Analiza Statistica Privind Turismul Religios In Bucovina

Capitolul 3.Analiza statistică privind turismul religios în Bucovina

Din punct de vedere administrativ, Bucovina este centrată pe Județul Suceava, astfel majoritatea statisticilor ce urmează a fi prezentate sunt realizate la nivelul Județului Suceava.

1.1.Infrastructura turistică

Infrastructura turistică a Județului Suceava se datorează serviciilor acesteia care sunt alcătuite din structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare, urmate de infrastructura de transport, foarte importante pentru desfășurarea activităților turistice.

3.1.1. Structuri de primire turistică cu funcțiune de cazare

Având o îndelungată tradiție în oferta de cazare a călătorilor, structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare au constituit o sursă permanentă de promovare și creare a unor servicii de un nivel tot mai înalt, pentru a-și îndeplini menirea de gazdă a clienților solicitanți. În funcție de durata sejurului, în turism unitățile de cazare sunt divizate în hoteluri, moteluri, hosteluri, vile, cabane, bungalouri, sate de vacanță, pensiuni și campinguri.

Tabel 3.1.1.1

Evoluția numărului total al structurilor de primire turistică din județul Suceava în perioada 1995-2014

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Din (tabelul 3.1.1.1.) se observă că numărul total al structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare a crescut considerabil după anul 1995 și mai ales după anul 2010, datorită apariției mai multor structuri de cazare(hoteluri, pesiuni turistice, pensiuni agroturistice). Astfel, analizând, numărul de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în anul 2014, conform datelor disponibile furnizate de către Direcția Județeană de Statistică, la nivelul județului Suceava existau 296 de structuri de cazare, cu un număr total de 9.650 de locuri, cea mai mare pondere fiind reprezentată de pensiunile agroturistice cu 44%, urmate de pensiuni turistice-25%, respectiv de categoria hoteluri-16% (fig.3.1.1.1). Cele mai mici ponderi sunt inregistrate de hoteluri pentru tineret, tabere de elevi și preșcolari, bungalouri, cu ponderi de aproximativ 1%. Astfel făcând o comparație, cu ceilalți ani, se poate observa că în anul 1995 erau înregistrate 53 de unități, în anul 1996 erau 87 și în 1999 un număr de 111.

Fig. 3.1.1.1.

Nr. structurilor de primire turistică cu funcțiune de cazare (anul 2014) Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Se poate observa că principalele structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în prezent, în zona studiată totalizează 290 de unități: 45 hoteluri,0 hoteluri pentru tineret, 8 hosteluri, 6 moteluri, 14 vile turistice, 13 cabane turistice, 4 bungalouri, 0 tabere de elevi și preșcolari, 73 pensiuni turistice și 127 de pensiuni agroturistice.

La nivelul structurilor de cazare trebuie precizată diferențirea între capacitatea de cazare turistică existentă și capacitate de cazare turistică în funcțiune.

În privința capacității de cazare turistică existente se observă o creștere evidentă a numărului de locuri de cazare( fig.3.1.1.2.). Se poate observa că în anul 1995, s-au înregistrat 5.654 de locuri, numărul acestora scăzand la 5416 în anul 1999. Din anul 2010 numărul locurilor de cazare au continuat să crească până în anul 2014

Fig. 3.1.1.2.

Evoluția capacității de cazare turistică existente(număr locuri) Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Fig.3.1.1.3

Evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune(mii locuri-zile) Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune la nivelul județului Suceava are același model de evoluție ca și în cazul capacității de cazare turistică existente,s-a prevăzut o creștere descendentă între anii 1995-1999 a numărului de locuri de cazare, iar în intervalul 2010-2014 s-a prevăzut o creștere ascendentă (fig.3.1.1.3.). Se poate poate observa că în anul 1995 s-au înregistrat 14.817 de locuri, scăzând considerabil în anii următori de la 14.734 în anul 1996 până la 13.667 în anul 1999. Cel mai mare număr de locuri de cazare s-a înregistrat în anul 2014 cu 26.863 de locuri.

La nivelul structurilor de primire turistică cu funcțiune de cazare specifică edificiilor religioase, baza de cazare existentă este în continuă dezvoltare și modernizare,dar intr-un ritm nesatisfacător.

În ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă, a mănăstirilor(Putna, Sihăstria Putnei, Dragomirna, Humor, Moldovița) acestea dețin un număr total între 32 și 100 de locuri de cazare(fig.31.1.4.). Astfel pe primul loc cu cele mai multe locuri de cazare situându-se mănăstirea Putna, aceasta deține un număr total de 100 de locuri, pe următoarele locuri se situează mănăstirile Dragormirna, Humor și Moldovița, având fiecare un număr de 40 de locuri, urmate apoi de mănăstirea Sihăstria Putnei cu un număr total de 32 de locuri de cazare.

Mănăstirea Putna dispune de 100 de locuri de cazare deoarece acestea sunt impărtițe în mai multe camere cu 2 paturi și camere cu mai multe locuri cuprinse între 5 și 28.

Fig.3.1.1.4

Capacitatea de cazare turistică existentă a mănăstirilor ( anul 2014)Sursa: aderărul.ro

3.1.2. Structuri de primire turistică cu funcțiune de transport

Structurile de transport, alături de celelalte categorii de structuri de primire turistică întregesc gama de servicii de bază care sunt puse la dispoziția turiților.Acestea au rolul de a asigura accesul turiștilor în zona de destinație turistică.Mobilitatea oamenilor dintr-un loc în altul este dată de transport.Fară transport și celelalte componente ale sale nu ar exista turism. Pentru a ajunge în Bucovina cele mai importante căi de acces sunt:

1.Accesul rutier poate fi european (E), național (DN),județean (DJ) și communal.

Drumul național

– DN 2–E 85, București-Bacău-Fălticeni-Suceava –Siret

– DN 17 Siret-Rădăuți-Sucevița-Câmpulung Moldovenesc

Drumul european

– E 85 București-Suceava-Cernăuți și E 58 Halmeu-Suceava-Sculeni.

2. Accesul feroviar-transportul cu trenul de la București la Suceava se desfășoară pe:

– magistrala București-Bacău-Suceava-Vicșani

– calea ferată Cluj-Suceava-Iași

3. Accesul aerian:

– Aeroportul Salcea situat la 14 km de orașul Suceava, cu posibilități pentru traficul internațional și asigurare, la cerere, a serviciilor de vamă-graniță.

– Aeroportul Floreni situate la 10 km de orașul Vatra Dornei;

– 4 helioporturi în localitățile Putna, Voroneț, Vatra Moldoviței și Sucevița

3.2. Circulația turistică

Circulația turistică reprezintă totalitatea fluxurilor turistice dintr-o anumită zonă sau regiune geografică, într-o anumită perioadă de timp. Fluxurile turistice se referă la călătoria turiștilor din zona de reședință în alt loc cu scopuri diverse.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și de Direcția Județeană de Statistică Suceava, numărul de turiști sosiți în structurile de primire turistică pe regiune, a înregistrat fluctuații majore după anul 1996 (fig.3.2.1). Analizând dinamica circulației turistice pentru perioada studiată, se observă o scădere a numărului de turiști sosiți în regiune pentru intervalul 1996-1999. Pentru ultimii ani se poate observa totuși o ușoară creștere a numărului de turiști sosiți în structurile de primire turistică. În anul 2013 s-a înregistrat o creștere a numărului de turiști(de 756.006 de sosiri ale turiștilor) față de anul 2010 (620.961 sosiri ale turiștilor ). Această scădere s-a resimțit și în evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe județe la nivel de regiune cum s-a putut remarca studiind fig.3.2.2.

Fig.3.2.1

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare

pe regiunea Nord-Est a RomânieiSursa: Institutul Național de Statistică

Fig.3.2.2

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare în județul Suceava în perioada 1995-2014 Sursa : Direcția Județeană de Statistică Suceava

Se poate observa că evoluția numărului de turiști sosiți în județul Suceava a a fost una oscilantă la fel ca și în cazul numărului de turiști sosiți în regiune. Analizând dinamica circulației turistice pentru perioada studiată, se observă o scădere a numărului de turiști sosiți în regiune pentru intervalul 1997-1999.(fig.3.2.2.). Influența numărului de turiști sosiți în regiune asupra numărului de turiști sosiți în județul Suceava a fost una negativă conducând la scăderea numărului de turiști sosiți în județul Suceava cu 153.416 sosiri turiști în perioada curentă 1999 față de perioada de bază 1997. Pentru ultimii ani se poate observa totuși o ușoară creștere a numărului de turiști sosiți în structurile de primire turistică. În anul 2013 s-a înregistrat o creștere a numărului de turiști (de 241.629 de sosiri ale turiștilor) față de anul 2010 (260.684 sosiri ale turiștilor ).

Creșterea numărului de turiști sosiți în județul Suceava cu 250.684 în perioda curentă (anul 2014) față de perioada de bază( anul 1995) a fost datorată modificării numărului de turiști sosiți în alte județe, acestor factor a avut o influență pozitivă, conducând la creșterea numărului de turiști sosiți în județul Suceava în fiecare an din intervalul 1995-2014.(fig.3.2.2.).

Fig.3.2.3

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe județe ( la nivel de regiune)Sursa : Institutul Național de Statistic

Numărul de turiști sosiți în județul Suceava acesta ne indică faptul că este cel mai vizitat județ din perioada bază și până în perioada curentă, respectiv anii 1995-2014. Analizând evoluția oscilantă a numărului de turiști sosiți în județul Suceava, statistica ne arată faptul că aceste creșteri și scăderi se datorează numărului de turiști sosiți în alte județe, deoarece turiștii sosiți în regiune în fiecare an din perioada studiată au vizitat într-o proporție de 63% și celelalte județe din regiune: 15% județul Bacău, 13 % județul Neamț, 12% județul Iași, județul Botoșani 12% , 11 % Vaslui.

Fig.3.2.4

Sosiri ale turiștilor în județul Suceava pe tipuri de structuri de cazare

(anul 2014)Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

În ceea ce privește situația sosirilor pe tipuri de structuri de primire turistică observăm că la nivelul zonei studiate, în anul 2014, cele mai favorite structuri de primire turistică sunt hotelurile(cu un total de 169.052sosiri), acestea aflându-se pe primul loc în preferințele turiștilor români(135.790sosiri) și turiștilor străini(33.262 sosiri), pe următorul loc aflându-se pensiunile agroturistice(cu 34.828 sosiri ale turiștilor români și 3.232 sosiri ale turiștilor străini),pensiuni turistice(cu un total de 38.060 sosiri, din care 29.743 sosiri turiști români și 1.825sosiri turiști străini) și urmate de alte structure de cazare(15.668 total sosiri)(Fig.3.2.4).

Analizând situația înnoptărilor în structurile de primire turistică pentru perioada 1995-2010, se constată o scădere de circa 84% față de anul 1995, care a inregistrat maximum de înnoptări(24.111.170 de turiști care au înnoptat). Numărul minim de înnoptări înregistrâdu-se în anul 2014(16.051.135 de turiști care au înnoptat). Referindu-ne la situația ultimului an, numărul înnoptărilor a crescut în anul 2014 (20.280.041 înnoptări) față de anul 2010 (Fig.3.2.5).

Fig.3.2.5.

Înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare în județul Suceava 1995-2014Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

O evoluție lunară comparativă al acestui indicator pentru anul 2010 și 2014 este redată în tabelul 3.2.6.

Fig.3.2.6.

Înnoptări în pricipalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare În județul Suceava

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Urmărind cifrele se poate observa ușor că în anul 2014 numărul turiștilor care au înnoptat în structurile de primire turistică în județul Suceava a crescut în fiecare lună față de anul 2010. De asemenea se poate observa că numărul înnoptărilor a crescut în intervalul mai-septembrie pentru anul 2014.

Pentru primele patru luni ale anului 2010 se constantă un număr scăzut al turiștilor sosiți și totodată un număr scăzut al înnoptărilor: 95.066 înnoptări în perioada ianuarie-aprilie 2010, față de 112.981 înnoptări în perioada ianuarie aprilie 2014. Se remarcă faptul că sezonalitatea activității turistice distrubuită pe luni în cadrul unui an sugerează faptul că în perioada caldă a anului lunile iunie, iulie și august sunt cele mai solicitate, iar în perioada rece a anului se situează lunile septembrie, octombrie și decembrie.

În ceea ce privește situația înnoptărilor în principalele structuri de cazare, în anul 2014 observăm că la nivelul zonei studiate, pe perioada sezonului cald, luna august este cea mai favorită de către turiștii români(cu un total de 75.613 înnoptări), dar și de turiști străini(12.245 înnoptări), pe următorul loc aflându-se lunile mai, iunie, iulie și septembrie fiind atât în preferințele românilor cât și ale străinilor, urmate de sezonul rece, unde numărul înnoptărilor variază în funcție de lună. Se poate observa că turiștii români preferă lunile octombrie, noiembrie și decembrie, iar turiștii străini vizitează zona studiată doar în lunile octombrie, ianuarie și februarie.(Fig.3.2.7.)

Analizând din punct de vedere al numărului de turiști care au înnoptat în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare în județul Suceava, de-a lungul anului 2014 se poate remarca că cel mai ridicat număr este cel al turiștilor români. (Fig.3.2.7.)

Fig.3.2.7.

Înnoptări în pricipalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare ale turiștilor români și străini în anul 2014 în județul Suceava

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

În ceea ce privește fluxul turistic din punct de vedere religios acesta presupune deplasarea turișilor între regiunea de reședință și altă zonă aleasă pentru satisfacerea necesităților spirituale și în același timp și culturale. Datele statistice prezentate în cazul turismului religios sunt greu de precizat de aceea acestea sunt aproximative. Înregistrările turistice de la mănăstiri, sunt analizate pe baza numărului de bilete vândute de la muzeul din incinta mănăstirilor. Conform datelor obținute de la mănăstiri, cele mai vizitate sunt Voroneț, Sucevița, Putna, Dragomirna, Moldovița, Sucevița și Humor.

Se remarcă faptul că cele mai vizitate mănăstiri din Bucovina în anul 2013 au fost Voroneț cu peste 90.250 turiști/an, Sucevița 150.900 turiști/an, Moldovița 51.100 turiști/an, Humor 35.100 turiști/an, Putna 29.860 turiști/an,Dragomirna 13.790 turiști/an. La nivelul celor 6 mănăstiri existente în Bucovina, se înregistrează diferențieri în ceea ce privește numărul vizitatorilor. Cel mai mare număr de vizitatori îl reprezintă mănăstirea Voroneț, urmată de Dragomirna și Humor ( fig.3.2.8.).

În ceea ce privește evoluția numărului de turiști la principalele mănăstiri din Bucovina, se observă că în intevalul 1995-1999 cea mai vizitată mănăstire a fost Voroneț, aceasta ocupând primul loc în fiecare an, pe următorul loc fiind urmată de mănăstirea Dragomirna (locul 2), Humor (locul 3), pe ultimul loc fiind situate mănăstirile Putna, Moldovița și Sucevița (fig.3.2.8.).

În perioada 2010-2013 se poate observa că mănăstirea Sucevița deține supremația, aceasta obținând în perioada studiată cei mai mare număr de vizitatori; pe locurile următoare cu cei mai puțini vizitatori se situează mănăstirile Moldovița, Putma și Humor (locul 2), urmate pe ultimul loc de mănăstirile Voroneț și Dragomirna.

Analizând evoluția numărului de turiști la nivelul principalelor mănăstiri din regiunea Nord-Est în perioada 1995-2014 se poate observa că în perioada 1995-1999 mănăstirile au înregistrat cei mai mulți vizitatori, iar în perioada actual 2010-2013 numărul acestora a scăzut considerabil. În cazul mănăstirilor Voroneț și Sucevița analiza la nivelul perioadei de bază 1995 față perioada curentă 2014 se observă că în anul 1995 cea mai vizitată a fost mănăstirea Vorneț, iar în perioada curentă cea mai vizitată mănăstire a fost Sucevița.

Fig.3.2.8.

Evoluția numărului de turiști la principalele mănăstiri din regiunea Nord-Est

Sursa: după datele înregistrate din cercetarea de teren

Studiind numărul de vizitatori în muzee și colectii publice pe județul Suceava se observă, același model ca și în cazul mănăstirilor; acestea au avut o evoluție oscilantă privind numarul de vititatori. Astfel în perioada de bază 1995-1999 acestea au înregistrat un număr mare de vizitatori , iar în perioada curentă 2010-2014 acestea au înregistrat un număr mai mic de vizitatori.

Fig.3.2.9.

Evoluția numărului de vizitatori în muzee pe județul SuceavaSursa: Directia Judeteana de Statistica Suceava

Analizând numărul de turiști al principalelor mănăstiri cu numărul de vizitatori al muzeelor și colectiilor publice rezultă că din numărul total de turiști sosiți la nivelul de județului Suceva 40% dintre dintre aceștia au vizitat mănăstirile, iar 60% dintre turiști au vizitat muzee și colectiilor publice atât în perioada de bază cât și în cea curentă.

Fig.3.2.10.

Evoluția numărului de vizitatori în muzeele mănăstirilor studiate și pe muzeele celorlate localități din județul SuceavaSursa: Institutul Național de Statistică

Putem realiza o comparatie privind fluxul de turiști care frecventează muzeele din incinta mănăstirilor și muzeele din alte județe. Cum se poate observa și în fig.3.2.9. mănăstirile se situează pe primul loc, în topul preferințelor turiștilor fiind muzeele mănăstirilor. Din numărul total de turiști sosiți la nivel de regiune, aceștia au vizitat în perioda curentă 2011-2013, muzeele mănăstirilor înregistrând un număr mai mare de vizitatori față de numărul muzeelor din celelate localități.

După întrebarea” Cât de des mergi la Biserică” (Fig.3.2.10.) pusă de către “Ortodoxia Ardeal” s-a constatat că cea mai mare parte din creștini merg la Biserică doar cu ocazia diferitelor sărbătorilor (43%). Această întrebare este răspunsul la întrebarea “De ce mănăstirile nu sunt vizitate în perioada curentă?”. Astfel scăderea bruscă a numărului de vizite ai turiștilor la mănăstiri în perioada curentă, se datorează faptului că mănăstirile sunt mai putin vizitate, deoarece oamenii merg la biserică/mănăstire, într-o măsură mai mare doar cu ocazia sărbătorilor religioase tradiționale (Învierea Domnului Iisus Hristor, Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos și Hramuri bisericești). Rezultând manifestarea pelerinajului.Din cercetările mele, spre exemplu, la sărbătorirea Hramului mănăstirii Putna pe data de 15 august 2013, s-au înregistrat peste 20.000 de pelerini sosiți din toată țara. Lunile cu cel mai ridicat flux de turiști în fiecare an, sunt din aprilie și până în octombrie.

Fig.3.2.11.

Cât de des mergi la Biserică?Sursa: https://polldaddy.com/poll/6469999/?view=results&msg=voted

3.3. Strategii de dezvoltare a Bucovinei ca destinație a turismului religios

Analiza SWOT a Bucovinei

În vederea identificării posibilelor strategii de dezvoltare a Bucovinei ca destinație a turismului religios s-a realizat o analiză SWOT utilă pentru noile informații din practica de marketing și pentru orice investitor care dorește să dezvolte activitătile acestei forme de turism. Analiza “SWOT” provine de la expresia compusă din primele litere ale cuvintelor „Strengths”( Puncte tare sau puncte forte), „Weakness”(Puncte slabe), „Opportunities”( Oportunități, șanse), „Threats”(Amenințări).

Punctele forte și punctele slabe ale Bucovinei ca destinație pentru turismul religios

Un punct forte îl reprezintă însuși “Ținutul Bucovinei” deoarece acesta este o zonă foarte cunoscută atât la nivel național cât și internațional. Dispune de un cadru natural ce oferă diversitate de peisaje naturale atractive, de un relief foarte deosebit, o floră și faună naturale variate, de foarte multe resurse și rezervații naturale, acordate vizitării turiștilor;

Un alt punct forte al Bucovinei il reprezintă așezarea geografică al acesteia deoarece această zonă nu este asociată cu zonele în care există o circulatie foarte mare a transportului auto, care să determine fenomenul de poluare;

Un al punct îl reprezintă poziția centrală a Bucovinei în raport cu numeroase localități turistice de atracție: Municipiul Suceava, Municipiul Câmpulung Moldovenesc, Municipiul Fălticeni, Municipiul Rădăuți, Municipiul Vatra Dornei, orașul Gura Humorului, orașul Siret, Orașul Solca, Putna, Sucevița, Moldovița, Pojorâta, Botoșani, , Vama, Voroneț;

Traseele turistice reprezintă alt punct care le permit turișilor practicarea diverselor tipuri de turism pe toată perioada anului;

Existența și situarea în zona studiată a numeroaselor obiective turistice(monumente istorice, muzee, mănăstiri și biserici).

Punctele slabe ale Bucovinei sunt reprezentate de:

Potențialul turistic religios de care dispune Bucovina nu este suficient valorificat și dezvoltat;

Lipsa pregătirii de specialitate a unui personal pentru bună starea și menținerea patrimoniului turistic religios;

Promovarea redusă a obiectivelor de interes turistic religios; lipsa materialelor publicitare precum pliante, cataloage, ghiduri turistice; lipsa agențiilor de turism specializate pe turism religios;

Lipsa structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare precum hoteluri pentru tineret și tabere pentreu elevi, preșcolari și stundenți;

Conservarea unor sate medievale

În zona Bucovina s-au indentificat următoarele oportunități:

Susținerea unor forme de turism noi, și valorificarea patrimoniului cultural, religios și tradițional

Menținerea și refacerea monumentelor istorice precum și ale atracțiilor turistice;

Posibilitatea de cazare la mănăstire

Acțiunile care amenință zona de interes studiată sunt:

Condițiile de stare a vremii din puct de vedere meteorologic

Necesitatea Bucovinei ca “marca” a zonei turistice religioase a României renumită-pentru punerea în evidență a edificiilor religioase;

Unele așezări abandonate, case goale, sate părăsite și biserici în ruină

Concluzii