Analiza Statistica a Investitiilor Straine Directe In Romaniadoc

=== Analiza statistica a investitiilor straine directe in Romania ===

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR PROGRAMUL DE STUDII: FINANȚE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Analiza statistică a investițiilor străine directe în România

[anonimizat]

Craiova

2015

Cuprins

1.INTRODUCERE………………………………………………………………..

2.METODA DE CERCETARE………………………………………………………

3.ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR………………

4.CONCLUZII…………………………………………………………………………

5.BIBILIOGRAFIE……………………………………………………………………

Analiza statistică a investițiilor străine directe în România

Rezumat:

Cuvinte cheie: evoluție, fluxuri, investiții străine directe, plan european, nivel national

IPOTEZA DE CERCETARE:” Investițiile străine directe în România au fost în crestere ”

1.INTRODUCERE

Investițiile joacă un rol deosebit de important în contextul stabilității economice și implicit al creșterii economice.

În acest context vom continua analiza investițiilor la nivel național, urmărind să evidențiem gradul de dezvoltare al diferitelor categorii de activități în totalul investițiilor nete realizate de România, conform datelor publicate de Institutul N ațional de Statistică.

Astfel, vom evidenția structura în total investiții nete comparativ, la nivelul anului 2003, respectiv 2013, reprezentând ponderile principalelor domenii de activitate: construcții, utilaje, lucrări geologice, precum și alte cheltuieli.

Scopul cercetării este evoluția investițiilor străine în România.

Obiectivele acestei cercetării le reprezintă evolutia si analiza fluxurilor directe în România,

2.METODA DE CERCETARE

Metoda comparației investițiilor straine in România și în Uniunea Europeana

Această metoda a avut rolul de evidenția evoluția investițiilor stăine în România în comparație cu U.E

3.ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Este adevărat că în comparație cu alte state membre UE, situația României în privința atragerii de ISD nu este la un nivel atât de avansat, fapt care poate fi remarcat din reprezentarea dinamicii fluxurilor de investiții la nivel european. Principala cauză care a determinat ritmul scăzut de atragere a capitalurilor străine în România, după perioada de boom economic, marcată de 2008, a fost în principal instabilitatea economică instaurată după lansarea crizei-economice.

Cuvinte cheie: evoluție, fluxuri, model, investiții străine directe, capital, plan european, nivel național

Analiza fluxurilor de investiții străine directe pe plan european

O chestiune importantă a țarilor în curs de dezvoltare, care urmează să își consolideze poziția pe piață, o constituie atragerea de investiții straine directe. În acest context, în ultimele două decenii, în România, ritmul de participare a capitalului străin la investițiile directe a avut evoluții pozitive. Acest aspect a fost determinat de existența unor condiții per ansamblu atractive pentru investitorii străini, la nivelul țării noastre, de restructurare a industriei, precum și de dezvoltarea producției de multiple servicii.

Este adevărat că în comparație cu alte state membre UE, situația României în privința atragerii de ISD nu este la un nivel atât de avansat, fapt care poate fi remarcat din reprezentarea dinamicii fluxurilor de investiții la nivel european. Principala cauză care a determinat ritmul scăzut de atragere a capitalurilor străine în România, după perioada de boom economic, marcată de 2008, a fost în principal instabilitatea economică instaurată după lansarea crizei-economice.

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 10 / 2015

Dinamica fluxurilor de ISD atrase la nivel național în perioada 2003 -2014, comparativ cu media UE

Sursa datelor: UNCTAD Statistics

Acest fapt poate fi observat din reprezentarea grafică, anterior realizată, pe baza datelor publicate de UNCTAD, care surprinde evoluția fluxurilor de investiții străine directe atrase de România, comparativ cu media realizată la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, observăm că al doilea punct de revenire a fluxului de investiții străine directe, după anul 2003, din perspectiva volumului de capitaluri străine atrase de țara noastră, s-a realizat la nivelul anului 2008, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, în acest context țara noastră dobândind un grad de încredere ridicat în viziunea investitiorilor străini. Însă avântul investițional cunoaște o reducere considerabilă începând cu anul 2009, fluxurile de investiții ajungând la 2 363 milioane USD la finele anului 2011, volum care reprezenta 15% din media de investiții straine directe atrase la nivelul Uniunii Europene. Dinamica evidențiată de fluxurile de ISD la nivelul perioadei 2012-2014, ajustează din decalajele nefaste cauzate de efectele crizei, în contextul creșterii accesibilității creditelor, însă climatul investițional nu este încă reconsolidat.

Din perspectiva fluxurilor de investiții străine directe atrase la nivelul țărilor membre UE, observăm că Marea Britanie, își menține poziția de lider în decursul perioadei 2003 – 2014, fapt datorat stabilității politice și economice, care facilitează pătrunderea unor fluxuri semnificative de capitaluri străine în economie, la finele lui 2014, înregistrându-se fluxuri de ISD în valoare de 72 241 milioane USD, reprezentând aproximativ de 8 ori mai mult decât media fluxurilor de ISD, realizate la nivelul Uniunii.

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 10 / 2015

Evoluția fluxurilor de ISD atrase de țarile membre UE comparativ cu România

Sursa datelor: UNCTAD Statistics

Pe următoarele 3 locuri la nivelul Uniunii Europene, din perspectiva capitalurilor străine atrase la nivelul lui 2014, se clasează succesiv Olanda, cu fluxuri de ISD în valoare de 30 253 milioane USD, urmată de Spania, care înregistrează un nivel cu 25 % mai mic, respectiv de 22 904 milioane USD. Pe locul 4, în topul fluxurilor de ISD atrase de țarile membre UE, se situează Finlanda, cu o performanță majoră, realizată la nivelul anului 2014, prin atragerea de capitaluri străine de 22 904 milioane USD, practic de 4,5 ori mai mult raportat la 2012 (Fig. 10).

Abordând în continuare realizările obținute, din punct de vedere al capitalurilor străine antrenate în economie, în anul 2014, observăm că următoarele clasate, pe locurile 5 și 6, la nivel UE, sunt Franța și Polonia. Astfel, dupa creșterea considerabilă a fluxului de ISD realizată în anul 2013, de până la 2,5 ori mai mare comparativ cu volumul fluxului din 2012, Franța, înregistrează un nou declin, din punct de vedere investițional, prin atragerea în economie a unui flux de doar 15 191 milioane USD, în anul 2014, reprezentând un volum al fluxului de ISD, cu 65% mai mic, față de ajustarea realizată la nivelul anului 2013.

În acest context, Polonia, înregistrează performanțe comparabile cu nivelul fluxului de ISD realizat în Franța, anul 2014 evidențiind atragerea de investiții străine directe, în valoare de 13 883 milioane USD, cu doar 8.4 % mai puțin, comparativ cu Franța. În același timp, intrările de ISD care au pătruns pe piața poloneză în 2014, reprezintă cu 77 % mai mult, comparativ cu fluxul atras de România în aceeași perioadă.

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, Germania atrage în economie capitaluri străine la un nivel inferior celui realizat de țara noastră, fluxul de ISD realizat de Germania la finele lui 2014, reprezentând doar 57% din valoarea realizată de România. Astfel, în 2014, Germania realizează un flux de ISD în valoare totală de 1 831 milioane USD, de 10 ori mai puțin decât în 2013, fapt datorat unei posibile

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 10 / 2015

reorientări a investițiilor străine către piețe mai ieftine, care dețin și o infrastructură relativ dezvoltată, oferind condiții de dezvoltare pe termen lung.

Din punct de vedere al dinamicii fluxurilor de investiții străine directe atrase de România, putem spune că țara noastră se află într-o nouă perioadă de tranziție, marcată de finele perioadei de recesiune și începutul unei perioade de relansare economică. Astfel, după diminuarea succesivă a capitalurilor străine pătrunse în economia românească, evidențiată preponderent în perioada 2009 – 2011, la nivelul lui 2014, România înregistrează o anumită constanță în variația fluxurilor de ISD, fapt ce denotă o perioadă de restabilire a încrederii investitorilor străini în potențialul și condițiile oferite de țara noastră.

Așadar, în 2014, România atrage un flux de ISD în valoare de 3 234 milioane USD, cu 6 – 7 %, mai puțin decât Croația sau Danemarca, însă net superior volumelor fluxurilor de ISD atrase în aceeași perioadă de Belgia, Bulgaria, Slovenia, Estonia, Slovacia etc. Totodată, observăm că pe fondul crizei sistemului bancar, marcat de o lipsă acută de capitaluri, dar și al instabilității politice din regiune, fluxurile de investiții străine directe din Grecia, s-au diminuat cu 23 %, la nivelul anului 2014, dacă ne raportăm la situația din 2013, când se înregistra un flux de ISD în valoare de 2 818 milioane USD. Cel mai probabil, efectele instabilității economice cu care se confruntă Grecia, se vor răsfrânge mai accentuat în rezultatele anului 2015.

În acest context, pe fondul unor variații considerabile, la nivelul anului 2014, ale fluxurilor de ISD, înregistrate la nivel european, determinate de permanenta prospectare a pieței și relocare a investitorilor, interesați în a-și plasa capitalurile în țări, care să le ofere condiții propice dezvoltării investiționale și obținerii unor profituri rapide, România trebuie să profite, continuând seria reformelor structurale aplicate până în prezent, printr-o mai bună dezvoltare a infrastructurii, prin îmbunătățirea și transparența legislației fiscale, precum și prin punerea în aplicare a unor serii de măsuri, care să determine creșterea încrederii investitorilor străini în potențialul economic al țării noastre și implicit atragerea de noi investiții.

Evoluția fluxurilor de investiții străine directe la nivel național

În continuare, vom extinde analiza prin evidențierea concretă a evoluției fluxurilor de investiții la nivelul României, în perioada 2003 -2013, prin evidențierea structurii acestora de-a lungul perioadei analizate.

În acest sens, menționăm că baza de date utilizată, care constituie fundamentul analizei economice pe care o vom realiza, a fost construită în conformitate cu evoluțiile declarate în rapoartele oficiale publicate de Banca Națională a României, structura fluxului net de investiții străine directe a surprins, în intervalul statistic 2003 -2013, fiind alcătuită din participații la capital, profit net reinvestit, precum și din credite realizate de către investitori în cadrul grupului.

Ca tendință de ansamblu, dupa perioada de boom economic din anul 2008, când România a înregistrat un maxim de capitaluri străine de 9 496 milioane de euro, nu s-au mai înregistrat profituri reinvestite, în contextul pierderilor mari înregistrate de investitori, ca urmare a efectelor nefaste determinate de criza economico-financiară.

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 10 / 2015

Dinamica și structura fluxurilor de ISD din România în perioada 2003 -2013

Sursa: Rapoartele anuale publicate de Banca Națională a României

În aceeași perioadă, de după 2009, din cauza pierderilor semnificative înregistrate, nivelul fluxurilor de investiții a scăzut semnificativ, în principal din cauza retragerii anumitor investitori străini de pe piața din România, dar și al repatrierii profiturilor, ca urmare a neîncrederii acestora în programul anticriză întreprins de executiv. Astfel, în perioada 2010-2013, nivelul fluxurilor de ISD sunt destul de modeste și se referă, în mod deosebit, la completări sau majorări de capital, impuse de efectele crizei.

Practic, criza economico-financiară a determinat o reducere considerabilă a capitalurilor străine de pe piața românească, situație evidențiată și de reducerea fluxurilor de investiții străine directe din perioada 2009 – 2012.

Pentru a avea o vedere de ansamblu mult mai clară, s-a realizat o reprezentare grafică a evoluției fluxurilor de investiții străine directe din România, în ultimul deceniu. Astfel, din perspectiva reprezentării realizate, putem afirma că evoluția fluxurilor de investiții străine directe din țara noastră, evidențiază o tendință sinusoidală, în perioada 2003 – 2013.

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 10 / 2015

Dinamica structurii fluxului de investiții straine directe din România

Un factor favorizant al creșterii investițiilor străine directe în țara noastră, până în 2008 a fost reprezentat de privatizarea unor sectoare ale economiei naționale, atragerea de capital străin la societăți comerciale deja create și crearea de noi societăți comerciale cu capital străin, aprecierea nefiind valabilă și pentru perioada 2009 – 2012.

Perioada în care capitalul străin a înregistrat creșteri semnificative este reprezentată de acei ani, în care sectoare importante ale economiei țării noastre au fost privatizate. În contextul anterior prezentat și din evoluția evidențiată, conform datelor publicate de BNR, se observă că din anul 2000 s-a înregistrat o tendință continuă de creștere a fluxului de ISD, cea mai semnificativă perioadă, cu rezultate notabile, fiind reprezentată de intervalul 2003-2008, în care fluxul de investiții străine nete a crescut de la valoarea de 1 946 milioane de euro în 2003, la 9 496 milioane de euro în 2008.

Astfel, în perioada de după 2003, se remarcă o evoluție ascendentă, într-un ritm accelerat până în 2008, în contextul în care sectoare importante ale economiei României au fost privatizate.

Începând cu 2009 se evidențiază un trend negativ al fluxului de investiții străine directe nete în România, care au scăzut de la 9 496 milioane euro în 2008, la numai 3 488 milioane euro în 2009, 2 220 milioane euro în 2010, și ulterior la 1 815 milioane euro în anul 2011. În 2012 fluxul investițiilor străine directe nete a ajuns la 2 138 milioane de euro, iar în 2013 la 2 712 milioane euro. Investițiile care s-au realizat în România au fost orientate cu precădere spre sectorul de intermedieri financiare și asigurări, după cum s-a exemplificat în subcapitolele anterioare, care au deținut în medie între 72-80 %, în timp ce investițiile în întreprinderi nefinanciare s-au situat în jurul ponderii de cca. 23 %.

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 10 / 2015

După cum se poate remarca, această structură reprezintă prea puțin investițiile străine directe în activitatea de producție, care este de fapt cea esențială. Din perspectiva profiturilor reinvestite, observăm că la nivelul anului 2013, România, înregistrează un nivel de 5 504 milioane EUR, cu 17 % mai mult decât în anul precedent, suferind în același timp o pierdere de 3 354 milioane EUR, cu aproximativ 18.5 % mai mică decât cea din 2012, care coroborate cu participația la capital, de 3 ori mai mare decât cea a perioadei precedente, au determinat un rezultat net de investiții străine directe, în valoare de 2 712 milioane EUR, cu aproximativ 27 % mai mult decât se obținuse la nivelul lui 2012

Per ansamblu, se remarcă o intensificare masivă a investițiilor în perioada post aderare, la nivelul anului 2008, atunci realizându-se și cele mai mari contribuții la capitalurile proprii, în valoare totală de 5 265 milioane EUR, care au determinat la finele anului, un flux net de investiții straine directe în valoare de 9 496 milioane EUR. Încă de la nivelul lui 2008, începe să se instaureze așa numitul fenomen de dezinvestire, dinamica profiturilor reinvestite punând în evidența un impact negativ din perspectiva volumului fluxurilor de ISD realizate la nivel național, datorită faptului că după perioada lansării crizei economice, investitorii străini au preferat să repatrieze sub formă de dividende, un volum semnificativ din valoarea profiturilor realizate.

Așadar, consolidând datele publicate de Banca Națională a României, referitor la evoluția fluxurilor de ISD, observăm că în ultimul deceniu investitorii străini au repatriat sub formă de dividende în țările de origine, 18 304 milioane de EUR, în timp ce în același interval evoluția fluxului de participații la capitalurile proprii, însumează 34 689 milioane EUR.

Trebuie menționat însă, că datorită volatilitații ridicate a fluxurilor de investiții străine, demonstrate prin analiza dinamicii capitalurilor străine din ultimul deceniu, este de preferat ca pătrunderea de ISD-uri din economie sa fie completata de investițiile autohtone, atât pentru crearea unui climat de afaceri echilibrat și competitiv, dar mai ales din motive ce țin de securitatea națională, privatizările de masă crescând considerabil riscul de lichiditate la nivel național.

Concluzii

Din perspectiva fluxurilor de investiții straine directe atrase la nivelul țărilor membre UE, observăm că Marea Britanie, își menține poziția de lider în decursul perioadei 2003 – 2014, fapt datorat stabilității politice și economice, care facilitează pătrunderea unor fluxuri semnificative de capitaluri străine în economie, la finele lui 2014, înregistrându-se fluxuri de ISD în valoare de 72 241 milioane USD, reprezentând aproximativ de 8 ori mai mult decât media fluxurilor de ISD, realizate la nivelul Uniunii.

Pe următoarele 3 locuri la nivelul Uniunii Europene, din perspectiva capitalurilor străine atrase la nivelul lui 2014, se clasează succesiv Olanda, cu fluxuri de ISD în valoare de 30 253 milioane USD, urmată de Spania, care înregistrează un nivel cu 25 % mai mic, respectiv de 22 904 milioane USD. Pe locul 4, în topul fluxurilor de ISD atrase de țările membre UE, se situează Finlanda, cu o performanța majoră, realizata la nivelul anului 2014, prin atragerea de capitaluri străine de 22 904 milioane USD, practic de 4,5 ori mai mult raportat la 2012.

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 10 / 2015

Abordând în continuare realizările obținute, din punct de vedere al capitalurilor străine antrenate în economie, în anul 2014, observăm că următoarele clasate, pe locurile 5 și 6, la nivel UE, sunt Franța și Polonia. Astfel, dupa creșterea considerabilă a fluxului de ISD realizată în anul 2013, de până la 2,5 ori mai mare comparativ cu volumul fluxului din 2012, Franța, înregistrează un nou declin, din punct de vedere investițional, prin atragerea în economie a unui flux de doar 15 191 milioane USD, în anul 2014, reprezentând un volum al fluxului de ISD cu 65% mai mic, fața de ajustarea realizată la nivelul anului 2013.

În acest context, Polonia, înregistrează performanțe comparabile cu nivelul fluxului de ISD realizat în Franța, anul 2014 evidențiind atragerea de investiții străine directe, în valoare de 13 883 milioane USD, cu doar 8.4 % mai puțin, comparativ cu Franța. În același timp, intrările de ISD care au pătruns pe piața poloneză în 2014 reprezintă cu 77% mai mult comparativ cu fluxul atras de România în aceeași perioadă.

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, Germania atrage în economie capitaluri străine la un nivel inferior celui realizat de țara noastră, fluxul de ISD realizat de Germania la finele lui 2014, reprezentând doar 57 % din valoarea realizată de România. Astfel, în 2014, Germania realizează un flux de ISD în valoare totală de 1 831 milioane USD, de 10 ori mai puțin decât în 2013, fapt datorat unei posibile reorientări a investițiilor străine către piețe mai ieftine, care dețin și o infrastructură relativ dezvoltată, oferind condiții de dezvoltare pe termen lung.

Din punct de vedere al dinamicii fluxurilor de investiții străine directe atrase de România, putem spune că țara noastră se află într-o nouă perioadă de tranziție, marcată de finele perioadei de recesiune și începutul unei perioade de relansare economică. Astfel, după diminuarea succesivă a capitalurilor străine pătrunse în economia românească, evidențiată preponderent în perioada 2009 – 2011, la nivelul lui 2014, România înregistrează o anumită constanță în variația fluxurilor de ISD, fapt ce denotă o perioadă de restabilire a încrederii investitorilor străini în potențialul și condițiile oferite de țara noastră.

Așadar, în 2014, România atrage un flux de ISD în valoare de 3 234 milioane USD, cu 6 – 7 %, mai puțin decât Croația sau Danemarca, însă net superior volumelor fluxurilor de ISD atrase în aceeași perioadă de Belgia,Bulgaria, Slovenia, Estonia, Slovacia etc. Totodată, observăm că pe fondul crizei sistemului bancar, marcat de o lipsă acută de capitaluri, dar și al instabilitații politice din regiune, fluxurile de investiții străine directe din Grecia, s-au diminuat cu 23%, la nivelul anului 2014, dacă ne raportăm la situația din 2013, când se înregistra un flux de ISD în valoare de 2 818 milioane USD. Cel mai probabil, efectele instabilității economice cu care se confruntă Grecia se vor răsfrânge mai accentuat în rezultatele anului 2015.

În acest context, pe fondul unor variații considerabile, la nivelul anului 2014, ale fluxurilor de ISD, înregistrate la nivel european, determinate de permanenta prospectare a pieței și relocare a investitiorilor, interesați în a-și plasa capitalurile în țări, care să le ofere condiții propice dezvoltării investiționale și obținerii unor profituri rapide, România trebuie să profite, continuând seria reformelor structurale aplicate

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 10 / 2015

până în prezent, printr-o mai bună dezvoltare a infrastructurii, prin îmbunatațirea și transparența legislației fiscale, precum și prin punerea în aplicare a unor serii de măsuri, care să determine creșterea încrederii investitorilor străini în potențialul economic al țării noastre și implicit atragerea de noi investiții.

Bibliografie

Anghelache, C., Anghelache, G.V. (2012) -“GDP and the final consumption of Romania. Evolution and correlation in the last decades”, Metalurgia International, Nr. 8, pp. 158-160, categorie ISI;

Begu, L. S.; Tusa, E. (2000) -»Statistică teoretică și economică», Editura Fundației România de Mâine, București;

Biji E.M., Lilea E., Vătui M., Lilea F.P.C. (2010) – „Statistical Analysis of The Monthly Regularity of Romanian’s Foreign Trade In 2009”, volumul Conferinței Internaționale “5th International Conference On Applied Statistics”, București;

Diaconu, A., Diaconu A., (2012) – „Numerical Simulation. Description of Simulation Models. Making Simulation Experiments” , Romanian Statistical Review – Supplement – International Symposium “Statistically Significant Evolution Of Services Development”, April 23-25, 2012, pp.237-242, Dimitrie Cantemir Christian University, Bucharest, Romania;

Dinu, A. M. și alții, (2013) – “GDP Analysis Models through the use of Statistical Econometric Models“– Models Used in the Gross Domestic Product Evolution, Romanian Statistical Review, Supplement, pag. 76 – 82, ISSN 1018-046x, categoria B+;

Dinu, A. M. și alții, (2013) – “Evolution of GDP and Foreign Investments“, Revista Română de Statistică, Supliment, Trim. IV, pag. 34 – 39, ISSN 1018-046x, categoria B+ ;

Dougherty, C. – “Introduction to Econometrics”, Oxford University Press (2007);

Ghysels, E., Lieberman, O. (1996) – „Dynamic Regression and Filtered Data Series: A Laplace Approximation to the Effects of Filtering in Small Samples”, Econometric Theory, 12, pp. 432 – 457;

Lilea, F. P. C., (2010) -”Analiza statistică a repartiției regionale a întreprinderilor mici si mijlocii în România”, Editura Ideea Europeana, București;

Mitruț, C. (2008) – „Basic econometrics for business administration”, Editura ASE, București;

*** Anuarul statistic al României, edițiile 2002, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014;

www.insse.ro

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 10 / 2015