Analiza Statistica A Emiterii Cardurilor Bancare CU Ajutorul Seriilor Cronologice

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………………………….p

CAP I Procedee statistice de analiză a seriilor cronologice…………………………………p

1.1 Conceptul de serie cronologică…………………………………………………………………..p

1.2 Reprezentarea grafică a seriilor cronologice………………………………………………p

1.3 Sistemul de indicatori ai seriilor cronologice………………………………………………….p

1.4 Analiza statistică a componentelor seriei cronologice…………………………………….p

1.5 Metode de ajustare a termenilor seriilor cronologice……………………………………………p

CAP II Cardul de credit – particularizare la RAIFFEISEN BANK…………………p

2.1 Prezentarea principalelor tipurilor de carduri emise de Raiffeisen Bank………………..p

2.2 Utilizarea cardului de credit și beneficiile acestuia……………………………………………p

2.3 Principalele acțiuni de marketing pentru promovarea cardului de credit……………….p

2.4 Etape de analiză premergătoare emiterii cardurilor…………………………………………p

CAP III STUDIU DE CAZ – statistica emiterii cardurilor bancare la Raiffeisen bank, sucursala constanța………………………………………p

3.1 Analiza volumului și structurii cardurilor emise în perioada 2002-2007…………..p

3.2 Analiza statistică a cardurilor emise prin procedee specifice……………………………….p

3.3 Analiza statistică a sumelor medii tranzacționate prin carduri bancare…………………p

Concluzii…………………………………………………………………………………………………….p

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………….48

=== ANALIZA STATISTICA A EMITERII CARDURILOR BANCARE CU AJUTORUL seriilor cronologice ===

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………………………….p

CAP I Procedee statistice de analiză a seriilor cronologice…………………………………p

1.1 Conceptul de serie cronologică…………………………………………………………………..p

1.2 Reprezentarea grafică a seriilor cronologice………………………………………………p

1.3 Sistemul de indicatori ai seriilor cronologice………………………………………………….p

1.4 Analiza statistică a componentelor seriei cronologice…………………………………….p

1.5 Metode de ajustare a termenilor seriilor cronologice……………………………………………p

CAP II Cardul de credit – particularizare la RAIFFEISEN BANK…………………p

2.1 Prezentarea principalelor tipurilor de carduri emise de Raiffeisen Bank………………..p

2.2 Utilizarea cardului de credit și beneficiile acestuia……………………………………………p

2.3 Principalele acțiuni de marketing pentru promovarea cardului de credit……………….p

2.4 Etape de analiză premergătoare emiterii cardurilor…………………………………………p

CAP III STUDIU DE CAZ – statistica emiterii cardurilor bancare la Raiffeisen bank, sucursala constanța………………………………………p

3.1 Analiza volumului și structurii cardurilor emise în perioada 2002-2007…………..p

3.2 Analiza statistică a cardurilor emise prin procedee specifice……………………………….p

3.3 Analiza statistică a sumelor medii tranzacționate prin carduri bancare…………………p

Concluzii…………………………………………………………………………………………………….p

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………….p

INTRODUCERE

Lucrarea este structurată în trei capitole. În primul capitol vorbit despre procedeele statistice de analiză a seriilor cronologice, și anume: despre conceptul de serie cronologică, reprezentări grafice, indicatori cronologici, componentele unei serii cronologice si metode de ajustare a termenilor seriilor cronologice.

În al doilea capitol am vorbit despre cardul de credit, particularizare pe Raiffeisen Bank.Am prezentat principalele tipuri de carduri emise de Raiffeisen Bank, utilizarea unui card de credit împreună cu beneficiile sale, promovarea unui card de credit și etape de analiză premergătoare emiterii cardurilor.

Al treilea capitol, și ultimul, conține studiul de caz, care dezvolta statistica emiterii cardurilor bancare la Sucursala Raiffeisen Bank Constanța. Acesta tratează prin procedeee specifice, respectiv analiza seriilor cronologice, totalitatea carduri tranzacționate pe o perioadă de cinci ani, din 2002 până în 2007, ponderea anuală a cardurilor si reprezentări grafice ale acestora pe total și pe fiecare produs bancar în parte.

Obiectivul strategic al Raiffeisen Bank, este să devină una dintre primele trei bănci din România după active, ca bancă universală, care oferă servicii de calitate atât pentru persoane fizice si întreprinderi mici și mijlocii, cât și pentru companiile mari, prin mai multe canale de distribuție : rețeaua de sucursale și agenții, call-center, telefon mobil și Internet.

Raiffeisen Bank a făcut un pas decisiv în sensul definirii identității ca organizație prin lansarea programului Viziune, Misiune și Valori.

În condițiile unui mediu bancar puternic competitiv, cum este mediul banca românesc, cheia succesului unei bănci, în general, cu atât mai mult a unei bănci ieșite din privatizare, cum este Raiffeisen Bank S.A., constituie orientarea activității băncii intr-o viziune de marketing.

Orice acțiune întreprinsă trebuie indreptată în direcția satisfacerii cerințelor, efective și potențiale, ale consumatorilor si nonconsumatorilor relativ de produse și servicii bancare, în condiții de maximă eficiență pentru Raiffeisen Bank.

Aceasta presupune cercetarea sistematică a mediului economic, legislativ și social, extern al băncii, cunoașterea cerințelor clienților, a nevoilor de consum și a perspectivei acestora prin studii de piață, de produs și studii comportamentale. Este necesar să se influențeze mediul extern prin impunerea unui anumit standard calitativ al produselor și serviciilor bancare oferite de Raiffeisen Bank.

CAPITOLUL I

PROCEDEE STATISTICE DE ANALIZĂ A SERIILOR CRONOLOGICE

1.1. Conceptul de serie cronologică. Particularități.

O serie cronologică se prezintă sub forma unui sir sistematizat de valori ale unei caracteristici, realizate la momente sau intervale de timp succesive.

Observații:

curgerea timpului se măsoară în succesiune cu ajutorul unei scale de interval; unitățile de timp frecvent utilizate sunt: anul, trimestrul, luna, săptămâna, ziua.

o serie cronologică poate fi privită ca o variabilă aleatoare, deoarece valorile individuale se formează ca urmare a acțiunii unui ansamblu diferit de factori comuni sau specifici, esențiali sau neesențiali.

caracterizarea evoluției în timp a unui fenomen cu ajutorul seriilor cronologice specifice presupune ca timpul să fie variabil în spațiu și structura organizatorică să fie constantă. Prin urmare, într-o serie cronologică variabilă “timp” y este legată funcțional de variabila „timp" dar nu și invers.

O serie cronologică poate fi scrisă: Y= f(t)

unde:

Variabila t ia valorile și nu trebuie interpretată ca factor

de influență al variabilei y;

Variabila y ia valorile individuale yt.

Analiza seriilor cronologice se deosebește de analiza seriilor de repartiție sau a seriilor teritoriale deoarece la acestea din urmă se presupune o stabilitate structurală a distribuțiilor, o anumită permanență a înterdependențelor dintre variabile.

Particularități:

variabilitatea termenilor unei serii cronologice oglindește procesul de schimbare, transformare și dezvoltare în timp a unui fenomen;

omogenitatea și comparabilitatea sunt particularități intercondiționate ale seriilor cronologice. Omogenitatea seriei (dispersia minimă a termenilor) se asigură în general dacă în perioada analizată termenii au aceeași esență calitativă. Asigurarea omogenității termenilor determină în mod implicit comparabilitatea acestora.

interdependența în timp a termenilor. Mărimea fiecărui termen al seriei cronologice depinde într-o măsură mai mare sau mai mică de valorile individuale ale aceleiași caracteristici realizate anterior. Interdependența dintre termenii unei serii cronologice necesită analiza autocorelației tendințelor de manifestare în timp a fenomenelor.

În funcție de natura caracteristicilor (de stoc sau de flux) observarea statistică se face continuu, în decursul unui anumit interval sau la momente de timp distincte.

Din această cauză, în practică, există serii cronologice de momente sau mărimi de stoc și serii conologice de intervale sau mărimi de flux.

Deosebirea dintre cele două serii este esențială și are implicații asupra metodologiei statistice de analiză:

termenii unei serii cronologice de momente nu sunt însumabili, ei conțin în mod repetat acele elemente ale stocului care coexistă în momente diferite de timp;

termenii unei serii de intervale sunt mărimi de flux; ei sunt însumabili și se formează prin cumulare continuă, pe măsura curgerii timpului.

1.2. Reprezentarea grafică a seriilor cronologice

Evoluția unui fenomen prezentat într-o serie cronologică poate fi vizualizată în 3 tipuri de reprezentări grafice :

în axe ortogonale,

în diagrame semilogaritmice și

în coordonate polare.

1) Grafice în coordonate rectangulare

În cadrul graficului, pe abscisă se reprezintă variabila timp, iar pe ordonată, variabila care se analizează. Pe ordonată vor fi marcate valorile reprezentative ale caracteristicii, astfel încât să se asigure o lizibilitate sporită și o formă grafică care să nu ducă la aplatizarea seriei.

2) Graficul în coordonate semilogaritmice presupune trecerea de la valorile y de pe ordonată, la valorile lg. Motivele pentru care se utilizează acest tip de reprezentare grafică sunt:

a) în cadrul seriei există o amplitudine mare datorată în principal apariției unor valori care, din diverse motive, sunt izolate de restul seriei, ceea ce determină ieșirea din graficul considerat;

b) pentru cazul în care seria de date urmează o evoluție exponențială și se dorește reprezentarea grafică printr-o.

3) Grafice prin coordonate polare – se utilizează frecvent pentru seriile afectate de sezonalitate. Pentru construirea graficului se pornește de la un cerc cu originea în 0 și de rază oarecare, cerc ce va fi divizat în sectoare egale cu numărul subperioadelor analizate.

1.3. Sistemul de indicatori ai seriilor cronologice

Pentru caracterizarea evoluției unui fenomen de masă în complexitatea sa, din termenii unei serii cronologice se calculează un sistem de indicatori statistici analitici si sintetici.

În funcție de modul de calcul și de exprimare indicatorii din sistem sunt structurați în indicatori absoluți, relativi și medii.

A. Indicatorii exprimati prin mărimi absolute

Indicatorii absoluți exprimă starea fenomenului investigat dintr-o perioadă sau moment de timp sau modificările apărute succesiv în timp.

1) Valorile individuale ale caracteristicii corespunzătoare condițiilor specifice de producere și reproducere ale fenomenului urmărit se mai numesc indicatori de nivel

2) Volumul agregat al caracteristicii: acest indicator trebuie calculat cu precauție deoarece nu toate caracteristicile au valori însumabile .

De exemplu, mărimile relative de intensitate (productivitatea muncii, costurile unitare etc) nu sunt însumabile. Calculul acestui indicator pentru o serie cronologică de momente este lipsită de sens.

3) Modificarea absolută (sporul absolut sau creșterea/descreșterea absolută); acest indicator exprimă cu câte unități de măsură s-a modificat valoarea individuate dintr-o perioadă față de o altă perioadă aleasă ca bază de comparație. În funcție de baza de comparație utilizată, putem avea :

modificări absolute cu bază fixă:

modificări absolute cu bază în lanț:

Observații :

1) Baza fixă de comparație poate fi orice termen al seriei. Alegerea bazei fixe de comparație nu trebuie să afecteze comparabilitatea termenilor.

2) Trecerile de la modificările absolute cu bază fixă la cele cu bază mobilă și invers se realizează cu ajutorul următoarelor relații:

a)

– modificarea absolută a ultimei perioade.

Prin însumarea modificărilor absolute cu bază în lanț până la termenul T se obțin modificările absolute cu bază fixă ale acestor termeni.

Această relație asigură obținerea termenilor seriei inițiate atunci când se cunosc modificările absolute cu bază în lanț;

b) prin scăderile succesive ale modificărilor absolute cu bază fixă se obțin modificările absolute cu bază în lanț :

Relațiile de trecere de la o bază la alta se utilizează în mod frecvent pentru reconstituirea seriei cronologice de date absolute, atunci când nu se dispune de seria termenilor inițiali.

B. Indicatorii exprimați prin mărimi relative

Spre deosebire de indicatorii absoluți, aceștia pot fi utilizați în analiza comparativă a evoluției mai multor fenomene. Ei redau proporția sau decalajul diverselor nivele realizate ale unei caracteristici în perioade distincte. Prin urmare, indicatorii relativi exprimă de câte ori valoarea unei variabile este mai mare sau mai mică decât cea aleasă bază de comparație. De obicei, se recurge la exprimarea procentuală care este mai sugestiva.

1) Indicele de dinamică

Acesta se exprimă sub formă de coeficient sau în procente și semnifică de cate ori (de cât la suta) s-a modificat valoarea caracteristicii fată de perioada bază de comparatie (fixă sau mobilă)

se calculează cu bază fixă sau cu bază în lanț :

2) Ritmul modificării (rata sporului)

Exprimă cu cât la sută s-a modificat nivelul înregistrat de caracteristica analizată într-o anumită perioadă față de nivelul din perioada bază de comparație.

Ritmul modificării se calculează:

fie ca raport între modificarea absolută (cu bază fixă sau mobilă) și mărimea termenului din perioada bază de comparație;

fie prin diferența dintre indicele de dinamică și 1 (dacă este exprimat sub formă de coeficient) sau 100 (dacă este exprimat în procente).

cu bază fixă (Rt/1) :

cu bază în lanț :

3) Valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării.

Raționamentul determinării valorii absolute a unui procent de creștere are la bază repartizarea uniformă a modificării absolute pe procentele ritmului de modificare relativă. Din această cauză el exprimă câte unități de măsură revin unei creșteri de un procent.

Utilizarea acestui indicator dezvăluie aspecte noi ale tendinței de evoluție, neidentificate nici prin indicatorii absoluți, nici prin cei relativi. Astfel, procentele de creștere (reducere) de la un termen la altul pot avea (si de regulă au) o tendință de diminuare, însă valoarea unui procent de modificare să înregjstreze, în același timp o tendință opusă.

cu bază fixă :

cu bază mobilă :

O problemă deosebită pentru calculul indicatorilor relativi și absoluți o reprezintă alegerea termenului bază de comparație. Aceasta trebuie să fie subordonată cerinței de asigurare a comparabilității termenilor din seria cronologică. Cu cât baza de compație este mai bine aleasă, cu atât se sesizează mai bine regularitatea mișcarii în timp a fenomenului analizat.

C. Indicatorii exprimați prin mărimi medii.

Pentru caracterizarea tendinței centrale în seriile cronologice de termeni absoluți și relativi este necesar să se calculeze indicatorii medii specifici: nivelul mediu, modificarea medie absolută, indicele mediu de dinamică și ritmul mediu al modificării relative.

1) Nivelul mediu al termenilor seriei cronologice.

Calculul acestui indicator se justifică numai dacă termenii sunt omogeni, adică în orizontul de timp analizat seria cronologică nu prezintă oscilații foarte ample.

Nivelul mediu se calculează diferențiat pentru seria cronologică de intervale (flux) și pentru seria cronologică de momente (de stoc).

pentru seriile de intervale, termenii fiind însumabili, nivelul mediu se

calculează cu ajutorul mediei aritmetice simple:

pentru seriile cronologice de momente (de stoc) nivelul mediu se

calculează cu ajutorul:

a) mediei cronologice simple, pentru momente echidistante:

b) mediei cronologice ponderate, dacă momentele sunt inegal distanțate

unde: p – reprezintă perioada dintre termenul y; și termenul Vi +i (lungimea în unități de timp) dintre două momente de timp succesive.

2) Indicele mediu se obține ca o medie geometrică a indicilor cu bază în lanț.

3) Ritmul mediu

4) Modificarea medie absolută se calculează ca medie aritmetică simplă a modificărilor cu bază în lanț:

Reprezentativitatea modificării medii absolute este asigurată numai dacă

modificările absolute cu bază mobilă sunt omogene (aproximativ egale).

Condiția variației minime a modificărilor absolute cu bază mobilă trebuie cu atât mai mult respectată cu cât modificarea medie absolută se calculeză și pe baza relației dintre primul și ultimul termen al seriei cronologice, fără să se ia în considerare termenii intermediari.

1.4. Analiza statistică a componentelor seriei cronologice

O formă de analiză a unei serii de timp este reprezentă de descompunerea evoluției seriei pe baza componentelor ce sunt determinate de acțiunea diferiților factori.

Sub acțiunea unui complex de factori, în cadrul unei serii, se identifică componentele:

tendința generală (Tt)- este tendința pe o perioadă lungă de timp reprezentată de obicei prin unul sau mai multe decenii;

modificările sezoniere (St) – sunt rezultatul acțiunii factorilor sezonieri ca urmari ale a modificărilor ce apar pe parcursul unui an. Lungimea penoadei de manifestare este de regula de ordinul lunilor, dar termenul de sezonalilate se poate aplica și unor subdiviziuni mai mici de timp, precum ziua în cadrul unei săptămâni. Aceste modificări sunt caracteristice proceselor de productțe care sunt influențate de anotimpuri;

modificările ciclice – sunt reprezentate de oscilațiile în jurul tendinței generate; caracteristica acestor oscilații este dată prin periodicitate în manifestare ;

variațiile accidentale – apar datorită unor factori necuantificabili și cu acțiuni imprevizibile ; în funcție de proprietățile variabilei reziduale, aceste variații pot fi estimate cu ajutorul unor metode și tehnici specifice.

Modificarea ciclică – dacă seria de timp este suficient de mare se pune problema identificării ciclurilor economice. Ciclurile economice sunt rezultatul acțiunii factorilor conjuncturali ce determină o anumită succesiune a fazelor care se repetă după o anumită regularitate.

În literatura de specialitate s-au identificat următoarele cicluri :

– Kitchin-ul cu o periodicitate de 3-4 ani (cicluri politico-economice);

– ciclurile intradecenale cu o durată de 6-8 am ;

– ciclurile interdecenale cu o durată de 10-12 am ;

– hiperciclurile cu o durată de 20 de ani ;

– ciclurile Kondratieff cu o durată de o jumătate de secol ;

– trendul secular cu o durată de 100 de ani.

În analiza unei serii de timp, suficient de lungă, trebuie să se aibă în vedere că toate aceste cicluri se suprapun, valoarea seriei la un moment dat incluzând și rezultatul acțiunii factorilor care determină aceste cicluri de durată mai mare sau mai mică. În cadrul unui ciclu distingem următoarele subperioade:

– perioada de expansiune a fenomenului analizat marcată printr-o fază de evoluție

într-un ritm accelerat după care are loc o încetinire a ritmului până la faza de saturație;

– perioada de criză, marcată prin apariția unui ritm de evoluție negativ;

– perioada de recesiune caracterizată printr-un ritm de evoluție a indicatorilor cu valori negative accentuate, determinând reducerea continuă a nivelului indicatorului în timp, până la momentul critic ;

– perioada de lansare, care constă în echilibrarea evoluției indicatorului analizat, iar ritmul înregistrează valori pozitive.

Modificările sezoniere – sunt rezultatul acțiunii factorilor sezonieri care au o regularitate începând de la o zi și pânăa la nivelul unui an. Variațiile sezoniere sunt rezultatul acțiunii unuia sau a mai multor factori independenți, sau cel mai adesea, într-o dependență reciprocă.

Cei mai importanți factori sezonieri sunt:

1) factorii climatici; au implicația cea mai mare în generarea modificărilor sezoniere ; aceștia influentează cel mai frecvent procesele de producție, comportamentul consumatorilor și de aici, rezultă implicații în diverse activități și sfere economice;

2) inegalitatea lunilor din an; acest factor are implicații mari în asigurarea comparabilității rezultatelor proceselor de producție din luni cu număr de zile lucrătoare diferite; în realizarea acestor comparații trebuie să se aibă în vedere și factorul intensiv care poate distorsiona seria de date.

1.5. Metode de ajustare a termenilor

Majoritatea seriilor de timp cu conținut economic posedă o tendință de lungă durată peste care se suprapun celelalte elemente.

Pentru determinarea intuitivă a trendului, analiza va începe cu reprezentarea grafică a seriei prin procedeele adecvate.

Metoda grafică folosește pentru alegerea funcției analitice prin care se aproximează trendul.

Principalele procedee de ajustare a trendului sunt:

A) Procedeele mecanice de ajustare

B) Procedeele analitice de ajustare.

A) Procedeele mecanice de ajustare

Ajustarea mecanica a unei serii temporale se bazează pe aplicarea mecanică a unor formule de ajustare construite pe baza unor indicatori sintetici ce caracterizează seria de date, în funcție de anumite caracteristici pe care la posedă seria inițială.

Metodele mecanice de ajustare frecvent utilizate sunt:

1) Metoda mediilor mobile; presupune înlocuirea termenilor reali ai seriei cronologice cu mediile lor mobile glisante sau alunecătoare. Prin această operație se înlătură influența factorilor care provoacă oscilații periodice (are loc compensarea abaterilor față de medie) și se obține o nouă serie cronologică ce evidențiază mișcarea largă, continuă din evoluția fenomenului analizat.

Mediile mobile sunt mediile aritmetice parțiale calculate din 2, 3 sau mai mulți termeni succesivi ai seriei cronologice. Numărul termenilor din care se calculează mediile mobile se stabilește în funcție de periodicitatea oscilațiilor din seria cronologică. Este metoda cea mai utilizată pentru desezonalizarea unei serii de date. Media mobila de lungime p se calculează pe baza relației :

Numărătorul mediei mobile se numește suma mobilă, iar numitorul p, definește ordinul mediei mobile.

Pentru calcularea mediilor mobile trebuie să se stabilească ordinul, care este definit de numărul perioadelor de sezonalitate.

Alegerea operatorului este determinată și de perioadele la care se referă datele. Astfel, dacă timpul este exprimat în ani, p va fi 3 sau 5, dacă este exprimat în

trimestre, p va fi 4, iar daca este exprimat în luni, p va fi 12.

Algoritmul de ajustare se desfășoară în funcție de proprietatea ordinului operatorului de a fi par sau impar.

a) dacă ordinul operatorului este impar, procesul de ajustare se desfașoară într-o singură etapa:

se calculează prima medie mobilă din primii 3 termeni: care va înlocui termenul ;

se calculează a doua medie mobilă din termenii: care va înlocui

termenul y, ș.a.m.d.

Observații:

– când numărul de termeni din care se calculează mediile mobile este impar, numărul de medii mobile calculate este T-(p-l);

– valorile ajustate coincid cu mediile mobile calculate:

– numărul de termeni reali care se pierd prin ajustare este (p+l)/2;

– trendul în evoluția fenomenului analizat este noul șir de valori {yt}r

b) dacă ordinul operatorului este par, atunci procesul de ajustare se realizează prin parcurgerea a 2 etape:

se vor calcula medii succesive din câte p=2m termeni; fiecare medie se plasează între doi termeni ai seriei empirice (medii mobile provizorii);

se calculează medii definitive din câte 2 termeni pe baza seriei obținute la punctual anterior, iar acestea coincide cu valorile ajustate; mediile mobile finale se plasează în dreptul termenilor reali pe care îi vor înlocui.

2) Metoda grafică de ajustare a trendului.

Poate fi aplicată în două variante:

Varianta I constă în unirea punctelor mediane de pe proiecțiile vârfurilor curbei seriei cronologice, pe segmentele de dreapta dintre vârfurile graficului seriei cronologice de date reale.

Varianta II are la bază ipoteza acțiunii constante pe întregul orizont de timp al factorilor de influență. Aplicarea metodei grafice în aceasta variantă pentru determinarea trendului constă în trasarea pe graficul seriei cronologice a liniei ce unește punctele extreme, astfel încât, abaterile față de punctele reale să fie minime.

3) Metoda sporului mediu; se recomandă atunci când modificările absolute cu bază mobilă sunt aproximativ egale sau când șirul elementelor seriei cronologice se aseamănă cu o progresie aritmetică .

4) Metoda indicelui mediu; se recomandă pentru estimarea tendinței centrale din evolutia fenomenului studiat dacă indicii de dinamică sunt aproximativ egali sau dacă sirul termenilor seriei cronologice este în progresie geometrică .

B Procedeele analitice de ajustare a trendului

A. Trendul liniar

în care :

Y- reprezintă valorile ajustate calculate în funcție de valorile caracteristicii factoriale ().

a – reprezintă parametrul care are sens de mărime medie și arată ce nivel ar fi atins y dacă influența tuturor factorilor cu excepția celui înregistrat, ar fi constantă pe toată perioada;

b – reprezintă parametrul care sintetizează numai influența caracteristicii factoriale;

t – reprezintă valorile caracteristicii factoriale care, în cazul seriilor cronologice, este timpul

Parametrii a și b se determină prin rezolvarea sistemului de ecuații normale obținut prin metoda celor mai mici pătrate de ecuații normale obținut prin metoda celor mai mici pătrate :

Pentru , sistemul de ecuații normale devine :

, de unde și

B. Trendul parabolic

Punând aceeași condiție, ca suma pătratelor abaterilor termenilor seriei de la valorile teoretice sa fie minimă, se obține :

Iar sistemul de ecuații normale :

Pentru caz în care și , sistemul de ecuații normale devine :

Rezolvând sistemul de ecuații normale, se calculează valoarea celor trei parametric și, în funcție de valorile individuale ale variabilei t, se ajustează valorile caracteristicii rezultative.

C. Trend hiperbolic

Sistemul de ecuații este:

D. Trendul exponențial

Prin logaritmare de transformă în model liniar de forma :

Sistemul de ecuații normale va fi :

Operația de ajustare în caz se va face după ce se vor calcula logaritmii ecuațiilor individuale de ajustare. Ajustarea după o funcție exponențială se face prin antilogaritmarea ecuațiilor de ajustare calculate în funcție de .

CAPITOLUL AL II – LEA

CARDUL DE CREDIT – particularizare la RAIFFEISEN BANK

2.1 Prezentarea principalelor tipurilor de carduri emise de Raiffeisen Bank

2.2 Utilizarea cardului de credit și beneficiile acestuia

Personalul băncii va folosi formulările de mai jos în dialogul cu clienții.

Potențialele întrebări ale clienților.

Concurența pentru cardul de credit

Carduri de credit mai sus oferite de BRD Société Générale, BCR, Banc Post, RIB și Banca Românească.

2.3 Principalele acțiuni de marketing pentru promovarea cardului de credit

Acțiuni întreprise de unități bancare (sucursale RZB) pentru promovarea cardului de credit.

Personalul unităților trebuie :

1. Să promoveze activ cardul prezentându-l tuturor clienților care îndeplinesc criteriile minime de eligibilitate

(Important : și clienții deținători de cont de salariu cu overdraft pot solicita un card de credit dacă au venitul personal net, din care s-a scăzut valoarea angajamentelor de plată ale familiei, peste 100 EUR.)

2. Să răspundă solicitărilor de informații privind cardul de credit venite din partea clienților sau non-clienților Raiffeisen Bank care au aflat despre acest produs pe diverse căi.

Materiale de promovare :

Pentru promovarea acestui produs s-au realizat materiale promoționale dedicate :

Postere

Pliante

Backlit-uri pentru casete de fereastră (window fin-uri).

2.4 Etape de analiză premergătoare emiterii cardurilor

Etape :

Etapa de pregătire a dosarului ;

Etapa de analiză și acordare a limitei de credit ;

Etapa de predare către client.

1. Etapa de pregătire a dosarului

Unități teritoriale –

Prezentarea ofertei RBR referitoare la Cardul de Credit :

Se verifică îndeplinirea criteriilor minime de eligibilitate :

– cetățenie română; vârstă peste 18 ani; posesia unui telefon fix sau mobil; sursa regulată de venituri

I se comunică lista documentelor necesare și i se înmânează clientului formularele necesare acordării limitei de credit:

– cererea de emitere de Card Credit

– Adeverința de venit (pentru salariați/Patroni)

Clientul aduce la bancă documentele menționate în lista de documente necesare.

Lista documentelor necesare:

1. Cerere standard pentru emitere card de credit

2. Actul de identitate, în copie și original

3. Documente ce fac dovada adresei de domiciliu înscrisă în Contractul de emitere card

(o factură de utilități:telefon/electricitate/apă/gaz, în copie și original).

4. Documente ce fac dovada veniturilor, după cum urmează :

Orice contract înregistrat la Direcția Finanțelor Publice care atestă sursa de venituri regulată

Documentele de mai jos:

Pentru salariați :

Adeverință de venit, format standard, astfel:

– pentru societățile cu forma de organizare SRL adeverința de venit va fi vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă / dublată de copie după cartea de muncă cu Înscrisul "Conform cu originalul".

– pentru persoanele fizice solicitante angajate în Armată, Poliție, Procuratură sau alte instituții cu statut similar adeverința de salariu va fi confirmată de verificarea legitimației de serviciu și înscrierea mențiunii "Verificat legitimație la zi" pe adeverința de salariu de către OC.

– pentru angajații BNR și ai băncilor comerciale se acceptă adeverinte de salariu care stipulează "salariul depășește suma de…"

Pentru patroni :

Adeverința de salariu a solicitantului, format standard prezentat, vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă / copie după contract de management vizat de organele fiscale. Nu pot fi luate în calcul pentru analiza de credit dividentele.

Copie a Fișei Fiscale pe anul anterior

Pentru liberi profesionisti (persoană fizică autorizată) :

Autorizația de funcționare(copie și original)

Declarația de venit / certificatul fiscal confirmat / emis de autoritățile fiscale competente(original și copie)

Situația veniturilor și cheltuielilor pentru ultimele 6 luni (copie și original)

Pentru pensionari :

Ultimul talon de pensie (copie și original)

Clientul completează :

– Declarația privind persoanele în relații speciale cu banca

– Acordul de consultare a CRB

– Cerere înrolare client, în cazul în care solicitantul nu este deja client al Raiffeisen Bank

– Cerere deschidere cont curent, în cazul în care solicitantul nu deține deja un cont

curent în bancă și doar dacă dorește ca rambursarea lunară să se efectueze prin Direct Debit.

Se preia documentația solicitantului și se verifică existența tuturor documentelor prin utlizarea Fișei de evidență a documentației.

Documentele primite de la solicitant vor fi îndosariate în dosar cu șină pentru a evita pierderea acestora.

Se întocmește borderoul de însoțire a documentației de credit card și se transmite pe e-mail la Direcția Management Carduri.

Documentația împreună cu borderoul aferent se trimite prin curier în plic dedicat la Direcția Carduri.

2. Etapa de analiză și acordare a limitei de credit

Se verifică documentația de credit card cu borderoul primit pe e-mail.

În cazul unui dosar incomplet se întocmește borderoul de retransmitere a documentațiilor și se returnează dosarul la agenție unde OC contactează clientul în vederea refacerii dosarului.

Se introduc datele în aplicația pentru credit carduri care va genera numărul de înregistrare a cererii.

Se verifică :

Lista neagră

Centrala Riscurilor Bancare

Existența Firmei angajatoare în baza de date a Ministerului de Finanțe.

Se calculează punctajul conformei grilei de scorare, se completează rezoluția aprobat/respins și se stabilește limita de credit.

Se înrolează clientul ăn sistem (dacă nu este deja înrolat). Se deschide contul curent pentru efectuarea operațiunii de debitare directă, în cazul în care a optat pentru această variantă și nu are cont curent.

Se deschide contul pentru următoarea rambursare.

Se setează limita de credit în aplicația electronică pentru credit carduri

Se listează contractul de emitere card credit.

Se semnează contractul de către două persoane autorizate la nivelul Direcției Management Carduri.

Se emite cardul pe baza informațiilor din aplicația electronică și se generează PIN-ul care vor fi transmise prin curier unității teritoriale.

Se transmite către client o scrisoare de informare. În scrisoarea de informare nu se specifică limita de credit aprobată. Clientul va afla această limită la unitate.

3. Etapa de predare a cardului către client

Se verifică contractele primite cu borderoul aferent. Se verifică raportul de producție carduri cu cardurile sosite și raportul de producție PIN cu plicurile PIN sosite.

Clientul primește scrisoarea cu rezoluția admis / respins.

Clientul se prezintă la bancă unde i se verifică identitatea și semnează contractul de emitere card credit.

Se înmânează clientului exemplarul său de contract, cardul de credit, PIN-ul aferent și ghidul de utilizare. Clientul semnează cardul și procesul verbal de predare – primire card / PIN.

Se activează cardul de credit prin contactarea telefonică a Ofițerului Asistență Clientelă de la Direcția Carduri.

Se transmit prin curier Direcției Management Carduri procesele verbale de predare – primire card / PIN plus exemplarul 2 din contract.

CAPITOLUL AL III – LEA

statistica emiterii cardurilor bancare la Raiffeisen bank, sucursala constanța

– STUDIU DE CAZ –

3.1 Analiza volumului și structurii cardurilor emise în perioada 2002-2007

Următoarele 2 tabele, prezintă numărul, tipul și ponderea cardurilor emise de Raiffeisen Bank pe perioada 2002 – 2007.

Tabelul următor prezintă ponderea celor 3 tipuri de carduri pe durata anului 2002 împreună cu reprezentarea grafică.

Din tabelul al 2-lea rezultă o ușoară creștere în ponderea cardurilor Visa de la 29,52% în 2002 până la 31,21% în 2003; pentru Maestro o ușoară scădere de la 56,53% în 2002 la 54,25% și în final pentru Mastercard o creștere de la 13,95% în 2002 la 14,54% în 2003.

Pe perioada anului 2004, s-a înregistrat o anumită creștere în cazul cardurilor Visa spre deosebire de perioada 2002 și 2003; în rândul cardurilor Maestro o considerabilă scădere față de anii precedenți, iar la Mastercard o ușoara creștere, spre deosebire de cardurile Maestro care sunt fruntea celorlalte, fapt demonstrate și de reprezentarea grafică pentru cele 3.

În anul 2005 însă, lucrurile se schimbă. Cardurile Visa de data aceasta cresc în locul celor Maestro, iar cele Mastercard beneficiază de o creștere puțin semnificativă față de 2002-2003, dar scade cu 0,02 procente față de 2004.

În 2006 procentele nu au o diferență prea mare față de cele precedente.

În 2007 totalul cardurilor iau o intorsătura benefică băncii, și anume :

– Cardurile Visa cresc considerabil față de anul 2002 cu o diferență de 9,1 procente;

– Cardurile Maestro, care erau pe primul lor în anul 2002 cu 56,53% , au parte de o continuă creștere și scădere de-a lungul anilor, ajungând in 2007 la 44,97%;

– Cardurile Mastercard în schimb, beneficiază pe perioada 2002 – 2007 de o continuă creștere, dar în același timp foarte mică în comparație cu celelalte 2 tipuri de carduri fapt ce este demonstrat și prin grafice.

3.2 Analiza statistică a cardurilor emise prin procedee specifice:

Analiza pentru cardurile Visa:

O analiză mai amănunțită, în dinamică, a numărului de carduri, așa cum se prezintă și din grafic se poate face cu ajutorul următorilor indicatori:

Indicatori absoluți :

Nivelul absolut este reprezentat de termenii seriei, unde t = 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007

Nivelul totalizat : = 98110

Nivelul totalizat : = 33880 (Visa)

Modificarea absolută  : cu bază fixă  :

cu bază în lanț :

Indicatori relativi :

Indicele de dinamică (creștere/ descreștere) :

cu bază fixă :

cu bază în lanț :

Ritmul de modificare (creștere/descreștere) (R) :

cu bază fixă : Rt/1

cu bază în lanț

Valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării:

cu bază fixă : At/1

cu bază în lanț :

Indicatorii medii :

Nivelul mediu:

Seria cronologică prezentată este o serie de intervale pentru care nivelul mediu se calculează aplicând formula mediei aritmetice:

=5646,6

Numărul mediu anual de carduri emise a fost de 5646,6.

Analiza pentru cardurile Maestro :

O analiză mai amănunțită, în dinamică, a numărului de carduri , așa cum se prezintă și din grafic se poate face cu ajutorul următorilor indicatori:

Indicatorilor absoluți :

Nivelul absolut este reprezentat de termenii seriei, unde t = 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007

Nivelul totalizat : = 49470 (Maestro)

Modificarea absolută  :

cu bază fixă  :

cu bază în lanț :

Indicatorii relativi :

Indicele de dinamică (creștere/ descreștere) :

cu bază fixă ()

cu bază în lanț

Ritmul de modificare (creștere/descreștere) (R) :

cu bază fixă : Rt/1

cu bază în lanț

Valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării:

cu bază fixă : At/1

cu bază în lanț

Indicatorii medii :

Nivelul mediu:

Seria cronologică prezentată este o serie de intervale pentru care nivelul mediu se calculează aplicând formula mediei aritmetice:

=

Numărul mediu anual de carduri emise a fost de 8245.

Analiza pentru cardurile Mastercard :

Indicatorii absoluți :

Nivelul absolut este reprezentat de termenii seriei, unde t = 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007

Nivelul totalizat : = 14760 (Mastercard)

Modificarea absolută  

cu bază fixă  :

cu bază în lanț :

Indicatorii relativi :

Indicele de dinamică (creștere/ descreștere) (I) :

cu bază fixă : ()

cu bază în lanț :

Ritmul de modificare (creștere/descreștere) (R) :

cu bază fixă : Rt/1

cu bază în lanț :

Valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării:

cu bază fixă : At/1

cu bază în lanț

Indicatorii medii :

Nivelul mediu:

Seria cronologică prezentată este o serie de intervale pentru care nivelul mediu se calculează aplicând formula mediei aritmetice:

Numărul mediu anual de carduri emise a fost de 2460.

3.3 Analiza statistică a sumelor medii tranzacționate prin carduri bancare

Nivelul totalizat : = 3886

Modificarea absolută  :

cu bază fixă  :

cu bază în lanț :

Indicatorilor relativi

Indicele de dinamică (creștere/ descreștere) :

cu bază fixă

cu bază în lanț

Ritmul de modificare (creștere/descreștere) (R) :

cu bază fixă : Rt/1

cu bază în lanț

Valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării:

cu bază fixă : At/1

cu bază în lanț

Indicatorilor medii

Nivelul mediu:

Seria cronologică prezentată este o serie de intervale pentru care nivelul mediu se calculează aplicând formula mediei aritmetice:

=

Suma medie tranzacționată a fost de 647,6 .

CONCLUZII

În scopul dezvoltării portofoliului de clienți este necesară desfășurarea unui proces continuu, coerent, și susținut de recrutare din rândul clienților potențiali. Succesul acestei activități se reflectă în creșterea de ansamblu a Băncii. Acest fapt dovedește importanța atragerii de noi clienți, dar și responsabilitatea ce revine persoanelor angrenate în aceasta activitate.

Procesul de atragere de noi clienți îmbracă forme care, deși distincte, se susțin reciproc. În programul de marketing sunt prevăzute următoarele forme – directe si indirecte, de atragere a clienților : publicitatea, sistemul de comunicare, relații publice și promovare personală.

În ceea ce privește emiterea de carduri bancare de către Raiffeisen Bank Constanța, observăm că numărul acestora a crescut permanent în perioada analizată, ceea ce ne indică că din ce în ce mai multe persoane aplează la acest produs bancar atât ca modalitatea de încasare a sumelor cuvenite, cât și ca modalitatea de împrumut rapid pentru nevoi curente.

O analiză aprofundată pe perioada ultimilor șase ani, pe tipuri de carduri emise, ne arată ca cele Maestro au cunoscut o ușoară scădere, în timp ce cardurile Visa și Mastercard au cunoscut creșteri.Ponderea deținută de cardurile Visa a crescut de la 29,52 % în 2002 până la 38,62 % în 2007.

Aceeași evoluție ascendentă se înregistrează și pentru cardurile Mastercard de la 13,95 % în 2002 până la 16,41 % din total in 2007.

În ultimul an de analiză, 2007, se observa o creștere substanțială a totalului de carduri emise. Mai mult comparativ cu primul an de analiză, 2002, se evidențiază:

– emiterea Cardurile Visa crește considerabil față de anul 2002 cu o diferență de 9,1 procente;

– emiterea Cardurile Maestro, care erau pe primul loc în anul 2002 cu 56,53% , scade treptat în această perioadă până la 44,97%;

– emiterea Cardurile Mastercard în schimb, beneficiază pe perioada 2002 – 2007 de o continuă creștere, dar totuși mică în comparație cu celelalte tipuri de carduri, ceea ce este evidențiat și prin garficele prezentate.

În ceea ce privește sumele medii tranzacționate prin intermediul cardurilor bancare, în perioada analizată, constatăm că volumul mediu lunar este de 647,6 lei. O suma mică, ceea ce dovedește că utilizatorii au venituri mici provenite în special din salarii. Modificare medie absolută de 64,8 lei ne arată că de la un an la altul media sumelor tranzacționate crește cu acestă sumă, ceea ce în procente înseamnă o creștere medie de 11,31%.

BIBLIOGRAFIE