acesta definește globalizarea ca fiind integrarea inexorabilă a piețelor, a statelor naționale
și tehnologiilor într -un grad fără precedent și anume într -o modalitate care dă ind ivizilor,
întreprinderilor și statelor naționale posibilitatea de a ajunge mai departe, mai rapid, mai
profund” sau „expansiunea capitalismului de piață liberă”1.
Globalizarea reprezintă alinierea statelor la convenții comune pe toate planurile . De
cele mai multe ori însă, statele întâmpină dificultăți în a se conforma scopurilor , aceasta
presupunând reformare a întregului sistem prin descentralizarea puterii și a informațiilor,
printr -o democratizare atât la nivel tehnologi c, informați onal, finan ciar, cât și a adoptării
deciziilor .
Acest proces este însă inevitabil, iar pentru a putea supraviețui, statele, deci și
România , trebuie să se aclimatizeze și să înțeleagă principiile acestei economii de piață liberă.
În capitolul II al Strategiei Naționale d e Apărare a României, intitulat „Evaluarea mediului
internațional de securitate”, sunt prezentate problemele de securitate cu care se confruntă
România, atât la nivel global, euro -atlantic cât și regional.
Întorcându -ne la cartea lui Thomas Friedman , „Lex us și măslinul” , putem asocia
următoarele probleme de securitate național ă cu lexus -ul, întrucât acestea sunt probleme cu
caracter de noutate pentru România, probleme de securitate cu care țara noastră este nevoită să
se confrunte poate pentru prima dată în istoria sa , din prisma faptului că aceasta face parte din
organizații de securitate colectivă precum Uniunea Europeană sau NATO:
• evoluțiile din Vecinătatea Estică, Orientul Mijlociu și Nordul Africii care
„generează o multitudine de provocăr i la adresa securității spațiului comunitar”2;
• emergența grupărilor teroriste care „stimulează fenomenul radicalizării islamice la
nivel european”3;
• accentuarea migrației provenind din zonele de conflict sau cu o situație economică
precară care „a generat provocări la adresa capacității statelor membre de gestionare a
fluxurilor de imigranți ilegali ”4.

1 Thomas Friedman, Lexus si maslinul , online pe https://vdocuments.mx/lexus -si-maslinul -55ab58653f92d.html ,
accesat în 25.06.2019
2 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019, pct. 36
3 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019, pct. 37

5
Pe de altă parte însă, în Strategia de Apărare sunt evidențiate probleme de securitate cu
care România s -a confruntat și în trecut și care nu prezintă în mod deosebit un caracter de
noutate. Acestea pot fi asociate cu măslinul din cartea lui Thomas Friedman:
• Federația Rusă care încă din timpul Războiului Rece „încearcă să‐și consolideze
statutul de putere în plan regional ”5;
• Punerea sub semnul întrebării a sistemului de valori liberale, derapajele de la
normele statului de drept, tendințele autoritare, exacerbarea discursului
naționalist și populist care „determină creșterea instabilității regionale ”6.
Putem astfel observa cu ușurință că în cuprinsul Strategiei Naționale de Apărare a
României , din punct de vedere al globalizării, sunt abordate probleme de securitate de
actualitate, cu care România s -a mai confruntat de -a lungul timpului sau nu (de aici și
comparația dintre lexus și măslin), însă care necesită o abordare serioasă și asumată pentru
menținerea unui mediu de securitate favorabil.
Riscuri și Amenințări la adresa securității naționale a României
În secolul al XXI -lea, securitatea națională poate fi compromisă pe mai m ulte planuri
din cauza multiplicării surselor de amenințare, dar și a vulnerabilităților pe care statele și
actorii scenei internaționale în general, le prezintă. Dimensiunile securității, ne mai fiind vorba
doar de cele 5 identificate de Barry Buzan, în lucrearea sa de referință în studiile de securitate
– People, states and fear , s-au diversificat și ele la rândul lor, iar acest fenomen este rezultatul
evoluției omului, care din dorința de cunoaștere exploatează resursele existente pe această
planetă și inovează sau revoluționează tot ce există la un moment dat, prin noi și noi
descoperiri.
Prin urmare, specialiștii momentului, în studiile de securitate, au diferite clasificări ale
sectoarelor securității, însă două dintre sectoare, sunt cele care sunt caracteristice, în mod cert,
contemporaneității, și anume dimensiunea ciberne tică a securității și cea informațională.

4 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019, pct. 38
5 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019, pct. 42
6 Strategia Națională de Apă rare a Țării pentru perioada 2015 -2019, pct. 45

6
În actualul mediu internațional de securitate, caracterizat de incertitudine, acutizarea
conflictelor regionale și riscuri asimetrice, actorii nu se mai află în competiție pentru noi
cuceriri teritoriale, ci pentru câștigarea supremației din punct de vedere economic, strategic,
tehnologic și nu în ultimul rând, informațional.
Așa cum se precizează și în puctul 46 din Strategia Națională de Apărare , amenințările,
riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității ș i apărării sunt apreciate, în mod tradițional din
perspectiva unor concepte militare . Această apreciere este una învechită ce poate fi asociată cu
măslinul din cartea lui Thomas Friedman. Pentru a se adapta la noul mediu de securitate,
România a fost nevoi tă să abordeze în Strategia Națională de Apărare, în afara elementelor de
natură securitară și elemente de natură tehnologică, economică, socială și de mediu. Acestea
din urmă pot fi considerate lexus -ul, întrucât sunt elemente de noutate, ele trebuind tra tate însă
cu foarte mare seriozitate, deoarece acestea se află într -o continuă dezvoltare, implicând o
sumedenie de noi riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale a
României.
Personal, consider că amenințările din spațiul cibernetic sunt unele dintre cele mai
periculoase la momentul actual , întrucât spațiul cibernetic, a devenit un nou spațiu de
confruntare, iar acesta este uzitat în totalitate atât de instituțiile care au ca scop fundamental
garantarea securității, dar și de cei care aduc atingere securității. Așadar, întâlnim în această
nouă dimensiune, numeroase activități ce pot afecta securitatea statelor, cum ar fi: terorismul,
care în spațiul cibernetic se transformă în cyberterrorism, acțiuni de sustragere a informaț iilor
clasificate în mod ilegal, adică spionaj cibernetic, acțiuni de sabotaj îndpre ptate împotriva unor
guverne sau instituții statale, chiar și crima organizată se desfășoară tot mai des în mediul
cibernetic.
Concluzii
Analizând Strategia Națională de Apărare a României din perspectiva clivajului
modern/vechi, putem observa că securitatea națională, în actualul context de securitate, nu mai
poate fi garantată și prezervată fără ca sistemele naționale de securitate să nu abordeze noile
probl emati ci în mod activ și oportun pentru a fi capabile să contracareze multitudinea de
amenițări ce vizează securitatea statului -națiune din ace ste direcț ii.

7
Deasemenea, în actualul context al erei informaționale, serviciile de informații trebuie
să își cana lizeze eforturile și în direcția stăpânirii mediului cibernetic, astfel încât să devină
posibilă corelarea sistemelor tehnice de apărare cu capacitățile informative pentru a identifica
și furniza beneficiarilor legali informațiile necesare prevenirii, stop ării și/sau limitării
consecințelor unor agresiuni ce au drept țintă sistemele informatice ale unui guvern,
organizație etc.
Concluzionând, trecând peste elementele clasice, cunoscute, care se referă la sfera
apărării, ordine publică sau de activitatea de informații și contrainformații, securitatea
României nu se mai poate socoti în afara unui mediu economic adecvat și a unei stabilități
financiar -bugetare. Securitatea națională nu se mai poate separa de existența unor sisteme
publice de sănă tate, pensii sau educație, care să funcționeze și să fie adaptate schimbărilor.

8
Bibliografie
1. Ivanov L., „ Pentru o lume mai sigură într -o eră a incertitudinii: contribuția serviciilor de
infromații – Culegere de studii de intelligence” , Editura Academiei Forțelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2013;
2. Chirleșan G., „Strategia de securitate națională a României: evoluții și tendințe între
securitatea regională și cea euroatlantică ”, Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2013;
3. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019 – O Românie puternică,
în Europa și în lume -, București, 2015 ;
4. Thomas Friedman, Lexus si maslinul , online pe https://vdocuments.mx/lexus -si-maslinul –
55ab58653f92d.html , accesat în 25.06.2019 ;
5. Ghid – Amenințăti generice la adresa securității cibernetice , disponibil la
https://www.cert.ro/vezi/document/amenintari -generice -securitate -cibernetica, accesat la
25.06.201 9;
6. Apărarea țării și securitatea națională, online pe
https://www.presidency.ro/ro/angajamente/apararea -tarii-si-securitatea -nationala , accesat în
25.06.2019;