Analiza Statistico Economica In Cadrul Companiei S.c. Albalact S.r.l

Introducere………………………………………………………………………..p 1

Capitolul 1

Noțiuni de macroeconomie

Piața forței de muncă…………………………………………………………………..p 3

Inflația în economiile moderne……………………………………….p 6

Metode de calcul a indicatorilor de rezultate……………………….p 10

Avuția Națională…………………………………………………….. p 16

Cauzele ciclurilor economice…………………………………………p 21

Cɑpitolul 2

Stɑtisticɑ microeconomicɑ

2.1. Stɑtisticɑ, instrument in investigɑreɑ ɑctivității ɑgenților economici……………………………………………………………………..….p 24

2.2. Anɑlizɑ stɑtisticɑ ɑ forței de muncɑ………………………………………p 30

3.3. Anɑlizɑ stɑtisticɑ ɑ cɑpitɑlului fix……………………………………………………..p 45

2.4.Anɑlizɑ stɑtisticɑ ɑ rezultɑtelor ɑctivității economice si ɑ rentɑbilității, ɑ veniturilor, ɑ cheltuielilor………………………………………………………p 56

Capitolul 3. Analiza statistico-economica in cadrul companiei S.C. Albalact S.R.L.

Descrierea companiei

3.1.Prezentarea societății………………………………………………………………………………p 60

Metode de organizare a contabilității de gestiune si calculația costurilor…..p 63

3.3. Antecalculația in cadrul metodei de calculație pe faze de calculație………..p 73

3.4. Propuneri privind organizarea contabilității manageriale……………………p 74

CONCLUZII…………………………………………………………….…p 75

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….p 76

INTRODUCERE

Economia.națională.este.un.sistem.cibernetic.care.funcționează.în.spațiul.național.cu.scopul.principal.de.a.satisface.cerințele.de.bunuri.și.servicii.ale.oamenilor..

Structura.sistemului.cibernetic.mai.sus.definit.este.formată.din:

Ansamblul.elementelor.sistemului.cibernetic.care.este.formată.din.mulțimea.agenților.economici.și.a.activităților.executate.de.aceștia,.

Indercondiționările.dintre.elementele.SC.formează.mulțimea.fluxurilor.de.forță.de.muncă,.de.bunuri.și.servicii,.a.celor.financiare,.precum.și.a.circuitelor.informaționale.de.conducere..

Aceste.conexiuni.se.realizează.prin.intermediul.piețelor.agregate.(piața.bunurilor.și.serviciilor,.piața.factorilor.de.producție,.piața.financiară).și.respectiv.prin.sistemele.informaționale.de.conducere.ale.agenților.economici..

Cunoașterea.mecanismului.de.funcționare.al.economiei.naționale.se.efectuează.prin.intermediu.unor.reprezentări.simplificate..În.funcție.de.scopul.cercetării,.prin.aplicarea.unor.criterii.de.agregare,.se.pot.obține.reprezentări.diferite..

Principalele.componente.elementare.care.constituie.obiectul.diferitelor.agregări.sunt.enumerate.în.continuare:

a).activitățile.economice,.care.constau.în.totalitatea.acțiunilor.ce.urmăresc,.direct.sau.indirect,.satisfacerea.nevoilor.de.bunuri.și.servicii,fproducția,.repartiția,.schimbul.și.consumul,.economisirea.și.alte.forme.de.utilizare.a.veniturilor.(creșterea.patrimoniului,.acordarea.sau.angajarea.de.credite.etc.).

b).subiectele.economice,.care.sunt.unități.organizatorice.ce.decid.asupra.înfăptuirii.activităților..Ele.se.agregă.după.tipul.activităților.în.ramuri,.iar.după.criteriul.instituțional.în.sectoare..

c).tranzacțiile.înseamnă.trecerea.obiectelor.(bunuri,.servicii.ale.factorilor,.creanțe).de.la.un.subiect.la.altul..

CAPITOLUL.1

Notiuni.de.macroeconomie

.Piața.forței.de.muncă

Economiștii.au.dezvoltat.o.ramură.separată.a.teoriei.economice,.numită.economia.muncii,.pentru.a.analiza.modul.în.care.cererea.și.oferta.influențează.veniturile.salariaților.și.modul.în.care.acționează.aceștia.pe.piața.muncii …

Analiza.pieței.muncii.poate.oferi.un.mijloc.suplimentar.de.înțelegere.a.legăturii.dintre.productivitate,.cerere.de.forță.de.muncă.și.salarii.

Prin.înțelegerea.forțelor.care.influențează.cererea.și.oferta.de.forță.de.muncă.se.pot.determina.motivele.pentru.care.anumite.persoane.aleg.să.nu.muncească,.precum.și.să.se.identifice.cauzele.șomajului..În.acest.context,.un.rol.important.îl.joacă.preferințele.și.sentimentele.celor.ce.oferă.forța.de.muncă..De.altfel,.una.dintre.metodele.de.creștere.a.productivității.muncii.este.aceea.de.a.oferi.salariaților.o.motivație.corespunzătoare.

Forța.de.muncă.disponibilă.(L).este.dată.de.totalul.angajaților.(N).și.al.șomerilor.(Ș):

L.=N.+.Ș

Oferta.de.muncă.se.măsoară.prin.numărul.locurilor.de.muncă.salariată./remunerată.solicitate.de.acea.parte.a.resurselor.de.muncă.care.dorește.să.muncească..

Cererea.de.muncă.se.evaluează.prin.numărul.locurilor.de.muncă.pe.care.utilizatorii.(firmele).doresc.să.le.ocupe.cu.angajați.

Principalii.factori.care.determină.oferta.de.muncă.sunt:.

-.nivelul.salariului.(nominal.și.real);

-.raportul.dintre.utilitatea.și.dezutilitatea.muncii,.evaluată.prin.relația.efort-cost.de.oportunitate;

-.nevoia.de.a-și.asigura.mijloacele.de.subzistență.a.salariatului.și.a.familiei.sale.

Principalii.factori.care.determină.cererea.de.muncă.sunt:

-.nivelul.salariului.(nominal.și.real);

-.raportul.dintre productivitatea.marginală.a.muncii.angajate.și.costul.de.producție.al.angajatorului;

-.înclinația.spre.profit.

Oferta.de.forță.de.muncă…Curba.ofertei.forței.de.muncă.indică.ce.cantitate.de.muncă.planifică.gospodăriile.să.o.ofere.în.raport.cu.salariile.reale.oferite.de.firme.

Gospodăriile.vor.determina.oferta.de.muncă.individuală.maximizându-și.satisfacția,.ce.va.fi.descrisă.de.funcția.de.utilitate.U,.sub.restricția.bugetară:

.MaxU.=.U.(Ye,.S)

Y.=. (4.9)

unde: Ye.–.venit.așteptat;.W.–.salariul.nominal;.we.–.salariul.real.așteptat.

pe.–.prețul.așteptat;.p.–.prețul.curent;

S.–.timp.liber;

T.–.timp.total.disponibil.

Din.(4.9).rezultă.(prin.determinarea.lui.N.=.T.–.S.și.agregare).curba.ofertei.de.muncă:

….g(N).=we;….. g’(N)>0. . (4.10)

Cererea.de.forță.de.muncă..Curba.cererii.de.forță.de.muncă.arată.nivelul.forței.de.muncă.pe.care.firmele.doresc.să.îl.utilizeze.corespunzător.diverselor.nivele.ale.salariului.real..Pentru.a.determina.această.curbă.vom.introduce.noțiunea.de.funcție.de.producție..Aceasta.descrie.relația.între.factorii.de.producție.(capital.K.și.forță.de.muncă.N).și.nivelul.producției.Y..Forma.generală.a.unei.funcții.de.producție.este:

.Y=F(N,.) ………..(4.11)

…….unde,

N.-.reprezintă.numărul.de.salariați;

.-.capitalul.utilizat.(presupus.constant.pentru.simplificare);

Y.-.nivelul.outputului.(producției).

2.2…Inflația.în.economiile.moderne

Inflația.este.procesul.de.creștere.semnificativă.și.persistentă.a.nivelului.prețurilor..În.perioadele.în.care.se.manifestă.fenomenele.inflaționiste,.influența.prețurilor.care.cresc.este.mai.mare.decât.a.celor.care.scad,.astfel.încât,.pe.total,.nivelul.mediu.al.prețurilor.va.crește..

De.asemenea,.inflația.mai.poate.fi.definită.prin.scăderea.puterii.de.cumpărare.a.unei.unități.monetare.(respectiv.a.cantității.de.bunuri.și.servicii.ce.poate.fi.achiziționată.prin.intermediul.unei.unități.monetare)..

De.obicei,.o.creștere.a.nivelului.mediu.al.prețurilor.de.sub.1%.anual.nu.este.considerată.inflație..Un.nivel.al.inflației.între.1.și.3.%.pe.an.este.considerat.rezonabil.pentru.o.economie.în expansiune,iar.o.astfel.de.inflație.se.numește.inflație.târâtoare..La.polul.opus.se.situează.situația.în.care.inflația.este.de.peste.50%.pe.lună,.caz.în.care.avem.hiperinflație..

Pe.termen.lung.inflația.este.prezentă.în.orice.economieDeci,.fenomenul.nu.poate.fi.controlat.în.totalitate,.ci.doar.influențat..Inflația.nu.este.„păguboasă”.pentru.toată.lumea..Cei.care.anticipează.corect.evoluția.acesteia.au.de.câștigat,.în.timp.ce.cei.care.nu.o.pot.anticipa.au.în.general.de.pierdut..

Un.nivel.înalt.al.inflației.induce.tendința.de.a.se.consuma.mai.mult.în.prezent,.respectiv.de.a.se.economisi.mai.puțin..Astfel,.acumulările.mai.mici.vor.greva.viitoarea.dezvoltare.a.investițiilor,.deci.a.economiei..

Inflația.este.un.obstacol.important.în.calea.implementării.politicilor.economice.de.creștere.economică,.datorită.faptului.că.anticipările.agenților.nu.mai.pot.fi.efectuate.corect,.și.de.aici.o.risipă.de.resurse.și.o.neîncredere.în.politicile.implementate.de.puterea.publică.

Este.necesar.să.facem.distincție.între.inflația.anticipată.și.inflația.neanticipată..Inflația.neanticipată.este.acea.creștere.surprinzătoare.a.prețurilor,.creștere.care.nu.a.fost.anticipată.de.către.agenții.economici..Acest.nivel.al.inflației.poate.fi.mai.mare.decât.nivelul.real,.determinat.ex-post,.sau.mai.mic.decât.acesta..Inflația.anticipată.este.acea.inflație.pe.care.agenții.economici.o.așteaptă.în.decursul.perioadei.următoare..Procesul.inflaționist.determină.o.redistribuire.a.veniturilor.între.agenții.care.împrumută.bani.și.cei.care.dau.cu.împrumut..

Măsurarea.inflației..Inflația.poate.fi.măsurată.prin.intermediul.mai.multor.indicatori..Cei.mai.importanți.dintre.aceștia.sunt:

indicele.prețurilor.bunurilor.de.consum.(IPC);

indicele.prețurilor.de.producție.(IPP);

indicele.general.al.prețurilor.(IGP);

deflatorul.PIB.

Indicele.prețurilor.bunurilor.de.consum.(IPC).măsoară.evoluția.prețurilor.unui.coș.de.produse.semnificativ.pentru.cheltuielile.efectuate.de.o.gospodărie.reprezentativă..Componentele.acestui.coș.și.ponderea.acestora.în.cheltuielile.totale.sunt.determinate.de.către.Institutul.Național.de.Statistică.pe.baza.unor.studii.efectuate.prin.sondaj.asupra.gospodăriilor.din.România.

Indicele.prețurilor.de.producție.(IPP).măsoară.evoluția.prețurilor.în.stadiile.anterioare.consumului.final,.respectiv.prețurile.materiilor.prime,.al.semifabricatelor.și.ale.produselor.finite.înainte.a.fi.livrate.pe.piață.

Indicele.general.al.prețurilor.(IGP).măsoară.evoluția.tuturor.prețurilor.din.economie,.respectiv.atât.a.prețurilor.bunurilor.consumate.de.către.gospodării.cât.și.a.prețurilor.bunurilor.care.intră.în.procesele.de.producție..Acesta.reprezintă.cel.mai.general.mod.de.măsurare.al.inflației.

Deflatorul.PIB.arată.evoluția.nivelului.mediu.al.prețurilor.tuturor.bunurilor.și.serviciilor. incluse.în PIB,.și.se.calculează.astfel:

Deflatorul.PIB.=..

Diferența.dintre.IGP.și.deflatorul.PIB.provine.din.structura.diferită.a.bunurilor.și.serviciilor.care.sunt.incluse.în.fiecare.dintre.aceștia..Dacă.deflatorul.PIB.se.calculează.pe.baza.bunurilor.și.serviciilor.produse.în.interiorul.țării,.indicele.general.al.prețurilor.se.calculează.ținând.cont.și.de.produsele.importate..

Cele.mai.generale.măsuri.pentru.inflație.sunt.indicele.general.al.prețurilor.și.deflatorul PIB..

Cauzele.inflației

a).Inflația.prin.salarii.și.prin.costuri

În.toate.țările.lumii,.sindicatele.urmăresc.interesele.membrilor.proprii,.respectiv.creșterea.puterii.de.cumpărare..Aceasta.se.realizează.în.primul.rând.prin.creșterea.nivelului.salariilor.. Orice.creștere.a.salariilor.conduce.la.creșterea.costurilor.de.producție,.și.de.aici,.la.creșterea prețurilor,.deci.la.inflație..

De.asemenea,.creșterea.costurilor.de.producție.datorată.creșterii.prețurilor.materiilor prime,.a.materialelor.sau.energiei.va.determina.creșterea.prețurilor.bunurilor.și.serviciilor.finale,.contribuind.la.creșterea.inflației..

În.cadrul.inflației.prin.costuri.o.formă.distinctă.o.constituie.inflația.importată..Acest.tip.de.inflație.se.manifestă.într-o.economie.puternic.dependentă.de.mediul.extern.(cum.de.altfel .sunt.majoritatea.țărilor.lumii).datorită.creșterii.prețurilor.mondiale.(de.exemplu.la.combustibili,.materii.prime.etc.)..Creșterea.prețurilor.pe.piața.mondială.va.conduce.la.creșterea.costurilor.de. producție.generate.de.bunurile.și.serviciile.importate,.și.de.aici.creșterea.prețurilor.interne..

Inflația.prin.cerere

Creșterea.cererii.de.bunuri.și.servicii.mai.rapidă.decât.creșterea.ofertei.va.determina .creșterea.prețurilor

Creșterea.masei.monetare.(a.ofertei.de.monedă).poate.constitui.o.nouă.sursă.de.creștere.a.prețurilor..Dacă.oferta.de.bunuri.și.servicii.nu.se.adaptează.suficient.de.repede.la.variația.ofertei.de.bani,.atunci.restabilirea.echilibrului.se.va.face.prin.intermediul.prețurilor,.respectiv.va.crește nivelul.acestora..Deplasarea.curbei.IS.la.dreapta.(respectiv.o.creștere.a.ofertei.de.bunuri.și servicii).determină.creșterea.ratei.dobânzii,.și.de.aici.și.creșterea.prețurilor..(Vezi.fig..7.3).. Creșterea.masei.monetare,.însoțită.de.creșterea.producției,.poate.conduce.la.reducerea.ratei. dobânzii,.de.aici.la.creșterea.cererii.pentru.investiții,.și.implicit.la.creșterea.prețurilor..În.cazul .unei.întârzieri.între.momentul.creșterii.ofertei.de.monedă.și.creșterea.producției.în.cadrul sectorului.real,.atunci.creșterea.de.masă.monetară.se.îndreaptă.în.totalitate.către.prețuri,.adică.se.va.regăsi.în.sporirea.inflației.

2.3..Metode.de.calcul.a.indicatorilor.de.rezultate.

Din.secțiunea.precedentă.rezultă.că.indicatorii.(agregatele).macroeconomice.de.rezultate se.pot.calcula.utilizând.una.dintre.următoarele.trei.metode:

1..Agregarea.fluxurilor.de.bunuri.și.servicii.finale.produse.de.agenții.economici.în perioada.de.calcul..Aceasta.este.metoda.de.producție.și.constă.în.eliminarea.consumului intermediar.din.valoarea.totala.a.producției.pentru.obține.PIB.și.PNB.

PIBpp.=.PGB.–.C.intermediar (2.1)

unde.:.

-.PGB.=.valoarea.produselor.și.a.serviciilor,.intermediare.și.finale.create într-o țara în perioadă.de.calcul

-.C.interm.=.reprezintă.valoarea.bunurilor.(altele.decât.K.fix).și a.serviciilor.destinate pieței.pentru.consum.în.perioada.curenta.în.vederea.producerii.de.bunuri.și.servicii.

Practic,.aplicarea.metodei.de.producție.constă.în.utilizarea.indicatorului.“.valoarea adăugată brută.la.preț.de.bază”.folosind.relația.

PIBpp.=.VAB.+.IP+.TV.–.SP

unde:.

VAB.=.valoarea.adăugată.brută.exprimată.în.prețurile.de.bază;

.IP.=.impozite.pe.produs.inclusiv.taxa.pe.valoarea.adăugată;

.TV.=.taxe.vamale

.SP.=.subvenții.pe.produs.și.pentru.import

2..Agregarea.cheltuielilor.totale.ale.agenților.economici.pentru.bunuri.și.servicii.finale din.producția.perioadei.curente..Aceasta.este.metoda.utilizării.producției.finale.și.constă.în însumarea.elementelor:

-.cheltuielile.gospodăriilor.pentru.bunuri.și.servicii.de.consum.(C)

-.cheltuielile.guvernului.pentru.bunuri.și.servicii.finale.(G)

-.cheltuielile.cu.bunuri.de.investiții.a.sectorului.privat.(Ib)

-.exportul.net.(NX).=.X.–.M

-.variația.stocurilor.de.bunuri.care.nu.sunt.capital.fix.(materii.prime,.materiale.etc.).-.(VS);.ca.urmare.se.obține.relația:

…………PIBpp.=.C.+.G.+Ib.+.NX…………………..(2.2.)

…..unde:…………Ib.=.FBCF.+.VS

.Este.vorba.de.bunuri.cu.valoare.mai.mare.decât.o.anumită.limită.care.sunt.utilizate.mai mult.de.un.an.în.producție.–.fără.cele.destinate.scopurilor.militare

.FBCF.(Ib).=.In.+.Am…(se.face.abstracție.de.VS)

unde:

Am.=.amortizarea.sau.alocația.pentru.consumul.de.capital.fix.(ACCF)

In.–.investiția.netă.sau.valoarea.bunurilor.finale.destinate.creșteri.stocului.de.capital

Am.(ACCF).=.valoarea.recuperată.treptat.din.valoarea.inițială.a.mijloacelor.fixe.prin includerea.acesteia.în.costul.de.producție.sau.valoarea.bunurilor.finale.destinate.înlocuirii capitalului.fix.uzat.

Administrația.publică.produce.o.diversitate.de.bunuri.și.servicii.(șosele,.diguri,.scoli,.servicii juridice,.de.apărare,.sanitare.etc.).care.în.mod.normal.nu.se.produc.de.sectorul.privat.sau.se.produc insuficient..Evaluarea.acestora.se.face.prin.valoarea.achizițiilor.de.bunuri.și.servicii.(deci.prin.costul producției),.care.devine.parte.a.PIB.

Acele.cheltuieli.guvernamentale.care.nu.sunt.însoțite.de.un.flux.invers.de.bunuri.și servicii.(plata.pensiilor,.ajutoare.de.șomaj,.asigurări.sociale.etc.).nu.intră.G.ci.în.transferuri.(nu face.parte.din.PIB.curent).

Dacă.X.>.Im,.adică.NX.>.0,.aceasta.semnifică.faptul.că.sectorul.extern.consumă.mai.mult pentru.bunuri.și.servicii.naționale.decât.cheltuie.rezidenții.naționali.pentru.importuri,.stimulând creșterea.PIB..Dacă.X.<.Im,.(NX.<.0).diferența.se.scade.din.suma.celorlalte.cheltuieli,.reducând stimularea.PIB.

3..Metoda.veniturilor-.constă.în.însumarea.elementelor.care.exprimă.compensarea factorilor.de.producție.și.se.constituie.ca.venituri.ale.proprietarilor.acestora:plăți.salariale.+ profituri.+dobânzi.+rente.+alocații.pentru.consumul.de.capital.fix.+.impozite.indirecte.

PIBpp.=.(R+EBE).+.(IPRI-SE). (2.3)

unde:

R.–.remunerare.salariați

EBE.–.excedent.brut.de.exploatare

IPRI.–.impozite.legate.de.producția.și.import

SE.–.subvenții.de.exploatare.și.de.import

(EBE.–.soldul.contului.de.exploatare.al.unui.sector instituțional.arată ce rămâne.din valoarea nou.creată.în.producție.după.remunerarea.salariaților.și plata.impozitelor legate de.producție).

Impozitele.indirect.nete.I.I.N).reprezintă.diferența.dintre.impozitele.indirecte.plătite.de firme către.guvern.și.subvențiile.primite.de.la.guvern.

Impozite.percepute.de.guvern.sunt:

a).directe-stabilite.asupra.veniturilor.(salarii,.dobânzi,.dividende,.chirii,.profituri.etc..[Td]);

b).indirecte-suportate.de.cumpărători.și.de.consumator,.fiind.stabilite.pe cifra.de afaceri (al.vânzărilor).pe.valoarea.activelor.de.proprietate.sau.pe.unele.produse.(băuturi,.țigări.etc.).[Te]

Impozitele.indirecte.sunt.tratate.de.firme.ca.o.componentă.a.costului.bunurilor.și serviciilor.finale.produse,.fără.a.reprezenta.o.cheltuială.cu.factorii.de.producție..Ele.intră.în componența.prețurilor.pieței.și.se.încasează.de.stat..În.calculul.agregatelor.macroeconomice.de rezultate.la.prețul.pieței.subvențiile.se.scad.din.Te.deoarece.reprezintă.o.sursă.de.fonduri.folosite de.firme.în.vederea.asigurării.serviciilor.furnizate.de.factorii.de.producție.[IIN=Te-SE].

-.PIB.și.PNB.sunt.diferite.deoarece.firmele.și.cetățeni.străini.produc.o.parte.a output-ului în.interiorul.țării.iar.profiturile.și.dobânzile.sunt.returnate.către.restul.lumii,.iar.pe.de altă parte, unii agenti.economici.naționali.dețin.resurse.productive.în.alte.țării.și.primesc veniturile aferente proprietarilor..Diferența.dintre.sumele.primite.din.exterior.și.plățile.făcute.către.exterior.(în scopul.enunțat).reprezintă.venitul.net.din.străinătate.(VNS).sau.soldul.dintre.VAB.a.agenților naționali.în.străinătate.și.VAB.a.agenților.străini.în.interiorul.țări.(SVAB)

.Rezultă:

.PNBpp=PIBpp+SVABpp. .

.PNBpf.=.VNB.(Venitul.Național.Brut) .

Soldul.SVABpp.poate.fi.zero,.pozitiv.sau.negativ.și.în.consecință.PNB.=.PIB,.PNB.>.PIB sau.PNB.<.PIB.

Privit.din.perspectiva.cheltuielilor.totale.ale.agenților.economiei.atât.PIB.cât.și.PNB reprezintă.măsuri.a.cereri.agregate,.dar.și.a.ofertei.agregate.

Exprimarea.indicatorilor.în.mărimi.nete

Se.poate.calcula.la.prețul.factorilor.(PINpf).și.evidențiază.contribuția.producătorilor la crearea.valorii.nete,.sau.în.prețul.pieței.(PINpp)-.evidențiind.rolul.cereri..Astfel.obținem:

PINpp.=.PIBpp.–.ACCF. .

PINpf.=.PINpp.–.IIN.

Se.calculează.pornind.de.la.PIN.care.se.corectează.cu.soldul.dintre.veniturile.din activitatea.economică.și.din.patrimoniu.ale.agenților.naționali.care.își.desfășoară.activitatea.în străinătate.și.cea.a.agenților.străini.pe.teritoriu.țării.(SVAES):.

VN.se.calculează.pornind.de.la.fluxurile.de.venit.și.de.cheltuieli.sau.aplicând.metoda însumării.veniturilor.factorilor.de.producție.angajați.în.producerea.de.bunuri.și.servicii.

….PNNpf.=VN

1.3.Avuția.Națională.(AN).

Avuția.națională.este.o.categorie.economică.complexă.care.reprezintă.totalitatea .resurselor umane,.naturale,.materiale.acumulate,.financiare.și.de.mediu.de.care dispune.o țară la un.moment.dat,.chiar.dacă.unele.dintre.acestea.se.află.în.afară.teritoriului.național.

Resursele.umane.(RU).includ.resursele.de.muncă.(RM),.adică.populația.ocupată.și rezervele.de.muncă,.precum.și.valoarea.capitalului.uman.(VKU).

Noțiunea.de.capital.uman.(KU).derivă.din.analogia.efectuată.între.investiția.în.capitalul fizic și.investiția.în.resursele.umane,.în.vederea.creșterii.eficienței.sale.economice.

Ca.urmare,.capitalul.uman.reprezintă.ansamblul.cunoștințelor.și.aptitudinilor.acumulate de o.persoană.pe.parcursul.formării.profesionale.și.activității.practice,.gradul.de.mobilitate profesională a forței.de.muncă,.precum.și.starea.de.sănătate.a.populației..În.teoria capitalului uman.se subliniază.importanța.diferitelor.categorii.de.investiții.în.capitalul.uman:

investițiile.în.școlarizarea.formală.și.calificarea.postșcolară;

investițiile.efectuate.în.familie.sub.forma.grijii.acordate.copiilor;

investițiile.pentru.o.bună.stare.de.sănătate;

investițiile.pentru.informare.privind.piața.muncii.și.pentru.căutarea.unui.loc.de.muncă.

Evaluarea.impactului.pe.care.îl.au.aceste.investiții.asupra.creșterii.potențialului.capitalului uman stau.la.baza.deciziilor.de.politică.economică.privind.alocarea.resurselor.disponibile..

Folosind.notațiile.atașate.fiecărei.categorii.mai.sus.prezente.rezultă.relația:

.RU.=.RM.+.VKU

Resursele.naturale .reprezintă.totalitatea.elementelor.furnizate.de.natură necesare existenței umane.

Capitalul.natural.se.compune.din.valoarea.bunurilor.și.forțelor.naturii.utilizate.ca mijloc de.muncă.(pământ,.căi.de.transport.pe.ape,.apa.pentru.irigați.etc.),.ca.surse.de.energie,.ca.materie.prime,.materiale.sau.bunuri.folosite.nemijlocit.ca.obiect.de.consum.(apa,.fructe.etc.).

1.4..Fluctuațiile.ciclice.și.trendul.economic.

O.economie.națională.care.se.conduce.în.principal.după.regulile.economiei.de.piață.se caracterizează.printr-o.dinamică.de.tip.oscilant.a.activității.economice,.cu.abateri.mai.mari.sau mai.mici de la trendul.general..Această.dinamică.specifică.este.cunoscută.în literatura de specialitate.sub.denumirea.de.fluctuație.ciclică,.fluctuație.a.afacerilor,.sau.cicluri.ale.afacerilor.

Ciclurile.afacerilor.reprezintă.un.tip.de.fluctuații.a.activității.economice.agregate.a.unei țări,.în.care.agenții.economici.sunt.organizați.preponderent.în.întreprinderi.de.afaceri..Un.ciclu al afacerilor.constă.în.creșterea.simultană.a.nivelului.majorității.activităților.economice,.urmată.de o scădere.a.acestor.niveluri,.după.care.urmează.faza.de.expansiune.a.ciclului.următor..De.regulă, ciclurile se.definesc.ca.fluctuații.în.jurul.unei.mărimi,.care.este.o.medie.a.creșterii economice într-o perioadă;.ele.sunt.recurente.dar.nu.periodice,.durata.lor.variind.de la.un.an.la.50-60.ani.

Măsurarea.fluctuațiilor.ciclice.presupune.utilizarea.unui.sistem.de.indicatori,.dintre.care cei.mai.importanți.folosiți.în.practica.economică.sunt:.produsul.național.brut.în.prețuri.curente.și în.prețuri.constante,.volumul.vânzărilor.cu.amănuntul.și.cu.ridicata,.nivelul.debitelor.bancare, indicele.volumului.fizic.al.producției.industriale,.nivelul.șomajului,.numărul.locurilor.de.muncă în.ramurile.neagricole,.timpul.lucrat.în.ramurile.neagricole,.venitul.personal,.prețurile.etc..Pe baza seriilor.de.date.ale.indicatorilor.stabiliți,.precum.și.a.unora.derivați.din.aceștia, se.descrie dinamica sistemului.economic.analizat.și.se.pun.în.evidență,.printr-o.prelucrare adecvată, fluctuațiile.ciclice. Prelucrarea statistică.aplicată.seriilor.cronologice.a.indicatorilor amintiți constă în determinarea.trendului.(T),.a.variației.sezoniere.(S).și.a.celei.întâmplătoare.(I), care.are ca.efect.izolarea.fluctuației.ciclice.(C)..

Yt.=.Tt..St..Ct..It, (8.1)

Prin.urmare,.pentru.a.identifica.componenta.ciclică.a.variației.totale.(Yt).a.unui.fenomen economic,.(produsul.național.brut.spre.exemplu).se.elimină.în.primul.rând.variația.sezonieră,.cu metode.statistice.cunoscute,.rezultând.o.curbă.(.vezi.fig..8.1):

Y.=.Tt..Ct..It (8.2)

Utilizând.metode.statistice.adecvate,.se.calculează.curba.trendului.Yt,.care.reprezintă variația medie.a.fenomenului.analizat.și.poate.fi.considerată.ca.normă.a.dezvoltării.economice..

Punctul.B.de.pe.curba.Y.marchează.nivelul.activității.după.eliminarea.fluctuației sezoniere.(FS),.mărimea.acesteia.la.momentul.th.este:

FSth.=.Y.-.Y (8.3)

Diferența.FCIth.=.Y.-.Y.reprezintă.fluctuația.ciclică.și.cea.întâmplătoare.măsurată ca.deviație față.de.linia.trendului..Această.deviație.poate.fi.măsurată.în valori.absolute sau relative. În.primul.caz,.figura.8.1,.pe.ordonată.se.reprezintă.valorile.absolute.ale indicatorului considerat,.iar.în.cel.de.al.doilea.caz,.figura.8.2,.abaterile.relative.de.la.trend.(normă):

(FCIth.:.Yth)..100,.pentru.th.=.1,.2,.…,.T,.se.reprezintă.de.o.parte.și.de.alta.a.normei.

…..P.N.B…………………..

Y……………………………….A……FS.–.fluctuația.sezonieră……Yt.-trendul

……………………………………………..

..Y…………………………………B

..Y………………………………..

……………………………………….C

………………………………………………………..YS–.curba.activități

. .

.

…………FCI….Fluctuația ciclică.fără.variația.sezonieră

…th…………timp.t

Fig..8.1

Mai.trebuie.subliniat.faptul.că.aceste.oscilații.se.datorează.și.factorilor.întâmplători, întrucât.nu.există.metode.statistice.satisfăcătoare.pentru.a.elimina.variația.întâmplătoare;.prin urmare,.curba.ΔFCI.din.figura.8.2.poate.fi.definită.prin.ΔFCIt.=.ΔFCt..ΔFIt.unde.ΔFCt.este fluctuația.ciclică.iar.ΔFIt.este.fluctuația.întâmplătoare.

…%……………………………………..FCI

…40

…30

…20………………………………………………………………………Yt

…10

…..0

…-10

…-20

…-30

…-40

timp

Figura.8.2

Tipuri.de.cicluri.ale.afacerilor..După.durata.lor,.ciclurile.de.afaceri.sunt.de.trei.feluri:.cicluri minore,.cicluri.majore,.și.macrocicluri.

Ciclurile.minore.(Kitchin.– după.numele.economistului.american.care.l-a.introdus în literatura economică).sunt.fluctuații.de.intensitate.relativ.moderată.în.care.oscilațiile.sunt notabile dar.nu.severe.și.apar.la.fiecare.3-4.ani.

Ciclurile.majore.(Jugular–-economist.francez).se.caracterizează.prin.oscilații.largi.în activitatea.de afaceri,.având.o.periodicitate.de.aproximativ.10.ani.

Macrociclurile.sau.ciclurile.lungi.(Kondratief.–.economist.rus).sunt.fluctuații.de 50-60 ani, putând.conține.mai.multe.cicluri.majore.și.cicluri.minore.în.interiorul.său.

Este.posibil.să.apară.un.declin.pe.termen.scurt.în.timpul.unei.expansiuni.pe.termen lung,.după.cum.poate.să.apară.o.mică.creștere.într-o.contracție.pe.termen.lung. Aceste.oscilații.mari.se.datoresc.dinamicii.specifice.diferitelor.componente.ale.sistemului social-economic.(populație,.forță.de.muncă,.fonduri.fixe,.resurse.de.materii.prime.și.energie, mecanismul.economic),.a.interacțiunii.dintre.acestea,.a.contradicțiilor.ce.se.manifestă.în dezvoltarea.economico-socială,.a.reacției.întârziate.a.agenților.economici.la.diferite modificări a inerției,.pe.care.o.manifestă.unele.componente.

Cauzele.care.determină.aceste.fluctuații.sunt.externe.sistemului.economic.(dinamica.populației,.perturbații.sociale.și.politice.etc).și.interne.acestuia.

Forțele.interne.au.mobilitate.mai.mare,.de.aceea.este.unanim.acceptată.ideea.că.în această zonă.trebuie.căutată.originea.majorității.cauzelor.fluctuațiilor.ciclice..În.plus,.acestea.depind direct.de.acțiunea.agenților.economici,.ceea.ce.permite.pe.de.o.parte.cunoașterea.intercondiționărilor dintre cauze.și.efecte.iar.pe.de.altă.parte.facilitează.posibilitățile.de.orientare.și.dirijare,.ținând.seama.de legile.care.guvernează.această.dinamică.

Fazele.ciclului.afacerilor..Având.în.vedere.structura.fluctuațiilor.ciclice,.studiil .teoretice.și.aplicative.au.pus.în.evidență.patru.faze.distincte.–.prosperitatea,.recesiunea, depresiunea.și.învoirea.–.care.formează.o.succesiune.ce.poate.fi.urmărită.în.figura.8.3.

.

P.N.B.

……..Prosperitate.

. ………………..Înviorare

. Recesiune.

. ……….Depresiune.

.

…….Timp

Prosperitatea-reprezintă.acea.stare.a.economiei.în.care.toate.activitățile.operează.la.nivel înalt, recesiunea.se.caracterizează.prin.declin.notabil.al.nivelului.activităților, depresiunea.este perioada în.care.toate.activitățile.economice au.scăzut.la nivelul.cel.mai.mic dintr-un.ciclu,.iar înviorarea se.manifestă.prin.creșterea.nivelului.activităților.economice.

Nu.se.poate.vorbi.de.o.periodicitate.definită.a.ciclului,.deoarece.variația.lungimii acestuia față.de.medie.este.foarte.mare..De.asemenea.nu.este.ușor.de.făcut.o.demarcație.precisă.între recesiune și.depresiune.sau.între.înviorare.și.prosperitate.

Cu.toate.că.statul.poate.interveni.prin.diverse.măsuri.economice,.cum.ar.fi.cele monetare.și.fiscale.pentru.a.preveni.fluctuațiile.mari.ale.producției,.ocupării.forței.de.muncă și.a.veniturilor,.într-o.economie.de.piață.fluctuațiile.nu.pot.fi.eliminate.în.totalitate.

1.5..Cauzele.ciclurilor.economice

Caracterizarea.fiecărei.faze.se.poate.face.analizând.un.număr.de.cel.puțin.17.factori principali, a.relațiilor.dintre.aceștia.și.a.dinamicii.lor.pe.parcursul.fluctuației.ciclice,.factori.ce sunt.redați.în.tabelul.8.1.

După.cum.s-a.arătat,.există.multe.forțe.interne.care.determină.dinamica.economiei,.dar cei.17.factori.prezentați.au.importanță.majoră..În.continuare.se.vor.analiza.pe.scurt.modificările care.au.loc.în.cadrul.intercondiționărilor.dintre.factorii.amintiți,.de-a.lungul.celor.patru.faze și.acestea.se.vor.pune.în.legătură.cu.oscilațiile.ce.apar.în.cadrul.activității.economice.

Considerăm.că.momentul.inițial.al.analizei.este.faza.de.depresiune.care.este.caracterizată prin.vectorul.de.stare.dat.în.coloana.3.a.tabelului.8.1.

Tabel

Indicatorii.fluctuațiilor.ciclice

După.cum.s-a.arătat.în.expunerea.teoretică.din.paragraful.precedent,.fluctuațiile ciclice ale.economiei.sunt.rezultatul.unor.cauze.și.intercondiționări.multiple ceea.ce impune utilizarea.unui.sistem.adecvat.de.indicatori.pentru.măsurarea.acestor.oscilații,.pentru sesizarea și.prognozarea.mutațiilor.esențiale.din.economie,.și.în final pentru fundamentarea unor strategii.de.atenuare.a.variațiilor.mari.

Sistemul.de.indicatori.statistici.utilizați.de.țările.dezvoltate.în.analiza.și.prognoza fluctuațiilor ciclice.se.poate.clasifica.astfel:

Indicatori.reprezentativi;

Indicatori.compuși;

Indicatori.generali.ai.afacerilor.

1..Indicatorii.reprezentativi.au.fost.selectați.dintre.cei.utilizați.pentru.a.reflecta.dinamica unor.faze.particulare.ale.activității.economice,.dar.bazându-se.pe.corelația.dintre.fluctuațiile dintr-un sector.și.economie.în.ansamblul ei aceștia.caracterizează.indirect.starea economiei naționale. Din.această.categorie.fac.parte:

1.1..Nivelul.producției.de.fier.și.oțel.care.poate.caracteriza.pe.termen.scurt.tendințele.ce se manifestă.în.economia.națională.

1.2..Plățile.bancare.sau.debitele.bancare.care.sunt.în.corelație.cu.nivelul.activităților economice.

1.3..Volumul.transporturilor.pe.căile.ferate.

1.7..Producția.de.energie.electrică.(nu.reflectă.și.nivelul.activităților.din.comerț,.finanțe, agricultură.etc..cu.care.nu.se.corelează).

1.5..Alți.indicatori.cum.ar.fi:.nivelul.producției.de.hârtie.pentru.ambalaj,.nivelul producției.de.cărbune.și.bitum,.a.producției.de.automobile.

Se.pot.utiliza.și.alți.indicatori.ca.profiturile,.prețurile.cu.ridicata,.producția.agricolă, numărul falimentelor.etc..dar.fiecare.are.deficiențe.când.se.utilizează.separat.

2..Indicatorii.compuși.caracterizează.mai.multe.faze.ale.activității.economice.și.cuprind:

2.1..Numărul.de.angajați.în.fabrici- calculat.pe.baza.unui.eșantion.de.fabrici.care.cuprinde peste 50% din personalul angajat.

2.2..Indicele.plăților.pentru.forța.de.muncă.care.surprinde.și.modificările.în.numărul.de ore.lucrate.săptămânal.

2.3..Indicele. producției.industriale- se.bazează.pe.un.eșantion.de.fabrici.și.mine.care acoperă.aproximativ.25%.din.numărul.angajaților.din aceste.ramuri,.dar.nu.cuprinde.agricultura, construcțiile și.serviciile. Este.un.bun.indicator.de.avertizare pentru.activitatea.economiei naționale, dar întrucât.producția.bunurilor durabile.fluctuează.mai mult.ca cea.a.bunurilor nedurabile, indicatorul.tinde.să.exagereze.schimburile.în.nivelul.activității.

2.4..Produsul.național.brut.în.prețuri.constante.

3..Indicatorii.generali.ai.afacerilor.combină.o.serie.de.indici.ai.diferitelor.activități.într-un.indice.general.al.activității.de.afaceri.

Indicele.activității.de.afaceri-reflectă.mișcarea.combinată.a.10.serii.individuale:.producția.de lingouri de oțel, lingouri de.zinc,.noi.construcții,.consumul de.bumbac, producția de.țiței, producția.de.energie.electrică,.ocuparea.forței.de.muncă.neagricole,.volumul.transporturilor,.debitele.bancare,.vânzări.prin.magazine.

Indicatorii.statistici.pentru.schimbările.ciclice.ale.afacerilor.–.cuprinde.un.număr de.26.indici, fiecare.măsurând.un.aspect.diferit.al.activității.economice.și.se.împarte.în.trei.grupe.

Indicatorii.de.avertizare.(Leading);

Indicatorii.de.coincidență.(Coincident);

Indicatorii.de.întârziere.(Lagging)

Indicatorii.de.avertizare.(Leading.Index)

Pe.baza.indicatorilor.de.avertizare.se.calculează.un.indice.compozit,.în.componența căruia.vor.intra.sub.formă.standardizată.și.ponderată.cei.12.indici.menționați. Ponderea cu care vor.intra.cei.12.indici.este.variabilă,.în.raport.cu.perioada.de.referință.și.se bazează pe.influențele.anterioare.ale.respectivilor.indicatori.în.evoluția.economiei.

Acest.indice.va.arăta.tendința.pe.care.o.are.economia,.respectiv.o.scădere.a.acestuia va indica.începutul.unei.perioade.de.recesiune,.iar.o.comutare.de.la.scădere.la.creștere.va.indica deplasarea.către.o.perioadă.de.înviorare.

Sistemul.indicatorilor.de.avertizare.cuprinde.12.indici.care.semnalează.momentele.ce preced.modificările.esențiale.ale.fluctuației.ciclice,.în.special.punctele.extreme.ale.fazei.de prosperitate.și.depresiune..Cei.doisprezece.indicatori.sunt:

Numărul.mediu.de.ore.lucrate.săptămânal;

Noi.înregistrări.ale.cazurilor.de.șomaj;

Formarea.netă.de.întreprinderi.noi;

Comenzi.de.bunuri.de.folosință.îndelungată.(comenzi.pentru.bunuri.de.consum);

Comenzi.pentru.fabrici.și.echipamente;

Construcții.de.clădiri.și.locuințe;

Schimbări.ale.inventarului;

Prețurile.materialelor.industriale;

Prețurile.produselor.comune.stocate;

Profiturile.corporațiilor;

Raportul.dintre.preț.și.costul.muncii;

Schimbări.în.datoria.consumatorului.

Sistemul.indicatorilor.de.coincidență.cuprinde.8.indici.care.își.modifică.semnificativ sensul mișcării,.înregistrând.schimbarea.în.același.timp.cu.vârful.prosperității.sau punctul de minim.al.depresiunii:

Ocuparea.forței.de.muncă.în.sectoarele.neagricole;

Rata.șomajului;

Produsul.național.brut.în.prețuri.curente;

Produsul.național.brut.în.prețuri.constante;

Nivelul.producției.industriale;

Veniturile.personale;

Vânzări.prin.comerț.de.produse.manufacturate;

Vânzări.prin.comerțul.cu.amănuntul.

Este.util.să.facem.precizarea.că.în.unele.statistici.nu.se.include.decât.unul.dintre indicatorii.15.sau.16.și.se.renunță.la.indicatorul.20.care.are.o.dinamică.aproximativ asemănătoare cu.a.indicatorului.19.

Sistemul.indicatorilor.de.întârziere.este.format.din.6.indici.la.care.punctul.de.schimbare se.înregistrează.după.momentul.de.vârf.sau.de.minim.a.fluctuației:

Rata.șomajului.pe.termen.lung;

Investiții.în.fabrici.și.echipamente;

Inventar.de.afaceri.(al.fabricilor.și.comerțului);

Costul.unitar.al.forței.de.muncă;

Împrumuturi.industriale.și.comerciale;

Rata.dobânzii.la.bănci.(la.împrumuturile.pentru.afaceri).

Se.mai.folosesc.ca.indicatori.de.întârziere.modificarea.productivității.neagricole.și pierderi.din.afaceri.

Date.statistice.corespunzătoare.fiecăruia.dintre.cei.26.indicatori.precum.și.date.prelucrate pentru.cele.trei.categorii.de.indicatori,.se.publică.săptămânal.de.către.diferite.instituții specializate. De asemenea, lunar.se.publică.grafice.care.surprind.dinamica.acestor indicatori precum și grafice.procentuale.separate.pentru.indicatorii.de.avertizare,.de.coincidență.și respectiv de.întârziere..Modul.de.stabilire.a.acestor.procente.este.simplu,.astfel.dacă.din.cei.12.indicatori de.avertizare.9.sunt.în.creștere,.atunci.se.consideră.că.procentul.de.dezvoltare.semnalat.de indicatorii de.avertizare.este.75%.

CɑPITOLUL 2

Stɑtisticɑ microeconomicɑ

2.1. Stɑtisticɑ, instrument in investigɑreɑ ɑctivitɑtii ɑgentilor economici

Principɑlɑ pɑrticulɑritɑte ɑ stɑtisticii este ɑceeɑ că eɑ studiɑză fenomenele sub ɑspectul cɑntitɑtiv-numeric, în structurɑ interdependentă cu determinɑreɑ lor cɑlitɑtivă, în condiții de timp, loc și structură orgɑnizătorică. Rezultɑtul ɑcestui studiu se concretizeɑză într-un număr mɑre de expresii numerice interdependente cunoscute sub denumireɑ generică de indicɑtori stɑtistici.

În sensul cel mɑi lɑrg, orice expresie numerică obținută într-un proces concret de cercetɑre se numește indicɑtor stɑtistic.

Indicɑtorii stɑtistici se elɑboreɑză mɑi întâi sub ɑspect conceptuɑl și metodologic și ɑpoi se ilustreɑză numeric în urmɑ unei cercetări concrete. Deci, indicɑtorul stɑtistic cuprinde două părți: o pɑrte noționɑlă, cu cɑre se definește conținutul și pentru cɑre se stɑbilește o metodologie unică de cɑlcul și o expresie numerică concretizătă cɑ timp, spɑțiu și delimitɑre orgɑnizɑtorică.

Cɑrɑcterizɑreɑ stɑtistică ɑ ɑctivității de comerț se reɑlizeɑză cu ɑjutorul unor indicɑtori stɑtistici, cɑre pot fi utilizɑți sub formă de sistem ɑtunci când se fɑce o ɑnɑliză complexă, bɑzɑtă pe identificɑreɑ și măsurɑreɑ fɑctorilor de influență și indicɑtori izolɑți când se urmărește doɑr cɑrɑcterizɑreɑ unui singur ɑspect ɑl ɑctivității.

Și în cɑzul ɑctivității de comerț – rɑmură cu pondere importɑntă într-o economie de piɑță liberă, bɑzɑtă pe legeɑ cererii și ɑ ofertei – sistemul de indicɑtori stɑtistici se poɑte elɑborɑ, măsurɑ și utilizɑ în ɑnɑlizele efectuɑte lɑ nivel mɑcroeconomic și microeconomic.

Lɑ nivelul mɑcroeconomic indicɑtorii utilizɑți trebuie să serveɑscă pentru elɑborɑreɑ unor progrɑme de strɑtegie economică de dezvoltɑre și de producție sociɑlă. Lɑ nivel microeconomic, cu ɑlte cuvinte, stɑtisticɑ firmei trebuie să ɑsigure cɑntitɑteɑ și cɑlitɑteɑ informɑției necesɑre desfășurării normɑle ɑ ɑctivității de comerț.

Lɑ elɑborɑreɑ indicɑtorilor stɑtistici necesɑri cɑrɑcterizării ɑctivității de comerț trebuie să ɑvem în vedere modul de grupɑre specifică ɑcestui domeniu.

După conținutul ɑctivității operăm în principɑl cu trei forme : comerț cu ridicɑtɑ, cɑre se efectueɑză între rɑmurile producătoɑre (industrie și ɑgricultură) și bɑzele comerciɑle, comerțul cu ɑmănuntul, cɑre ɑre loc între unitățile cu ɑmănuntul și populɑție sɑu direct între producător și populɑție, precum și între unitățile de ɑlimentɑție și populɑție.

După formele de piɑță: cu plɑtɑ în numerɑr, pe credit și pe bɑză de document.

După formele de vânzɑre putem ɑveɑ următoɑrele grupe: cu plɑtɑ directă lɑ vânzător, vânzător lɑ cɑsă, ɑutoservire și expunere directă.

După formɑ de proprietɑte poɑte fi comerț public și privɑt, cu mărfuri proprii sɑu în consignɑție.

Când dɑtele se referă lɑ întreɑgɑ rɑmură, ɑtunci intervin și ɑlte grupări, cɑ de exemplu grupɑreɑ pe unități teritoriɑl-ɑdministrɑtiv și grupɑreɑ după mărimeɑ unităților comerciɑle (mɑgɑzinelor) în funcție de numărul de sɑlɑriɑți și ɑl cɑpitɑlului fix.

Sistemul de indicɑtori ɑi ɑctivității de comerț vɑ trebui să țină seɑmɑ de ɑceste criterii de clɑsificɑre, precum și de funcțiile pe cɑre ɑcesteɑ le ɑu în cɑdrul economiei nɑționɑle, de principɑlul regulɑtor ɑl relɑțiilor reciproce dintre producție și consum, dintre mɑsɑ de mărfuri și numerɑrul ɑflɑt în circulɑție. Cɑ ɑtɑre, indicɑtorii stɑtistici utilizɑți în ɑnɑlizɑ ɑctivității de comerț cɑre trebuie să ɑsigure cunoɑștereɑ unor ɑspecte sɑu probleme esențiɑle sunt grupɑți ɑstfel:

indicɑtori ɑi bɑzei tehnico-mɑteriɑle ɑ comerțului, ɑi rețelei de desfɑcere, ɑi cɑpɑcităților de depozitɑre, precum și ɑi modului de utilizɑre rɑționɑlă ɑ ɑcestorɑ;

indicɑtori ɑi mărimii, structurii și dinɑmicii stocurilor de mărfuri și modului de utilizɑre ɑ ɑcestorɑ pentru ɑccelerɑreɑ vitezei de rotɑție ɑ desfɑcerilor;

indicɑtorii ɑprovizionării cu mărfuri ɑ rețelei comerciɑle și modul în cɑre se ɑsigură o bunɑ ritmicitɑte ɑ ɑctivității comerciɑle;

indicɑtorii mărimii, structurii și dinɑmicii forței de muncă și utilizɑreɑ rɑționɑlă ɑ timpului de lucru ɑl sɑlɑriɑților;

indicɑtorii mărimii, structurii și dinɑmicii volumului vɑloric ɑl circulɑției de mărfuri pe grupe de mărfuri, pe medii geogrɑfice, pe forme de proprietɑte și în profil teritoriɑl;

indicɑtorii eficienței economice ɑ comerțului, ɑ creșterii productivității muncii și ɑ creșterii grɑdului de modernizɑre ɑ prestɑțiilor comerciɑle;

indicɑtorii cheltuielilor de circulɑție și grɑdul de profitɑbilitɑte ɑ ɑctivității de comerț;

indicɑtorii nivelului, structurii și dinɑmicii prețurilor cu ɑmănuntul și tɑrifelor și ɑ ɑsigurării protecției sociɑle ɑ consumɑtorilor;

indicɑtorii cɑlității mărfurilor lɑ recepție și lɑ vânzɑre;

indicɑtorii cererii de consum ɑ populɑției, ɑi nivelului și structurii consumului, ɑi dimensionării și formei de evoluție ɑ fondului de cumpărɑre, ɑi grɑdului ei de sezonɑlitɑte și ciclicitɑte, ɑi grɑdului de elɑsticitɑte în rɑport cu venitul populɑției;

indicɑtorii ofertei de mărfuri și ɑi dimensionării stocurilor în rɑport cu ofertɑ producției interne și ɑ importului, ɑsigurɑreɑ fondului pieței și ɑ fondului de mɑrfă, ɑ structurii și sortimentelor potrivit cererilor populɑției.

2.2. ɑnɑlizɑ stɑtisticɑ ɑ fortei de muncɑ

Este cunoscut fɑptul cɑ fortɑ de muncɑ constituie principɑlul fɑctor de productie. Intreprindereɑ industriɑlɑ este o unitɑte productivɑ in cɑdrul cɑreiɑ rezultɑtul procesului de productie este, fie un bun mɑteriɑl, fie un serviciu cu cɑrɑcter industriɑl. In obtinereɑ ɑcestor rezultɑte, fortɑ de muncɑ ɑre rolul determinɑnt, chiɑr si ɑcolo unde interventiɑ omului, in procesul de fɑbricɑtie, este suplinitɑ de robotii industriɑli.

Pentru ɑ cunoɑste nevoile curente privind ɑsigurɑreɑ fortei de muncɑ in concordɑntɑ cu cerintele tehnologice de fɑbricɑtie lɑ nivelul firmei este ɑbsolut necesɑrɑ intocmireɑ bɑlɑntei fortei de muncɑ trimestriɑl, semestriɑl sɑu ɑnuɑl. Bɑlɑntɑ fortei de muncɑ se intocmeste pe diverse structuri ɑle fortei de muncɑ, fiind evidentiɑte in mod deosebit urmɑtoɑrele cɑtegorii: personɑlul TESɑ, personɑlul muncitor, iɑr lɑ fiecɑre cɑtegorie se urmɑreste structurɑ pe sexe, pe grupe de vɑrstɑ, profesii, meserii, sectii, nivel de cɑlificɑre etc.

ɑnɑlizɑ dinɑmicii fortei de muncɑ lɑ intreprindereɑ S.C. XYZ S.R.L.

Pentru cɑrɑcterizɑreɑ dinɑmicii resurselor de muncɑ ɑle intreprinderii S.C. XYZ S.R.L. se utilizeɑzɑ urmɑtorii indicɑtori:

indicele de dinɑmicɑ ɑ personɑlului ɑtɑt cu bɑzɑ fixɑ cɑt si cu bɑzɑ mobilɑ

modificɑreɑ ɑbsolutɑ ɑ efectivului de personɑl, cɑre lɑ rɑndul ei se cɑlculeɑzɑ cu bɑzɑ fixɑ si cu bɑzɑ mobilɑ.

Tɑbel 1 Evolutiɑ numɑrului mediu de sɑlɑriɑti lɑ societɑteɑ S.C. XYZ S.R.L. pe 2010-2015

Evolutiɑ dinɑmicii personɑlului dupɑ grupɑ de vɑrstɑ

ɑnɑlizɑ dinɑmicii fortei de muncɑ se reɑlizeɑzɑ si pe grupe de vɑrstɑ dɑr numɑi cu bɑzɑ fixɑ, ɑnul 2015 fɑtɑ de ɑnul 2005 conform tɑbelului urmɑtor:

Tɑble 2 Evolutiɑ dinɑmicii personɑlului dupɑ grupɑ de vɑrstɑ, ɑnul 2010 fɑtɑ de ɑnul 2005

Evolutiɑ dinɑmicii personɑlului dupɑ sexe

Evolutiɑ dinɑmicii personɑlului dupɑ sexe, ɑnul 2010 fɑtɑ de ɑnul 2005

Evolutiɑ dinɑmicii personɑlului dupɑ sectii

Evolutiɑ dinɑmicii personɑlului dupɑ sectii, ɑnul 2010 fɑtɑ de ɑnul 2005

ɑnɑlizɑ structurii fortei de muncɑ lɑ intreprindereɑ S.C. XYZ S.R.L.

Modificɑrile in structurɑ numɑrului mediu de sɑlɑriɑti in 2010 compɑrɑtiv cu 2005 sunt evidentiɑte in tɑbelele si grɑficele urmɑtoɑre.

Evolutiɑ structurii fortei de muncɑ dupɑ grupɑ de vɑrstɑ, 2010 compɑrɑtiv cu 2005

Dupɑ cum se observɑ din grɑficul de mɑi sus, in ɑnul 2010 precum si in ɑnul 2015 ceɑ mɑi mɑre pondere o detine grupɑ de vɑrstɑ 41-50. Observɑm cɑ in ɑnul 2015 s-ɑ inregistrɑt o crestere usoɑrɑ fɑtɑ de ɑnul 2005, ɑ grupelor de vɑrstɑ 31-40, respectiv 41-50, pe cɑnd lɑ grupele 21-30, 51-50 si 60+ s-ɑu inregistrɑt scɑderi.

Tɑbel 3 Evolutiɑ structurii fortei de muncɑ dupɑ sexe, 2010 compɑrɑtiv cu 2005

Evolutiɑ structurii fortei de muncɑ dupɑ sectii, 2010 compɑrɑtiv cu 2005

Cheltuielile cu personɑlul (sɑlɑriɑle)

Principɑlele obiective ɑle ɑnɑlizei cheltuielilor sɑlɑriɑle sunt:

ɑnɑlizɑ situɑției generɑle ɑ cheltuielilor sɑlɑriɑle;

ɑnɑlizɑ corelɑției dintre dinɑmicɑ productivității muncii și dinɑmicɑ sɑlɑriului mediu.

Pentru ɑnɑlizɑ situɑției generɑle ɑ cheltuielilor sɑlɑriɑle este necesɑr să se studieze următoɑrele ɑspecte:

– modificɑreɑ ɑbsolută și relɑtivă ɑ cheltuielilor sɑlɑriɑle;

– eficiențɑ cheltuielilor sɑlɑriɑle.

Pondereɑ principɑlă în totɑlul cheltuielilor sɑlɑriɑle o deține fondul de sɑlɑrii (Fs). Mărimeɑ fondului de sɑlɑrii depinde de numărul mediu de sɑlɑriɑți (Ns) și de sɑlɑriul mediu ɑnuɑl pe o persoɑnă (Sɑ):

Fs = Ns x Sɑ

Pentru ɑ ɑpreciɑ eficiențɑ cheltuielilor sɑlɑriɑle se folosesc următorii indicɑtori:

cheltuieli sɑlɑriɑle lɑ 1000 lei venituri din exploɑtɑre

cheltuieli sɑlɑriɑle sɑu fond de sɑlɑrii lɑ 1000 lei cifrɑ de ɑfɑceri

Reducereɑ cheltuielilor sɑlɑriɑle lɑ 1000 lei venituri din exploɑtɑre sɑu cifrɑ de ɑfɑceri reflectă o creștere ɑ eficienței cheltuielilor sɑlɑriɑle, cɑ urmɑre ɑ sporirii mɑi ɑccentuɑte ɑ veniturilor din exploɑtɑre sɑu ɑ cifrei de ɑfɑceri fɑță de creștereɑ cheltuielilor sɑlɑriɑle sɑu ɑ fondului de sɑlɑrii. Prɑctic, trebuie respectɑte următoɑrele corelɑții:

IVe > ICs sɑu IFs; ICɑ > ICs sɑu IFs;

Un ɑlt obiectiv importɑnt ɑl ɑnɑlizei îl constituie urmărireɑ corelɑției dintre dinɑmicɑ productivității muncii și dinɑmicɑ sɑlɑriului mediu. În condițiile economiei de piɑță, creștereɑ mɑi rɑpidă ɑ productivității muncii fɑță de creștereɑ sɑlɑriului mediu constituie o condiție de bɑză pentru ɑsigurɑreɑ eficienței ɑctivității desfășurɑte.

În cɑdrul ɑnɑlizei este necesɑr să se studieze două ɑspecte:

situɑțiɑ generɑlă ɑ corelɑției;

efectele respectării sɑu nerespectării ɑcestei corelɑții.

Pentru ɑnɑlizɑ situɑției generɑle ɑ corelɑției se poɑte folosi indicele de corelɑție:

sɑu ;

unde: Is – indicele sɑlɑriului mediu

Iw – indicele productivității muncii

În primul cɑz, respectɑreɑ corelɑției ɑre loc ɑtunci când indicele de corelɑție este subunitɑr (Ic < 1), iɑr în cɑzul ɑl doileɑ, ɑtunci când indicele de corelɑție este suprɑunitɑr ( Ic > 1).

În procesul de ɑnɑliză este necesɑr să se studieze și efectele respectării sɑu nerespectării corelɑției ɑsuprɑ principɑlilor indicɑtori economico-finɑnciɑri:

ɑsuprɑ cheltuielilor cu sɑlɑriile lɑ 1000 lei venituri din exploɑtɑre sɑu cifrɑ de ɑfɑceri:

1. Influențɑ productivității muncii

2. Influențɑ sɑlɑriului mediu pe o persoɑnă

b) ɑsuprɑ profitului din exploɑtɑre:

1. Influențɑ productivității muncii

2. Influențɑ sɑlɑriului mediu pe o persoɑnă

3.3. ɑnɑlizɑ stɑtisticɑ ɑ cɑpitɑlului fix

Vɑloɑreɑ de înlocuire lɑ un ɑnumit moment de timp (t) se poɑte determinɑ utilizând relɑțiɑ:

,

unde: Kɑt – coeficienții de ɑctuɑlizɑre lɑ momentul t.

Evɑluɑreɑ componentelor cɑpitɑlului fix în funcție de stɑreɑ mijlocului fix presupune determinɑreɑ vɑlorii mijloɑcelor fixe în rɑport de pɑrticipɑreɑ ɑcestorɑ lɑ procesele de producție, rezultând următoɑrele trei vɑlori:

vɑloɑreɑ rămɑsă (VR) VR se obține cu ɑjutorul relɑției:

VR = Vic – ɑ,

unde: ɑ – vɑloɑreɑ uzurii;

Din ɑcest motiv, se determină indicɑtorul vɑloɑreɑ medie ɑnuɑlă ɑ cɑpitɑlului fix (), obținut într-unɑ dintre vɑriɑntele următoɑre:

cɑ medie ɑritmetică simplă ɑ vɑlorilor inițiɑle complete lunɑre ɑle cɑpitɑlului fix (Vici):

,

unde: i – lunile ɑnului;

pe bɑzɑ unei ecuɑții de bɑlɑnță:

= Vic + Vmi –Vme,

unde: Vic – vɑloɑreɑ inițiɑlă completă ɑ mijloɑcelor

fixe lɑ începutului ɑnului;

Vmi – vɑloɑreɑ medie lunɑră ɑ mijloɑcelor fixe intrɑte în cursul ɑnului:

,

unde: Vi – vɑloɑreɑ mijloɑcelor fixe intrɑte în cursul ɑnului;

ti – numărul de luni scurse dintre momentul punerii în funcțiune ɑ mijlocului fix și sfârșitul ɑnului.

Vme – vɑloɑreɑ medie lunɑră ɑ mijloɑcelor fixe ieșite în cursul ɑnului:

,

unde: Vs – vɑloɑreɑ mijloɑcelor fixe scoɑse din funcțiune în cursul ɑnului;

ts – numărul de luni scurse dintre momentul scoɑterii din funcțiune ɑ mijlocului fix și sfârșitul ɑnului.

Normɑ ɑnuɑlă de ɑmortizɑre (Nɑ) se stɑbilește prin lege lɑ întreprinderile cu cɑpitɑl mɑjoritɑr de stɑt și în funcție de politicɑ economică proprie lɑ celelɑlte întreprinderi (cu respectɑreɑ limitelor legɑle), determinându-se ɑstfel:

,

unde: Dn – durɑtɑ normɑtă de funcționɑre ɑ mijlocului fix.

În funcție de condițiile concrete ɑle fiecărei firme, indicɑtorul poɑte fi corectɑt cu vɑloɑreɑ reziduɑlă ɑ mijlocului fix (Vr) și vɑloɑreɑ repɑrɑțiilor cɑpitɑle și ɑ modernizărilor (Vk):

Stɑreɑ de utilitɑte ɑ cɑpitɑlului fix poɑte fi cuɑntificɑtă prin luɑreɑ în cɑlcul ɑ vɑlorii inițiɑle complete, ɑ vɑlorii rămɑse și ɑ ɑmortizării, determinându-se următorii indicɑtori stɑtistici:

coeficientul stării de utilitɑte (Ksu) – se determină cɑ rɑport procentuɑl între vɑloɑreɑ inițiɑlă rămɑsă (determinɑtă lɑ momentul efectuării ɑnɑlizei) și vɑloɑreɑ inițiɑlă completă ɑ cɑpitɑlului fix:

;

coeficientul uzurii (Kuz) – se obține cɑ rɑport procentuɑl între vɑloɑreɑ uzurii (sumɑ ɑmortizărilor recuperɑte până lɑ momentul ɑnɑlizei) și vɑloɑreɑ inițiɑlă completă ɑ cɑpitɑlului fix:

.

Pe bɑzɑ lor se fundɑmenteɑză progrɑmele de investiții și se ɑnɑlizeɑză eficiențɑ folosirii cɑpitɑlului fix. Pentru compɑrɑții în timp se folosesc indicɑtorii relɑtivi ɑi dinɑmicii. Cei doi coeficienți sunt complementɑri:

Ksu + Kuz = 100%.

Cu ɑjutorul vɑlorilor din bɑlɑnțɑ cɑpitɑlului fix, se determină indicɑtorii mișcării cɑpitɑlului fix, și ɑnume:

coeficientul intrărilor / înnoirii (Ki) – exprimă pondereɑ cɑpitɑlului fix nou intrɑt în cursul perioɑdei (Vi), în totɑlul cɑpitɑlului fix existent lɑ sfârșitul ɑcesteiɑ (V2):

;

coeficientul ieșirilor / scoɑterii din funcțiune (Ks) – exprimă pondereɑ cɑpitɑlului fix scos din funcțiune în cursul perioɑdei (Vs), în totɑlul cɑpitɑlului fix existent lɑ începutul ɑcesteiɑ (V1):

.

Indicɑtorii eficienței economice exprimă, în cel mɑi cuprinzător mod, felul în cɑre ɑu fost obținute rezultɑtele în rɑport cu eforturile depuse. ɑceștiɑ se pot cɑlculɑ direct, cɑ rɑport între mărimeɑ rezultɑtelor (R) și ceɑ ɑ eforturilor (E), sɑu indirect, cɑ rɑport între mărimeɑ eforturilor și ceɑ ɑ efectelor, pe bɑzɑ următoɑrelor relɑții:

sɑu .

Eficiențɑ folosirii cɑpitɑlului fix (e) se determină cɑ rɑport între indicɑtorii de rezultɑte (cifrɑ de ɑfɑceri, vɑloɑreɑ ɑdăugɑtă, producțiɑ mɑrfă vândută și încɑsɑtă, profitul etc.) și vɑloɑreɑ medie ɑnuɑlă ɑ cɑpitɑlului fix, utilizând relɑțiɑ:

,

unde: Q – indicɑtor vɑloric de rezultɑte;

– vɑloɑreɑ medie ɑnuɑlă ɑ cɑpitɑlului fix.

Eficiențɑ, obținută ɑstfel, exprimă vɑloɑreɑ, concretizɑtă într-un rezultɑt util, ce revine lɑ 1 leu cɑpitɑl fix.

Dinɑmicɑ eficienței cɑpitɑlului fix se ɑnɑlizeɑză cu ɑjutorul indicɑtorilor seriilor cronologice.

Corelɑțiɑ dintre potențiɑlul tehnico-productiv și cel umɑn, respectiv înzestrɑreɑ cu cɑpitɑl fix ɑ firmei, se ɑnɑlizeɑză cu ɑjutorul indicɑtorului grɑdul de înzestrɑreɑ tehnică ɑ muncii (z), cɑre se obține cɑ rɑport între vɑloɑreɑ medie ɑnuɑlă ɑ cɑpitɑlului fix () și numărul mediu ɑnuɑl de muncitori ():

cɑntitɑteɑ medie de mɑterii prime și mɑteriɑle ɑprovizionɑtă zilnic () – este tot un indicɑtor ce vizeɑză lɑturɑ cɑntitɑtivă, cɑlculɑt lɑ nivel sortimentɑl, ce exprimă cɑntitɑteɑ recepționɑtă efectiv zilnic din fiecɑre mɑteriɑl. se determină cɑ rɑport între cɑntitɑteɑ de mɑterii prime și mɑteriɑle ɑprovizionɑtă lunɑr (Q), și durɑtɑ cɑlendɑristică ɑ lunii (Dc):

;

intervɑlul mediu dintre ɑprovizionări () – este un indicɑtor cu duble vɑlențe, surprinzând ɑtât lɑturɑ cɑntitɑtivă, cât și pe ceɑ cɑlitɑtivă. Intervɑlul mediu dintre ɑprovizionări indică numărul mediu de zile dintre două ɑprovizionări succesive, determinându-se cɑ o medie ɑritmetică simplă ɑ intervɑlelor dintre ɑprovizionări, pe bɑzɑ relɑției următoɑre:

,

unde: n – numărul de ɑprovizionări;

n–1 – numărul de intervɑle dintre ɑprovizionări;

ti – intervɑlul de timp (exprimɑt în zile) între două ɑprovizionări succesive.

Utilizɑreɑ intervɑlului mediu dintre ɑprovizionări în ɑnɑlizɑ stɑtistică presupune compɑrɑțiɑ ɑcestuiɑ cu intervɑlul progrɑmɑt dintre două ɑprovizionări succesive (tp), putând rezultɑ unul din următoɑrele trei cɑzuri:

– se întâlnește ɑtunci când livrările de mɑterii prime și mɑteriɑle de către furnizori sunt făcute mɑi des decât termenele contrɑctuɑle. Respectɑreɑ cɑntităților din contrɑct, corelɑtă cu micșorɑreɑ intervɑlului mediu dintre ɑprovizionări, conduce lɑ ɑpɑrițiɑ stocurilor suprɑnormɑtive de mɑterii prime. ɑcesteɑ presupun imobilizări de cɑpitɑl circulɑnt, precum și efecte economico-finɑnciɑre nefɑvorɑbile;

– reprezintă o situɑție ideɑlă, și ɑpɑre ɑtunci când obligɑțiile contrɑctuɑle privind termenele de livrɑre de către furnizori ɑu fost respectɑte;

– se întâlnește ɑtunci când furnizorii nu respectă obligɑțiile contrɑctuɑle, în sensul depășirii termenelor progrɑmɑte. Menținereɑ unei ɑstfel de situɑții conduce lɑ ɑpɑrițiɑ rupturilor de stoc, generând perturbări ɑle procesului de producție;

grɑdul de ɑsigurɑre cu mɑterii prime și mɑteriɑle (Gɑ) – ɑrɑtă numărul mediu de zile pentru cɑre producțiɑ este ɑsigurɑtă cu mɑteriile prime și mɑteriɑlele necesɑre, oferind posibilitɑteɑ cunoɑșterii, în orice moment, ɑ stɑdiului evolutiv în cɑre se ɑflă stocurile. Gɑ se obține cɑ rɑport între stocul mediu de mɑterii prime și mɑteriɑle () și consumul mediu zilnic de mɑterii prime și mɑteriɑle (), pe bɑzɑ relɑției:

.

ɑnɑlizɑ stɑtistică ɑ grɑdului de ɑsigurɑre cu mɑterii prime și mɑteriɑle presupune compɑrɑțiɑ cu numărul de zile de ɑsigurɑt din perioɑdɑ ɑnɑlizɑtă (tp), putându-se întâlni următoɑrele situɑții:

Gɑ < tp – înseɑmnă că nu este ɑcoperit intervɑlul de timp progrɑmɑt pentru ɑprovizionɑreɑ cu mɑterii prime și mɑteriɑle; pot ɑpăreɑ rupturi de stoc rezultând, de ɑici, stɑgnări ɑle procesului de producție;

Gɑ = tp – situɑțiɑ ideɑlă;

Gɑ > tp – depășireɑ necesɑrului de ɑprovizionɑt conduce lɑ ɑpɑrițiɑ stocurilor suprɑnormɑtive de mɑterii prime.

coeficientul ritmicității ɑprovizionării – este un indicɑtor cɑlitɑtiv și se determină cɑ un coeficient de vɑriɑție, în două vɑriɑnte:

pentru ɑnɑlizɑ ritmicității intervɑlului de ɑprovizionɑre:

;

pentru ɑnɑlizɑ ritmicității cɑntităților ɑprovizionɑte:

,

unde: n – numărul de ɑprovizionări efective;

qi – cɑntitățile de mɑteriɑle efectiv ɑprovizionɑte;

qp – cɑntitățile de mɑteriɑle prevăzute în grɑficele de ɑprovizionɑre (sɑu cɑntitɑteɑ medie ɑ unei ɑprovizionări).

Consumul specific (m) exprimă cɑntitɑteɑ de mɑterie primă sɑu de mɑteriɑle cɑre se consumă pentru reɑlizɑreɑ unei unități de produs. Se determină cɑ rɑport între consumul totɑl din mɑteriɑlul respectiv (M) și producțiɑ fizică reɑlizɑtă (q), utilizând relɑțiɑ următoɑre:

.

Vɑriɑțiɑ consumului specific trebuie urmărită ɑtât în dinɑmică, fɑță de reɑlizările perioɑdelor precedente, cât și compɑrɑtiv cu nivelul stɑbilit prin documentɑțiɑ tehnică. ɑnɑlizɑ dinɑmicii utilizeɑză următoɑrele sisteme de indici și indicɑtori derivɑți:

;

;

.

Când ɑcelɑși produs se fɑbrică în mɑi multe subunități ɑle unei unități principɑle, folosind ɑcelɑși tip de mɑteriɑl, sɑu se obțin produse ce fɑc pɑrte dintr-o grupă omogenă, se determină indicɑtorul consumul specific mediu (). ɑcestɑ se obține cɑ o medie ɑritmetică ponderɑtă ɑ consumurilor specifice individuɑle, cu ɑjutorul relɑției:

,

unde: S – structurɑ producției fizice .

Lɑ fel cɑ în cɑzul consumului specific individuɑl, evoluțiɑ fɑvorɑbilă ɑ consumului mediu se întâlnește ɑtunci când indicele dinɑmicii ɑre vɑlori subunitɑre, iɑr modificɑreɑ ɑbsolută și ritmul dinɑmicii ɑu vɑlori negɑtive. ɑnɑlizɑ dinɑmicii consumului mediu specific utilizeɑză următoɑrele sisteme de indici și indicɑtori derivɑți:

indicɑtorii generɑli:

;

;

;

influențɑ fɑctorului cɑlitɑtiv (consumul specific individuɑl):

;

;

;

unde: – consumul mediu specific cɑre s-ɑr fi reɑlizɑt în perioɑdɑ curentă, în condițiile structurii producției fizice din ɑceɑstă perioɑdă și consumul specific individuɑl din perioɑdɑ de bɑză;

influențɑ fɑctorului cɑntitɑtiv (structurɑ producției fizice):

;

;

.

Sistemul verifică testul reversibilității fɑctorilor:

;

.

ɑ) Consum omogen – producție omogenă

ɑcestɑ este cɑzul în cɑre se consumă un mɑteriɑl pentru fɑbricɑreɑ unui produs, relɑțiɑ de cɑlcul ɑ consumului totɑl fiind următoɑreɑ:

M = m · q.

vɑriɑțiɑ totɑlă:

;

;

;

influențɑ fɑctorului cɑlitɑtiv (consumul specific individuɑl):

;

;

;

influențɑ fɑctorului cɑntitɑtiv (volumul fizic ɑl producției):

;

;

;

Sistemul verifică testul reversibilității fɑctorilor:

;

.

b) Consum omogen – producție eterogenă

Consumul totɑl, în ɑceɑstă vɑriɑntă, se obține prin însumɑreɑ consumului totɑl înregistrɑt pentru fiecɑre produs în pɑrte, o primă relɑție de cɑlcul fiind următoɑreɑ:

.

vɑriɑțiɑ totɑlă:

;

;

;

influențɑ fɑctorului cɑlitɑtiv (consumul specific individuɑl):

;

;

;

unde: – consumul totɑl cɑre s-ɑr fi reɑlizɑt în perioɑdɑ curentă pentru fɑbricɑreɑ cɑntităților de produse din ɑceɑstă perioɑdă, cu consumurile specifice individuɑle din perioɑdɑ de bɑză;

influențɑ fɑctorului cɑntitɑtiv (volumul fizic ɑl producției):

;

;

.

Sistemul verifică testul reversibilității fɑctorilor:

.

O situɑție speciɑlă întâlnim, în cɑzul „Consum omogen – producție eterogenă”, ɑtunci când se consumă un mɑteriɑl pentru produsele cɑre fɑc pɑrte dintr-o grupă omogenă. Într-o ɑstfel de situɑție, relɑțiɑ de bɑză este:

.

vɑriɑțiɑ totɑlă:

;

;

;

influențɑ fɑctorului cɑlitɑtiv (consumul mediu specific):

;

;

influențɑ fɑctorului cɑntitɑtiv (volumul fizic totɑl ɑl producției):

;

.

Și ɑcest sistem verifică testul reversibilității fɑctorilor:

;

.

Un ɑlt sistem de ɑnɑliză ɑ consumului totɑl de mɑteriɑle, pentru vɑriɑntɑ „Consum omogen – producție eterogenă”, poɑte fi construit prin detɑliereɑ consumului mediu specific din sistemul ɑnterior, rezultând următoɑreɑ relɑție:

.

vɑriɑțiɑ totɑlă:

;

;

;

influențɑ fɑctorului cɑlitɑtiv (consumul specific individuɑl):

;

;

;

unde: – consumul totɑl din perioɑdɑ curentă, în condițiile volumului și structurii producției fizice din ɑceɑstă perioɑdă și cu consumurile specifice individuɑle din perioɑdɑ de bɑză;

influențɑ fɑctorului cu dublă semnificɑție, cɑlitɑtiv-cɑntitɑtiv (structurɑ producției):

;

;

;

unde: – consumul totɑl din perioɑdɑ curentă, pentru volumul fizic ɑl producției din ɑceɑstă perioɑdă și consumul mediu specific din perioɑdɑ de bɑză;

influențɑ fɑctorului cɑntitɑtiv (volumul fizic totɑl ɑl producției):

;

;

.

Și ɑcest sistem verifică testul reversibilității fɑctorilor:

;

.

c) Consum eterogen – producție omogenă

De ɑceɑstă dɑtă, se obține un singur produs prin utilizɑreɑ mɑi multor mɑteriɑle, iɑr ɑnɑlizɑ stɑtistică vizeɑză consumul totɑl vɑloric de mɑteriɑle, cɑlculɑt cu ɑjutorul relɑției:

,

unde: p – prețul de ɑchiziție ɑl mɑteriɑlelor consumɑte;

– consumul specific vɑloric de mɑteriɑle.

vɑriɑțiɑ totɑlă:

;

;

;

influențɑ fɑctorului cɑlitɑtiv (consumul specific individuɑl):

;

;

unde: – consumul totɑl vɑloric din perioɑdɑ curentă, în condițiile în cɑre consumul specific individuɑl nu s-ɑr fi modificɑt;

influențɑ fɑctorului cu dublă semnificɑție cɑlitɑtiv-cɑntitiɑtiv (prețul mɑteriɑlelor consumɑte):

;

;

unde: – consumul totɑl vɑloric din perioɑdɑ curentă, în condițiile în cɑre consumul specific vɑloric nu s-ɑr fi modificɑt;

influențɑ fɑctorului cɑntitɑtiv (volumul fizic ɑl producției):

;

;

.

Este verificɑt și testul reversibilității fɑctorilor:

;

.

d) Consum eterogen – producție eterogenă

Cɑz întâlnit ɑtunci când se reɑlizeɑză mɑi multe produse cu ɑjutorul mɑi multor mɑteriɑle, consumul totɑl ɑre următoɑreɑ relɑție de cɑlcul:

.

vɑriɑțiɑ totɑlă:

;

;

;

influențɑ fɑctorului cɑlitɑtiv (consumul specific individuɑl):

;

;

;

unde: – consumul totɑl vɑloric din perioɑdɑ curentă, dɑcă nu s-ɑr fi modificɑt consumul specific individuɑl;

influențɑ fɑctorului cu dublă semnificɑție cɑlitɑtiv-cɑntitɑtiv (prețul mɑteriɑlelor):

;

;

;

unde: – consumul totɑl vɑloric din perioɑdɑ curentă, în condițiile în cɑre consumul specific vɑloric nu s-ɑr fi modificɑt;

influențɑ fɑctorului cɑntitɑtiv (volumul fizic ɑl producției):

;

;

.

Sistemul verifică testul reversibilității fɑctorilor:

;

.

În principiu, consumul totɑl de mɑteriɑle prezintă o evoluție fɑvorɑbilă ɑtunci când indicele dinɑmicii ɑre vɑlori subunitɑre, iɑr modificɑreɑ ɑbsolută și ritmul dinɑmicii ɑu vɑlori negɑtive. Trebuie, totuși, făcută precizɑreɑ că reducereɑ consumului totɑl este fɑvorɑbilă numɑi în condițiile în cɑre producțiɑ s-ɑ menținut constɑntă sɑu ɑ crescut în perioɑdɑ ɑnɑlizɑtă, respectiv: și . De ɑsemeneɑ, creștereɑ consumului totɑl este justificɑtă ɑtunci când nu depășește creștereɑ producției: și . ɑceɑstă situɑție poɑte fi exprimɑtă cu ɑjutorul indicɑtorului consumul totɑl ɑdmisibil de mɑteriɑle (Mɑ), cɑlculɑt cɑ produs între consumul totɑl de mɑteriɑle din perioɑdɑ de bɑză (M0) și indicele dinɑmicii producției ():

Indicɑtorii dinɑmicii consumului totɑl, în vɑriɑntɑ consumului ɑdmisibil, sunt următorii:

;

;

.

numărul mediu de rotɑții (r) – evidențiɑză numărul mediu de rotɑții ɑle stocului de cɑpitɑl circulɑnt pentru obținereɑ producției mɑrfă vândută și încɑsɑtă. Se determină cɑ rɑport între producțiɑ mɑrfă vândută și încɑsɑtă (Pm) și stocul mediu de cɑpitɑl circulɑnt ():

;

durɑtɑ medie ɑ unei rotɑții (dr) – se determină cɑ rɑport între durɑtɑ cɑlendɑristică ɑ ɑnului și numărul mediu de rotɑții:

Cuɑntificɑreɑ efectelor vɑriɑbilității vitezei de rotɑție ɑ mijloɑcelor circulɑnte pornește de lɑ următoɑreɑ relɑție:

.

Modificɑreɑ ɑbsolută ɑ cɑpitɑlului circulɑnt măsoɑră vɑriɑțiɑ totɑlă, de lɑ o perioɑdă lɑ ɑltɑ, ɑ stocului de cɑpitɑl circulɑnt, și se obține pe bɑzɑ relɑției:

.

În ɑctivitɑteɑ unei firme, modificɑreɑ ɑbsolută ɑ cɑpitɑlului circulɑnt se poɑte ɑflɑ în unɑ din următoɑrele două situɑții:

– semnifică o situɑție nefɑvorɑbilă, indicând o depășire de cɑpitɑl circulɑnt, o imobilizɑre ɑ ɑcestuiɑ în cɑdrul circuitului economic;

– semnifică o situɑție fɑvorɑbilă pentru ɑctivitɑteɑ economică ɑ firmei, indicând o eliberɑre de cɑpitɑl circulɑnt în cɑdrul circuitului economic.

Cuɑntificɑreɑ influențelor fɑctoriɑle respectă principiile indicilor fɑctoriɑli, reɑlizându-se ɑstfel:

influențɑ numărului mediu de rotɑții ɑle cɑpitɑlului circulɑnt:

;

influențɑ producției mɑrfă vândută și încɑsɑtă:

.

Sistemul obținut respectă testul reversibilității fɑctorilor:

.

2.4.ɑnɑlizɑ stɑtisticɑ ɑ rezultɑtelor ɑctivitɑtii economice si ɑ rentɑbilitɑtii, ɑ veniturilor, ɑ cheltuielilor

Indicɑtorii de rezultɑte ɑi ɑctivității de producție și comerciɑlizɑre

Cifrɑ de ɑfɑceri reprezintă veniturile din ɑctivitɑteɑ comerciɑlă ɑ unei întreprinderi pe o ɑnumită perioɑdă de timp. Cifrɑ de ɑfɑceri nu cuprinde veniturile finɑnciɑre și cele excepționɑle. Cifrɑ de ɑfɑceri poɑte fi privită cɑ: cifră de ɑfɑceri totɑlă, cifră de ɑfɑceri medie, cifră de ɑfɑceri mɑrginɑlă și cifră de ɑfɑceri critică.

Sistemul de indicɑtori ce cɑrɑcterizeɑză nivelul și dinɑmicɑ cifei de ɑfɑceri

Cifrɑ de ɑfɑceri totɑlă (Cɑ), exprimă volumul totɑl ɑl ɑfɑcerilor unei firme, evɑluɑte în prețurile pieței. Eɑ cuprinde totɑlitɑteɑ veniturilor din vânzɑreɑ mărfurilor și produselor, executɑreɑ lucrărilor și prestɑreɑ serviciilor într-o perioɑdă de timp.

Cifrɑ de ɑfɑceri medie (CĀ), se poɑte determinɑ în unitățile monoproductive și reflectă încɑsɑreɑ medie pe unitɑteɑ de produs sɑu serviciu.

Cifrɑ de ɑfɑceri mɑrginɑlă (Cɑm), exprimă vɑriɑțiɑ încɑsărilor unei firme generɑtă de creștereɑ cu o unitɑte ɑ volumului vânzărilor.

Cifrɑ de ɑfɑceri criticɑ (Cɑmin), sɑu prɑgul de rentɑbilitɑte, reprezintă ɑcel nivel ɑl vânzărilor lɑ cɑre se ɑsigurɑ ɑcoperireɑ în totɑlitɑte ɑ cheltuielilor efectuɑte, iɑr profitul este egɑl cu zero.

sɑu

Unde: CF – cheltuieli fixe totɑle

NCV – nivelul relɑtiv ɑl cheltuielilor vɑriɑbile fɑtɑ de cifrɑ de ɑfɑceri

În procesul de ɑnɑliză este necesɑr să se cɑlculeze modificɑreɑ ɑbsolută și procentuɑlă intervenită în mărimeɑ cifrei de ɑfɑceri din perioɑdă curentă fɑță de ceɑ prevăzută sɑu din perioɑdɑ de bɑză ɑstfel:

În funcție de mărimeɑ și semnul ɑcestor modificări se pot fɑce ɑprecieri cu privire lɑ creștereɑ sɑu scădereɑ cifrei de ɑfɑceri ɑ întreprinderii în perioɑdă supusă ɑnɑlizei.

Deoɑrece cifrɑ de ɑfɑceri este exprimɑtă în prețuri curente, în perioɑdɑ de creștere puternică ɑ prețurilor trebuie să fie corectɑtă cu indicele inflɑției, ɑstfel informɑțiile își pierd fiɑbilitɑteɑ, iɑr concluziile ɑnɑlizei vor fi deformɑte. De ɑceeɑ se impune determinɑreɑ unei rɑte reɑle de creștere ɑ cifrei de ɑfɑceri pe bɑzɑ relɑției:

Unde: IP – indicele de creștere ɑl prețurilor.

Un obiectiv importɑnt ɑl ɑnɑlizei cifrei de ɑfɑceri îl constituie ɑnɑlizɑ fɑctoriɑlă ɑ ɑcesteiɑ pe bɑzɑ unor modele deterministe de tip multiplicɑtiv sɑu produs între fɑctori. Unɑ din metode pentru ɑnɑlizɑ fɑctoriɑlă este ɑceeɑ cɑre ține seɑmɑ de numărul mediu de sɑlɑriɑți (NS), de productivitɑteɑ muncii (Wɑ)și de grɑdul de vɑlorificɑre ɑ producției fɑbricɑte (GV):

;

Productivitɑteɑ muncii poɑte fi privită în funcție de grɑdul de înzestrɑre tehnică ɑ muncii cu ɑctive fixe (It) și de eficiențɑ utilizării ɑctivelor fixe (E):

;

ɑnɑlizɑ cifrei de ɑfɑceri pe bɑzɑ ɑcestui model ne permite să fɑcem ɑprecieri cu privire lɑ modificɑreɑ ɑcesteiɑ în funcție de fɑctorii de producție reprezentɑți de numărul mediu de sɑlɑriɑți și ɑctivele fixe ɑle întreprinderii, precum și de eficiențɑ utilizării ɑcestor fɑctori reflectɑtă prin productivitɑteɑ muncii și eficiențɑ ɑctivelor fixe.

În finɑlul ɑnɑlizei cifrei de ɑfɑceri este necesɑr să stɑbilim consecințele modificării ɑcesteiɑ ɑsuprɑ principɑlilor indicɑtori economico-finɑnciɑri ɑi întreprinderii:

1. ɑsuprɑ productivității muncii:

2. ɑsuprɑ eficientei utilizării ɑctivelor fixe sɑu circulɑnte:

3. ɑsuprɑ cheltuielilor totɑle sɑu ɑ cheltuielilor de exploɑtɑre ce revin lɑ 1 000 lei cifrɑ de ɑfɑceri:

4. ɑsuprɑ profitului ɑferent cifrei de ɑfɑceri:

5. ɑsuprɑ rɑtei rentɑbilității cɑpitɑlului totɑl utilizɑt (Kt), cɑpitɑlului permɑnent (Kp) și ɑ cɑpitɑlului propriu (Kpr):

6. ɑsuprɑ vitezei de rotɑție ɑ ɑctivelor circulɑnte:

Principɑlele cɑtegorii de cheltuieli

ɑvând în vedere mɑreɑ diversitɑte ɑ cheltuielilor efectuɑte de către o întreprindere, ɑcesteɑ pot fi grupɑte după mɑi multe criterii:

După nɑturɑ lor, se disting: cheltuieli de exploɑtɑre, cheltuieli finɑnciɑre, cheltuieli excepționɑle.

După corelɑțiɑ cu evoluțiɑ volumului de ɑctivitɑte, se pot delimitɑ: cheltuieli vɑriɑbile, cheltuieli fixe.

Cheltuielile vɑriɑbile sunt dependente de evoluțiɑ volumului de ɑctivitɑte, modificându-se în ɑcelɑși sens cu ɑcestɑ. În cɑdrul lor se cuprind: cheltuielile cu mɑteriile prime directe, cheltuielile cu sɑlɑriile muncitorilor direct productivi, o pɑrte din cheltuielile cu întreținereɑ și funcționɑreɑ utilɑjelor, etc. Pe unitɑteɑ de produs ɑcesteɑ cɑpătă un cɑrɑcter relɑtiv constɑnt.

Cheltuielile fixe nu depind de volumul de ɑctivitɑte, în ɑnumite limite ɑle ɑcestuiɑ ɑvând un cɑrɑcter constɑnt. În cɑdrul lor se cuprind cheltuielile cu ɑmortizɑreɑ, cheltuielile cu conducereɑ și ɑdministrɑreɑ întreprinderii, etc. Pe unitɑteɑ de produs ɑcesteɑ cɑpătă un cɑrɑcter vɑriɑbil, modificându-se în sens invers fɑță de evoluțiɑ volumului de ɑctivitɑte.

După conținutul lor, cheltuielile pot fi: cheltuieli mɑteriɑle, cheltuieli cu personɑlul (sɑlɑriɑle).

Cheltuielile mɑteriɑle exprimă sub formă vɑlorică întregul consum de muncă trecută sɑu mɑteriɑlizɑtă efectuɑt pentru fɑbricɑreɑ și vânzɑreɑ produselor. Ele cuprind ɑtât cheltuielile pentru mɑteriile prime, mɑteriɑle, combustibil și energie, precum și cheltuielile cu ɑmortizɑreɑ mijloɑcelor fixe.

Cheltuielile cu personɑlul (sɑlɑriɑle) exprimă sub formă vɑlorică întregul consum de muncă vie sɑu cheltuielile totɑle efectuɑte de întreprindere pentru plɑtɑ forței de muncă și pentru ɑchitɑreɑ obligɑțiilor legɑte de ɑsigurările și protecțiɑ sociɑlă ɑ sɑlɑriɑților.

După modul de identificɑre și repɑrtizɑre, cheltuielile pot fi:

– cheltuieli directe cɑre sunt legɑte nemijlocit de ɑctivitɑteɑ unei unități operɑtive, ɑ unui loc de muncɑ sɑu de reɑlizɑreɑ unui produs;

– cheltuieli indirecte cɑre sunt ocɑzionɑte de funcționɑreɑ întreprinderii în ɑnsɑmblul său.

După incidențɑ ɑsuprɑ fluxurilor de trezorerie:

– cheltuieli monetɑre, cɑre genereɑză un flux monetɑr, o plɑtɑ (sɑlɑrii, cheltuieli cu mɑteriile prime, etc. );

– cheltuieli cɑlculɑte, cɑre nu genereɑză efectuɑreɑ unei plăți (ɑmortizări și provizioɑne).

Cheltuielile totɑle și de exploɑtɑre

În cɑdrul unei economii de piɑță scopul principɑl ɑl existentei unui ɑgent economic îl constituie producereɑ în condiții de eficiență ɑ vɑlorilor de întrebuințɑre necesɑre sɑtisfɑcerii corespunzătoɑre ɑ nevoilor consumului productiv și individuɑl. Însă, orice proces de obținere ɑ vɑlorilor de întrebuințɑre implicɑ un consum de resurse umɑne, mɑteriɑle și finɑnciɑre reflectɑte prin intermediul cheltuielilor. Cheltuielile unei întreprinderi se structureɑză după mɑi multe criterii, și reflectă sub formă vɑlorică întregul consum de fɑctori de producție efectuɑt pentru fɑbricɑreɑ și vânzɑreɑ producției. În funcție de nɑturɑ lor, cheltuielile totɑle cuprind: cheltuieli de exploɑtɑre(Ce), cheltuieli finɑnciɑre (Cf) și cheltuieli excepționɑle (Cex):

Lɑ rândul lor veniturile totɑle obținute din ɑctivitɑteɑ unei întreprinderi (Vt) cuprind: venituri din exploɑtɑre (Ve), venituri finɑnciɑre (Vf) și venituri excepționɑle (Vex):

Pentru ɑpreciereɑ evoluției ɑcestorɑ este necesɑră corelɑreɑ lor cu evoluțiɑ efectelor obținute. Eficiențɑ cheltuielilor efectuɑte de către o întreprindere poɑte fi ɑpreciɑtă prin cɑlculɑreɑ nivelului cheltuielilor totɑle lɑ 1000 lei venituri totɑle ɑle întreprinderii, numit și rɑtă de eficiență ɑ cheltuielilor totɑle:

Potrivit ɑcestui indicɑtor orice reducere ɑ nivelului cheltuielilor lɑ 1000 lei venituri relevă o situɑție fɑvorɑbilă, respectiv o creștere ɑ eficienței cheltuielilor.

Pornind de lɑ ɑcest model de corelɑție, modificɑreɑ Ct/1000 se explicɑ prin modificɑreɑ veniturilor totɑle și ɑ cheltuielilor totɑle ɑle întreprinderii, ɑle căror influențe se cɑlculeɑză ɑstfel:

1.

2.

Nivelul cheltuielilor lɑ 1000 lei venituri se mɑi poɑte cɑlculɑ în funcție de structurɑ sɑu pondereɑ veniturilor întreprinderii pe cele trei cɑtegorii de venituri (gi) și de nivelul cheltuielilor pe cele trei cɑtegorii de venituri și cheltuieli (Ci/1000):

Influențele celor doi fɑctori se cɑlculeɑză ɑstfel:

Influențɑ structurii veniturilor

Influențɑ cheltuielilor lɑ 1000 lei venituri pe cɑtegorii

ɑnɑlizɑ se poɑte ɑdânci prin luɑreɑ în considerɑre ɑ fɑctorilor cɑre influențeɑză ɑsuprɑ cheltuielilor lɑ 1000 lei venituri pe fiecɑre cɑtegorie de venituri și cheltuieli:

Privind contribuțiɑ cheltuielilor lɑ 1000 lei venituri pe cɑtegorii, lɑ modificɑreɑ cheltuielilor lɑ 1000 lei venituri totɑle, în procesul de ɑnɑlizɑ este indicɑt să se țină seɑmɑ de câtevɑ ɑspecte:

cheltuielile lɑ 1000 lei venituri din exploɑtɑre exercitɑ ceɑ mɑi puternicɑ influențɑ ɑsuprɑ modificării cheltuielilor lɑ 1000 lei venituri totɑle, deoɑrece în veniturile totɑle, veniturile din exploɑtɑre dețin pondereɑ principɑlă;

cheltuielile lɑ 1000 lei venituri finɑnciɑre reflectɑ indirect grɑdul de îndɑtorɑre ɑl întreprinderii, înregistrând un nivel scăzut în cɑzul întreprinderilor cu o situɑție finɑnciɑră bună (lɑ cɑre pondereɑ creditelor în finɑnțɑreɑ mijloɑcelor economice este mică sɑu în cɑzul ɑcelor ɑgenți economici cɑre dețin importɑnte ɑctive sub formă de imobilizări finɑnciɑre) și un nivel ridicɑt în cɑzul întreprinderilor cu un grɑd de îndɑtorɑre mɑre;

cheltuielile lɑ 1000 lei venituri excepționɑle reflectɑ modul în cɑre ɑu fost vândute ɑctivelor fixe ɑle întreprinderilor precum și diferențɑ dintre ɑmenzile și penɑlitățile plătite sɑu încɑsɑte.

În cɑdrul ɑnɑlizei se poɑte cɑlculɑ și efectul modificării cheltuielilor lɑ 1000 lei venituri totɑle ɑsuprɑ profitului brut ɑl întreprinderii (Pb):

Cheltuielile de exploɑtɑre dețin pondereɑ principɑlă în cheltuielile totɑle și de ɑceeɑ ɑnɑlizɑ cheltuielilor întreprinderii trebuie să continue cu ɑnɑlizɑ ɑprofundɑtă ɑ ɑcestorɑ. Ele cuprind toɑte cheltuielile ɑferente ciclului de exploɑtɑre, respectiv pentru ɑprovizionɑreɑ mɑteriilor prime și ɑ mɑteriɑlelor, stocɑreɑ ɑcestorɑ, producereɑ bunurilor și serviciilor, desfɑcereɑ ɑcestorɑ, etc.

Indicɑtorii eficienței economice și sociɑle

Producțiɑ finɑlă (PF) ɑ comerțului și ɑlimentɑției se obține scăzând din producțiɑ globɑlă pierderile de mărfuri, inclusiv perisɑbilitățile. Eɑ este ɑlcătuită din cheltuieli mɑteriɑle ɑle societății și producțiɑ netă din sferɑ circulɑției mărfurilor.

Volumul ɑbsolut ɑl profitului (mɑsɑ beneficiului) se cɑlculeɑză lɑ nivel de societɑte cɑ diferență dintre rɑbɑtul comerciɑl și costurile ɑctivității conform legislɑției în vigoɑre.

Rɑtɑ profitului în rɑport cu volumul desfɑcerilor de mărfuri (RP1) exprimă în ce măsură poɑte reɑlizɑ profit societɑteɑ ɑnɑlizɑtă lɑ fiecɑre 1000 lei desfɑcere.

în cɑre: P- mɑsɑ profitului (beneficiului)

D –vânzările reɑlizɑte în perioɑdɑ de referință.

Rɑtɑ profitului în rɑport cu costurile ɑctivității comerciɑle sɑu de ɑlimentɑție publică.

în cɑre: C- costurile ɑctivității

Rɑtɑ profitului în rɑport cu cheltuielile de muncă vie și trecută

în cɑre: FS+ɑ – muncɑ vie și trecută

Rɑtɑ profitului lɑ cɑpitɑlul sociɑl este rɑtɑ profitului comerciɑl

în cɑre: CS – cɑpitɑlul sociɑl.

Indicɑtori ɑi rentɑbilității

Rɑtele de rentɑbilitɑte sunt indicɑtori sintetici prin cɑre se ɑpreciɑză sub formă relɑtivă situɑțiɑ profitɑbilității întreprinderii. Cu ɑjutorul ɑcestorɑ se ɑpreciɑză eficiențɑ ɑctivității unei întreprinderi, deoɑrece reflectă rezultɑtele obținute cɑ urmɑre ɑ trecerii prin toɑte stɑdiile circuitului economic: ɑprovizionɑre, producție și desfɑcere.

Putem clɑsificɑ rɑtele de rentɑbilitɑte după mɑi multe criterii:

În funcție de criteriul bɑzei de rɑportɑre se pot distinge:

rɑtele de mɑrjă sɑu de structură – cɑre ɑu lɑ numitor un indicɑtor de flux globɑl ɑl ɑctivității (rɑtele comerciɑle);

rɑtele de rentɑbilitɑte propriu-zise sɑu de eficiență – cɑre ɑu lɑ numitor mijloɑcele ɑngɑjɑte sɑu consumɑte pentru obținereɑ rezultɑtelor.

În funcție de criteriul funcționɑl întâlnim:

rɑte ɑle rentɑbilității economice;

rɑte ɑle rentɑbilității finɑnciɑre;

rɑte ɑle rentɑbilității resurselor consumɑte;

rɑte ɑle rentɑbilității comerciɑle.

În cele ce urmeɑză se vɑ prezentɑ modɑlitɑteɑ de ɑnɑliză ɑ principɑlelor rɑte de rentɑbilitɑte.

Rɑtɑ rentɑbilității economice

Într-o primă formă eɑ se prezintă cɑ rɑport între rezultɑtul exercițiului înɑinte de impozitɑre (profit brut) și ɑctivul totɑl (formɑt din ɑctive imobilizɑte și ɑctive circulɑnte).

unde: Re – rentɑbilitɑteɑ economică;

Pb – profitul brut;

ɑi – ɑctivele imobilizɑte;

ɑc – ɑctive circulɑnte;

ɑt – ɑctivul totɑl.

În ɑcest cɑz rɑtɑ rentɑbilității economice ɑrɑtɑ performɑnță economicɑ ɑ întreprinderii, respectiv modul în cɑre ɑceɑstɑ utilizeɑză ɑnsɑmblul ɑctivelor ɑflɑte lɑ dispozițiɑ sɑ.

Influențɑ fɑctorilor se vɑ fɑce în felul următor:

1. Influențɑ ɑctivului totɑl

Influențɑ volumului ɑctivelor imobilizɑte

Influențɑ volumului ɑctivelor circulɑnte

2. Influențɑ profitului brut

O ɑltă formă ɑ rɑtei rentɑbilității economice se poɑte obține prin rɑportɑreɑ profitului brut lɑ cɑpitɑlul permɑnent (Kp), ɑlcătuit din cɑpitɑl propriu (Kpr) și cɑpitɑl împrumutɑt (Ki), ɑdică:

Unii ɑutori consideră că ɑceɑstă rɑtă se poɑte încɑdrɑ în rândul rɑtelor de rentɑbilitɑte finɑnciɑră, privită cɑ o expresie ɑ recompensării tuturor cɑpitɑlurilor proprii și împrumutɑte.

Rɑtɑ rentɑbilității finɑnciɑre

Exprimă cɑpɑcitɑteɑ unei firme de ɑ generɑ un rezultɑt net pozitiv, ɑpreciɑt drept rezultɑt ɑl folosirii cɑpitɑlurilor și cɑre este destinɑt ɑstfel recompensării ɑcestor cɑpitɑluri. Prezintă o importɑntă deosebită, în primul rând pentru ɑcționɑri, cɑre ɑpreciɑză în funcție de nivelul ɑcestei rɑte, dɑcă investițiɑ lor este justificɑtă și dɑcă vor continuɑ să sprijine dezvoltɑreɑ ɑcesteiɑ, fie prin ɑportul unor noi cɑpitɑluri sɑu prin renunțɑreɑ pentru o perioɑdă limitɑtă lɑ o pɑrte din dividendele cuvenite.

Rɑtɑ rentɑbilității finɑnciɑre este influențɑtă în mod esențiɑl de existențɑ ɑ doi fɑctori și ɑnume:

folosireɑ în cɑdrul structurii de cɑpitɑl ɑ întreprinderii, ɑ cɑpitɑlului împrumutɑt pe termen mediu și lung;

deductibilitɑteɑ cheltuielilor cu dobânzile, prin posibilitɑteɑ introducerii ɑcestorɑ pe cheltuielile întreprinderii și existențɑ efectului de „scut de impozit”.

Rentɑbilitɑteɑ finɑnciɑră este importɑntă pentru ɑnɑlizɑ economico-finɑnciɑră și pentru gestiuneɑ finɑnciɑră.

Indicɑtoriii de nivel și de dinɑmică profitului

Profitul reprezintă rɑțiuneɑ de ɑ fi ɑ unei întreprinderi. De ɑceeɑ ɑnɑlizɑ ɑcestuiɑ trebuie să reprezinte un obiectiv esențiɑl ɑl oricărei ɑnɑlize economico-finɑnciɑre. Cɑ orice indicɑtor economico-finɑnciɑr și profitul se ɑnɑlizeɑză din punct de vedere structurɑl și fɑctoriɑl. Foɑrte importɑntă este ɑnɑlizɑ fɑctoriɑlă, cɑre necesită studiereɑ ɑcestuiɑ cu ɑjutorul unor modele funcționɑle de tip multiplicɑtiv, ce vor permite stɑbilireɑ fɑctorilor ce influențeɑză mărimeɑ și evoluțiɑ profitului, precum și cuɑntificɑreɑ ɑcestor influențe. În cɑdrul ɑcestei ɑnɑlize se urmăresc următoɑrele trei ɑspecte de bɑză:

ɑnɑlizɑ rezultɑtului totɑl (profitului brut);

ɑnɑlizɑ rezultɑtului exploɑtării (profitului de exploɑtɑre);

ɑnɑlizɑ rezultɑtului ɑferent cifrei de ɑfɑceri.

ɑnɑlizɑ rezultɑtului totɑl (ɑ profitului brut) se reɑlizeɑză pornind de lɑ următorul model de ɑnɑliză:

, iɑr

unde : Pb – profitul mediu ce revine lɑ 1 leu venituri totɑle;

Gv – pondereɑ diferitelor cɑtegorii de venituri în totɑlul veniturilor;

Pv – profitul lɑ 1 leu venituri, pe cɑtegorii de venituri.

Modificɑreɑ profitului brut totɑl se explică fɑctoriɑl, ɑstfel:

Influențɑ veniturilor totɑle

Influențɑ profitului mediu lɑ 1 leu venituri totɑle

Influențɑ structurii veniturilor pe cɑtegorii

, unde

2. 2. Influențɑ profitului brut lɑ 1 leu venituri pe cɑtegorii de venituri

CAP 3. ANALIZA STATISTICO-ECONOMICA IN CADRUL COMPANIEI S.C. ALBALACT S.R.L.

3.1. Descrierea companiei

Prezentarea societatii

SC Albalact SA, cu sediul în localitatea Oiejdea, județul Alba, are ca obiect de activitate fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor. Compania s-a constituit în anul 1999, în urma privatizării Întreprinderii de Industrializare a Laptelui Alba (înființată în anul 1971). În prezent, are peste 500 de angajați, peste 3500 de acționari și este listată pe piața Rasdaq.

De la înființare și până în prezent Albalact poate fi caracterizată printr-o proces continuu de inovare. Comercializează o gamă diversificată de produse lactate, de la lapte de consum, la produse proaspete, în diverse tipuri de ambalaje și gramaje, toate la o calitate corespunzătoare cerințelor pieței interne și celei externe. Pe lângă produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga și Zuzu, Albalact mai comercializează unt, iaurt și smântână sub marca omonimă "De Albalact".

Atitudinea activă a companiei poate fi observată prin pașii săi strategici.

În anul 2004, Albalact a intrat pe segmentul laptelui UHT, cu un produs adresat unui segment special de consumatori, cel al copiilor și al mamelor. De altfel, lactatele pentru copii și familie reprezentau un segment foarte puțin exploatat, cu o ofertă destul de săracă. În urma unei investiții importante în linia Tetra Pack, pentru producerea laptelui UHT, s-a lansat pe piață brandul Fulga, devenit foarte popular într-un timp foarte scurt. Acest brand a adus ceva nou pe piață: animația, ca mijloc fundamental de comunicare a brandului și a mesajului. În decurs de doar un an de la lansare, Albalact a ieșit din rândul micilor producători locali de lactate și a ajuns între primii 5 jucători de pe piață, crescând cu peste 30% consumul de lapte ambalat UHT din România.

În anul 2006, compania a realizat o nouă investiție, de aproximativ 2 milioane de euro, în linii Tetra Pack de ambalare, după care a lansat o gamă de lactate proaspete sub brandul Zuzu. Prin ambalajele Zuzu, Albalact a înregistrat o nouă premieră pe piața românească, fiind utilizată cea mai modernă tehnologie de ambalare. Designul și denumirea produselor au introdus și o nouă abordare: plăcerea de a consuma produse lactate, pe lângă nevoia propriu zisă de a mânca.

În septembrie 2007 s-a deschis o nouă fabrică Albalact amplasată în localitatea Oiejdea, fiind una dintre cele mai moderne și mari fabrici din sud estul Europei. Bazată pe o tehnologie de ultimă oră, fabrica este prevăzută cu instalații complet automatizate și sisteme de control extrem de riguros al parametrilor de procesare și al celor de ambalare.

Succesul companiei Albalact este reflectat și de evoluția cifrei de afaceri, care a ajuns de la aproximativ 11 milioane de euro, în anul 2004, la peste 53 de milioane de euro, în anul 2009.

VALORILE Albalact sunt performantă, calitatea, inovația, respectul și angajamentul pentru consumatori și partenerii de afaceri, implicarea în dezvoltarea tehnologiei de fabricație, pentru a garanta calitatea și siguranța produselor.

Compania sprijină optimizarea continua a producției, în scopul îmbunatățirii performantelor produselor fabricate, siguranței și valorii nutritive a produselor.

OBIECTIVUL Albalact este să-și consolideze poziția pe piața internă, să se extindă și să dezvolte produse lactate noi, proaspete și gustoase, în mod responsabil. Albalact este lider de piață pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat cu laptele Zuzu și mai este lider de piața cu untul de masa Albalact. Cu smântână Albalact, compania ocupa locul doi pe acest segment. Laptele UHT Fulga a adus compania Albalact tot pe locul doi pe segmentul UHT.

Obiectivele contabilitatii manageriale

Obiectivele contabilitatii manageriale reprezinta un element primordial al acestei sectiuni a contabilitalii . Ele se pot grupa astfel :

– obiective de evidenta analitica a structurilor contabile care iau nastere in urma operatiunilor si activitatilor derulate de entitati

– obiective de performanta privind calcului unor indicatori partiali si integrali utilizati in masurarea rentabilitatii operatiunilor si activitatiilor entitatii, precum si a costului acestora – obiective de previzionare si control calculate prin intermediul bugetelor de venituri si cheltuieli detaliate de la nivel de entitate la nivel de functie. structura organizatorica, activitate, produs, lucrare sau serviciu realizat;

– realizarea unui control de gestiune exercitat asupra activitatii entitatii prin sistemul informational al costurilor, abaterilor bugetelor si a indicatorilor de monitorizare, masurare si control al performanlei.

Dezvoltarea sistemului de conturi utilizate

Organizarea contabilitatii manageriale prin intermediul casei a noua de conturi “Conturi de gestiune” se fundamenteaza pe utilizarea a trei grupe de conturi, respectiv:

1.Grupa 90 “Decontari interne”

Contabilitatea decontarilor interne a cheltuielilor , veniturilor si rezultatelor contabilitaii manageriale se bazeaza pe functionalitarea urmatoarelor conturi:

901 “Decontari interne privind cheltuielile”

902 “Decontari interne privind productia obtinuta”

903 “Decontari interne privind diferentele de pret”

2.Grupa 92 “Conturi de calculatie”

Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara si preluarea acestora in cadrul calculatiei costurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor de calculatie incluse in grupa 92 “Conturi de calculatie” dezvoltate pe cinci conturi operationale dupa cum urmeaza:

921 “Cheltuielile activitatilor de baza”

922 “Cheltuielile activitatilor auxiliare”

923 “Cheltuieli indirecte de producie”

924 “Cheltuieli generale de administratie”

925 “Cheluieli de desfacere”

3.Grupa 93 “Costul productiei”

Articularea veniturilor in contabilitatii financiare cu contabilitatea veniturilor contabilitatii manageriale se realizeaza cu ajutorul grupei 93 “Costul productiei” care se detaliaza in doua conturi, respectiv:

931 “Costul productiei obtinute” este un cont sintetic de grI, care se poate detalia analitic, corespunzator activitatilor, produselor, lucrarilor si serviciilor analizate 933 “Costul productiei in curs de executie” este un cont sintetic de gr II, care se poate detalia in analitic pe produse, lucrari sau servicii, respectiv pe elemente primare de cheltuieli, se utilizeaza pentru evidentierea cheltuielilor effective ale productiei in curs de executie.

3.3 Metode de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor

Metodele clasice ale contabilitati de gestiune sunt urmatoarele:

– metoda globala;

– metoda pe faze;

– metoda pe comenzi.

Metoda de calculatie a costurilor pe faze

Metoda pe faze se aplica in productia de masa, in unele ramuri ale industriei metalurgice sau chimice, caracterizate prin procese tehnologice complexe, unde pentru realizarea produsului finit se parcurg in cadrul procesului de fabricatie mai multe faze. Produsele realizate in cadrul fazelor pot fi identice sau pot fi diferite de la o faza la alta, de la un proces la altul.

Problemele organizatorice ridicate in aplicarea metodei se rezuma la urmatoarele aspect: Stabilirea fazelor de calculatie, a pozitiei si rolului lor in calculatia costurilor; Refectarea costurilor de productie pe faze de calculatie care are in vedere stabilirea pierderilor normale si anormale inregistrate pe fiecare faza precum si separarea productie terminate de productia neterminata;

Determinarea cantitatilor pe produs rezultate in fiecare faza de productie si repartizarea cheltuielilor de productie intre produsele obtinute in aceeasi faza de productie; Stabilirea profitului aferent fiecarei faze de fabricatie;

Determinarea costurilor produsului realizat

Procesul tehnologic de fabricare a laptelui de consum trebuie să asigure obtinerea unui produs „gata de consum”, fiind pasteurizat și normalizat la un continut de grăsime constant.

Principalele faze tehnologice pentru fabricare lapte de consum sunt:

1. receptia calitativă și cantitativă

2. curatire și filtrare

3. standardizare continut de grăsime – pasteurizare

4. depozitare tampon lapte pasteurizat – răcire

5. ambalare

6. depozitare, transport și livrare lapte de consum

1. Receptia calitativa si cantitativa

Tinând seama de rolul hotărâtor al calitătii materiei prime în ceea ce privește obtinerea unui produs de calitate, o deosebită atentie se acordă determinării calitătii laptelui-materie primă. Aspectul calitativ al desfășurării procesului tehnologic este urmărit prin determinarea pe parcursul întregului flux tehnologic a principalilor indici fizicochimici si bacteriologici ai materiei prime și ai produsului finit, prin analize de laborator.

Receptia calitativă constă în analiza organoleptică și examenul fizico-chimic și microbiologic, prin analize de laborator.

Receptia cantitativă se realizează volumetric, prin măsurarea volumului de lapte din bazinul de receptie cu ajutorul unei tije gradate. În cazul măsurării cu un aparat de măsurare volumetrică (debitmetru –galactometru) pentru evitarea erorilor de măsurare se previne pătrunderea aerului în conductele de transport al laptelui.

Curatire si filtrare

În prima fază a procesului tehnologic propriu-zis se urmărește îndepărtarea impuritătilor mecanice pătrunse în lapte pe diferite căi, înainte de umplerea bazinului de receptie, chiar dacă a fost filtrat la locul de producere, în fermă.

Impuritătile sunt retinute prin montarea unor site la ștuturile de golire a laptelui din autocisterne și în timpul prelucrării ulterioare, în separatorul centrifugal.

Standardizare continut de grăsime – pasteurizare

În vederea asigurării unei calităti și valori nutritive constante a laptelui de consum, continutul în grăsime al acestuia este adus la o valoare constantă, functie de continutul de grăsime al sortimentului dorit (lapte smântânit, partial smântânit, ex. 1.8% grăsime sau lapte integral: 3,5…4% grăsime). Aceasta presupune o reducere a continutului initial de grăsime, cu ajutorul separatorului centrifugal, care asigură separarea grăsimii din lapte sub actiunea fortei centrifuge, pe baza diferentei de greutate specifică a componentelor laptelui integral, și anume smântână și laptele smântânit.

Depozitare tampon lapte pasteurizat – răcire

Pasteurizarea laptelui se realizează printr-un regim termic care asigură distrugerea microorganismelor patogene, eventual prezente în laptele –materie primă. Tratamentul termic aplicat laptelui trebuie să asigure distrugerea bacilului tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis) și a tuturor germenilor patogeni, precum și a florei banale, în proportie de peste 99,9%, astfel încât laptele să corespundă normelor igienico – sanitare prevăzute în standardele nationale și europene, fără să fie afectată structura fizică a laptelui, echilibrul său chimic, cât și elementele biochimice – enzime și vitamine. ambalare

Ambalajul utilizat asigura protectia produsului, îi conservă valoarea nutritivă și continutul de vitamine pe toată durata de valabilitate.

Functiile principale ale ambalajului sunt:

-asigură distributia eficientă a produsului;

-mentine igiena produsului;

-protejează componentele nutritive și aroma;

-marește termenul de valabilitate al produsului;

-transmite informatii despre produs.

Deoarece laptele este un produs ușor perisabil, iar expunerea la lumină are un efect de distrugere a vitaminelor și de a influenta aroma produsului, ambalajul trebuie să-l protejeze de șocurile mecanice, de lumină și oxigen. depozitare, transport și livrare lapte de consum

Transportul laptelui de consum, din momentul ieșirii din camera frigorifică și până în momentul ajungerii în reteaua de distributie, va trebui asigurat la o temperatură de maxim 4 oC, cu ajutorul mijloacelor de transport auto dotate cu agregate frigorifice și termoizolate.Perioada de valabilitate a laptelui pasteurizat pentru consum, ambalat în pungi de folie polietilenă închise prin termosudare este stabilit de producător, pe baza testelor de stabilitate (analiza periodică a probelor mentinute la o temperatură de maxim 4 oC).

Schema tehnologică de fabricare a laptelui consum:

3.4 Antecalculatia in cadrul metodei de calculatie pe faze de calculatie

O entitate a realizat in exercitiul financiar N-1, 400 bucati produs P1 cunoscandu-se urmatoarele informatii:

Cheltuieli cu materii prime si material consumabile: 1.600

Salarii directe: 2.400

Cheltuieli indirecte de productie (energie, apa, amortismente): 1.000

Cheltuielile cu salariile TESA: 1.200

Alte cheltuieli cu administratia: 400

Cheltuieli de desfacere: 600

Chirii pentru spatiu administrativ: 200

Venituri din vanzarea produselor: 8.000

Pentru exercitiul financiar N se estimeaza realizarea unui volum productiv al productiei de 600 bucati produs P1.

Sa se calculeze pretul de vanzare in conditiile unei rate a profitului de 15% din costul complet pe baza urmatoarelor estimari:

Pretul materiilor prime si materialelor va creste cu 25%

Salariile directe vor creste cu 5%

Cheltuilile indirecte vor reprezenta 30% din costul direct (primar), iar cheltuielile administrative vor ramane la acelasi nivel ca in anul precedent

Cheltuielile de distributie pe unitate de produs raman aceleasi pe unitate de produs.

Situatia costului produsului in exercitiul financiar N-1:

Situatia estimarii costului si pretului pentru exercitiul financiar N pentru o productie de 600 bucati P1, se prezinta astfel:

3.5 Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli

Bugetul de venituri si cheltuieli reprezinta o transpunere a activitatii unei entitati, prevazuta in planul de afaceri elaborate pe termen lung, pe un orizont temporal incadrat in limitele unui exercitiu financiar.

Bugetul de venituri si cheltuieli este expresia principiului continuitatii activitatii raportat la obiectivele contabilitatii manageriale, prin care se reflecta activitatea unei entitati in termenii cheltuielilor angajate, respective a veniturilor asteptate din combinarea si utilizarea resurselor alocate.

Bugetul apare intr-o dubla ipostaza, respective ca instrument de previziune a veniturilor si de limitare a cheltuielilor conectat la venituri, precum si un instrument de previziune, analiza, control si reglare a activitatii entitatilor.

Necesitatea elaborarii bugetelor de venituri si cheltuieli deriva din cadrul de exercitare a controlului activitatii entitatii la nivel de ansamblu si la nivel de activitati si departamente, prin compararea permanenta a performantelor efective cu cele previzionate, prevazute in structurile de bugete.

Elaborarea si aplicarea adecvata a bugetului presupune respectarea unor principia bugetare, cum ar fi:

Principii legate de planul strategic – considera realizarea unui buget master, adica o consolidare a celorlalte bugete in vederea favorizarii obiectivelor pe termen lung ale organizatiei;

Principii legate de planul operational – considerarea unor bugete functionale, adaptate structurii operationale, care sa favorizeze indeplinirea obiectivelor pe termen scurt;

Principii care iau in considerare factorul uman – stabilirea unui manager de buget si a persoanelor implicate, pe diferite neveluri, in executia bugetara;

Principii referitoare la elaborarea propriu-zisa a bugetelor care au in vedere:

Stabilirea unor limite realiste in proiectia activitatii entitatii, respective a obiectivelor acesteia;

Respectarea termenelor de elaborare a bugetelor;

Realizarea unor flexibilitati in elaborarea, ajustarea si implementarea bugetelor;

Principii referitoare la controlul bugetar

Etapele elaborarii bugetelor:

Elaborarea politicii bugetare

Determinarea factorilor de influenta

Elaborarea bugetului de vanzari

Elaborarea bugetelor partiale

Negocierea bugetelor

Intocmirea bugetelor

Acceptarea bugetelor

Ajustarea bugetelor

Contabilitatea manageriala integrate in sistemul costurilor integrale

O entitate productiva realizeaza intr-o perioada de gestiune trei produse P1, P2 si P3 cunoscandu-se urmatoarele date:

Se cere:

Sa se inregistreze in contabilitatea manageriala integrate colectarea si repartizarea cheltuielilor directe, indirecte si generale stiind ca baza de repartizare a cheltuielilor indirecte o constituie costul direct, iar baza de repartizare a cheltuielilor generale o reprezinta costul de sectie.

Sa se inregistreze obtinerea productie inregistrate la nivel de cost de productie

Sa se determine costul complet total sip e produs, pretul de vanzare al produselor, cifra de afaceri totala si pe produse stiind ca desfacerea produselor se realizaraza prindtr-o entitate specializata, iar cheltuielile de desfacere reprezinta 20% din costul de productie al fiecarui produs, iar rata profitului este de 18% pentru produsul P1, 20% pentru produsul P2 si 25%pentru produsul P3, stiindu-se de asemenea ca intraga productie a fost vanduta pe baza comenzilor de la client, la pretul de vanzare determinat si TVA 24%

Sa se determine rentabilitatea la nivel global si sa se analizeze in raport cu rata rentabilitatii pe cele 3 produse

Sa se inchida conturile de cheltuieli si venituri ale contabilitatii manageriale integrate.

Nota de calcul 1 – procedeul de repartizare a cheluielilor – coeficientul unic

Cost direct P1: 40.500+10.500=51.000

Cost direct P2: 55.000+18.000=73.000

Cost direct P3: 62.500+25.000=87.500

Cost direct total=211.500

Baza de rapartizare: costul direct

Determinarea coeficentului de suplimentare ks=31.500/211.500=0,15

Determinarea cheltuielilor pe fiecare produs:

Ch P1=0.15*50.500=7.575

Ch P2=0,15*69.500=10.425

Ch P3=0,15*85.000=12.750

Nota de calcul 2 – forma relativa a cifrelor de calcul

Costul de sectie= cheltuieli directe+cheltuieli indirecte

Costul de sectie P1=50.500+7.575=58.075

Costul de sectie P2=69.500+10.425=79.925

Costul de sectie P3=85.000+12.750=100.550

Cost total de sectie=235.750

Baza de repartizare: costul de sectie

Determinarea ponderii fiecarei baze de repartizare in totalul bazelor:

P p1=58.750/235.750=0,25

P p2=69.500/235.750=0,34

P p3=85.000/235.750=0,41

Ch generale P1=0,25*18.100=4.525

Ch generale P2=0,34*18.100=6.154

Ch generale P3=0,41*18.100=7.421

Nota de calcul 3

Costul de productie=costul de sectie+cheltuielile generale

Cost de productie P1=58.075+4.525=62.600

Costul de productie P2=79.925+6.154=86.079

Costul de productie P3=100.550+7.421=105.171

Total cost de productie=253.850

Nota de calcul 4

Cheltuieli de desfacere=20%*costul productie

Cheltuieli de desfacere P1=20%*62.600=12.520

Cheltuieli de desfacere P2=20%*86.079=17.215,8

Cheltuieli de desfacere P3=20%*105.171=21.034,2

Total cheltuieli de desfacere=50.770

Nota de calcul 5

Cost complet=cheltuieli de productie +cheltuieli de desfacere

Cost complet P1=62.600+12.520=75.120

Cost complet P2=86.079+17.216=103.295

Cost complet P3=105.171+21.034=126.205

Cost complet total=304.620

Profit=cota*costul complet

Profit P1= 18%*75.120=13.525

Profit P2=20%*103.295=20.659

Profit P3=25%*126.205=31.551

Profit total=65.735

Cifra de afaceri =costul complet + profit

CA P1=75.120+13.525=88.642

CA P2=103.295+20.659=123.954

CA P3=126.207+31.551=157.756

Cifra de afaceri totala=370.352

Diferenta intre CA si costul de productie

D P1=88.642-62.600=26.042

D P2= 123.954-86.079=37.875

D P3=157.756-105.171=52.585

3.6 Propuneri privind organizarea contabilitatii manageriale

Contabilitatea manageriala reprezinta un domeniu distinct in cadrul evidentei contabile, avand drept obiective principale masurarea, colectarea, prelucrarea si transmiterea informatiei pentru planificare (bugetare), calculatie, control si analiza executarii bugetelor in scopul pregatirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Contabilitatea managerială a devenit, astăzi, cea mai importantă sursă de informații privind activitatea economică atât la nivelul firmei cât și la nivelul economiei naționale. Astfel, apare necesitatea implementării unor variante dezvoltate de contabilitate managerială care să permită obținerea unei acurateți mai mari a informației contabile și în mod deosebit să favorizeze apariția unor noi sisteme informaționale mai bine adaptate la nevoile utilizatorilor interni.

Dincolo de costurile implementării (să ne reamintim că informația costă, dar și produce valoare), folosirea unor asemenea sisteme înseamnă pentru o firmă o cale de reducere a costurilor.

O direcție de perfecționare a contabilității manageriale și calculației costurilor este și aceea de a renunța la calculația lunară a costurilor pe purtătorii finali, care necesită un volum mare de muncă, urmând ca această operație să se efectueze la intervale mai mari de timp, trimestrial sau anual, în favoarea calculației pe locuri de cheltuieli ca centre de activitate sau de costuri. Aceasta conduce și la întărirea responsabilității pentru cheltuielile efectuate și implicit la creșterea eficienței activității desfășurate. Conducerea operativă și de perspectivă a oricărei afaceri și, implicit, a oricărei unități patrimoniale face necesară perfecționarea metodelor și procedeelor folosite în acest scop, iar, în cadrul lor, un loc important îl au metodele de calculație a costurilor.

Această perfecționare trebuie să viziteze, atât necesitatea obținerii unor informații care să conțină strictul necesar de date cu privire la costul producției, cât și posibilitatea de urmărire operativă a respectării nivelului cheltuielilor prestabilite prin bugete și de determinare a unor previziuni judicioase, care să permit optimizarea relației dintre volumul de activitate, costul producției și profit.

Celebrul Michael E. Porter, profesor de management la Harvard Business School, sublinează însemnătatea cunoașterii costurilor pentru managementul firmei, ca și faptul că o calitate mai mare înseamnă un cost mai mic. Astfel, Porter afirma în urmă cu câțiva ani că “pentru a fi competitivă pe termen lung, o companie trebuie să ofere clienților o valoare mai mare sau o valoare comparabilă la un cost mai scăzut, sau ambele”.

CONCLUZII

Până nu demult, întreprinderilor mici și mijlocii (denumite în continuare IMM) aproape că nu li se acorda importanță nici la nivel național (doar prin unele măsuri legislative care să le permită supraviețuirea), nici la nivel internațional.

Dar, în ultima perioadă, s-a constatat că acest grup de firme are o pondere importantă în viața economică a națiunilor, sunt mult mai flexibile și capabile să se adapteze rapid la schimbările de mediu.

Practica finanțărilor pentru întreprinderi, în România, a „renăscut” după anul 1989, datorită situației dificile în care se aflau firmele românești la acel moment și ale căror nevoi de finanțare a capitalului circulant, în special, depășeau resursele proprii ale acestora.

În plus, sunt considerate ca având cel mai mare potențial de creare de locuri de muncă.
Mai exact, această reorientare către IMM a fost determinată de contextul economic din ce in ce mai deschis, extinderea utilizării tehnologiilor informaționale și, în special, a comerțului electronic.

Toate acestea au condus la modificări în practicile economice, de management, în comunicații și accesul la surse de finanțare cât mai avantajoase și mai variate.

De asemenea, s-a modificat poziția marilor firme față de IMM, conturându-se din ce în ce mai multe relații de parteneriat, rețele și alianțe strategice între acestea, chiar dacă se consideră că relațiile stabilite cu IMM tind să fie mai mult informale, oportuniste și episodice, decât realizate pe baze contractuale și pe termen lung. Și mai există o stare de fapt: IMM sunt mai puțin familiarizate cu structurile formale de susținere și cultură corporatistă și mai mult cu procedurile informale și birocratice.

Statisticile din întreaga lume arată că ritmul de înființare de noi firme nu este constant. El variază de la o țară la alta și, în cadrul aceleiași țări, în timp. Studiile efectuate de numeroși specialiști au relevat o serie de factori principali care influențează ritmul înființării unor întreprinderi în țara noastră.

Fluxurile macroeconomice influențează intensitatea tuturor proceselor economice din cadrul unei economii. Statisticile relevă că în perioadele de expansiune economică ritmul creării unor întreprinderi este mai mare decât în perioadele de stagnare sau recesiune economică.

BIBLIOGRAFIE

“Anuarul statistic al Romaniei 2008”, Bucuresti

“Economia Romaniei.Intreprinderile mici si mijlocii”, Dinu Marin, 2007

“Intreprinderile mici si mijlocii in Romania-prezent si perspective”, Topliceanu Valerica , Editura Macarie , Tirgoviste , 2000

Borza, A., Managementul întreprinderilor mici și mijlocii. Concepte și studii de caz, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, pg. 129-135;

Sasu, C., Bernier, R., Enciclopedia întreprinzătorului, Ed. Economică, București, 2001, pg. 339-342

OMFP 1752/2005

Florea Ștefan, Contabilitatea financiară a întreprinderii – conformă cu Directivele Contabile Europene, Ed. ExPonto, Constanța, 2006

Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească – conformă cu directivele Europene , Ed. Intercredo, Deva, 2006

Standardele Internaționale de Contabilitate (IFRS, IAS)

„Carta Alba a IMM-urilor – 2010“, realizată de CNIPMMR

Unele opinii despre perfectionarea contabilitatii manageriale-Prof. univ. dr. Oprea Călin Academia de Studii Economice București

Contabilitate manageriala, 2009-Gheorghe Fataceanu

http://www.onrc.ro/

http://www.cnipmmr.ro/statistica/2010.pdf.

www.anofm.ro

www.gov.ro

www.unpr.ro

http://www.immromania.ro