Analiza Statistico Economică A Societății Comerciale „cricova” S.a. Republica Moldova
Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir”
Facultatea de Management Turistic și Comercial
Program masterat: Managementul Afacerilor în Comerț
DIPLOMĂ DE DISERTAȚIE
Analiza statistIco-economică a Societății Comerciale „Cricova” S.A. Republica Moldova
Conducător științific:
Conf. univ.dr. Emilia Gogu
Absolvent:
Balica S. Vlada
București 2011
cuprins
INTRODUCERE
„Analiza statistico-economică a firmei de producție și comerț “SC CRICOVA”S.A.” este o lucrare de sinteză, în care se folosesc combinat metode cantitative de calcul și analiză economică și statistică.
Pornind de la organizarea și funcționarea societății comerciale „VINEXPORT S.A.” luate în studiu am putut să reliefez o lucrare complexă care să caracterizeze atât aspectele calitative cât și cele cantitative cu privire la evoluția acestei societăți pe perioada 2008- 2010 și anume a gradului de rentabilitate a acesteia. Principalele surse de date utilizate au fost bilanțurile contabile și registrele referitoare la activitatea S.C "CRICOVA " S.A.
Am structurat lucrarea într-o succesiune logică pornind de la elementele de analiză economico-statistice
În Capitolul 1 intitulat „Prezentarea activității „S.CRICOVA S.A.” am prezentat societatea comercială cu principalele activități ce alcătuiesc obiectul de activitate al acesteia.
În Capitolul 2 „Analiza statistico-economică la „S.CRICOVA S.A.” – am realizat, o analiză statistico-economică a eficienței, punând accent pe sursele financiare de formare a mijloacelor economice ale societății analizate prin folosirea datelor evidențiate în pasivul și activul bilanțului.
Tot în acest capitol am realizat și o analiză statistică a renatibilității economice; financiare; rentabilitatea față de resursele consumate, rata rentabilității veniturilor, rata rentabilității economice a activului. prelucrând date extrase din bilanțul contabil perioada 2008- 2010 și o prognoză a activității pentru următorul an , respectiv 2010.
In sinteză, rezultatele analizelor parțiale efectuate pe parcursul lucrării, se regăsesc în concluzii. Cu această ocazie sunt prezentate atât rezultatele obținute până în prezent de întreprindere, dar și unele propuneri ce pot să fie incluse la elaborarea unor programe de măsuri de scurtă și lungă durată privind eficientizarea activității în viitor.
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA PIEȚEI VINURILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Basarabia are doua vieți paralele. Prima curge pe pământ, în cascada agresivă, iar a doua este sub pământ, e domoală ca un lac pitit de ochii lumii. Puțini sunt cei privilegiați sa descopere lumea ascunsă și să-i aprecieze virtutile. Însă, cei care o cunosc văd altfel scurgerea timpului. Sunt personae care, în virtutea pasiunii, și-au educat astfel ochiul, gustul și mirosul încât prepară și păstrează sub pământ adevărate comori – vinurile Moldovenești.
Istoria vinificației în Moldova
Moldova se află la flei tiera de nord a viticulturii industriale, însă după resursele sale climatice ea seamănă cu cele mai bune regiuni vinicole ale Frantei, fapt care influențează asupra calității și sortimentului vinurilor produse: în Moldova se produc atât vinuri usoare de masa, cât și vinuri de culoare consistenta, de desert și spumante. Clima caracteristica Moldovei și relieful ei specific deluros creeaza conditii perfecte pentru cultivarea vitei de vie în asa numitele cupe, depresiuni de teren orientate spre soare. Cupele acumuleaza caldura și protejeaza viile contra vânturilor reci și fierbinti, și permit poamei să se coaca în mod cuvenit
Viticultura și vinificatia ani de-a randul au ramas principalul gen de activitate al populatiei. Confirmarile acestui fapt pot fi gasite nu doar în documentele scrise și vestigiile istorice, dar și în folclor, obiceiuri, în limbajul cotidian al moldovenilor. Dezvoltarea multiseculara a acestui teritoriu este indisolubil legata de practicarea și evolutia vinificatiei, proces care, sub aspect clei ologic, a cunoscut mai multe etape.
Perioada preistorică. In Moldova vinul se produce din cele mai stravechi timpuri. Forma spontana a vitei de vie a fost cunoscuta pe acest spatiu incă din epoca eneolitului, adică cu sapte mii de ani în urma. Viticultura constituia o preocupare a populatiei deja în perioada tripoliana – pe cioburi de ceramică și pe vase de lut, produse intre anii 2700-3000 inainte de era noastra, au fost identificate imprimeuri ale semintelor de struguri, una dintre ele, conform opiniei specialistilor în materie, apartinand incontestabil unui soi cult. Prelucrarea (fermentarea) poamei și producerea de vin a fost una din activitatile stravechi pe acest teritoriu.
Perioada antica Dupa cum arată săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, cu aproximativ 2500 de ani în urma coloniștii greci au familiarizat populatia baștinasă cu procedeele folosite de ei în vinificatie, aceasta fiind una dintre ramurile-cheie ale economiei statului elen antic. Atunci pe meleagurile noastre a inceput „la scara industriala" (în raport cu realitatile acelui timp) producerea de vinuri pentru consum casnic și pentru schimburi pe alte marfuri.
Un nou impuls pentru dezvoltarea de mai departe a vinificației a venit odata cu perioada de înflorire a Imperiului Roman, care pusese stapanire pe teritoriile dacilor, inclusiv cele dintre Nistru și Prut. Despre puterea acelui impact vorbeste terminologia, care în popor se folosește pană astăzi pentru tot ce este legat de producerea vinului.
Evul Mediu În aceasta perioada istorică în mediul boierimii moldovenesti s-a incetatenit un specific „cult al vinului", fapt ce a impulsionat și mai mult dezvoltarea vinificatiei. Pentru plantatiile de vita-de-vie sunt repartizate terenuri considerabile, cunoaste perfectionare tehnologia vinicola, se construiesc numeroase hrube pentru pastrarea productiei. La curtea domnească existau dregatori, în a căror grija se aflau viile și cramele. Este semnificativ ca pentru calitatea vinurilor, în special a celor care erau servite la masă voievodului, principalul dintre acestea, vel-paharnicul, raspundea literalmente cu propriul cap.
Din secolul XIV a inceput exportul de vinuri în Polonia și Cnezatul Moscoviei. Pe durata perioadei jugului otoman (secolele XV – XVIII) livrarile nu au incetat, ci s-au extins și mai mult, cuprinzand Ucraina și Orientul. Anume din acea epocă incepe istoria Moldovei în calitate de exportator permanent de loturi semnificative de vinuri.
Ortodoxia ca religie dominanta a contribuit și ea la dezvoltarea vinificatiei, aceasta deoarece vinul era folosit în ritualurile bisericesti și în uzul cotidian al templelor și manastirilor. De remarcat că fata de calitatea vinului bisericesc era inaintat un set de cerinte destul de riguroase, formulate în „Slujebnicul" din anul 1699. Un alt fapt demn de atentie este ca manastirea „Novodevicii" din Moscova (Noua manastire de maici) ramane pana în prezent un mare comanditar al vinurilor de Purcari.
Din pacate, nu se stie cu exactitate volumul vinurilor produse pe acele timpuri, dar cert ramane că aceasta marfa era inclusă plenar în schimburile naturale și comerciale, aducand un venit solid pentru Tara Moldovei.
Perioada modernă și contemporană O etapa distincta a inceput odata cu incorporarea Basarabiei în Imperiul Rus la 1812. Aristocratia metropolitana a facut o moda din „intemeierea de moșii vitivinicole", pentru care din Franta se importau soiuri selecte. In rezultat, ramura a inregistrat o spectaculoasă dinamică de dezvoltare – tinutul Basarabiei plasandu-se pe primul loc în Rusia cu 50% din toate vinurile produse în Imperiu. Dacă la 1837 existau 13 000 de desetine de vii și o productie de 1 milion de vedre de vin, apoi la inceputul secolului urmator plantatiile ocupau deja 74 000 de desetine, iar productia vinicola a ajuns la 15 milioane de vedre, din care doua treimi erau destinate exportului, inclusiv în Franta, care la acea perioada resimtea un deficit acut din cauza pierderii plantatiilor sale.
Tot în epocă respectiva unele microzone vitivinicole istoriceste statornicite au pornit pe calea obtinerii unui prestigiu dincolo de hotarele meleagului nostru. De exemplu, vinurile roșii de inalta calitate, care provin din Purcari, judetul Tighina, sunt larg cunoscute de trei secole. Ele au fost distinse în 1878 cu medalia de aur la Expozitia mondiala de la Paris. Familia imperiala rusească achizitiona vinurile de Purcari pentru vinoteca curtii. Din secolul XIX au inceput livrarile de Negru de Purcari catre casa regala britanică. Familia Romanov pana la urma a intemeiat în Basarabia și o intreprindere vitivinicola proprie, numita Romanesti. Productia acesteia i-a cucerit pe admiratorii rafinati din intreaga Europa – atat suverani, aristocrati, politicieni, cat și oameni netitrati.
Unul dintre cei mai buni vinificatori, P.C. Cazimir, la acea epocă a adus din Franta și a plantat pe moșia sa din apropierea Milestilor Mici butași de soiuri noi progresive. Iar carierele de piatra parasite el s-a gandit să le folosească în calitate de depozit pentru productia gata.
Din initiativa contelui M.S. Volei tov, general-guvernator al tinutului, autoritatile tariste au invitat colonisti germani, iar apoi bulgari și gagauzi pentru a valorifica Pustiul Getic – Stepa Bugeacului. Intreprinderea fratilor Covaliotti, dotata cu cele mai performante echipamente pentru acea epocă, producea vinuri, care s-au invrednicit de doua medalii de aur la Expozitia agricola basarabeana din anul 1903. Iar hrubele lor în doua nivele, prevazute pentru pastrarea a 30 de mii de vedre de vin, s-au pastrat în stare buna și pana astazi. Cultura agrotehnică a gospodariei lor era intr-atat de inalta, incat la 1914 acolo a fost amenajata o vie-model.
In anul 1842 cu concursul contelui M.S. Volei tov a fost inaugurata scoala de la Stauceni în baza scolii Nikitinskii , prima din Moldova institutie de invatamant cu profil vitivinicol. Profesorii acestei scoli mai tarziu au pus bazele cunoscutei intreprinderi „Magaraci" din Crimeea.
Revolutiile și razboaiele au stavilit dezvoltarea constanta a vinificatiei moldovenesti. Doar în deceniul sase al secolului trecut s-a procedat la refacerea fabricilor de vin, apoi în deceniul sapte al secolului trecut și-au amintit despre cariere și hrube. Galeriile acestora au fost consolidate, largite, amenajate. Cricova, Milestii Mici, Branesti sunt în prezent cele mai mari obiective subterane de depozitare a productiei intreprinderilor de ramura. Ele reprezinta intregi orase cu strazi care se extind pe sute de kilometri și spatii pentru pastrarea vinurilor efervescente, a circa 30 de mii de tone de vinuri de soi și a 2 milioane de sticle de colectie. Producerea de vinuri demiseci și demidulci a fost initiata în Moldova la inceputul deceniului sapte a secolului trecut. In ideea de a satisface cererea tot mai mare pe piața interna a URSS, Ministerul unional al industriei alimentare a dispus valorificarea și implementarea unor noi articole sortimentale. Aceste vinuri uluitor de repede au facut tributare masele largi de consumatori sovietici cu tot cu portofelurile lor, acest nivel de solicitare ramane la cote avansate și pana în prezent. Succesul productiei de acest gen este pe deplin explicabil în virtutea continutului moderat de spirt și zahar, care ii imprima lejeritate și prospetime pe fundalul aromei de pomusoare cu variate nuante. Astfel, vinificatia din Moldova a primit un nou impuls de dezvoltare pe parcursul a doua decenii, timp în care au fost intemeiate noi plantatii și noi capacitati de productie. Republica devenea cel mai mare expeditor de vinuri pe piața interna a URSS, fiecare a doua sticla de vin și fiecare a treia sticla de sampanie era produsa la noi sau din materialele primare de provenienta moldovenească. In acea perioada de prosperare a ramurii suprafata totala a viilor constituia peste 220 000 de hectare. Ele dadeau circa 1 140 000 tone de struguri, din care se produceau 42 de milioane de decalitri de vin. Tot la acea epocă are loc separarea ramurii viticole de cea vinicola și a vinificatiei primare (prelucrarea poamei) de cea secundara (definitivarea, pastrarea, maturarea și imbutelierea), fapt ce a așigurat caracterul de masa al productiei. La mijlocul deceniului 9 al secolului XX vinificatia moldovenească a fost greu afectata de „prohibitia" gorbaciovista, care a condus la distrugerea a numeroase obiecte de patrimoniu sub lozinca luptei cu consumul excesiv de alcool. Aceasta tragedie nationala a cauzat enorme daune materiale, suprafata podgoriilor s-a redus de trei ori, au fost lichidate pretioase rezerve de vinuri și materiale vinicole. Nu mai mici au fost prejudiciile morale și cele de ordin cultural, deoarece s-a lovit în valori respectate de majoritatea lumii timp de secole. Incepand cu deceniul urmator renasterea și dezvoltarea calitativa a industriei vinicole revine în calitate de factor determinant pentru economia nationala. Intreprinderile de ramura au inceput o ascensiune vertiginoasă. S-a revenit la caracterul unitar al vinificatiei primare și secundare ca baza a unui produs finit de inalta calitate, în prezent este pe cale de depașire distanta dintre vinificatie și viticultura. In prezent intreprinderile industriei vinicole fac investitii de capital nu numai în tehnologiile și echipamentele moderne, ci și în noile plantatii de vita-de-vie, asigurandu-și astfel o stabila calitate a productiei.
Drumul vinului în Republica Moldova
Vinul – comparație paradoxală cu femeia – plăcere sau păcat? Produce euforie, duce la filozofie sau iubire, te poate teleporta în straturile superioare ale metafizicii sau cobori în iadul inconștienței.
Fiecare popor are în tradiția lui acel specific care-l caracterizează și îi dă personalitate, îl formează de-a lungul veacurilor ce trec peste teritoriul și generațiile ce trăiesc în aceste spații.
Nu s-ar exagera deloc dacă această licoare a bobului de strugure s-ar suprapune peste istoria milenară a poporului român în spațiul danubiano-carpatic.
Marele cărturar Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei între 1710-1711, arată în lucrarea sa „Descriptio Moldavie” că pe toate celelalte bogății ale pământului le întrec viile alese și vinurile moldovenești.
În Moldova, cultivarea viței de vie este una dintre cele mai străvechi îndeletniciri. De pe podgoriile moldovenești se obțin roade bogate de struguri de masa, cu valoroase calitați curativ-dietetice, precum și vinuri naturale pentru cele mai rafinate gusturi. Fiecare oaspete poate aprecia, pe lânga vinuri din soiuri europene recunoscute, cum sint Chardonnay, Pinot, Riesling, Cabernet, Aligote, și vinuri de calitate autohtone, din struguri de Rara Neagra, Feteasca, Plavai. Denumirile acestor băuturi cu nerv provin fie de la soiurile de vița de vie, fie de la numele unor vinării vestite de pe harta țarii: Purcari, Cricova, Ciumai, Romanești, Cojusna, Mileștii Mici. Vinurile Moldovei s-au făcut cunoscute pe numeroase meridiane, fiind deopotrivă prețuite la mesele regale, în saloanele de lux și la expoziții. Programul de stat de promovare a turismului în Republica Moldova datorită includerii ei în „Drumul vinului" prevede organizarea la scară națională a festivalurilor și concursurilor specializate, participarea largă la cele desfășurate peste hotare.
În fiecare an, a doua duminică a lunii octombrie, când noul vin se oprește din fiert, moldovenii îi apreciază gustul și savoarea, închinând un păhăruț la «Sărbătoarea Națională a Vinului».
„Drumul Vinului” cuprinde 4 trasee inedite:
Traseul I "Muzee sub cerul liber, Muzee – în subterane"
Traseul II "Un vin divin. Către nordul republicii"
Traseul III "Roua Codrilor Moldovei"
Traseul IV "Aurul bobițelor. Către sudul republicii"
„Muzee sub cerul liber, Muzee subterane”
Prima destinație este Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din c. Stăuceni, care se află sub aripa orașului Chișinău unde se studiază și se valorifică arta preparării vinului. Apoi, la Ivancea, ve-ți vizita Muzeul Meșteșugurilor populare din Moldova, care se află în Conacul Balioz, care impresionează prin stilul ei arhitectural specific aristocraților ruși din secolul XIX. Ea a fost construită în 1852-1873 în centrul unui parc frumos. La Brănești Vă vom conduce prin labirinturile de galerii subterane și sala de degustare a cunoscutei întreprinderi "Pivnițele din Brănești". Apoi veți avea ocazia să respirați sfințenia care domină la "0rheiul Vechi" – un adevărat Muzeu sub cerul liber (mănăstiri rupestre, ruine a trei orașe din diferite epoci istorice: sec. V-III i.e.n.; sec. XIII; sec-XV., casa etnografică, muzee cu o colecție de peste 4 mii bunuri culturale etc). Apoi Vă așteaptă să-i pătrundeți misterul, «Cricova » – perla artei vinului din Moldova. Veți hoinări pe străzile orașului subteran, îmbiați de noi și noi arome fine ale vinului moldoveneșc.
«Un vin divin. Către Nordul republicii»
Prima Vă așteaptă comuna Peresecina, unde puteți descoperi mediul rural tradițional al Moldovei. Și tot spre Nord, mănăstirile rupestre, cetățile antice și medievale, landșafturile pitorești, cascadele mai multor râuri, coturile bătrânului Nistru. Veți putea alege să vizitați unele din vechile mănăstiri : Tipova, Saharna, Japca, Rudi, unde veți cunoaște viața monahală și Veți avea posibilitatea de a servi băuturi și bucate pregătite după tehnologii vechi călugărești. La hotare stă de veacuri Cetatea Soroca (1490), care a jucat un rol important în istoria al Moldovei și care, ca și Cetățile Castel del Monte, Queenborough, Walmer, Deal aparțin epocii Renașterii. Aromele și chihlimbarul divinurilor din Moldova le veți putea aprecia vizitând renumitele întreprinderi "Barza alba" (Bălti), "Călărași" (Călărași), "Aroma" (Chișinău). La Bahmut va spune "Bine ați venit" Rezervația științifică "Plaiul Fagului", unde veți putea admira speciile de plante aflate sub protecția statului, cât și neasemuita frumusețe a pădurilor seculare din Moldova.
«Roua Codrilor Moldovei »
Traseul începe cu vizitarea Fabricii de vinuri din Cojusna, vinărie remarcabilă prin vinurile sale de calitate și gustul lor deosebit. Veți putea cunoaște procesele tehnologice de prelucrare a strugurilor. Apoi, extraordinarele săli de degustare Vă vor ademeni pentru a savura dulceața vinurilor de la Cojușna. Drumul ne va duce apoi spre vechile mănăstiri ale Moldovei, Căpriana (1427), Vărzărești (1420) și Hîncu (sec. XVII). La Lozova vom intra în inima naturii în rezervația științifică "Codrii" cu un impresionant Muzeu al Naturii, iar Dolna Vă oferă posibilitatea de a admira împrejurimile pline de farmec și Conacul Ralli-Arbore, vizitat adesea de poetul rus A. S. Puskin. Nu departe de aici se găsește un alt centru vinicol Nisporeni cunoscut prin producerea vinului, băuturilor tari și a spumantelor. La dorința Dvs. puteți vizita adițional și centrele unor meșteșuguri populare din zona (Nisporeni – icoane; Lozova – broderii, covoare, prosoape; Iurceni – obiecte împletite din lozie, olărit). De asemenea Veți putea vizita și întreprinderea "Vinuri – Ialoveni", unde veți putea savura un adevărat Heres fabricat în Moldova, care nu Vă va lăsa indiferenți.
«Aurul bobițelor. Către Sudul Moldovei»
"Castelul de vânătoare" a lui Manuc Bei (arhitect A. Bernardazzi) Vă așteaptă la Hâncești. Tot aici veți putea vizita una dintre vestitele întreprinderi vinicole "Vitis-Hincești". În această regiune sunt amplasate mai multe întreprinderi reprezentative care merită atenția Dvs.: Comrat (producerea vinurilor albe și roșii de desert); Chirsova (producerea spumantelor); Cazaclia și Taraclia (renumitele vinuri Cabernet și Pinot noir). Sunteti asteptați și la Muzeul de Istorie și Etnografi e "D. Cara-Ciobanu" din Besalma, ce dispune de o bogata colecție de mostre ale culturii găgăuzilor. Complexul turistic din Albota Vă oferă posibilități de cazare, agrement adițional (calatorii ecvestre, tenis, cunoaștere a folclorului național, posibilități de participare la procesele de confecționare ale unor obiecte de meșteșugărit și lucrări agricole, etc.). Traseul continuă spre Vulcănești unde va deschide ușile una din cele mai moderne întreprinderi vinicole "Aur-vin". La Văleni veți admira o colecție excepțională de viță de vie, cât și renumita rezervație științifică "Prutul de Jos". Acest paradis al naturii cu gingășia câmpurilor de nuferi albi și galbeni va da un colorit fascinant călătoriei Dvs. "Nufărul alb" a împrumutat denumirea și celei mai renumite stațiuni balneoclimaterice de la Cahul unde se aplica pe larg ca tratament – uvoterapia. Centrul vinicol din Leova se prezintă cu o frumoasa colecție de vinuri. Reîntorcindu-vă spre Chisinau veți rămâne adânc impresionați de ospitalitatea oferită de una dintre faimoasele întreprinderi vinicole ale Moldovei – Mileștii Mici, care ascunde și ea un adevărat orășel subteran, unde veți putea degusta vinuri unice. Aici ca și la multe alte întreprinderi incluse în Drumul Vinului veți fi întâmpinați ca cei mai dragi și așteptați prieteni.
La Cricova se găsește cel mai mare beci din lume unde călatorul se poate plimba pe străzile unui adevarat oraș subteran al vinificatorilor. Lungimea totală a străzilor cavernicole numară peste 100 km. Aici se găsește una dintre cele mai impunatoare colectii de vinuri de origine din tara (de peste 3000000 dal.) și săli spațioase de degustare. "Calitatea este o tradiție", susțin vinificatorii de aici, ajutind pe fiecare oaspete să inteleaga rostul minunatei băuturi. Și, rar turist în Moldova care să nu fi vizitat cramele de la Cricova… Vizitatorul va fi intimpinat cu bunăvoința și ospitalitate în fiecare din cele câteva zeci de vină-rii incluse în Drumul moldovenesc al vinului. Astfel, fiecare are posibilitatea de a aprecia, într-o atmosfera dionisiaca, vinul care i se potrivește cel mai bine. Pentru că, în Moldova, nici un vin nu îl repetă pe altul. De exemplu, vinurile din Mileștii Mici, pe parcursul anilor, obțin în subteranele de piatră de circa 50 km lungime un gust înnobilat.
La Cojușna, cunoscătorii vor descoperi un buchet de vinuri care amintește de tandrețea și dinamismul unui joc moldovenesc. La Purcari sau Ciumai degustările devin o adevărată șezătoare pentru cel care a încercat măcar o clipă să pătrundă în tainele acestor băuturi dumnezeiești… În Moldova o băutură tare se numește divin având un gust și buchet nemaipomenit. Acesta este păstrat mai multă vreme în butoaie de stejar, pâna când obține culoarea chihlimbarului, prospețimea licarului din roua matinala, puritatea naturală, vigoarea solului bogat și o aromă împlinită. Divinurile moldovenești de la Chișinău, Călarăși, Bardar, Bălți, Tiraspol sau de la alte vinării confirmă măiestria vinificatorilor din Moldova.
Drumul Vinului vă va ajuta sa cunoașteți cel mai bine Moldova – unica țară de pe harta lumii care seamănă cu un strugure de viță de vie!
Republica Moldova ar putea să fie inclusă în viitorul apropiat în ruta europeană "Drumul vinului", s-a declarat intr-o ședință la Ministerul Agriculturii a grupului de lucru pentru selectarea traseului turistic "Drumul vinului". Toate întreprinderile care vor fi incluse în ruta turistica "Drumul vinului" trebuie să corespundă parametrilor calității, să dispună de săli de degustare bine amenajate, de specialiști în domeniul degustarii care ar cunoaste limbile straine, de magazine specializate de vinuri din zona de amplasare a combinatului, fabricii sau Societații pe Acțiuni, a spus în cadrul sedinței, directorul Departamentului "Moldova-Vin" Simion Leva. El a sugerat directorilor de întreprinderi și prefecților din județele Chișinău, Ungheni, Cahul și Soroca să investească în reprofilarea tehnică a combinatelor vinicole. Până în prezent a fost elaborată schema rutei cu 6 trasee "Drumul Vinului" doar pentru zonele de sud și centru. În viitorul apropiat este preconizată realizarea unui traseu de turism viti-vinicol în zona de nord a RM.
Tradiție și legendă
Cultura viței de vie pe aceste meleaguri datează din vremuri imemorabile. Amprente ale frunzelor de Vitus Teutonica găsite lângă Naslavcea pe malul Nistrului au o vârstă ce numară milioane de ani.
Strămoșii daci, o ramură a tracilor, descoperiseră producerea vinului din struguri înaintea altor popoare. În mileniul I î. Hr. coloniile grecești din târgurile râurilor Dunarea, Nistru și Prut exportează către orașele Eladei cantități importante de vin. Romanii, dupa ce cuceresc Dacia (sec. I d. Hr.) fac din ea o țară a viilor și cerealelor.
In sec. XIV, odată cu constituirea statului feudal al Moldovei, s-a remarcat o înflorire a procesului de cultivare a viței de vie. In sec. XIX Basarabia, cum era denumită partea dintre râurile Prut și Nistru a Moldovei medievale, devenise una dintre cele mai mari exportatoare de vinuri din zona.
Producția vinicolă se baza pe cultivarea soiurilor autohtone Rara neagra, Plavai, Galbena, Zghiharda, Batuta neagra, Feteasca neagra, Tamiioasa, Tita caprei, Pasareasca, Cabasia și altele. În a doua jumatate a sec. XIX are loc o plantare intensivă a unor soiuri străine, în deosebi franceze. La sfârșitul secolului XIX viile au suferit de philoxeră, o boală a viței de vie, care a atacat multe soiuri de origine regionala.
Arta de a produce și a consuma strugurii, mustul și vinul la moldoveni a fost și ramâne o parte integră a culturii acestui neam. În scrierile vechi, de la sfinta scriptura – Biblia, la letopisețele clei icarilor nostri sau manifestele domnitorilor Țarii Moldovei s-a atras atenția asupra artei consumului băuturilor rezultate din struguri. Legea de Aur a consumului e inclusă în cartea de proverbe care zice: "Cinșteste și nu bea! Cinstește cât îți face placere! Tu trebuie să conduci vinul și nu vinul să te conducă pe tine! Pururea pastrează-ți cu cinste demnitatea de om!"
Emblema vinului moldovenesc este cocostârcul alb.
Legenda spune că o armată uriașă a asediat în vremuri stravechi cetatea Sorocii. Deși asediul a ținut luni de zile, cetatea n-a putut fi cucerită. De ce? Pentru că în cetate își aveau cuiburile niște cocostârci, care aduceau din viile din împrejurimi struguri pentru puii lor. Iar odata cu puii se ospatau din ei și ostașii din cetate. Strugurii le adăugau puteri oștenilor și ei puteau să respingă de fiecare dată atacurile dusmanilor cu forțe sporite.
Când a sosit cu oastea sa voievodul Moldovei și a dispresurat cetatea de dușmani, punându-i pe fuga, toți oștenii din cetate erau vii și nevătămați. De atunci, în semn de recunoștință pentru cocostircii albi oamenii acestui pamânt le ies primăvara în întâmpinare la marginile localitaților, iar când vine toamna îi petrec.
Cocostircii albi duc astăzi pâna departe în lume faima viticulturii și a viticultorilor moldavi.
Aceste păsări sunt considerate păsări care aduc noroc.
Prezentarea sectorului vini – viticol
Poți cunoaste o țară în multiple feluri: cu pasul, cu ochiul. Noi vă propunem un itinerar mai puțin obisnuit căruia i-am spus Drumul Vinului. -am spus Drumul Vinului.
Conturul Republicii Moldova seamănă cu un strugure de poamă pe harta lumii.
Viticultura e o adevărată carte de vizită a țării noastre. Vinurile ei unice au făcut-o cunoscută în lume din cele mai vechi timpuri.
Moldova se află la flei tiera de nord a viticulturii industriale, însă dupa resursele sale climatice ea seamănă cu cele mai bune regiuni vinicole ale Franței, fapt care influențeaă asupra calității și sortimentului vinurilor produse, în Moldova se produc atât vinuri ușoare de masă, cât și vinuri de culoare consistentă, de desert și spumante. Clima caracteristică Moldovei și relieful ei specific deluros creează condiții perfecte pentru cultivarea viței de vie în așa numitele cupe, depresiuni de teren orientate spre soare. Cupele acumulează căldura și protejează viile contra vânturilor reci și fierbinți, și permit poamei să se coacă în mod cuvenit.
După condițiile sale climaterice, Moldova este împarțită în 3 zone:
• Zona centrală, sau zona Codrilor. Mai mult de 50% din viile Moldovei sunt acumulate în această regiune. Datorită reliefului deluros plantațiile sunt protejate contra înghețului și secetei.
Aici se produc vinurile usoare albe și spumante. Majoritatea viilor sunt plantate cu Chardonnay, Feteasca, Sauvignon, Riesling, Traminer roz, Cabernet.
Aici mai mult de 100 ani din soiurile Cabenet-Sauvignon și Merlot se produc vinuri roșii, cele mai bune din care nu cedeaza vestitelor Chateux Bordeaux, și de mai multe ori au câstigat competiții internaționale prestigioase.
În afară de acestea, aici se produc divinurile (brandy) și balsamuri.
În zona Codrilor se află și vestitele vinoteci moldovenești: Cricova, Branești și Mileștii Mici, și binecunoscuta microzona Romanești, fosta fabrica privată de vinuri a dinastiei Romanov.
• Zona de Sud-Est sau zona de Purcari, amplasată pe malul de est al Nistrului. Anume aici se află centrul de vinificație Purcari, care a fost colonia vinicolă germană și care producea vinuri de o finețe extraordinară Rousillon-Languedoc.
În zilele noastre specificul zonei constituie vinurile rosii Merlot, Cabernet-Sauvignon, Rara neagra și Pinot noir, în baza cărora se produc vinuri maturizate, care se deosebesc printr-un gust deosebit și un buchet bogat cu nuanțe de saftian, coacază neagră, toporaș și stejar nobil.
La sfârșitul secolului XIX vinurile de Purcari se livrau pentru curtea regală din Marea Britanie.
• Zona de Sud. Aici se cultivă soiuri franceze adaptate la condițiile locale: Pinot gris, muscat alb, Traminer roz, Gamay freux, Cabernet s.a. De asemeni, zona de Sud este cunoscută prin vinurile roșii de calitate superioară, adeseori comparate cu cele din provincia franceză Bordeaux.
Pivoții vinificației din această zonă sunt Comrat, Taraclia, Ciumai și Trifești.
• Zona de Nord. Aceasta zonă este lipsită de plantații considerabile industriale. Tot ce se cultivă aici, se utilizează pentru producerea vinurilor brute pentru divinuri, vinuri speciale alcoolizate și parțial pentru producerea strugurilor de masa. Printre vinuri speciale produse în zona de nord a Moldovei putem menționa vinuri de tip Portwein, Madera, Heres și Marsala.
Partea majoră a viilor aparține soiurilor Aligote, Pinot, Feteasca, Traminer, Sauvignon, Riesling și Chardonnay.
În anul 2004 în Moldova se cultivau 26 soiuri de struguri de masa și 33 soiuri tehnice. În comparație cu alte țări vinicole, densitatea specifică de soiuri (numărul soiurilor pe 100 ha de vii) în Moldova este foarte înalta: aici ea are valoarea de 45, în timp ce în Bulgaria ea nu ajunge 12, iar în Franta constituie numai 4,2. În Germania 3 soiuri (Silvaner, Riesling și Muller-Thurgau) ocupă mai mult de 75% din suprafața totală a viilor. 90% din vinurile produse în Republica Moldova se exportă; îndeosebi ele sunt prețuite pe pietele Europei de Nord și ale Americii. Exportul vinurilor anual aduce Moldovei 130-150 mln. dolari SUA, ceea ce constituie circa 25% din bugetul țării.
Vinurile și divinurile moldovenești detin o multime de premii internaționale, inclusiv prestigioasele "Сhardonnay du Monde" și "Challenge du Vin" (Franta), "Wine and Spirit Competition" și "Wine Challenge" (Marea Britanie), "Vinitaly" (Italia), "Mondial de Bruxelles" (Belgia).
Viile ocupă o suprafață totală de 107 mii ha, între care 105 mii ha de vița roditoare, iar 2 mii ha vii tinere. Republica Moldova este inclusă în lista primelor zece state din lume – producătoare importante de vinuri și struguri. Cu un volum global de 350-500 mii tone struguri-marfa, Moldova produce 12-15 milioane decalitri de vinuri din cele mai prestigioase soiuri europene și autohtone.
Astăzi în Moldova funcționează mai mult de 180 de întreprinderi vinicole, și majoritatea lor este deschisă pentru vizitatori. Cel mai mare interes reprezintă vinotecile din Cricova, Mileștii și Cojusna, și combinaturile de vinificație din Stauceni și Hâncești. De obicei, turistilor li se acorda acces atât la vinotecile, cât și la producerea vinurilor.
Clasificarea vinurilor
Industria de vinificație vinuri și alte produse pe bază de vinuri. În cadrul legislației europene, vinurile și produsele pe bază de struguri, must sau vin fabricate, îmbuteliate și comercializate se pot clasifica astfel :
Vinuri de consum curent(albe, roșii, roze) provin din soiuri de masa obținute în areale viticole specializate. Conțin 240 g/l zahăr la cules și sunt :
Vinuri de masă – 8% alcool dobandit.
Vinuri de masă superioare – 9% alcool dobândit.
Vinuri de calitate superioară(V.S.) (albe, roșii, roze) provin din soiuri nobile cultivate în areale viticole specializate, contin 185 g/l zahăr la cules și se înpart în :
Vinuri de regiune – 10,2% alcool dobândit
Vinuri de regiune superioară – 10,5% alcool dobândit.
Vinuri de caliate cu denumire de origine (V.S.O.) (albe, roșii seci și cu conținut de zahăr) provin din soiuri nobile culticate în areale viticole delimitate sau specializate. Sunt obținute pe cale naturală, fara adaos de zahăr, alcool, must concentrat, stafde și substanțe aromatizate sau colorante. Conțin 196 g/l zahăr la cules și au 11% alcool dobîndit, împarțindu-se în :
Vinuri se seci (până la 4 g/l)
Vinuri demi-seci (între 4-12 g/l);
Vinuri demi-dulci (între 12-50 g/l);
Vinuri dulci (peste 50 g/l).
Vinurile de calitate superioară cu denumire de origine și trepte de calitate(V.S.O.C.) provin din soiuri nobile cultivate în areale viticole delimitate, stabilite și aprobate.
Profunzimea acestei linii de produse este caracterizată de un număr mai mare de produse date:
V.S.O.C. III provin din struguri culeși la maturitate deplină
Vinuri albe, seci și demi-seci cu 204 g/l zahăr la cules și 11,5% alcool dobândit
Vinuri roșii cu 210 g7/l zahăr la cules și 12% alcool dobândit
Vinuri albedemi-dulci cu 220 g/l zahăr la cules și 11,5%alcool dobândit.
V.S.O.C. II provine din struguri culeși în stadiul de suptamaturitate, cu început de botritizare, în potgoriile în care condițiile climaterice permit atacul de mucegai nobil :
Vinuri roșii cu 220 g/l zahăr la cules și 12,5% alcool dobândit
Vinuri albe demi-dulci cu 240 g/l zahăr la cules și 11,5% alcool dobândit
c) V.S.O.C. I provine din struguri culeși în stadiul de maturitate în periada de stafidire a boabelor de butuc: Vinuri albe dulci cu 260g/l zahăr la cules și 11.5% alcool dobândit.
O altă linie de produse a cărei profunzime este spectaculoasă o constituie :
Vinuri speciale – produse ce se obțin pe bază de vin, după o anumită tehnologie conform căreia se folosesc adaosuri de zahăr, must concentrat, mistel, substanțe aromatizate.
a)Vinuri spumante (albe, rișii, roze) sunt obținute din vin printr-o a doua fermentare în sticle s-au rezervoare ermetic închise și la temperatura de 20ºC ; dezvoltă în sticle o presiune de minimim 3,5 atmosfere. Bioxidul de carbon ce-l conțin aceste vinuri este de natură endogenă. După conținutul de zahăruri reductoare vinurile spumante pot fi :
Vinuri brute – (până la 4 g/l )
Vinuri seci – (între 4,1 – 15 g/l )
Vinuri demi-seci – (între 15,1 – 40 g/l)
Vinuri demi-dulci – (între 40,1 – 80 g/l)
Vinuri dulci – (peste 80 g/l)
Vinuri petiant este un produs spumant cu presiune de 1,0 – 2,5 atmosfere de 20ºC, generata de conținutul de anhidrita carbonică de origine exclusiv endogena.
b)vinuri spumoase sunt obținute pe bază de vin care este impregnat cu bioxid de carbon și adaos de licoare de expediat. La temperatura de 20ºC dezvoltă în sticle o presiune de minimum 2,5 atmosfere. Bioxidul de carbon este de origine exogenă. După conținutul de zahăr se clasifică :
Vinuri seci –(până la 15g/l )
Vinuri demi-seci – (între 15,1 – 40 g/l)
Vinuri demi-dulci – (peste 40 g/l)
Deși aceasta bautura regala (champagne) a luat nastere în Franta, dupa parerea mai multor specialisti, Moldova a devenit o adevarata patrie a ei. Și cu adevarat, fenomenul dat descoperit de călugarul francez Perignon cu sute de ani în urma în chiliile unei manastiri, a fost preluat cu succes de vinificatorii moldoveni, calitatile spumantelor moldovenesti fiind apreciate pe intregul mapamond.
Celebre sint spumantele de la Cricova.Acest oraș subteran, cu zeci de kilometri de hrube, galerii și nișe, este leaganul vinurilor efervescente albe, roze și roșii. Moldova a fost, de altfel, una dintre primele tari din lume care a lansat producerea spumantului rosu. Acesta concureaza cu succes pe piața mondiala cu spumantul Citlei i, avind arome de muscat și de petale de trandafir. Actualmente Moldova produce spumant clasic, dar mai ales cel de rezervuar ("cuve close") la: Cricova, Chisinau ("VISMOS", Institutul National al Vitei și Vinului), Milestii-Mici, Nisporeni, Stauceni (Colegiul National de Viticultura și Vinificatie), Sălcuta, Hincesti, Chirsova și alte localitati. Marcile de spumante moldave: Moldova, Chișinau, Cricova, Muscat spumant, National, Nisporeni și altele ne duc faima vinurilor efervescente în intreaga lume, fiind inalt apreciate la concursurile internationale de la Paris, Bordeaux, San Francisco, Buenos Aires, Budapesta, Bucuresti, Ialta, Chișinau, Moscova, Sofia, Miculov, Bratislava, Velei a, Madrid, Atena s.a. Fascinanta calitate a spumantului nostru ii comunică aroma soiurilor nobile Chardonnay, Pinot blanc, Pinot gris, Pinot menie, Sauvignion, Aligote, Traminer roz, Muscat blanc, Cabernet- Sauvignion, Pinot noir. O finete rara ii acorda spumantului moldav vinul din soiul autohton Feteasca alba, cultivat din moși-stramoși pe aceste meleaguri.
Aceasta bautura trebuie servita la ea acasă, afirma cei care ne-au vizitat plaiul.
Altfel, parcă s-ar pierde ceva din farmecul ei dumnezeiesc. Și cu adevarat, la gustul ei unic contribuie nu numai muzica și dansurile poporului moldav, dar și anturajul specific pe care stiu să-l creeze degustarii spumantelor oamenii harnici ai acestui plai stramosesc.
Dragi prieteni! Celora care au savurat macar o singura data, intre vii sau în săli amenajate special, cu un cintec de vioara la ureche, spumantele moldave, le va fi foarte greu să le dea vreodata uitarii.
c) Vinuri licăroase au o tărie alcoolică totală de minimum 17,5 volum. Tăria alcoolică dobândită nu va fi mai mică de 15% volum sau mai mare de 22% volum. Conținutul de zahăr este de minimum 80 g/l. Ele provin din must, vin sau amestecul acestora cu adaos în timpul sau după fermentația alcoolică de must concentrat, distilat de vin, alcool de vin sau amestecul acestor fortifianți în diferite proporțtii.
d) Vinuri aromatizate cuprinde :
Vinul pelin obținut din mustul fermentat cu adaos de plante, fructe sau din vinul în care s-a adaugat extras din aceleași plante și fructe ;
Vermut obținut din vinul adaos de extras din plante, zaharoză și alcool alimentar. Tăria sa alcoolică va fi cuprinsă între 15% și 18% volum. În funcție de conținutul de zahăruri reducătoare, vinurile aromatizate pot fi : vinuri farte seci, vinuri seci și vinuri demi-seci.
e) Vinul alcoolizat este cel obținut din mustuiala de struguri sau din must, parțial fermentate, ori de vin. El are o concentrație de 16%-24% alcool volum. La prepararea lui se admite adaosul de distilat de vin sau alte adaosuri alimentare ;
F. Produse pe bază de struguri, must sau pentru obținerea altor băuturi :
Must tăiat, must concentrat, mistel ;
vin pentru distilare sau pentru oțet;
Distilaturi din vin, alcool din vin ;
G. Produse pe bază de struguri, must sau vin pentru consum:
Băuturi nealcoolice:
Sucuri de struguri
Bauturi răcoritoare pe baza de must
b. Bauturi cu tărie alcoolică ascăzută :
Tip Wine-Cooler, vinifrut etc.(5-8% vol.)
Tip « pitillant de raișin » (max. 3% vol.)
c. Băuturi aperitive pe bază de vin : tip bitter, floris, tip Florio-Marsala, etc. ;
d. Băuturi alcoolice distilate :
Distilat învechit din tip Coniac ;
Rachiuri din vin, din drojdie, din tescovia.
Vizitînd Moldova nu ratați frumoasa ocazie de a face cunoștință cu producerea unei alte bauturi originare naționale – divin (cunoscuta în lume ca o productie similara cognacului francez).
Divin-ul (distilatul din vin) impreună cu brandy (bautura din alcool mixt, struguri și alta provenienta), merișor (calvados din mere), tuica (distilat din prune), rachiu și vodca face parte dintr-o grupa deosebita de bauturi tari produse în Republica Moldova. Mindria noastra o duc în intreaga lume divin-urile produse la Chișinau, Balti, Tiraspol, Calarași și Bardar. Bauturile divin și brandy sunt produse pe scara larga și la Stauceni, Falesti, Hincesti, Nisporeni, Ungheni și în alte centre viti-vinicole. Divin-urile moldave, în functie de virsta și calitate sint de trei categorii: de consum curent (3-5 ani de maturizare), de calitate superioara (distilate de peste 5 ani maturizare) și de colectie. Sunt inalt apreciate de catre admiratori divin-urile cu denumiri speciale: Belii Aist (Barza Alba), Aroma, Cezar, Orfeu. De o reputatie deosebita se bucura divinurile: Nistru, Doina, Bucuria, Sărbatoare, Chișinau (de 10 ani maturizare); Codru, Noroc, Dacia, Stefan Voda (20 de ani maturizare); dar mai ales cele de peste 40 de ani maturizare ca Victoria, President, Ambasador. Soiurile de poama Aligote, Rcatiteli, Feteasca alba, Riesling de Rhin crescute în zonele viticole de centru și Nord ale Moldovei, folosite la obtinerea vinurilor (materiei prime), distilarea clasică și cea în flux continuu, maturizarea în recipiente din stejar permit nasterea unor divin-uri de o rara aroma de flori și vanilina, cu un gust armonios și echilibrat, cu nuante de stejar nobil, cu culori de chihlimbar… Savurind divin-urile moldave veti simti în ele căldura soarelui amestecat cu racoarea de roua matinala, stravezimea aerului curat cu vigoarea solului nostru bogat, va veti putea convinge de unicitatea acestei bauturi originale.
Prelucrarea primara a strugurilor
Prelucrarea primara a strugurilor reprezinta una dintre cele mai importante etape în procesul de producere la Combinatul „Cricova” S.A.
Prelucrarea primara este efectuata în stricta conformitate cu cerintele și normativele tehnologice: incepind cu receptionarea strugurilor, desciorchinarea și zdrobirea lor, ulterioara macerare la temperatura controlata cu utilizarea enzimelor pectolitice și presarea la prese pneumatice de tip inchis.
Dupa ce mustul astfel obtinut este supus "flotarii" (limpezirii), se purcede la fermentarea lui în vase de inox, de asemenea la temperatura controlata. In scopul micsorarii aciditatii, se efectueaza fermentarea malo–lactica. Pastrarea intregului material vinicol se face la o temperatura de 13 – 150C în 54 rezervoare din inox, cu un volum de 4100 DAL fiecare și doua rezervoare cu un volum a cite 12 000 DAL, sub perna de gaz inert
Evoluția dezvoltării industriei vinicole in perioada 2003-2010
Economia Republicii Moldova este determinată în cea mai mare măsură de activitatea întreprinderilor industriei alimentare și a băuturilor. Această industrie permanent ocupă cea mai mare pondere în producția industrială totală, deoarece Moldova este o țară preponderent agrară.
În anul 2007 industria vinicolă a Republicii Moldova este reprezentată de următoarele întreprinderi:
72 de fabrici de prelucrare primară a strugurilor;
8 fabrici de producere a divinului;
10 fabrici de producere a vinurilor spumante;
13 fabrici de producere a vinurilor spumoase;
O fabrică de producere a vinului de tip Jeres (Ialoveni), una a vinului de tip Madejra (Orhei) și una a vinurilor de tip Marsala (Cărpineni);
3 crame pentru păstrarea și maturarea vinurilor de calitate înaltă (Cricova, Mileștii mici și Brănești) cu o capacitate de 10 mil. dal.
Respectand cerințele Programului de Privatizare, toate întreprinderile de vinificație primară au trecut în proprietatea privată, privatizarea lor efectuandu-se contra bonurilor patrimoniale. În ceea ce privește întreprinderile mari de vinificație secundară și mixte care se aflau în proprietatea statului, modalitățile de privatizate ale acestora sunt mult mai dure:
Unele întreprinderi de vinificație secundară în care statul deținea pachetul total sau majoritar al acțiunilor erau privatizate în baza concursului investițional, cum ar fi: SA „Nis-Struguraș”, SA „Vismos”, SA „Călărași-Divin”.
altă parte a întreprinderilor la care se referă și SA „Nistru-Vin” au fost privatizate în baza concursurilor comerciale.
Privatizarea SA „Aroma” și SA „Barza Albă” se planifică pentru perioada anului 2009.
SA „Combinatul de vinuri Cricova” și CVC „Mileștii Mici” SA, pachetul de acțiuni al cărora se află completamente în mainile statului, au fost anulate din lista întreprinderilor incluse în Programul de privatizare în baza Legii de Stat cu privire la confirmarea lor ca complexele de menire național-culturală a Republicii Moldova.
În Republica Moldova producerea vinurilor spumante este organizată după două metode: metoda clasică care asigură fabricarea producției de calitate cu un ciclu de producție de 1-3 ani și metoda naturală,utilizată de toate întreprinderile ce fabrică această categorie de produse. Din cauza insuficiențeimijloacelor circulante și costurile relativ înalte, ponderea vinurilor spumante obținute prin metoda clasică ascăzut considerabil: de la 30% în anul 1980 pană la aproximativ 6% în anul 2010. Pană în anul 1995 seobservă o creștere a volumului vinurilor spumante fabricate, cauzată de creșterea considerabilă a cerințelorconsumatorilor față de acest produs atat pe piața internă, cat și pe cea externă. Scăderea bruscă avolumului vinurilor spumante în anul 2007 este condiționată de urmările crizei economice din Rusia (anul1999) care constituie principala piață de desfacere pentru producția vinicolă moldovenească. În anul 2004 s-a produs un volum mare de vinuri spumante (909 mii dal) care nu s-a comercializat, rămanand în stoc.
Astfel, în anul 2010 întreprinderile nu puteau produce volume mari, avand stocuri enorme. În perioada anilor 2007-2010 se constată o tendință de creștere a volumului vinurilor spumante fabricate cu 73%.
În ceea ce privește dinamica volumului de vin imbuteliat, pe parcursul ultimilor cinci ani, ea
are o tendință de creștere rapidă continuă, astfel încat în anul 2009, volumul produs a depășit de 3,4 ori nivelul anului 2007. Această tendință are loc pe baza creșterii cererii față de vinurile liniștite, diminuand astfel cererea la vinurile spumante și spumoase. Cea mai evidențiată această înlocuire se constată pe piața Rusiei, unde în 2010 s-a comercializat 94,9% din toată producția vinicolă exportată.
Pentru a efectua o analiză mai detaliată a industriei vinicole este important de a determina aportul întreprinderilor în volumul total a producției obținute. Pentru aceasta întreprinderile se vor clasifica după principalele tipuri de băuturi alcoolice fabricate, determinand ponderea fiecărei întreprinderi și ritmul de creștere a volumului producției în anul 2010 față de anul precedent.
Pe baza datelor prezentate se constată că în producerea vinului de struguri imbuteliat pe parcursul anilor 2009 și 2010 sunt implicate 78 de întreprinderi. Aceasta este o cifră considerabilă, deci, concurența în acest domeniu de activitate este aprigă. Analizand volumele vinului de struguri imbuteliat, nu poate fi menționată una sau cateva întreprinderi care se evidențiază considerabil de celelalte (figura 2.1.).
Sursa: Agenția Agroindustriala „Moldova-Vin”
Figura 2.1.Ponderea principalilor producători de vin de struguri imbuteliat în RM în anul 2010
Se observă că în anul 2010 cel mai mare volum de vin imbuteliat a fost atins de către SRL „Lion Gri” în valoare de 1119,0 mii dal, ocupand o pondere de 6,1%. Cu o pondere mai mică urmează așa întreprinderi ca „Basvinex” SA (6,0%), „DC Intertrade” SRL (5,7%) și „Cricova- Acorex” IM (5,6%). Opt cei mai mari producători de vin de struguri imbuteliat ocupă în ansamblu o pondere de 41,6%. La toate aceste întreprinderi ritmul de creștere a volumului de producție în anul 2010 față de 2009 depășește 100%, excepție constituind doar SA „Basvinex” care în anul 2009 era cel mai mare producător a vinurilor de struguri imbuteliate ocupand o pondere de 8,3%. Alții 70 de producători mai mici produc 58,4% din tot vinul imbuteliat în anul 2010. Pozitiv poate fi caracterizat faptul că volumul total a vinului de struguri imbuteliat a sporit cu 31,2% în anul 2010 față de anul precedent.
Completamente altfel este situația la producerea vinurilor spumante. În această activitate sunt încadrați doar 10 producători, cei mai mari dintre care sunt prezentați în figura 2.2.
Sursa: Agenția Agroindustriala „Moldova-Vin”
Figura 2.2. Ponderea principalilor producători de vin spumant în RM în anul 2010
Volumul total de vinuri spumante produs la întreprinderile autohtone a crescut în anul 2010 față de 2009 cu 20,9%. Cel mai mare producător de vinuri spumante este Combinatul de Vinuri „Cricova” SA, ocupand în anul 2009 o pondere de 54,4% și în 2007 – 46,4%. După el, cu o deferență semnificativă, urmează CVSM IM „Vismos” SA, ponderea căruia a scăzut pe parcursul anilor analizați de la 19,3% la 14,8%. O situație inversă se constată la SA „Basvinex”, ponderea căreia în volumul total de vinuri spumante produs în țară s-a ridicat de la 3,0% pană la 10,1%, mărindu-se în unități naturale de circa 4,1 ori. SA „Vitis-Hancești” care în anul 2009 n-a produs deloc vinuri spumante, în următorul an iese pe locul patru cu un volum de 848,4 mii sticle.
Cu producerea vinurilor spumoase pe teritoriul RM se ocupă 13 întreprinderi. Comparativ cu producerea vinului spumant, acest produs necesită mult mai mici cheltuieli materiale și timp.
Structura principalelor producători de vinuri spumoase după volumul producției fabricate în anul 2010 se prezintă în figura 2.3.
Sursa:Agenția Agroindustriala „Moldova-Vin”
Figura 2.3. Ponderea principalilor producători vin spumos în RM în anul 2010
Cel mai mare producător a vinurilor spumoase este SRL „Altes” care în anul 2009 constituia o ponderea de 27,7%, iar în anul 2010 – 23,5%. Necătand la faptul că ritmul de creștere a volumului de producție la această întreprindere depășește valoarea de 100%, are loc diminuarea ponderii întreprinderi date. Aceasta se lămurește prin faptul că ritmul de creștere a volumului de producție la SRL „Altes” este mai jos decat ritmul de creștere a volumului total de vin spumos fabricat în țară.
Un alt producător mare de vinuri spumoase este SRL „Maurt”, volumul de producție a căreia s-a majorat pe parcursul anilor analizați de aproximativ 40 ori, de la 10,7 pană la 430,0 mii sticle. În așa mod în anul 2010 această firmă ocupă locul doi după volumul vinului spumos fabricat. Al treilea producător mare este SRL „Nori” volumul de producție a căreia s-a micșorat în anii 2009-
2010 cu 3,8% de la 411,6 pană la 396,1 mii sticle, ponderea modificandu-se de la 23,1% la 18,5%. Ceilalți 10 producători dețin o pondere mai joasă considerabil și în ansamblu le revine 37,9% din toată producție. Volumul total de vin spumos produs în țară are o tendință de creștere, depășind valoarea anului precedent cu 20,3%.
O situație deosebită se observă la producerea divinului. În RM cu acest tip de activitate se ocupă doar opt întreprinderi dintre care două produc volume mari și restul au o ponderea considerabil mai mică (figura2.4).
Sursa: Agenția Agroindustriala „Moldova-Vin”
Figura 2.2. Ponderea principalilor producători de divin în RM în anul 2010
Volumul de divin produs în RM în anul 2010 a constituit 659,6 mii dal, ceea ce e cu 2,6% mai puțin decat în anul precedent. În cea mai mare măsură acest volum a producției este asigurat de SA „Aroma” și SA „Barza Albă”. Cel mai mare producător rămane a fi SA „Aroma”, necătand la faptul că volumul de producție fabricată a scăzut în anii 2009-2010 cu 0,2%, ponderea ei a crescut de la 37,7% la 38,6%. Această creștere se datorează faptului că ritmul de micșorare a volumului de producției la SA „Aroma” este mai mic decat ritmul de micșorare a volumului total de producție. A doua întreprindere mare este SA „Barza Albă” ponderea căreia în anii analizați a sporit de la 27,4% la 36,8% și volumul de producție a sporit cu 30,6%. Pe al treilea loc după volumul de producție produs este SA „Vinimpex” ponderea căreia în anii analizați s-a micșorat de la 16,4% pană la 11,1% și volumul produs a scăzut cu 33,5%. O altă întreprindere destul de cunoscută pe teritoriul RM ca producător de divinuri este SA „Călărași Divin”. În perioada studiată volumul de producție fabricat la întreprinderea dată a scăzut de aproximativ patru ori și respectiv ponderea ei s-a modificat de la 13,5% în anul 2009 pană la 3,5% în următorul an. Restul producătorilor au o pondere în volumul total a divinului fabricat în RM comparativ mică sau chiar neesențială.
După cum s-a menționat mai sus, brandy și alte băuturi tari se produc în RM în cantități destul de reduse și nu reprezintă produsele de bază pentru dezvoltarea strategică a ramurii vinicole.
Figura 2.5 reprezentată structura ponderii principalelor producători de aceste produse în anul
2010.
Sursa: Agenția Agroindustriala „Moldova-Vin”
Figura 2.5. Ponderea principalilor producători de brandy și alte băuturi tari în RM în anul 2010
Cel mai mare producător de băuturi tari și brandy este SRL „Renesans-Perfect” ponderea căreia în volumul total pe parcursul anilor 2009 și 2010 a constituit 40,9% și 31,9% respectiv, iar volumul producției în unități naturale a scăzut cu 3,6%. Următoarea întreprindere după volumul producției fabricate este SA „Aroma” care produce brandy și vodcă. Volumul producției în perioada analizată a scăzut cu 2,6% și ponderea s-a micșorat de la 13,6% la 10,7%. Ceilalți producători au o pondere mult mai mică. În general, volumul produs a băuturilor tari și vodcă a sporit în perioada analizată cu 23,7%.
Evoluția exporturilor producției vinicole in perioada 2003-2010
Pe parcursul mai multor decenii viticultura și vinificația constituie ramurile de bază ale economiei Republicii Moldova, ele fiind influențate în mod direct de condițiile climaterice favorabile cultivării viței de vie, precum și de existența forței de muncă inalt calificate în ramura respectivă.
Pornind de la considerentele că suprafața Republicii Moldova este nesemnificativă, consumul producției vinicole pe locuitor, practic, nu se modifică. Totodată, pe parcursul ultimilor ani se inregistrează o tendință de diminuare a numărul populației, de aceea dezvoltarea ulterioară a industriei vinicole poate avea loc numai în baza promovării exporturilor. In această ordine de idei se impune necesitatea cercetării problemelor privind sporirea exporturilor producției vinicole autohtone.
In continuare vom urmări evoluția exporturilor producției vinicole a Republicii Moldova. Multe lucrări istorice conțin informații despre exportul vinurilor moldovenești. Astfel, la inceputul formării statului feudal moldovenesc, consilierul regelui Ungariei Reihersdorf în cartea sa despre Moldova (1541) scria: „Țara este bogată în pășuni, vii care asigură belșug de vin” . Un alt călător, francezul Baret comunica: „Poți observa o multitudine de povarnișuri pitorești, bogate în viță de vie, care asigură cu vin nu numai Moldova, dar și Podolia și țările vecine”. Deci incă în acele timpuri se exporta vinul moldovenesc și era cunoscută calitatea lui inaltă.
In prezent, cand Republica Moldova a trecut de la economia centralizată la economia de piață, se impune necesitatea dezvoltării comerțului exterior, care constituie factorul de bază pentru creșterea economică a țării. Republica Moldova este o țară agrară, de aceea accentul trebuie pus pe dezvoltarea comerțului cu produse alimentare și băuturi alcoolice.
Importanța industriei vinicole pentru comerțul exterior este determinată de ponderea ei inaltă în exportul total al Republicii Moldova (tabelul 2.5.1).
Pe parcursul anilor 2003-2010 exportul total al Republicii Moldova s-a modificat considerabil. Valoarea inferioară a exportului total al țării a fost atinsă în anul 2005, constituind 463432,4 mii USD. Incepand cu anul 2006, situația s-a ameliorat, astfel incat în anul 2010 exportul total a crescut de circa 2,1 ori față de cel inregistrat în anul 2005.
Tabelul 2.5.1.
Dinamica exportului total și a băuturilor alcoolice în Republica Moldova în anii 2003-2010
Sursa: „Anuarului statistic al Republicii Moldova” și datelor prezentate de Agenția Agroindustrială „Moldova-Vin”.
In urma determinării ponderii exportului băuturilor alcoolice în exportul total al Republicii Moldova, s-a constatat că în anul 2010 el a constituit 28,2% sau circa o treime din exportul total al acesteia. Ponderea exportului băuturilor alcoolice în exportul total variază cu o amplitudine de 9,2%. Cea mai mică valoare a indicatorului analizat a fost atinsă în anul 2005. In anul 2010 ponderea exportului băuturilor alcoolice în exportul total a fost mai joasă decat cea inregistrată în anul 2003 cu 3,2%.
Pondere inaltă a băuturilor alcoolice în exportul total al Republicii Moldova demonstrează importanța producției industriei vinicole pentru creșterea volumului exportului total al țării.
In perioada anilor 1950-1975, cand viticultura s-a dezvoltat rapid, industria vinicolă și-a sporit esențial capacitățile sale. Piața fostei URSS era o piață enormă, care permitea comercializarea completă a producției vinicole autohtone.
După desființarea URSS, Republica Moldova n-a reușit să-și creeze pe piața mondială imaginea unui producător performant în domeniul vinificației. Ca rezultat, piața țărilor CSI este principala piață pentru comercializarea producției vinicole autohtone (tabelul 2.5.2.).
Analizand dinamica exportului băuturilor alcoolice în unități valorice în perioada anilor 2003-2010 în țările CSI și în alte țări ale lumii, se observă că ponderile acestora deferă esențial. Pe parcursul perioadei menționate ponderea exportului băuturilor alcoolice în țările CSI a depășit 95%, excepție constituind doar anii 2005 și 2007, cand s-au comercializat, respectiv 89,8% și 93,0%. Acest fenomen are la bază consecințele negative ale crizei economice cu care s-a confruntat Rusia în anul 1999.
Tabelul 2.2
Dinamica exportului băuturilor alcoolice pe grupe de țări
Sursa: Agenția Agroindustrială „Moldova-Vin”.
Pe parcursul anilor 2003-2010 în țările CSI s-a exportat, în medie, cca 95,6% de băuturi alcoolice, iar în celelalte țări ale lumii doar 4,4%. Această repartiție a volumului exportului producției vinicole poate fi explicată prin faptul că în țările CSI, incă pe timpul existenței URSS, Republica Moldova iși crease imaginea de „producător de vinuri bune”. In prezent în țările CSI se importă băuturi alcoolice și din țările Europei de Vest (Franța, Italia etc.), dar ponderea acestora este foarte mică, deoarece nivelul de trai al populației relativ jos nu permite a procura producția de vinuri la prețuri inalte. Drept rezultat, este solicitată producția de băuturi spirtoase din Republica Moldova, prețurile căreia sunt mult mai accesibile pentru majoritatea populației țărilor CSI. In ceea ce privește ponderea foarte joasă (în medie 4,4%) a exportului producției vinicole moldovenești în celelalte țări ale lumii, aceasta se explică prin calitatea nesatisfăcătoare a producției noastre. In majoritatea țărilor inalt dezvoltate Republica Moldova este cunoscută ca o țară agrară cu un nivel de trai foarte redus, care nu poate asigura o calitate inaltă a produselor sale.
In urma analizei exportului producției vinicole pe grupe de țări, se poate constata că principala piața de desfacere pentru produsele moldovenești o constituie țările fostei URSS.
In perioada analizată pe primul loc după volumul exportului băuturilor alcoolice produse în Republica Moldova se află Rusia, ponderea căreia în exportul total variază în limitele 78,50%– 89,64%. Faptul că Rusia este consumatorul cel mai mare al producției vinicole moldovenești se explică prin următoarele:
incă de pe timpul existenței URSS, Republica Moldova iși crease în Rusia imaginea unui producător de producție agricolă și vinicolă excelent;
în timpul URSS în Rusia s-au construit multe intreprinderi de vinificație secundară, care achiziționau vinurile brute de la intreprinderile primare din Moldova, le prelucrau și le comercializau în vrac sau imbuteliate. Deoarece condițiile pedo-climaterice ale Rusiei nu permit cultivarea viței de vie în cantități necesare, vinurile brute erau aduse din celelalte țări ale Uniunii Sovietice, inclusiv Moldova, Georgia, Ucraina etc.;
piața Rusiei este imensă cu o cerere inaltă determinată de numărul mare al populației;
nivelul de trai al majorității populației Rusiei nu permite procurarea băuturilor alcoolice importate din țările europene, pe cand prețurile producției vinicole moldovenești sunt mult mai accesibile.
Generalizand geografia exportului producției vinicole a Republicii Moldova, se poate concluziona că situația existentă actualmente nu este satisfăcătoare. Indiscutabil, Federația Rusă rămane consumatorul principal al producției vinicole moldovenești. Insă de subliniat și faptul că ponderea Rusiei (80-90%) în exportul total al băuturilor alcoolice este extrem de inaltă, ceea ce poate genera o multitudine de dificultăți pentru funcționarea intreprinderilor vinicole autohtone. Pornind de la aceste considerente, este necesar a diminua ponderea Rusiei în exportul total al producției vinicole, care trebuie direcționat spre celelalte țări ale lumii. Una din măsurile necesare în acest scop este modificarea geografiei exportului prin lărgirea listei țărilor care vor solicita producția vinicolă a Republicii Moldova. Această modificare poate fi efectuată numai pe calea imbunătățirii calității producției vinicole autohtone și certificării intreprinderilor cu Sistemul de Management al Calității. Piețele străine, nu pot fi cucerite ușor cand în majoritatea țărilor producția noastră nu este cunoscută. Dar totuși trebuie de intreprins măsuri în vederea promovării producției vinicole autohtone și asigurării calității ei inalte, menținand-o permanent la acest nivel.
CAPITOLUL 2. ANALIZA STATISTICĂ A ACTIVITĂȚII COMBINATULUI DE VINURI „CRICOVA”
Basarabia are doua vieți paralele. Prima curge pe pământ, în cascada agresivă, iar a doua este sub pământ, e domoala ca un lac pitit de ochii lumii. Puțini sunt cei privilegiați să descopere lumea ascunsă și să-i aprecieze virtutile. Însă, cei care o cunosc văd altfel scurgerea timpului. Sunt persoane care, în virtutea pasiunii, și-au educat astfel ochiul, gustul și mirosul încat prepară și păstrează sub pământ adevărate comori – vinurile Moldovenești.
Prezentarea combinatul de vinuri „CRICOVA”
Sectorul vinicol este unul dintre cele mai importante pentru Republica Moldova – producător traditional de vinuri, afirmat pe parcursul mai multor ani.În activitatea de producere a vinurilor în anul 2006 sunt încadrate 180 de întreprinderi, concurența în acest domeniu de activitate fiind foarte aprigă.
Cu siguranță, nu este om în Moldova, care nu ar fi vizitat sau auzit despre orașul Cricova, cu renumitele sale cariere de piatră și faimoasele beciuri subterane de vinuri. Această localitate mai este numită ți „Crama Moldovei”, unul dintre cele mai prestigioase obiective turistice ale plaiului nostru. Orașul subteran al vinului are o lungime de 80-120 km si a devenit cartea de vizită. În beciurile de la Cricova, numeroase delegații, turiști din zeci de țări ale lumii au savurat licorile plaiului moldav. Oamenii din partea locului sânt siguri că stapânesc una din minunile lumii și afirmă că cine a fost în Moldova și nu a vizitat Cricova – n-a văzut, de fapt, meleagul nostru mioritic.
Istoria Combinatului de vinuri „Cricova”
Cea de-a doua jumatate a secolului XX este considerată, pe drept, una dintre cele mai importante perioade în dezvoltarea vinificației Republicii noastre. Anume la începutul anilor 50, după declinul pertinent rezultat în urma celui de-al Doilea Razboi Mondial, în Moldova încep sa fie construite fabrici de vinificație primară, încep sa fie însușite mari capacitați de producție, se reconstruiesc pe o bază tehnică modernă multe întreprinderi, sunt implimentate multe realizări ale științei și se perfecționează tehnologia de producere. Acest avânt al ramurei de vinificație a fost precedat, mai cu seamă, de deschiderea în 1945 a Filialei din Chisinău a Institutului Magaraci, iar în anul 1950 si a Institutului de Cercetari Stiintifice în domeniul Pomiculturii, Viticulturii și Vinificației al Filialei din Moldova a Academiei de Științe a U.R.S.S.
La prima etapă, însă, dezvoltarea îndustriei vinicole întimpină dificultăți conșiderabile. Astfel, în pofida cresterii spectaculoase a capacităților vinificației primare, organizarea rationala a procesului tehnologic, precum și continuitatea acestuia erau impiedicate de lipsa acuta a unor încaperi special utilate pentru pastrarea, prelucrarea și maturarea vinurilor. O parte esentiala din materialele vinicole se pastra sub cerul liber, ceea ce în mod evident influenta negativ calitatea productiei și genera mari pierderi.
Soluționarea acestei importante probleme devine posibilă, în mare masura, datorita initiativei și perseverentei a doua personalități remarcabile în domeniul vinificației: D-lui Petru Ungureanu și a D-lui Nicolae Sobolev, care a condus la începutul anilor 50 Combinatul de Sampanie din Basarabia. Anume lor le-a venit în gand eminenta idee de a folosi în calitate de depozite de vinuri galeriile de mînă din care se extragea piatra de constructie. Pe parcursul catorva luni ambii vinificatori, impreună cu specialistii-geologi, constructorii și cioplitorii de piatra, au vizitat și au examinat minutios multe mine din Republica. Alegerea lor au fost galeriile subterane din satul Cricova, situat la 16 km de la Chișinău. Dimensiunile acestora au permis pastrarea a milioane de decalitri de vin și, un factor important, fara ca sa fie necesare careva investitii capitale. În urma examinării acestei propuneri, Guvernul Republicii a permis valorificarea galeriilor de la Cricova „în scopul pastrării și maturării vinurilor și a alcoolului pentru coniac”. Mai mult decat atat, Guvernul a decis ca ideea folosirii galeriilor este destul de avantajoasa și ar fi rational sa fie valorificate și alte hrube.
Anul de fondare a Combinatului de Vinuri „Cricova” S.A. este considerat a fi anul 1952. Anume atunci, în conformitate cu ordinul Ministerului Industriei Alimentare al U.R.S.S., Combinatul de Sampanie din Basarabia este obligat: „Sa prevada pentru anul 1952 finantarea lucrarilor prioritare în vederea adaptării carierelor de piatra de la Cricova pentru utilizarea lor ca depozite de vinuri” și, în al doilea rând, „Sa construiasca, în baza exploatarilor miniere de la Cricova, o fabrica de vinuri sampanizate, cu o capacitate de 4 mil. butelii de sampanie pe an, inclusiv 1 milion de butelii – fabricate prin metoda clasica, cu punerea în functiune a unei capacități de 2,5 mil. de butelii în anul 1954”. În ceea ce priveste punctul 2, anticipand mentionăm ca ideea creării unei fabrici de vinuri spumante pe baza exploatarilor miniere de la Cricova a fost realizata doar în anul 1980.
Aceste dispozitii au avut efect. În luna martie 1952 se rezolva întrebarea privind personalul, care urma sa fie angajat în subsolurile de la Cricova. De remarcat e faptul ca schema de încadrare prevedea pe atunci doar 11(!) persoane. Sectiile de la Cricova încep sa functioneze deja în aprilie, îndata dupa aducerea primelor mostre de material vinicol experimental, fabricat în sovhozurile Combinatului de Sampanie din Basarabia, sub conducerea specialistilor de la Institutul de Cercetari Stiintifice Magaraci.
În scurt timp vinurile produse la Cricova se dovedesc a fi mai calitative, mai fine și mai rezistente la turbiditate decat cele produse în alte sectii ale Combinatului de Sampanie. Prin urmare, este firesc ca Filiala Institutului Magaraci iși transfera curand aici toate experimentele și cercetarile stiintifice, desfasurand cu promtitudine lucrari promitatoare de perfectionare a calității vinului din hibrizi de la producatorii directi și de elaborare a noilor marci de vinuri.
Totuși, în pofida entuziasmului initial, abia la sfarșitul anului 1954 începe sa se observe o crestere permanenta a investitiilor capitale destinate atit pentru adaptarea hrubelor, cit și pentru procurarea utilajului tehnic necesar. În anul 1954 iși are începuturile și renumita colectie de vinuri de la "Cricova", printre primele exponate enumerându-se vinurile din splendida colectie vinicola a Generalului Göring.
Anul 1955 este marcat de un eveniment de importanta majora nu doar pentru depozitul de vinuri de la "Cricova", dar și pentru întreaga vinificație a Moldovei: este depus spre maturare primul lot de vinuri de marca (din roada anilor 1953-1954).
O alta etapa semnificativa în istoria Combinatului "Cricova" a fost marcata de anul 1957, cand în galeriile subterane valorificate au fost depozitate primele tiraje de vin spumant, fabricat în conditii îndustriale cu aplicarea metodei clasice „Champenoise”. Prin urmare, istoria spumantului clasic în Moldova începe anume în anul 1957.
La sfirșitul anilor 60, dispunând de o sursa considerabila de materii prime, Moldova a devenit unul din principalii furnizori de productie vinicola in U.R.S.S. Din 1968, când în baza depozitului de la "Cricova" se organizeaza sovhozul-fabrica experimentala de vinuri spumante și de marca, inclusa în complexul Asociatiei Agroindustriale "Cricova", are loc o extindere constanta a suprafetelor plantate cu viță de vie. Din 1971, în scopul folosirii terenurilor cu destinatie furajera, începe sa se dezvolte și zootehnia.
La 30 iulie 1980, dupa aproape 30 de ani din momentul în care aparuse pentru prima data ideea, are loc punerea în functiune a fabricii de sampanie. Succesul este asigurat din plin de o experienta bogata și un mare potential acumulat de catre o generatie întreaga de specialisti notorii în domeniul sampanizării. Acestia au reușit sa organizeze din start într-un mod ireprosabil procesul de producere la noua fabrica de sampanie – întreprindere vinicola mare și modernă. Astazi se poate cu încredere afirma ca acest eveniment a însemnat începutul unei noi ere în dezvoltarea productiei de sampanie în Republica Moldova.
În anul 1985, în rezultatul emiterii Hotaririi C.C. "Cu privire la lupta impotriva betiei și alcoolismului", productia Combinatului scade la 45% din capacitate industriala; în paralel se fac încercari de a produce bauturi spumante fara alcool. În 1987 Asociatia Agroindustriala "Cricova" a fost desfiintata și în baza ei a fost creat Combinatul de sampanie și vinuri de marca "Cricova". Partea „agrara” a fostei Asociatii agroindustriale a fost separata de „industrie”. Unele sovhozuri subordonate obtin autonomie, altele sunt transmise gospodăriilor învecînate. Astfel, "Cricova" ramane privata de propria baza de materii prime. Totuși, cu toate dificultăți, echipa Combinatului a reușit sa mentină potentialul creat anterior, precum și sa sporeasca și sa perfectioneze procesul de producere și gestionarea acestuia.
De curând, însă, pentru Combinatul „Cricova”, de atfel ca și pentru întreaga economie națională, au venit timpuri grele. Destramarea în anul 1991 a U.R.S.S. a condus la distrugerea relatiilor economice, în special a celor comerciale, constituite timp de decenii cu întreprinderile altor regiuni ale Uniunii Sovietice. Aceasta se soldeaza cu reducerea esentiala a volumului fabricat și comercializat al productiei. Dar și atunci, în pofida dezechilibrului întregului complex economic, a deficitului de resurse energetice și de materiale auxiliare, conducerea Combinatului, în comun cu specialistii, cautau continuu metode de depașire a situatiei create.
Eforturile depuse și cheltuielile considerabile nu s-au pierdut în zadar. Politica adoptata în vederea constructiei și amenajării continue a complexului a îndreptățit toate așteptările. În septembrie 1999, pe lângă Combinat, în baza salilor de degustare și a magazinelor specializate "Cricova" din or.Chișinău și din oraselul Cricova, este fondat Centrul de business și turism "Cricova-Vin S.A.".
În ceea ce priveste potentialul de producere, în ultimii ani se poate constata o tendinta ferma de sporire a volumului de productie fabricata, crescând constant și numarul medaliilor și diplomelor internationale acordate vinurilor de "Cricova". În anul 2005 Combinatului de Vinuri "Cricova" S.A., pentru contributia sa la dezvoltarea economiei nationale, ii este decernat Ordinul Republicii și, ulterior, prin decretul prezidential, Combinatul este declarat "obiect al patrimoniului cultural-national ".
Conducerea și salariatii Combinatului privesc în viitor cu optimism. Este cert ca faima C.V. „Cricova” S.A. este rodul profesionalismului și, mai cu seama, a dragostei lor pentru viță de vie. În egala masura merita admiratie eminentii fondatori ai minunatei „Crame” din Moldova, precum și actualii slujitori devotăți ai lui Bacchus, pe care ii asteapta înca multe realizari frumoase. Iar aceasta înseamnă ca istoria Combinatului „Cricova” continua…
Beciul Combinatului de vinuri „Cricova”
În Antichitate, dar și la debutul secolului informational, Beciurile Cricova ar putea pe drept predinde de a fi înscrise în rândul celor mai fascinante minuni ale lumii. Fiind amplasate sub întregul orasel Cricova, ele rprezintă un adevarat oras subteran. Prospecte, strazi, stradele…Doar denumirile pe care le poarta sunt putin obisnuite: Cabernet, Riesling, Feteasca, Aligote, Sauvignon… Fiecarei strazi ii corespunde, astfel, numele vinului care se pastreaza în nisele adiacente.
Aparute în urma activitătii extractive istorice din aceste locuri, Beciurile Cricova sunt, de fapt, foste mine de piatra de constructie. O mare parte din cladiri din Cricova, Chișinău, Balti și alte orase ale Republicii au fost construite anume din calcarul extras aici. În unele brate ale galeriilor excavatiile sunt înca în plină functiune, astfel încit acest imens oras subteran continua sa creasca!
Fiind zamislit ca o întreprindere de producere a vinurilor de elita în baza tehnologiilor clasice europene, Combinatul "Cricova" a folosit ca fundal pentru ulterioara sa activităte conditiile prospere originale ale galeriilor sale, care se extind pe o lungime de 60 km – labirinturi cu o microclima unica. Aici, în decursul întregului an, temperatura ramane constanta, în jur la +12 – +14°C, pe cand umiditatea relativa a aerului constituie circa 97-98%. Anume datorita acestor conditii naturale exclusiv optimale este posibilă pastrarea și maturarea vinurilor de calitate superioara, precum și a spumantului clasic, cu formarea caracterului autentic al acestora.
Legea fundamentala de “naștere” a vinurilor de marca și mai cu seama a celor de colectie, evidentiaza rolul major al variatiilor nesemnificative a temperaturii mediului în care are loc maturarea și al umidității înalte. Odata cu creșterea umidității aerului, pierderile de vin scad. În Beciurile Cricova acestea sunt de 10 ori mai mici ca la suprafata, nefiind necesare utilaje speciale de ventilare și conditionare.. Latimea galeriilor variaza de la 6 la 7,5 m, iar înăltimea este de 3- 3,5 m. Adincimea, la care sunt situate Beciurile, în dependenta de relief, variaza de la 35 metri la întrare până la 60-80 m. Beciurile în totalitate, impreună cu sectiile de producere, ocupa circa 53 ha de spatiu subteran.Unicitatea subsolurilor este determinată și de salile de degustare subterane de care dispun, formand un complex întegru. Printre acestea se numara: “Sala de conferinte”, “Casa Mare”, “Fundul Mării” s.a. (Fotografiile salilor vezi pe Harta subsolurilor). Acestea sunt locul de petrecere a diverselor degustari nationale și internationale, precum și al întrunirilor la cel mai înalt nivel. Îndiferent de experienta precedenta, Beciurile Cricova sunt locul care, cu siguranta, iși va lasa amprenta irepetabila în imaginația fiecarui vizitator!
E frig. Dar e un frig imblanzit de nobletea vinului. De aceea niciun vizitator nu pare deranjat ca i s-a facut pielea ca de gaină. Însă, pană a deveni Castelul lui Bachus, Cricova era o mină de piatra. Și acum în tavan se vad santuri ramase dupa extragerea pietrei albe. Vinul și-a gasit locul aici din anul 1952, cand a fost fondat Combinatul de vinuri Cricova.
În acel an, Moldova a avut o productie foarte mare de struguri din care s-au preparat mai apoi vinuri de calitate Aceste vinuri și-au gasit casa în cariera de piatra parasita, unde umiditatea aerului și temperatura erau constante pe tot parcursul anului. Din 1952 și pană acum, în beciuri s-au adunat 30 de milioane de litri de vin care se matureaza în butoaie și peste un milion de sticle cu vin puse la învechit Combinatul de vinuri « Cricova » este unica întreprindere din Republica Moldova care produce vinuri spumante în conformitate cu metoda clasica franceza – „Methode Champenoise”, prin fermentare secundara în sticla și cu o maturare ulterioara cuvee în pozitie orizontala de cel putin 3 ani.
Dacă te afunzi și mai mult în acest labirint de piatră, unde se păstrează un miros acrisor, de vin, dai de cartierul Spumantelor. Aici ajung doar oaspetii de onoare ai Orasului Subteran. Linistea e mai adancă, iar frigul este constant, cat sa scoti aburi din gura cand respiri. Doua coloane de sticle stau asezate pe suporturi speciale pentru a se limpezi și a fermenta În sticla. Astfel, Cricova este singura fabrica din Moldova care produce spumant dupa metoda Champenoise, adica prin maturare secundara În sticla în pozitie orizontala, cuvee, cu o durata de pană la trei ani, asa cum, multe secole în urma, il preparase calugarul francez Dom Perignon.
Beciurile de la „Cricova” adapostesc și o remarcabila colectie de vinuri – Oenoteca Națională. Exponate unicale, precum sunt “Ierusalim de Pasti”, licoarea “Ian Beher” (recolta anului 1902), impreună cu înca 158 de marci din Burgundia, Moselle, Tokaji, Rhein…, formeaza tezaurul pretios atat al Combinatului, cat și al Republicii Moldova, cuprinzand actualmente circa 1,3 mln. de sticle.
„Aici s-a conservat istoria de o jumatate de secol a tunelului, gloria și mândria subteranei, Utilul, Placutul și Umanul, dimpreună…”Exponate unicale, precum sunt “Ierusalim de Pasti”, licoarea “Ian Beher” (recolta anului 1902), impreună cu înca 158 de marci din Burgundia, Moselle, Tokaji, Rhein…, formeaza tezaurul pretios atit al Combinatului, cit și al Republicii Moldova.
„Ai senzatia ca te afli pe o placa turnanta sau într-un spatiu circular închis, cu nenumarate separeuri, cotloane, firide, sali miraculoase de diferite stiluri și gusturi. Lipsește doar bagheta magica pentru a scoate în arena taurii focoși, metamorfozati în lichide. Imaginati-va o corida în care apar pe ring nu patrupezi încornorati, ci butelci de cele mai felurite configuratii, la fel de vivace ca și vinul taurin din ele. De dupa paravan apare Toreadorul care pastorește acește fiinte personificate ce se născ, traiesc și mor ca orice organism viu…”
Vinoteca Combinatului de vinuri « Cricova »
Vinoteca din Cricova rprezintă reteaua galeriilor și pasajelor sapate în calcar la o adâncime de 60-80 m. Acolo anul împrejur se pastreaza temperatura și umiditatea constanta optimala pentru maturizarea vinurilor de marca de calitate superioara. Lungimea stolnelor de la Cricova constituie mai mult de 100 km, și ele sunt destul de largi pentru a permit accesul microbuzelor cu turisti. Vinoteca din Cricova dispune de mai mult de 2 mln de sticle de vin, cea mai veche fiind datata cu anul 1902. În afara de aceasta, combinatul de la Cricova este unica întreprindere în Moldova, care produce vinuri spumante conform tehnologiilor franceze traditionale.
Oenoteca din Cricova iși are începuturile în anul 1954. Astfel, conform ordinului Directiei de gestionare a fabricilor de vinuri din 18 august 1954, a demarat constructia unei sectii speciale cu rafturi pentru vinurile de colectie, suplinite de curand cu numeroase mostre de vin colectate din întreaga lume.
De la finele anului 1967 colectia din subsolurile de la Cricova obtine titlul de “Colectie Republicană”, dispunând la acel moment de 465 marci de vinuri, coniacuri și licori, produse atat în tara, cat și peste hotare. Printre acestea se numarau și trofeele Razboiului II Mondial: vinurile din colectia excelenta a lui Gherman Göring. Acest „nazi nr.2”,succesorul official al lui Hitler, calau și criminal de razboi, avea slabiciune vadita atat pentru femeile frumoase și capodoperele de arta, cat și pentru vinurile de elita. O jumatate din colectia lui a fost transmisa vinificatorilor din Crimeea, alta a fost adusa la Cricova. Din ea fac parte vinurile exceptionale de Moselle, de Rhein, de Bourgogne și alte vinuri, datate cu prima jumatate a sec.XX.
Mai târziu, pe lângă sectiile de vinuri de marca și spumante, a fost creata o sectie care întrunea sala de degustare și înca o sectie speciala. Sarcina principala a acestei din urma a fost la început asigurarea salii de degustare cu un sortiment de vin de o calitate înalta, selectia celor mai bune mostre, imbutelierea vinului și expedierea lui la diferite expozitii, iarmaroace, concursuri și degustații, precum și expedierea lui la comanda celor mai înalte instante de conducere a țării.
La momentul actual Colectia este formata din circa 1,3 mln. de sticle. Este greu de a numi o cifra concreta care ar corespunde pretului ei real.
Semnificatia istorica exclusiva a Oenotecii, de altfel ca și în cazul majorității operelor de arta sau artefactelor arheologice, creeaza și ea anumite dificultăți cu privire la procesul de evaluare.
Colectia este completata cu noi mostre atat prin schimburi cu alte colectii de vinuri, cat și prin achizitionări facute peste hotare, precum și din contul vinurilor de elita facute cadou Combinatului.
De altfel, aceasta colectie nu este adunată și pastrata cu grija doar cu scopul de a concentra într-un singur loc mostre de vin cat mai unicale. În baza lor se însusesc tainele altor vinificatori, buchetul, retetele – într-un cuvânt calitățile și proprietățile vinurilor.
Totuși, mândria Oenotecii rprezintăin primul rând vinurile de marca „Cricova”, care, la rândul sau, au dus la formarea unei alte colectii – a celei de medalii și diplome care le-au fost decernate la diverse concursuri și festivaluri internationale. Vinurile vechi, pretioase ale Colectiei, sunt desigur o sursa inepuizabila de inspiratie pentru maestrii artei vinicole de la Cricova și servesc drept etalon de calitate și gust pentru „operele”create în prezent. Formula succesului Cricova iși are radacinile nu atat în încrederea în sine, cat, mai degraba, în vointa dintotdeauna de a imbratisa perfectiunea: „Avem la ce tinde și o facem cu inspiratie
Colectia de medalii și decoratii a Combinatului, de altfel ca și Oenoteca, este suplinita permanent: vinurile de Cricova au cucerit deja mai mult de 80 de Grand-Prix, medalii de aur și argint.
Reprezentând un complex subteran inedit, „Cricova” este o întreprindere cu un potential de producere imens, fiind declarata „obiect al patrimoniului cultural national” și decorata cu cea mai înalta distinctie de stat – Ordinului Republicii, ca semn al recunoasterii a contributiei „Cricova” în proasperarea economiei nationale și a eforturilor remarcabile în vederea dezvoltării ramurei vitivinicole din Moldova.
Podgoriile Combinatului de vinuri « Cricova »
Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A. este o întreprindere cu un ciclu complex de producere, ceea ce înseamnă ca dispune de o importanta baza de materie prima proprie. Anume posibilitatea de a asigura întregul proces de productie, de la sadirea butașilor până la livrarea sticlelor etichetate pe raft, ajuta Combinatul sa pastreze din an în an calitatea excelenta și originalitatea vinurilor sale.
În vederea obtinerii unor vinuri calitative, Combinatul și-a propus sa aleaga pentru situarea podgoriilor sale zonele viticole din sudul (regiunea orasului Cahul) și centrul Republicii (regiunea orasului Criuleni și a orasului Cricova), pământurile care, se pare ca, au fost destinate de natura anume unor vii roditoare, dispunând din plin de fertilitate, umiditate și, mai important, lumina și caldura solara. Anume aici începe istoria perlelor vinificației moldave.
În prezent „Cricova” dispune în total de circa 280 ha de viță de vie. Circa 14 ha rprezintă viță de vie pe rod în regiunea orasului Cahul, 40 ha viță de vie tânără în regiunea orasului Criuleni, precum și circa 100 ha de viță de vie pe rod și 15 ha de viță de vie tânără în preajma orasului Cricova.
Mentionăm ca Combinatul „Cricova” rămâne întotdeauna preocupat de extinderea și îmbunătățirea podgoriilor sale, întelegand din plin rolul crucial al materiei prime pentru obtinerea unor vinuri eminente, unor vinuri care ar raspunde standardelor înalte de calitate ale marcii „Cricova”.
Astfel, în Zona de Sud, în anul 2007, a fost realizata plantarea a 20 ha de butași de calitate superioara de soi Merlot și 44 ha de soi Cabernet-Sauvignon, importați din Franta. În Zona Centrala, în același an, s-au plantat în total 43 ha de viță de vie, dintre care 33 ha aparținând soiurilor din grupa Pinot (butași exclusivi livrati de pepinierele franceze și germane) și 10 ha – soiului clasic Cabernet-Sauvignon.
În anul 2008, specialistii agricultori de la „Cricova” au plantat circa 60 ha de viță de vie: 20 ha de viță de vie de soiuri din grupa Muscat (butași livrati de o renumita casa viticola din Germania) în Zona de Sud și, în ceea ce privește Zona Centrala, circa 40 ha de soiuri Chardonnay și celor din grupa Pinot.
Programarea de perspectiva a lucrarilor de extindere și de îmbunătățire a podgoriilor aflate în posesia întreprinderii rprezintă, prin urmare, unul dintre punctele de importanta deosebita în strategia de dezvoltare a Combinatului „Cricova”. Anume o astfel de abordare a problemei în ceea ce priveste resursele de materie prima, rprezintă pilonul de baza dupa care se conduce „Cricova” în activitatea sa de fiecare zi.
Identificarea produselor Combinatului de vinuri „Cricova”
Asortimentul producției Combinatul de vinuri ”Cricova’’ este impresionat și include mai mult de 95 de denumiri de vinuri roșii și albe, seci și de masă, ordinare și de marcă. Societatea produce serii și mărci de vinuri care sunt cerute pe piața de desfacere. Cea mai populară marca la momentul actual propusă de Combinatul de vinuri ”Cricova’’ este vinul roșu demidulce și alcoolizat de desert demidulce „Vinul preferat al Călugărilor”, un vin ușor și plăcut ca adierea vântului de dimineată, produs din soiuri europene roșii de struguri cu adaos de vin materie primă din soiuri de Izabelă. Consumatorul rămâne fermecat de aroma vinului fin a cărui astringență te amețește ușor, dăruind clipe de neuitat. Combinatul de vinuri ”Cricova’’ analizează minuțios piața de desfacere și elaborează noi serii de vin numai după studiul îndelungat al acesteia. De aceea sorturile noi de vin sunt mult mai reușite. Este de ajuns de menționat că seria „Trei Mușchetari” este nu numai un vin obținut după o tehnologie tradițională, de o calitate constantă, ci și un vin cu o formare irepetabilă care atrage atenția cumpărătorului. Designul nu este simplu și țipător, ci amintește de picturile din veacurile trecute, iar vinurile din această serie sunt diferite: albe și roșii, demiseci și demidulci, în așa mod consumatorii nu sunt lipsiți de posibilitatea de alegere, ceea ce permite de a conta la un succes mai mare în promovarea vinului din această categorie.
Produsele de bază: producerea și comercializarea de vinuri albe și roșii, seci, de masă, și ordinare.
Vinurile albe. Întreprinderea produce vinuri de consum curent ca: „Aligote”, „Sauvignon”, „Traminer” și altele. Sunt vinuri absolut naturale, de o finețe rară. „Muscat de argint” este un vin de culoare aurie bine aromatizat, ușor și plăcut, se deosebește print-o aromă de nerepetat ce este caracteristic doar acestui sort. Vinul de masă „Muscat de Carahasani” este mai plei unțat și cu un gust de o finețe rară și cu un șarm deosebit. Aroma ce este caracteristică sortului dat, este mai puternică, culoarea mai saturată, iar gustul se menține la nesfârșit.
Vinurile roșii – propuse de ”Cricova’’ sunt obținute doar din struguri aleși, ce au adunat în ei toată dulceața toamnei și răcoarea ploilor de vară. Regalul „Cabernet’, produs cu respectarea tehnologiilor tradiționale este incomparabil, culoarea sa rubinie te amețește prin nuanțele sale, iar aroma sa îmbătătoare te poartă departe spre podgoriile din Ialoveni. Cu siguranță veți rămâne frapați de fantezia vinificatorilor savurând puțin vin de marca„Codru”, ce poate fi evidențiat prin finețe și rafinament, farmec și șarm. Vinul „Merlot” poate fi calificat ca unul dintre cele mai solicitate vinuri europene, fiind caracterizat printr-un buchet fin și complex de arome și nuanțe. Mici partide de „Merlot” produse de ”Cricova’’ au fost livrate pe piața SUA, fiind solicitate și pe alte piețe de desfacere. Un alt sort este „Cagorul”- vinul care îmbină căldura sufletească și toropeala trupească.
Produsele auxiliare: Îmbutelierea diferitor tipuri de vinuri, de exemplu: „Portvein” și producerea și comercializarea materialului săditor horti-viticol, de asemenea fabricarea sticlelor.
Amatori de vinuri tip „Portvein” vinificatorii din Ialoveni le oferă prometeu – o băutură de culoare chihlimbarie, conservată și cuceritoare, obținută după o tehnologie specială, caracteristică doar acestei licori. „Portvein”-urile de la ”Cricova’’., datorită unicalitații sale se pot păstra deosebit de mult, menținându-și indecele și calitațile sale gustative.
Produse suplementare: de exemplu prestarea de servicii pentru terți ( căntare și bascule, transport de mărfuri), comferă un plus de utilitate serviciului de bază,producerea vinurilor, reprezentând un element imortant de diferențiere în raport cu concurenții.
Produsele potențiale: un grad înalt de personalizare a serviciilor și de individualizarea al firmei îl constituie producerea lichiorului natural „Farmec”.
Este necesar de a evidenția înca o licoare de la ”Cricova’’ și anume lichiorul natural „Farmec”, care este un prototip în felu său. Tehnologia sa este unicală, petalele de roză sunt fermentate în vinul de masă „Traminer” în aroma căruia sunt evidențiate nuanțele fine ale reginei florilor. Bogația aromei în așa fel se dublează, iar mai apoi se scoate în evidență prin adăugarea esenței de garoafe. Absolut naturală licoarea dată are o aromă îmbătătoare prin rafinețea sa. Nici în aroma și nici în gust nu este nici cea mai mică adiere de vulgaritate a alcoolului. Veți rămâne cuceriți de forța dătătoare de viață a băuturi, de aroma fină și gustul îmbătător, pentru ca însăși natura vă dăruiește o părticică din sufletul său. Prin aceasta licoare vinificatorii de la întreprindere au reușit să obțină o combinație rară surprinzător de armonioasă a calitații gustative și aromatice a lichiorului.
Principalul imbold în economia ”Cricova’’ din momentul expluatării și dării în expluatare a liniei de îmbuteliere italină constituie producția și comercializarea produselor vinicole și a altor băuturi alcoolice ca țuica , brendi ș.a.
Unul dintre cele mai remarcabile produse oferite de către "Cricova" este spumantul clasic. Combinatul produce vinuri spumante in conformitate cu metoda de fermentare clasică franceza „Champenoise”, prin maturare secundara in sticla in pozitie orizontala "cuvee" cu o durata de pana la trei ani. Vinurile spumante de calitate superioara astfel obtinute sunt produse din struguri selecti de soiuri europene clasice: Chardonnay și Pinot-Noir.
Tehnologia de fabricare aspumantului clasicrezulta intr-un process lung,sofisticat și minutios.
Prima și una dintre cele mai importante etape este asamblajul. Acesta din urma constituie o adevarata arta, bazata pe secretul profesional al mesterului-vinificator și are ca scop producerea, din an in an, a unui spumant cu calitati similare constante care caracterizeaza brandul"CRICOVA". Dupa obtinerea omogenitatii, cupajul obtinut, impreuna cu licoarea de tiraj și levuri, este imbuteliat in sticle inchise ermetic – cuvee, care suporta o presiune excedentara de 17 atmosfere. Anume din acest moment iși incep lucrul timpul și Beciurile Cricova.
Astfel, dupa tirajare, buteliile se aranjeaza intr-o incăpere speciala cu o temperatura de cel mult 15°C, in care vinul spumant se matureaza timp de 2-3 ani. In acest rastimp, pentru imbunatatirea calității precipitantului (adică maturarea lui), se efectueaza patru reasezari ale buteliilor in stive acestea agitindu-se usor de fiecare data.
Procesul de fermentare secundara in sticla, care reprezinta esenta metodei Champenoise, are ca rezultat majorarea continutului de alcool, a presiunii interne (pina la 5 – 7 atm.) și imbogatirea vinului cu substante aromatice fine. Acest proces este posibil doar in prezenta unei temperaturi joase și constante – conditiile ideale din plin oferite de Beciurile Cricova.
Odata ce spumantul atinge maturitatea dorita urmeaza etapa de remuaj(fr. remuage). De mentionat ca, inainte de remuaj, de obicei la altreilea an de maturare, spumantul din butelii, pentru imbunatatirea calității, se refrigereaza, apoi se matureaza inca cel putin o luna. Sedimentul format pe parcursul maturizarii este colectat pe partea interioara a dopului. Dupa aceasta sticlele sunt amplasate pe dispozitive speciale – pupitre – și timp de 8 – 10 săptamini sunt rotite, o data la 2 zile, la un unghi foarte mic. Este un proces fin, care pina in prezent la Combinat se efectuaza manual, asigurînd complexitatea și unicitatea fiecarei sticle.
Ultimul pas la fabricarea spumantului clasic este degorjajul (fr. degorgment), in timpul caruia se elemina din sticla sedimentul depozitat pe dop.
Gatul buteliei cu precipitatul depus pe dop se ingheata, ceea ce și face posibila inlaturarea acestuia cu pierderi minimale din presiunea interioara a sticlei și, in același timp, asigura limpiditatea impecabila a vinului. Procesul este extrem de dificil și necesita experienta considerabila.
Dupa degorjare, in functie de marca de vin spumant care urmeaza a fi obtinuta (brut, demisec etc.), se adauga o doza anumita de licoare, care are menirea să echilibreze gustul viitorului spumant. Buteliile se astupa și li se aplica dopurile din pluta naturala, asigurate cu un dispozitiv de fixare special – un cosulet de metal.
Buteliile de spumant astupate se mai tin in depozitul de control zece zile și abia dupa aceasta sunt expediate spre comercializare. Acum sunt gata să fie plasate pe raft și, in scurt timp, să raspunda gusturilor rafinate ale celor care cu adevarat pretuiesc calitatile irepetabile ale unui vin spumant clasic!
De remarcat că, deși in prezent este insușita producerea spumantului la rezervoar și prin metoda continua, care este mult mai economicoasă, multe dintre tarile producătoare de vinuri, inclusiv Moldova, totuși nu au renuntat la metoda clasică, care asigura cea mai buna calitate a spumantului și, respectiv, se bucura de cea mai inalta apreciere a cunoscătorilor autentici.
Vin spumant clasic de colectie exclusiv "CRICOVA Cristal"
Vin spumant clasic de colectie "CRICOVA de Lux"
Vin spumant clasic alb "CRICOVA Cuvee Prestige"
Vin spumant clasic de colectie "CRICOVA" brut
Vin spumant clasic de colectie "CRICOVA" sec
Vin spumant clasic de colectie "CRICOVA" demisec
Vin spumant clasic "CRICOVA" rosu
Vin spumant clasic original "Moldova"
Vin spumant clasic original "Basarabia"
Analiza mediului extern si intern
Dintre componenetele mediului extern se detașează prin importanță clienții cu care Combinatul de vinuri ”Cricova’’ intră în numeroase și variate raporturi dintre care se detașează cele de piață. Combinatul de vinuri ”Cricova’’ se adresează următoarelor tipuri de clienți:
Clienții potențiali – cărora firma se adresează cu serviciile sale sub formă de ofertă, înaintea prestației propriu-zise. Ei fac obiectul marketingului extern, ”Cricova’’ formulând un mix corespunzător alcătuit din: serviciile oferite, prețul de vânzare, promovarea exterioară și vânzarea efectivă. Merită de atras atenția asupra faptului că ”Cricova’’ a exportat și intenționează să exporte producție alcoolică exclusivă pe piața Uniunii Europene și a SUA.
Clienții efectivi – ”Cricova’’ se adresează persoanelor care au achiziționat serviciul ori s-au decis să-l achiziționeze. Aceștia fac obiectul marketingului interactiv, fiindu-le adaptat un marketing adecvat: serviciul prestat, prețul efectiv, promovarea la locul prestației. ”Cricova’’ colaborează cu cca 35 companii importatoare, cu 8 dintre acestea s-au încheiat contracte de lungă durată. Cea mai mare parte a volumului exportului de producție alcoolică revenind Federației Ruse – 52%- fiind
Fideli- achiziționează serviciile periodic, ar fi bine să menționez că producția ”Cricova’’ este prezentă atât în regiunile de est cât și de vest a Rusiei. De asemenea este impunător și volumul exportului pe piața Belorusiei – 30,6%, urmând Cazahstanul cu 2,6% și Ukraina cu 2,4%. În țările europene predomină exportul în țările baltice și anume Lituania –și Letonia – 1,8%. Este necesar de evidențiat că vinurile ”Cricova’’ sunt solicitate și pe piața internă a Republicii Moldova, pe care se realizează cca 10,4% din volumul total de producere.
Ponderea vânzărilor externe în 2010
Aceasta confirmă recunoașterea consumatorilor Moldovei, care mai bine ca alții cunosc secretul înaltei calități a vinurilor. Merită de atras atenția asupra faptului că ”Cricova’’ a exportat și intenționează să exporte producție alcoolică exclusivă pe piața Uniunii Europene și a SUA. Mai mult ca atât în ultimii doi ani întreprinderea amplifică tempii de producere și de export a vinului, volumul de producere majorându-se în 2010 cu cca 62% în comparație cu anul 2009, iar venitul obținut fiind îndreptat la modernizarea întreprinderii.
Fără îndoială, că toate datele expuse mai sus mărturisesc că la ”Cricova’’ se lucrează cu multă măiestrie pentru obținerea unei producții calitative. Marca comercială ”Cricova’’ este înregistrată în cadrul AGEPI și la moment ea deja este bine cunoscută pe piața producției alcoolice. Consumatorii cu ușurință recunosc marca comercială a întreprinderii, care de-a lungul timpului s-a conturat pe piață prin asortimentul producției alcoolice, cucerindu-te prin finețe și calitate. Ea esta recunoscută și apreciată unanim.
Tabelul 3.1.
Nivelul vânzărilor pe principalii clienți ”Cricova’’ în 2009 și 2010
Sursa: Combinatul de vinuri” Cricova”
Concurenții
Firmele de servicii acționează în cadrul mediului concomitent cu alte firme urmărind satisfacerea unor nevoi similare ori diferite cu care intră în relații de concurență. În calitate de componentă a mediului, concurenții sunt incluși în sfera cercetărilor de marketing reprezentând și un factor strategic deosebit de important.
Diferențierea serviciului reprezintă un obiectiv și totodată un mijloc de luptă anticoncurențială. Ea se operaționalizează prin diferențierea ofertei, distribuției și imaginii ”Cricova’’. Diferențierea ofertei se realizează prin creșterea complexității și diversității, caracteristice procesului de creere și livrare a serviciilor.
Atingerea rezultatelor dorite în condițiile numărului mare de concurenți pe piața vinurilor nu este posibil de realizat fără noi idei, fără creativitate și ingeniozitate în producție. În condițiile actuale-i economii de piață nu mai poate merge vorba despre exportul produselor vinicole de proastă calitate și la mici prețuri. Pentru a fortifica poziția pe piață este necesar de o producție de înaltă calitate, recunoscută pe piață, deținând cele mai bune calități pentru a-și menține imaginea pe piață.
Producerea vinului de înaltă calitate necesită acordarea unei atenții deosebite tuturor componentelor produsului, începând cu calitatea înaltă a materiei prime și finisând cu cele mai performante sisteme de îmbuteliere. ”Cricova’’utilizează cele mai accesibile mijloace pentru ridicarea nivelurilor produselor sale pe piață și mărind poziția sa în cadrul ei. În viitor se urmărește să se introducă câteva mărci comerciale originale sub numele cărora, după ce acestea vor devenicunoscute, vor fi vândute vinurile societății. Aceasta va da posibilitatea să se combine diferite stiluri de ambalare și etichetare a produselor pentru o creștere mai mare a cererii și orientarea diferitelor categorii de clienți.
Tabelul 3.2.
Concurenții principali pe piața internă.Volumul vânzărilor companiilor concurente.
Sursa: Combinatul de vinuri” Cricova”
Furnizorii
Rolul personalului în servicii conferă furnizorilor de forță de muncă un loc aparte în cadrul micromediului. Obiectivul este atins prin promovarea și întreținerea unui sistem de relații modern, denumite în mod sugestiv, relații de parteneriat. El este operaționalizat prin convenții de colaborare în cadrul cărora sunt prevăzute acțiuni specifice: sponsorizări, organizarea practicii elevilor și studenților, acordare de burse de studii, etc pe parcursul cărora firma are posibilitatea să contribuie la pregătire, să cunoască și să selecteze forța de muncă în conformitate cu obiectivele sale generale.
Furnizorii de forță de muncă sunt reprezentați, în principal, de unitățile de învățământ, centre de formare și perfecționare, agenții guvernamentale, oficii de plasare și reorientare a forței de muncă, fundații etc.
”Cricova’’prin specificul activității sale, are un rol însemnat în achiziționarea mărfurilor. Reprezentând o latură importantă în activitatea societății comerciale, organizarea judicioasă a achiziționării de mărfuri contribuie la îmbunătățirea aprovizionării rețelei comerciale, promovarea vânzării mărfurilor, accelerarea vitezei de circulație, etc.
Criteriul esențial de respectat în achiziționarea mărfurilor îl reprezintă concordanța cu cererea beneficiarilor socieții comerciale, cu cererea populației din raza ei de activitate. De aceea, între ”Cricova’’și celelalte societăți comerciale partenere este necesar un sistem informațional operativ, care să oglindească cererea concretă a populației, modificările survenite.
CAPITOLUL. 3. ANALIZA indicatorilor ECONOMICO-financiari AI S.C. CRICOVA SA
Viabilitatea unei firme într-un mediu concurențial este asigurată numai în măsura în care dispune de un material ai cărui parametrii tehnici și funcționali sunt adaptați noilor exigențe.
Imobilizările reprezintă o componentă importantă a activului patrimonial în care agentul economic își investește o parte mai mică sau mai mare din capitalul propriu sau împrumutat. Imobilizările, mai ales cele corporale, constituie condiția materială de bază pentru desfășurarea activității agenților economici. Imobilizările prezintă următoarele caracteristici:
cuprind bunuri și valori care au participare îndelungată în circuitul
economic;
își recuperează valoarea în mod treptat, pe calea amortizării prin includerea unor cote rațional calculate în costul activității la care ele participă;
își mențin valoarea de intrare în patrimoniu pe toată durata de viață.
După forma și rolul lor economic în cadrul întreprinderii există imobilizări:
Necorporale;
Corporale;
Financiare.
Imobilizările necorporale sunt investiții de capital făcute de agentul economic pentru bunuri și valori care nu îmbracă forma materială, respectiv:
cheltuielile de constituire a societății;
cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
concesiuni, brevete, licențe, etc;
fond comercial;
avansuri și alte imobilizări necorporale în curs.
Imobilizările corporale sunt investiții de capital care se concretizează în bunuri substanțiale, materiale, delimitate în spațiu.
Din punct de vedere al actelor normative se încadrează în imobilizările corporale, toate bunurile care au o valoare mai mare decât cea stabilită de normele legale (în prezent 15.000.000). Din imobilizările corporale fac parte:
terenuri și construcții;
instalații tehnice și mașini;
alte instalații, utilaje și mobilă;
avansuri și imobilizări corporale în curs.
Imobilizările financiare reprezintă capitalul investit de agentul economic pentru:
cumpărarea de acțiuni de la alte societăți care-și cheltuiesc capitalul
în scopul de a obține control și influență asupra acestor societăți
respectiv de a obține dividende numite titluri de participare;
acordarea de împrumuturi pe termen lung altor agenți economici
purtând denumirea de creanțe imobilizate formate din: creanțe legate de participare și dobânzi aferente creanțelor imobilizate.
Pentru exemplificare și pentru efectuarea analizei statistice adecvat am folosit datele din Tabelul 4.1 care au fost preluate din bilanțul societății analizate și prelucrate corespunzător:
ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE PE BAZA BILANȚULUI
Tabelul 4.1
BILANȚ FINANCIAR
– lei-
Pe baza bilanțului financiar se procedează la analiza structurii financiare a firmei din cel puțin două puncte de vedere:
Din punctul de vedere al surselor de finanțare reflectate în pasivul bilanțier;
Din punctul de vedere al utilizării și materializării acestora reflectate în activul bilanțier.
ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI
Presupune analiza structurii resurselor pe termene de exigibilitate și a structurii resurselor pe surse de proveniență.
Structura resurselor pe termene de exigibilitate include:
– analiza stabilității financiare;
– analiza gradului de finanțare curentă;
– analiza structurii finanțării;
Analiza stabilității financiare se realizează cu ajutorul indicatorului Rata stabilității financiare ( Rsf ) ce reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent față de totalul resurselor.
Rsf = capital permanent x 100
pasiv total
Valoarea indicatorului prezintă tendință de creștere concluzionăm că sursele ce rămân la dispoziția firmei , pentru o perioadă mai mare de 1 an în totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice sunt în creștere.
Analiza gradului de finanțare curentă se face cu ajutorul indicatorului rata resurselor curente sau gradul de finanțare curent ( Gfc ) și reflectă măsura în care resursele curente participă la formarea resurselor totale și la finanțarea activității.
Gfc = Datorii pe termen scurt x 100
Pasiv total
Ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an în totalul surselor firmei se încadrează între 33 % și 50 % , deci în limite normale numai în 2007 , când valoarea se apropie de 33 %. În anii 2005 și 2006 indicatorul a depășit valoarea maxim admisă , redresând situația în 2007.
Analiza structurii finanțării se realizează cu ajutorul indicatorului structurii finanțării pe termene ( I sft ), care reflectă raportul dintre resursele curente și cele permanente.
Isft = Resurse curente x 100
Resurse permanente
Indicatorul este în descreștere ,pe perioada celor trei ani , ceea ce înseamnă că firma își acoperea nevoile în 2005 și 2006 în principal din resurse temporare.
Structura resurselor pe surse de proveniență include :
– analiza autonomiei financiare;
– analiza îndatorării
Analiza autonomiei financiare se realizează cu ajutorul ratei autonomiei financiare globale și a ratei autonomiei financiare la termen.
Rata autonomiei financiare globale ( Rafg ) arată cât din patrimoniul firmei este finanțat pe baza resurselor proprii.
Rafg= Capital propriu x 100
Pasiv total
În 2005 și 2006 ponderea de finanțare pe baza resurselor proprii se apropie de 50 %.
În anul 2007 ponderea finanțării patrimoniului pe baza resurselor proprii este sub limita minimă admisă , firma compensând această pondere mică prin angajarea unor împrumuturi pe termen lung.
Rata autonomiei financiare la termen ( Raft ) reflectă proporția în care capitalurile proprii participă la formarea capitalurilor permanente.
Raft = Capital propriu x 100
Capital permanent
În anii 2005 și 2006 indicatorul este foarte bun , însă în anul 2007 43,88 % este situat sub limita minimă de 50 % ceea ce plasează firma într-o situație nefavorabilă în ceea ce privește riscul de insolvabilitate.
Analiza îndatorării se face cu ajutorul ratei îndatorării globale și a ratei îndatorării la termen.
Rata îndatorării globale ( Rîg ) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniu firmei .
Rîg = Datorii totale x 100
Pasiv total
Starea ratei îndatorării globale în 2005 și 2006 este foarte bună , pe când în 2007 valoarea acestui indicator depășește cu 6,39 % valoarea maxim admisă , ceea ce denotă că din totalul resurselor un procent de 72,39 % sunt resurse împrumutate.
Rata îndatorării la termen ( Rît ) arată măsura în care datoriile pe termen mediu și lung participă la formarea resurselor permanente.
Rît = Datorii pe termen mediu și lung x 100
Capital permanent
În anul 2007 firma se află în pericol de insolvabilitate , indicatorul depășind cu 6,12 % valoarea maximă admisă.
Analiza structurii activului
Implică analiza structurii activelor permanente și analiza structurii activelor curente.
A. Analiza structurii activelor permanente se realizează cu ajutorul indicatorilor:
rata activelor imobilizate;
rata imobilizărilor necorporale;
rata imobilizărilor corporale;
rata imobilizărilor financiare;
Rata activelor imobilizate ( Rai ) reprezintă ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent.
Rai = Active imobilizate nete x 100
Activ total
Rata imobilizărilor necorporale ( Rin ) arată ponderea valorii activelor intangibile în totalul imobilizărilor.
Rin = Imobilizări necorporale x 100
Active imobilizate
În firmele românești imobilizările necorporale dețin o pondere foarte redusă. În alte țări , ponderea activelor necorporale este foarte importantă. În S.U.A de exemplu ponderea valorii activelor imobilizate este cuprinsă între 40 % și 80 % din valoarea de înlocuire a firmelor.
Rata imobilizărilor corporale ( Ric ) arată ponderea valorii activelor corporale în totalul imobilizărilor.
Ric = Imobilizări corporale x 100
Active imobilizate
Indicatorul înregistrează valori foarte mari ceea ce arată că firma folosește o infrastructură importantă și echipamente costisitoare .
Rata imobilizărilor financiare ( Rif ) arată ponderea valorii activelor financiare permanente în totalul imobilizărilor.
Rif = Imobilizări financiare x 100
Active imobilizate
Concluzie : Firma nu este axată pe o politică de investiții financiare.
B. Analiza structurii activelor curente se face cu ajutorul indicatorilor:
– rata activelor circulante;
– rata stocurilor;
– rata creanțelor;
– rata disponibilităților;
Rata activelor circulante (Rac) arată ponderea pe care o dețin utilizările cu caracter ciclic în total patrimoniu.
Rac = Active circulante x 100
Activ total
În 2005 și 2006 valoarea indicatorului depășește valoarea optimă de 40 %, iar în 2007 această valoare scade sub optim cu 4,85 %.
Rata stocurilor ( Rst ) reflectă ponderea activelor circulante cel mai puțin lichide în totalul activelor circulante.
Rst = Stocuri totale x 100
Active circulante
Valoarea indicatorului depășește 50 % dar acest lucru este normal deoarece firma studiată are activitate de producție cu ciclu lung de fabricație.
Rata creanțelor ( Rcr ) arată ponderea creanțelor pe care le are firma în totalul activelor circulante.
Rcr = Creanțe curente totale x 100
Active circulante
Valorile nu sunt foarte ridicate ceea ce denotă că firma vine în contact direct cu o clientelă ce plătește în numerar.
Rata disponibilităților ( Rdb ) arată ponderea activelor celor mai lichide în totalul activelor circulante , adică gradul de lichiditate imediată a activelor curente.
Rdb = Disponibilități bănești și plasamente x 100
Active circulante
Nivelul acestui indicator pe perioada celor trei ani ( situat între 5 % și 25 % ) semnifică o bună activitate a firmei.
Puncte forte și puncte slabe ale firmei
Puncte forte
Capitalul propriu este pozitiv și crescător ceea ce evidențiază o situație financiară , la nivelul întreprinderii, reflectând o gestiune economică sănătoasă fiind consecința reinvestirii profitului net și a altor elemente de acumulare bănească , ceea ce înseamnă că valoarea firmei crește.
Gradul de finanțare curentă în anul de referință este foarte bun, resursele temporare fiind folosite în finanțarea activității în proporție de 37,09 %.
Puncte slabe
Firma nu este axată pe o politică de investiții financiare.
Firma prezintă risc de insolvabilitate prin participarea cu doar 43,88 % la formarea capitalului permanent;
Stabilitatea financiară ar trebui să fie supraunitară, deci este o deteriorare a situației financiare, deoarece trebuie găsite noi posibilități de finanțare, ceea ce înseamnă creșterea costului finanțării.
Notă:
Punctele slabe pe care le înregistrează firma se datorează investiției ,de modernizare a liniilor tehnologice, în valoare de cca. 5,5 milioane EURO. Investiția începută în anul 2009 și finalizată în septembrie 2010.
Pe baza bilanțuli financiar se analizează și echilibrul financiar al firmei, care urmărește reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele de finanțare și utilizărilor resurselor financiare
Fondul de rulment ( ca excedent de resurse permanente se poate utiliza în finanțarea activelor circulante)
FR = Capital permanent – Active imobilizate nete
FR < 0 => activele sunt insuficiente pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentând o stare de dezechilibru la nivelul firmei și o situație defavorabilă din punct de vedere al solvabilității firmei.
Analiza fluxurilor financiar–monetare pe baza contului de profit și pierdere
Pentru aprecierea performanțelor firmei cu ajutorul contului de profit și pierdere se analizează :
– marja comercială;
– cifra de afaceri;
– producția exercițiului;
– valoarea adăugată;
1. Marja comercială ( Mc ) reprezintă câștigul realizat sub formă de adaos rezultat din activitatea de comercializare a mărfurilor.
Mc = Venituri din vânzarea mărfurilor – Costul mărfurilor vândute
Rata marjei comerciale (Rmc ) reprezintă adaosul comercial exprimat în raport cu veniturile realizate din vânzarea mărfurilor și exprimă eficiența activității de comercializare a mărfurilor.
Rmc = Marja comercială x 100
Venituri din vânzarea mărfurilor
În cazul marjei comerciale se constată o scădere datorată reducerii veniturilor din vânzarea mărfurilor.
2. Analiza cifrei de afaceri ( CA ) reprezintă volumul total al afacerilor firmei evaluate la prețul pieței.
CA = Venituri din vânzarea mărfurilor + Producția vândută
Cifra de afaceri este în creștere datorită creșterii producției vândute
Analiza producției exercițiului
Producția exercițiului ( Pe ) reprezintă totalitatea bunurilor și serviciilor produse de firmă pe o perioadă de 1 an.
Pe = Producția vândută + Producția stocată + Producția imobilizată
În dinamică indicatorul este în creștere.
Din punct de vedere structural , ponderea elementelor constitutive este următoarea:
2008
Producția vândută x100= 212.365.849 x 100 = 91,75 %
Producția exercițiului 231.447.701
Producția stocată x 100 = 12.167.523 x 100 =5,26 %
Producția exercițiului 231.447.701
Producția imobilizată x 100 = 6.914.329 x 100 =2,99 %
Producția exercițiului 231.447.701
2009
Producția vândută x 100 = 238.376.626 x 100 = 92,93 %
Producția exercițiului 256.509.023
Producția stocată x 100 = 14.569.890 x 100 = 5,68 %
Producția exercițiului 256.509.023
Producția imobilizată x 100 = 3.568.783 x 100 = 1,39 %
Producția exercițiului 256.509.023
2010
Producția vândută x 100 = 273.308.975 x 100 = 90,94 %
Producția exercițiului 300.536.867
Producția stocată x 100 = 23.422.461 x 100 = 7,79 %
Producția exercițiului 300.536.867
Producția imobilizată x 100 = 3.805.431 x 100 = 1,27 %
Producția exercițiului 300.536.867
Se observă că ,în toți cei trei ani ,totalul producției exercițiului ponderea cea mai mare o are producția vândută.
Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare obținută din utilizarea factorilor de producție.
Valoarea adăugată ( Va ) se determină pornind de la producția exercițiului majorată cu marja comercială și diminuată cu consumurile de bunuri și servicii furnizate de terți pentru această producție, astfel:
Va = Pe + Mc – Consumuri de la terți
Consumurile de la terți însumează cheltuielile materiale și lucrările și serviciile prestate de terți.
Analiza rezultatelor
Rezultatului exploatării ( profit din exploatare)
Rezultatul exploatării prezintă rezultatul obținut din activitatea de exploatare curentă a întreprinderii. Se calculează după formula:
Pe = Ve – Che
Rezultatul brut al exercițiului
Se obține ca diferență între veniturile totale și cheltuielile totale.
Pb = Vt – Cht
Rezultatul net al exercițiului
Se obține ca diferență dintre rezultatul brut și impozitul pe profit .
Pn = Pb – Ip
Rezultatele analizei profitului brut
– mii lei –
Rezultatul analizei profitului brut s-au calculat conform următorului algoritm de calcul:
Rezultatul
exploatării
(profitul din
exploatare
Rezultatul curent
al exercițiului
( profitul curent) Rezultatul
financiar
Rezultatul
Exercițiului
înaintea
impozitării Rezultatul
(profit brut) excepțional al
Exercițiului
Conform datelor din tabelul de mai sus rezultatul exercițiului s-a redus în perioada analizată cu 11.588 mii lei. Reducerea profitului brut din perioada analizată a fost determinată de reducerea rezultatului curent al exercițiului ( cu 11.588 mii lei ).
Rezultatele analizei profitului net
-mii lei –
La SC. CRICOVA. SA. profitul net s-a redus , în perioada analizată , cu 10.734 mii lei , reducere determinată de aceeași factori de influență, ca și în cazul profitului brut, la care s-a adăugat și impozitul pe profit. Influența acestuia a fost pozitivă , în sensul că o reducere a impozitului pe profit cu 854 mii lei a determinat o creștere a profitului net cu 854 mii lei .
concluzii
În urma analizei activității S.C.CRICOVA S.A. din punct de vedere al eficienței în perioada 2008 – 2010 au rezultat următoarele aspecte:
Din analiza tabloului soldurilor intermediare de gestiune se desprind următoarele concluzii:
În 2009 vânzările de mărfuri au însumat 19.148.693 LEI , iar cheltuielile 17.815.519 LEI , ceea ce a condus la formarea unei marje comerciale în suma absolută de 1.333.174 LEI . În anul 2010 marja comercială în sumă absolută a fost de 1.616.543 LEI , marja comercială care a influențat indicatorul valoare adăugată.
Producția exercițiului a crescut în 2010 față de 2009 de la 256.509.023 LEI la 300.536.867 LEI in care cea mai mare pondere o are producția vândută..
Rezultatul exploatării s-a redus în perioada analizată cu 11.588 mii lei.Reducerea profitului brut din perioada analizată a fost determinată de reducerea rezultatului curent al exercițiului ( cu 11.588 mii lei ).
Profitul net s-a redus , în perioada analizată , cu 10.734 mii lei , reducere determinată de aceeași factori de influență, ca și în cazul profitului brut, la care s-a adăugat și impozitul pe profit. Influența acestuia a fost pozitivă , în sensul că o reducere a impozitului pe profit cu 854 mii lei a determinat o creștere a profitului net cu 854 mii lei .
Din analiza lichidităților la S.CRICOVA S.A. rezultă că excedentul de trezorerie al exploatării s-a situat în jur de 11,2 % din valoarea adăugată . Acest excedent s-a datorat , atât unui rezultat economic brut de 4,5 %, cât și unui necesar de finanțare al exploatării redus de 1,6 %. Soldul economic negativ cu o podere de 17,27 % , în condițiile realizării unor investiții de 28,5 %.
Puncte forte și puncte slabe ale firmei
Puncte slabe
Firma nu este axată pe o politică de investiții financiare.
Firma prezintă risc de insolvabilitate prin participarea cu doar 43,88 % la formarea capitalului permanent;
Stabilitatea financiară ar trebui să fie supraunitară, deci este o deteriorare a situației financiare, deoarece trebuie găsite noi posibilități de finanțare, ceea ce înseamnă creșterea costului finanțării.
Puncte forte
Capitalul propriu este pozitiv și crescător ceea ce evidențiază o situație financiară , la nivelul întreprinderii, reflectând o gestiune economică sănătoasă fiind consecința reinvestirii profitului net și a altor elemente de acumulare bănească , ceea ce înseamnă că valoarea firmei crește.
Gradul de finanțare curentă în anul de referință este foarte bun, resursele temporare fiind folosite în finanțarea activității în proporție de 37,09 %.
Notă: Punctele slabe pe care le înregistrează firma se datorează investiției ,de modernizare a liniilor tehnologice, în valoare de cca. 5,5 milioane EURO. Investiția începută în anul 2009 și finalizată în septembrie 2010
În anul 2010 ponderea finanțării patrimoniului pe baza resurselor proprii este sub limita minimă admisă , firma compensând această pondere mică prin angajarea unor împrumuturi pe termen lung factorial, obținerea profitului suplimentar s-a datorat acțiunii următorilor factori:
În cazul marjei comerciale se constată o scădere datorată reducerii veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Cifra de afaceri este în creștere datorită creșterii producției vândute;
Ponderea producției vândute , în cifra de afaceri , este de peste 90%. Evoluția în timp este crescătoare și stabilă.
Ponderea veniturilor din vânzarea mărfurilor , după anul de referință, este ușor descrescătoare , prezintă oarecare stabilitate într-un procent de 7 %.
lichiditățile sunt mai mici decât exigibilitățile potențiale Aceasta se datorează faptului că datoriile exigibile pe termen scurt nu sunt acoperite de activele circulante și fondul de rulment are o valoare negativă. Totuși deoarece valoarea lichidității se apropie de 1 foarte mult și în perioada 2008 – 2010 înregistrează o evoluție ascendentă nu determină creditorii să devină foarte circumspecți în ceea ce privește acordarea de noi împrumuturi.
firma are o capacitate foarte redusă de a-și achita datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități.
firma minimizează valoarea disponibilităților sale deținând în schimb creanțe , stocuri ușor mobilizabile în concordanță cu exigibilitățile datoriilor imediate.
BIBLIOGRAFIE
Balan, C, Logistica mărfurilor, Editura Uranus,București, 2005
Balaure, V. (coordonator), Marketing, Editia a II-a revizuita si adaugata, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004
Bologa, N. Burda, A. Mereologia alimentara, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2006
Bologa, N. Burda, A. Mereologia, Ed. Univers, Bucuresti, 2007
Cătoiu, I. (coordonator) Cercetări de marketing, Ed. Uranus, București, 2003
Danciu, V., Marketingul Internațional, Ed. Economică, București, 2003
Drăguleană, L. Statistică economică și socială-Teorie și aplicații,Ed. Infomarket, Brașov,2002
Dumitrescu, I., Marketingul Strategi, Ed. Uranus, Bucuresti, 2005
Elisabeta Jaba , Statistica ,Ed. Economică, București, 2005
Ionașcu Viorica (coordonator), Promovarea exportului romanesc de vinuri, Centrul roman de comerț exterior, Bucuresti, oct. 1997
Isaic-Maniu, Al; Mitruț, C; Voineagu, V. Statistica pentru managementul afacerilor.Ed. Economică, București, 2005
Iștfănescu,A; Stănescu, C; Băicuși,A –Analiza economico-financiară cu aplicații în societățile comerciale industriale, de construcții și de transporturi. Ed. Economică, București,2002
Kenneth, J. Kook, Planificarea strategică pentru întreprinderi mici. Ed. Teora, 1999
Kotler, Ph. Managementul marketingului, Ed.Teora, București: 1999.
Kotler, Ph., Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1998
Kotler, Ph., Principles of Marketing, Prentince Hall Inc., 1984
Lefter, C., Ceretare de marketing, teorie si practica, Ed. Lux Libris, Brasov, 1996
Medihan, G., Marketing- Concepte, metode, tehnici și strategii, Editura Gama, Iași, 1998
Moroșan, I Diagnostic analiză și previziune economico-financiară, Ed. Ankarom, Iași,1999
Moșteanu, T. Concurența. Abordări teoretice și practice. – București: Ed. Economică, 2002
Munteanu, V.,(coordonator), Marketing pentru toti, Ed. Uniunea Scriitorilor, Ed. Meridianul 28, Chisinau 1996.
Niculescu, Maria Diagnostic Global Strategic,Ed. Economică, București,1998
Ristea,aA.L., Distribuția mărfurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
Stănescu,C; Ișfănescu, A. , Analiza economico-financiară, Ed. Economică, 1997
Thomas, M.,J., Manual de Marketing, Editura CODECS, București, 1999
Vasilescu,Gh; Niculescu,I; Wagner,F; Zaharia, O –Analiza statistico-economică în industrie. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1998
Văleanu, G., Tehnologia informației și cultura organizațională. Provocări pentru noua întreprindere, Editura Junimea, Iași,2007
Vintilă ,Georgeta, Gestiunea financiară a întreprinderii. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2003
www.chamber.md
www.economie.moldova.org
www.scers.md
www.vinmoldova.md
www.cricova.md
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Statistico Economică A Societății Comerciale „cricova” S.a. Republica Moldova (ID: 109628)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.