Analiza Stereotipurilor din Materialele Massmedi Legate de Zidul Construit pe

Ipoteza de cercetare consta in analiza stereotipurilor promovate in mass-media, privind comunitatile de rromi si a ridicarii zidului ,,segregarii’’ pe strada Horea, din Baia Mare in anul 2011.

Consider ca aceasta tema trebuie studiata profund datorita faptului ca,in Romania, ca tara europeana, mass-media inca promoveaza stereotipurile, rasismul, iar prin aceasta incearca prin manipulare sa desparta ideologic doua etnii(romana si rroma).

Zidul de pe strada Horea a fost ridicat in anul 2011, acesta primind numele de zidul ,,segregarii’’, fiind comparat de presa cu zidul ridicat in Varsovia de catre nazisti ,,totul a inceput cu acest zid. Guvernatorul SS al Poloniei, generalul Hans Fanck, a ordonat construirea unui hotar de piatra care inconjura cartierul evreiesc din capital Poloniei. Ce a urmat a fost Holocaustul.’’(EUZ.RO ,,Zidul de la Baia Mare: prima zi de segregare oficiala in Romania’’)

Aceasta comparatie a presei, doreste sa atraga atentia asupra cetatenilor, cat si autoritatilor nationale de aceasta discriminare fascista, ce are loc pe strada Horea din Baia Mare.

Primarul liberal Catalin Chereches a luat aceasta decizie avand mai multe motive, dintre care cele mai semnificative fiind: ,,mizeria din spatele blocurilor si situatia insalubra a oamenilor’’, si ,,faptul ca in zona se petrec multe accidente datorita copiilor rromi care ies in fata masinii’’. (EUZ.RO ,,Zidul de la Baia Mare: prima zi de segregare oficiala in Romania’’)

Ca si asezare geografica, acest zid este amplasat pe partea comunitatii rrome, despartind astfel comunitatea de romani de cea de rromi.

,,Segregatia se refera la izolarea unei populatii fata de o alta, atat la nivel institutional, cat si la nivelul unui teritoriu dat…” (Alfred Bulai-,,Concepte Fundamentale in Sociologie”, pg.126, 2001)

ONG-urile s-au sesizat si au solicitat daramarea acestui zid, acuzandu-l pe primar de discriminare si rasism.

ONG-urile au castigat in instanta procesul intentat impotriva primarului Catalin Chereches, acesta primind o amenda in cuantum de 6.000 lei si obligatia de a darama zidul.

Acesta nu a renuntat si a solicitat Facultatii de Arte din Cluj sa picteze zidul, ca acesta sa devina o opera de arta si sa nu mai poata fi daramat.

In pareriile pro-zid mass-media a cautat sa discrediteze comunitatea rroma, fiind pe de-o parte tendinte pentru promovarea stereotipurilor populare asupra comunitatii rrome(,,Tiganii sunt hoti, delicventi, murdari, buni muzicanti, haiosi, cu puternic spirit de familie”). (Alfred Bulai-,,Concepte Fundamentale in Sociologie”, pg.127, 2001)

Pe de alta parte mass-media are tendinta sa promoveze aceste stereotipuri prin interpretari subiective(neprofesionale) ale celor care au scris articolele: ,,Mizeria este la tot pasul…, este o contradictie logica intre muntii de gunoaie si faptul ca majoritatea lucreaza la salubrizare…, doar antenele de satelit stau orientate spre cer, semn ca cei din spatele zidurilor sunt ancorati la problemele cotidiene ale Roamniei. Fals. Nimeni nu se uita la canalele de stiri sau la filme. De dimineata pana seara doar posturile de manele sau muzica popular, date la maximum se aud din spatele apartamentelor fara geamuri”. (EUZ.RO ,,Zidul de la Baia Mare: prima zi de segregare oficiala in Romania’’)

Aceste articole publicate de mass-media creaza stereotipuri cum ca toti membrii comunitatii fac aceste lucruri, discriminand astfel o intreaga comunitate minoritara.

Comunitatea rroma nu a fost de accord cu ridicarea zidului: ,, nu vrem acest zid. Nu ne-a intrebat nimeni daca suntem de accord….Noi nu vrem zidul dar din pacate o singura persoana hotaraste aici” , fiind vorba de primar care a afirmat ,, Vrem sa protejam copiii…Vom construi si o baza sportivea aici”( www.stiri/articol/digi-oradea/zdidulsegregariidinBaiaMare.ro).

In aceasta situatie putem vorbi de o ,,segregatie involuntara”, locuitorii nefiind de accord cu actiunile primarului,

Multi oameni il vad cu ochi rai pe primar datorita acestei discriminari in masa.

Insa mass-media, prin promovarea stereotipurilor, il pune pe primar intr.o situatie favorabila ,,dand totul pentru aceasta lupta, pentru aceasta cauza”, luand apararea majoritatii(romanii), in defavoarea minoritatii(rromii), gasind cea mai simpla solutie, aceea de a despartii cele doua comunitati, in loc sa ii integreze social pe rromi sau sa curete spatiile de depozitare a gunoaielor.

Faptul ca primarul nu a cedat si a cerut studentiilor din Cluj sa picteze zidul, pentru a nu a mai fi demolat si promovarea de catre a mass-media a acestor fapte, poate crea un exemplu de urmat, creind apreciere din partea locuitorilor de etnie romana.

Pe de o parte stereotipurile promovate de mass-media in aceste articole, tiind sa discrimineze intreaga comunitatea de rromi din tara, generalizand foarte mult situatia, si incercand sa stimuleze celorlalti etnici (romani, maghiari, germani) sentimentul de sila si dezgust, prin vizionarea sau citirea acestor articole, astfel creandu-se un conflict social.

Chiar in comentariile simplilor cititori s-a vazut impactul stereotipurilor, acestia dupa vizionarea materialelor avand mai degraba o reactive discriminatorie si rasista decat toleranta si solidara.

Pe de alta parte stereotipurile sunt expresii alea realitatii pe care nu le putem nega, acestea aratandu-ne realitatea asa cum este.

In concluzie parerile privind stereotripurile sunt inca impartite, dar Solutia ridicarii unui zid a fost cea mai regretabila solutie in contextul in care Romania este o tara europeana, care presupune ca ar trebui sa respecte drepturile omului.

Mass-media considerata ,,a patra putere in stat” si ,,cainele de paza al democratiei” a promovat stereotipurile si rasismul primarului, creand un exemplu social si putand genera un conflict socio-etnic.

,,Pentru a exista stereotipuri fata de membrii unui anumit grup, este necesar ca el sa fie vizibil pentru membrii populatiei care utilizeaza respectivele stereotipuri.” (Alfred Bulai-,,Concepte Fundamentale in Sociologie”, pg.127, 2001)

Din cele enunate mai sus putem observa clar ce putere de manipulare poate avea mass-media, putand sa schimbe chiar si convingerile personale tolerante in unele discriminatorii