Analiza Starii Mediului In Comuna Poiana Campina

ANALIZA STĂRII MEDIULUI ÎN COMUNA POIANA CÂMPINA

CAPITOLUL 1

Mediul reprezinta parte integrantă esențială a oricărui proces de dezvoltare și cuprinde legăturile și interdependențele existente între oameni și resursele naturale. Ca urmare, schimbările prin care trece acesta nu sunt generate numai de evenimente naturale, ci și de manifestarea practică a unor modele de dezvoltare, practici și stiluri de viață.

Poluarea reprezintă contaminarea mediului inconjurător al Pământului cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții, sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul in care trăiesc).

Chiar dacă uneori poluarea mediului este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane. Sunt două categorii de materiale poluante

Poluantii biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid in proces natural. Acești poluanti devin o problemă când sunt adunați mai rapid decât pot să se descompună. Poluantii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanti din mediu.

Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluantilor, deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora în mediul înconjurător, astfel că supravegherea calitații atmosferei este pe prim loc în activitatea de monitoring.

Care sunt cauzele poluarii?

Principala cauza a poluarii, este omul. Printre felurile in care omul polueaza planeta de mentionat sunt extinderea constructiilor, consumul de material si reziduriile menajere.

Poluarea cuprinde alterarea calitatilor mediului inconjurator, pâna la starea de incompatibilitate cu desfasurarea normala a procesului metabolic din organismele vii.

Orice material sau substanta introdusa artificial in biosfera, sau care exista in conditii naturale si provoaca modificari negative ale calitatii mediului, este un poluant.

Printre factorii poluanti citam: substante radioactive, chimice ( Pb, Cd, Hg), reziduri petroliere industriale si de alta natura, care degradeaza calitatea apelor, rezidurile canalelor de scurgere, diverse reziduri organice, apoi utilizarea pesticidelor remanente, organoclorate, “smogul”, folosirea irationala a ingrasamintelor chimice cu imprastierea pe sol a rezidurilor menajere, de origine animala in cantitati excesive si stropirea plantelor cu ape reziduale, impurificate, provenite de la diverse indrustrii.

Problema ocrotirii naturii preocupa toate statele lumii. Dintre obiectivele ocrotirii naturii fac parte: utilizarea rationala, conservarea si refacerea resurselor naturale, prevenirea poluarii mediului, conservarea speciilor rare, pesteri, declarate ca monumente naturale, ocrotirea ecosistemelor naturale, care are si un mijloc de recreiere si tonificare a energiei fizice si spirituale a omului.

Zi de zi ajung in aer cantitati enorme de gaze de esapament. Metodele de agricultura intensa care s-au extins in intreaga lume au contribuit la cresterea cantitatii gazelor poluante, precum si la producerea unor substante, cum ar fi ierbicidele, insecticidele.

Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in care sunt inhalate, provoaca tulburari pulmonare: bronsite, astm pulmonar, si altele. Cel mai grav este afectarea stratului de ozon, lasand cale libera radiatiilor solare.

Poluarea aerului este cauzata de arderea combustibililor fosili necesara transporturilor, consumul de electricitate, incalzirea locuintelor si de procesul de productie al bunurilor si serviciilor pe care pe cumparam.

Poluarea mediului, manifesta aparitia unor probleme serioase de sănătate și prin perturbarea echilibrului ecologic, recunoscute la nivel internațional prin Conferința de la Stockholm, au condus la apariția unei “mișcări pentru protecția mediului” atât în țările dezvoltate, cât și în țările mai putin dezvoltate.

Multe dintre efectele generate de activitățile umane asupra mediului au o extindere globală și regională, iar altele sunt limitate la zone geografice specifice, necesitând soluții și măsuri la toate nivelurile.

Problemele mediului din anii ’80 au devenit importante datorită implicațiilor lor economice și sociale.

Exemplul cel mai elocvent este cel al emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste emisii generează schimbările climatice, ale căror manifestări au o influență dăunătoare asupra ecosistemelor și sistemelor antropice planetare. Prin creșterea temperaturilor, anumite zone pot ajunge să se confrunte cu: reducerea posibilităților de alimentare cu apă; creșterea eroziunii solurilor; inundații și ca urmare cu posibilități mai reduse pentru producția de alimente. Aceste efecte pot avea ca rezultate: apariția foametei; tulburări sociale și programe costisitoare de reabilitare a mediului, în special în țările mai putin dezvoltate..

Măsurile internaționale pentru protecția mediului se compun într-o participare mai largă a comunității mondiale, în cooperarea pe probleme tehnice și în aplicarea funcțională a unor mecanisme de finanțare, care să sprijine țările mai putin dezvoltate. De asemenea, dezbaterile internaționale pe probleme de mediu au condus la stabilirea unui acord general asupra următoarelor elemente majore:

– mediul reprezintă un interes deosebit a țărilor industrializate și a celor mai putin dezvoltate;

– problemele țărilor dezvoltateși ale celor în curs de dezvoltare sunt diferite;

– răspunsul la problemele globale ale mediului poate fi găsit numai pe calea cooperării internaționale și prin integrarea dezvoltării economico-sociale cu protecția mediului.

Poluarea aerului – efecte locale

Poluarea poate fi de natura chimica fizica si biologica .

Sursele de poluare, naturale si artificiale ( tehnologice – combustii , transporturi, diverse procese industriale) elimina în atmosfera o multime de poluanti iritanti ( pulberi netoxice, gaze si vapori ca oxizi de sulf, oxizi de azot , clor, amoniac, etc.), axfisianti ( monoxidul de carbon si hidr ogenul sulfurat), toxici- sistemici ( plumb, mercur , cadmiu, mangan, vanadiu, seleniu, fluor, fosfor, fibrozanti ) Oxizii de sulf ( eliminati de o serie de industrii ca rafinarii de petrol sau de instalatiile mici de incalzire prin arderea combustibilului fosil), oxizii de azot ,pulberile în suspensie, toti poluantii iritanti, pot determina efecte acute sau/si cronice asupra sanatatii populatiei.

La concentratii ridicate se produc intoxicatiile acute, caracterizate prin leziuni conjunctivale si corneene, sindrom traheo-bronsic caracteristic, iar in cazurile cele mai grave edem pulmonar toxic.

La niveluri mai mici ale concentratiei agentilor iritanti din aer decat cele care provoaca intoxicatiile acute, apare o crestere a mortalitatii populatiei prin boli pulmonare si cardio-vasculare in special la grupele de varsta vulnerabile (copii si batrani) precum si la persoanele bolnave . S-a observat ca efect imediat al poluarii iritante, agravarea bronsitei cronice la persoanele care sufera de aceasta afectiune.

In ceea ce priveste poluantii fibrozanti,efectele acestora asupra sanatatii sunt, de cele mai multe ori in mediul profesional la acesti poluanti, determinand in cazul pulberilor pneumoconiogene de dioxid de siliciu- silicoza, iar in cazul azbestului – azbetoza .

Poluantii axfisianti ai aerului au efect asupra sanatatii prin mecanisme diferite; nitritii si monoxidul de carbon complexeaza hemoglobina formand nitrozo- respectiv carboxihemoglobina, cu afectarea consecutiva a transportului oxigenului la tesuturi

Hidrogenul sulfurat actioneaza la nivelul sistemului nervos central blocand centrul respirator iar cianurile opresc oxidarea celulara.

Monoxidului de carbon, principalele surse sunt reprezentate de gazele de esapament ale autovehiculelor, Ca expunere la monoxidul de carbon trebuie mentionat si fumatul. Si in cazul monoxidului de carbon exista efecte imediate care acopera o plaja larga de manifestari in functie de concentratia de carboxihemoglobina realizata in sange, persoanele cele mai sensibile la aceste efecte fiind cele cu afectiuni cronice cardiovasculare si pulmonare. Efectele cronice se manifesta prin stari de oboseala, dureri musculare..

Modificarea echilibrului natural ( industria chimica, farmaceutica etc.) cu poluanti alergizanti determina cresterea incidentei rinitelor,sinuzitelor si in special a astmului bronsic ( inclusiv copii ).

O caracteristica a acestor factori care polueaza ,consta in prezenta atat in aerul poluant cat si concentrarea lor in lanturi trofice, astfel incat modul de patrundere in organism este multiplu ( inhalare din aer, ingerare de apa si alimente, contact cu obiecte).

Dat fiind extinderea poluarii aerului cu plumb ca si efectele nocive posibile asupra sistemului nervos central si in genere asupra sanatatii infantile, acestei probleme trebuie sa i se acorde o mai mare atentie. Astfel, actiunea toxica a plumbului se manifesta in functie de nivelul plumbemiei prin anemie, tremuraturi, delir, convulsii, par alizii, coma si chiar deces, scaderea randamentului la invatatura, modificari psihologice, scaderi ale inteligentei , etc.

O varietate de substante ce pot polua atmosfera zonelor locuite au efect dovedit cancerigen prin date epidemiologice. Dintre acesti poluanti amintim hidrocarburile policiclice aromatice , benzenul, aminele aromate, gudroane, bitum, funingine si negrul de fum, cromatii, nichelul, pesticidele etc.

Atentie trebuie acordata poluarii biologice a aerului. In atmosfera oraselor domina anumiti germeni cu rezistenta mare, in special sporulati, eventual bacilul tuberculozei sau anumiti piogeni.

Numarul lor creste paralel cu cantitatea de praf din aer rezultat de pe strazi sau din curti. De asemenea, acesti germeni este in stricta dependenta de gradul de salubritate al orasului, existenta rezidurilor urbane ( menajere, inerte, etc.) pr ecum si intretinerea necorespunzatoare a strazilor si curtilor , ducand la o crestere a numarului lor.

Aerul are un rol epidemiologic foarte important. Ca incidenta , bolile transmisibile pe calea aerului se gasesc pe primul loc ( bolile eruptive ale copilariei – rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, gripa, difteria, tuberculoza, diferite micoze.

Trebuiesc amintite efectele indirecte ale poluarii aerului asupra sanatatii , florei, faunei sau altor elemente conditionate de mediul de viata a populatiei cu repercursiuni asupra starii de sanatate, in intelesul larg al notiunii.

Poluarea mediului a apărut odată cu omul și s-a diversificat pe măsura evoluției societății umane, ajungând astăzi una dintre cele mai importante preocupări ale specialiștilor din diferite domenii. Astăzi orice nouă descoperire trebuie să țină cont de impactul pe care îl va avea asupra mediului înconjurător, deoarece semnalele organismelor de specialitate și ale oamenilor de știință sunt deosebit de îngrijorătoare.

Având în vedere acest lucru, comuna [NUME_REDACTAT] este un consumator de emisii poluante), trafic ,dar și un centru rural în care densitatea populațieie este relative mare, iar spațiile verzi insuficiente

Am urmărit evoluția concentrației poluanților: SO2, NO2, PM10, CO, începând cu luna noiembrie 2010.

CAPITOLUL 2

Starea actuală a mediului în localitatea [NUME_REDACTAT]

Așezare geografică:

Din punct de vedere geografic localitatea [NUME_REDACTAT], este localizata la 45° 14' latitudine nordica,25° 39' longitudine estica, in zona colinara a [NUME_REDACTAT], pe valea raului Prahova, in apropiere de municipiul Campina, la jumatatea distantei dintre Ploiesti si Sinaia si la 94 kilometri de Bucuresti.

Vecininatatile comunei [NUME_REDACTAT] sunt :

NORD – [NUME_REDACTAT];

VEST – [NUME_REDACTAT] de Jos;

SUD – [NUME_REDACTAT];

SUD – EST – [NUME_REDACTAT];

EST – [NUME_REDACTAT];

Din punct de vedere administrativ se situeaza în partea central – estica a judetului Prahova ( la cca 30 km de resedinta de judet [NUME_REDACTAT]) deschizând, împreuna cu [NUME_REDACTAT], zona turistica a vaii Prahova.

Sate componente: Poiana-Câmpina, Ragman, Pietrisu, Bobolia si catunul Magura.

[NUME_REDACTAT] Câmpina este asezat în terasa, pe poalele dealurilor, zonele de locuit având un nucleu central si caracter tentacular, pe drumurile care treverseaza dealurile si fac legatura cu comunele Provita de Jos si Provita de Sus.

[NUME_REDACTAT] se afla pe drumul care face legatura între [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] si Magureni.

[NUME_REDACTAT] ocupa o fâsie îngusta, paralela cu calea ferata, pe poalele versantului.

[NUME_REDACTAT] cuprinde, partial, platforma superioara a dealurilor si coboara spre lunca râului Prahova.

[NUME_REDACTAT], apartine localitatii din 1780, compus din 34 de gospodarii, a intrat în dezafectare, în baza Legii de sistematizare din anul 1973. Astazi, catunul, mai este locuit de câteva persoane.

Denumirea localitatii se trage de la la substantivul feminin „poiana" cu determinativul care s-amodificat pe parcurs de la „Sarata” (vrând sa atraga atentia asupra naturii solului), la „Prahova” (explicând asezarea sa pe malul râului omonim) si cea actuala: „Câmpina”(situând-o si mai precis).

Accesul rutier spre comuna [NUME_REDACTAT] se realizează prin :

DN 1 – ce traverseaza limitrof teritoriul, avand traseul paralel cu al cursului raului Prahova.

Accesul se face prin [NUME_REDACTAT] sau direct prin zona de nord a localitatii, impreuna cu orasul Breaza prin podul peste raul Prahova si calea ferata Ploiesti – Brasov si DJ 101 – ce traverseaza teritoriul administrativ de la SUD spre NORD, legand in ordine localitatile componente, respectiv : Bobolia, Piestris, [NUME_REDACTAT] si Ragman.

DJ 100 E – ce traverseaza teritoriul administrativ de la EST spre VEST, prin supratraversarea raului Prahova si a caii ferate, intersectand DJ 101, traseul se continua spre localitatile Provita de Jos si Adunati.

DC 116 – de la [NUME_REDACTAT] spre Banesti prin DN 1, dar este nefunctional datorita stariiinaintate de degradare a podului peste raul Prahova.

DC 117 – de la [NUME_REDACTAT] spre localitatea Draganeasa.

Accesul feroviar spre comuna [NUME_REDACTAT] se realizează prin :

– GARA POIANA CAMPINA – situata pe teritoriul localitatii [NUME_REDACTAT]

– HALTA BOBOLIA – situata pe teritoriul localitatii [NUME_REDACTAT] și geomorfologia

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] punct de vedere fizico-geografic, comuna [NUME_REDACTAT] se încadreaza în districtul depresiunilor si culmilor subcarpatice .

Zona se caracterizeaza prin varietatea formelor morfologice rezultata din caracterul complex alstructurii geologice si de varietatea factorilor de modelare a reliefului.

Succesiunea treptelor de relief poarta atât amprenta factorilor geologici, cât si a celor fizico-geografici,care au participat activ la formarea si evolutia lor.

Relieful s-a format treptat de la nord la sud ca urmare a ciclurilor de sedimentare si fazelor orogenice de la sfârsitul levantinului si începutul cuaternarului, ducând la o fragmentare în zona de dealuri.

Vaile s-au adâncit, au format anumite terase, dupa care au urmat procesele de eroziune torentiala ale apelor, alunecarile si spalarea solului.

Coama de dealuri situate in interfluviul Provita – Prahova a Subcarpatilor, Ragman, Slobozia si Magura din care fac parte [NUME_REDACTAT] ( 616,81 m ) si Bobolia ( 621,2 m ) constituie limita estica a teritoriului comunei.

[NUME_REDACTAT]

La intrarea in Subcarpati, [NUME_REDACTAT] se largeste, iar pe versanti incep sa apara umeri si fragmente din terasele fluviatile, etajate la diferite inaltimi.

Astfel, in zona se pot delimita unitati geomorfologice majore, care scad pe intervale hipsometrice de la vest la est, spre lunca vaii Prahova, ce constituie limita administrativa naturala estica a teritoriului.

Localitatile componente ale comunei [NUME_REDACTAT] sunt asezate in zona de terasa inalta la o altitudine medie de cca 400 – 450 m.

[NUME_REDACTAT] se desfasoara intre cele doua subunitati ale Subcarpatilor, respectiv cei ai Teleajenului si cei ai Ialomitei si are caracteristici morfometrice in functie de formatiunile pe care le strabate.

Pana la confluenta cu Doftana se impune culoarul larg la nivelul teresei de 40 – 60 m.

[NUME_REDACTAT], din punct de vedere geologic, este una destul de dificila. In subsolul comunei sunt prezente sedimente miocene în structuri sinclinale faliate si de regula extrem de complicate.

Depozitele ce alcatuiesc rocile parentale în cadrul perimetrului comunal, sunt formate, în general, din luturi argiloase, marne, argile marmaroase, în zona colinara si nisipuri luto-nisipoase si prundisuri în zona de lunca.

Principala problema asociata geologiei o reprezinta digitatea de sare care ajunge la suprafata în zonacelor doua poduri peste Prahova spre Câmpina si respectiv zona « Moara de Barita ».

Din cercetarile geologice întreprinse, rezulta ca localitatea [NUME_REDACTAT] se afla pe un munte de sare, pe care-l întâlnim în întreaga zona : Provitele, Draganeasa, Câmpina, Teleaga, Bustenari, Baicoi, Filipestii de Padure, Moreni etc.

La nivelul teraselor de suprafata sunt prezente bolovanisurile si pietrisuri, iar pe versanti argiledeluviale.

Starea actuala a arealelor

Suprafata agricola utilizata: total -1083 ha : – teren arabil -270 ha

– gradini familiale – 239 ha

– pasuni si fanete – 856 ha

– culturi permanente – 90 ha

Suprafața agricolă neutilizată – 39 ha

Suprafața împădurită- 16 ha

Suprafețe ocupate cu clădiri, curți, drumuri, cariere – 1025 ha

Heleștee, iazuri, bălți – 1ha

Suprafața totală a exploatației agricole – 1293 ha

Caliatea resurselor din areale

CLIMA

Climatul subcarpatic în care este situata localitatea, se extinde în zona centrala a judetului si este unclimat temperat –continental.

Asezarea geografica a localitatii si relieful sunt principalele elemente care influenteaza în mod directrepartitia si evolutia factorilor radiativi si climatici.

De distributia cantitativa si calitativa a acestora depinde sensul de evolutie al tuturor elementelorclimatice, care la rândul lor se afla într-o strânsa interdependenta cu ceilalti factori fizico-geografici aimediului local.

In zona, temperatura aerului primeste influenta unor factori locali cum sunt :

altitudinea

dispunerea formelor de relief

expozitia fata de Soare

înclinarea versantilor

gradul de acoperire cu vegetatie

existenta culoarului vaii Prahova;

acumularea aerului rece pe sesul depresiunilor (inversiunile de temperatura).

[NUME_REDACTAT] Câmpina se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale factorilor climatici :

temperatura medie anuala a aerului, + 9,3°C;

precipitatii medii anuale – 700 – 800 mm;

adâncimea maxima de înghet h = 1.00 m (STAS Nr. 6054/77 );

vânturile dominante din zona au directia N si NV, canalizata preponderent pe directia

vaii Prahova.

Temperatura medie anuala este de 9,3°C, iar maxima, înregistrata, poate ajunge pâna la 36,1°C.

Localitatea are o clima cu caracter continental atenuat, cu veri si ierni destul de temperate, cuprimaveri lungi si toamnea scurte, cu precipitatii de 784 l/m2 – media anuala.

Înconjurata de zona larga a dealurilor subcarpatice, localitatea constituie un adapost favorabil fata devânturile care bat din directia Nord – Vest.

CALITATEA AERULUI

Principalele surse de emisii atmosferice identificate în teritoriul analizat sunt reprezentate de:

activitatile industriale desfasurate in cadrul comunei;

exploatarea masiva a zonelor impadurite;

surse mobile reprezentate de traversarea localitatii de magistrala CF Bucuresti – Brasov si deDJ 101A

APA

Ape de suprafata

CURSURI PERMANENTE

Teritoriul administrativ al comunei [NUME_REDACTAT] se situează din punct de vedere hidrografic înBazinul [NUME_REDACTAT] cod cadastral XI.1.20.00.00.00.00

Reteaua hidrografica este reprezentata de râul Prahova care curge prin extremitatea estica a localitatii.

Albia majora a râului este cuprinsa între DN 1 si rambleul caii ferate Ploiesti – Brasov.

[NUME_REDACTAT] strabate comuna [NUME_REDACTAT] de la Nord – Vest la Sud – Est, pe o lungime de cca 10km, avand o panta de 9,9 m/km si un debit mediu de cca 7 m3/s. In lunile MAI – IUNIE, debitele potdepasi 80 m3/s ( exemplu 19.06.1985 = 80,9 m3/s sau 15.05.1984 = 80,9 m3/s ).

Lunca raului Prahova se extinde pe teritoriul comunei [NUME_REDACTAT] in brate mai mari datoritadepozitelor fluviatile consolidate haotic si formeaza ostroave. Albia minora isi schimba configuratiadupa fiecare viitura sau precipitatii maxime.Inaltimea malurilor scade de la nord de la 3 m la cca 1,5 mspre sud in dreptul localitatii Bobolia.

Afluentii de dreapta cu cursuri permanente sunt :

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] zona sudica a teritoriului comunei, raul Prahova primeste pe stanga unul din cei mai importantafluenti ai sai, paraul Doftana ( confluent acestuia cu raul Prahova fiind limita naturala intre treiteritorii administrative, respective [NUME_REDACTAT], Banesti si Campina).

IZVOARE DE APA SARATA

Inainte de al [NUME_REDACTAT] Mondial comuna [NUME_REDACTAT] era declarată statiune balneoclimaterică,datorită băilor sărate care au functionat aici înainte de 1940. În momentul actual, aceste băi sunt înparagină, cabinele fiind demolate, iar bazinul principal fiind complet distrus.

Apele subterane din cuprinsul teritoriului comunei depind de gradul de permeabilitate, grosimea siextinderea stratelor geologice si tectonica lor.

Se constata situatii diferite ale prezentei apei freatice pe diferite unitati morfologice.

In zona subcarpatilor externi apa se infiltreaza in depozitele nisipoase ale dacianului si

romanianului

Pe terasa inferioara, nivelul hidrostatic se situeaza la nivelul apei de rau si prezinta

adancimi variabile cuprinse intre 5 – 15 m.

Pe terasa superioara, nivelul hidrostatic se situeaza la adancimi mai mari de 25 m si se

coreleaza cu nivelul apei din zona terasei inferioare din amonte.

In zonă, alimentarea apelor subterane depinde de urmatorii factori condiționali:

hidroclimatici (precipitații, evaporație);

geomorfologici (relief);

geologici (litostratigrafie, permeabilitate, structura);

hidrogeologici ai solului;

natura cuverturii vegetale

Dupa geneza și condițiile hidrogeologice de înmagazinare se împart în : ape freatice și de adancime.

Apele freatice

Apele freatice se găsesc la adâncimi mici, fiind cantonate în depozitele de versant, la baza pietrișurilorși nisipurilor de terase, în conurile de dejecție.

Au o circulație rapidă și se află sub directa influență a condițiilor climatice ( îndeosebi de regimulprecipitațiilor ) ceea ce le atribuie debite variate în timp. Sunt potabile fiind folosite dominant înalimentarea populației și uneori în diverse activități economice.

Apele de adâncime

Apele de adâncime provin, în general, din apele vadoase. Ele se află la adâncimi diferite, au unconținut chimic puternic influențat de complexitatea alcătuirii geologice.

Sunt caracteristice formațiunile mio-pliocene, care au ca specific alternanța de strate de gresii, marne,argile, tufuri, pietrișuri, nisipuri.

Toate acestea fac ca ele să aibă un conținut variat de săruri de unde duritatea ridicată și reducereaposibilității de folosire pentru consum, mai ales pentru populație, necesitând tratarea acestora.

ALIMENTARE CU APA

Localitatile componente ale comunei [NUME_REDACTAT] dispun de retea de apa – partial- dar au surse dealimentare cu apa diferite astfel:

[NUME_REDACTAT] Campina cu o populatie de 5333 locuitori este compusa din satele Pietris, Ragman,Bobolia si [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] de Gospodarire a apelor nr. 541/1998, alimentarea cu apa a comunei PoianaCampina, inclusiv a satelor apartinatoare, se face din puturi sapate, puturi forate si din sursa subteranaa Morii de barita.

Din reteaua de alimentare cu apa a orasului Campina se asigura alimentarea cu apa potabila alocuitorilor din centrul comunei [NUME_REDACTAT] si din satul Pietrisul.

[NUME_REDACTAT] beneficiaza partial de alimentare cu apa din sursa proprie de captare si partial dinsursa de apa a orasului Campina.

In zona Izlaz (la inceputul strazii Ragman) sunt amplasate doua rezervoare de apa care fac parte dingospodaria de apa a comunei.

Exista un rezervor suprateran metalic de cca 20 m3si un rezervor din beton semiingropat de 200 m3.

De la aceste rezervoare apa este distribuita in comuna printr-o retea de apa prin cadere libera.

Gospodaria de apa Bobolia (put sapat, rezervor de apa suprateran 30 m3, statie de clorinare si statie depompare) asigura necesarul de apa al populatiei din zona sudica.

Prin intermediul rezervorului de 75 m3, amplasat in nordul comunei („Vrajitoarea”) se alimenteaza cuapa, prin distributie gravitationala, zona [NUME_REDACTAT] si toata zona centrala de la intrare pana la iesirepe cca. 3,0 km. Conducta de distributie este din tevi de otel zincat Ø 4”.Pe traseul retelei de distributiesunt montate cismele stradale si hidranti de incendiu.

Deasemenea frontul de capare de la Bobolia a fost extins cu cu un put forat cu H = 15 m, iar capacitatea de inmagazinare a fost suplimentata cu un rezervor de 100 m3echipat cu statie de pomparecare sa asigure presiunea necesara functionarii in conditii optime a alimentarii cu apa a locuitorilor dinzonele mai inalte ale localitatii.

Rezervorul de 100 m3 este amplasat langa soseaua Provita si este prevazut a se alimenta cu apa(umple) din reteaua comunei. Acest rezervor se umple foarte rar cu apa, deci este practic nefunctional.

Restul locuitorilor comunei folosesc apa din fântânile de tip rural de 7 – 10 m adâncime ce capteazaapa din stratul freatic de suprafata, calitatea apei fiind buna in urma probelor luate. In perioadelesecetoase este deficit de apa, lipsind si posibilitatea stingerii unui eventual incendiu.

DISFUNCTIONALITATI

Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa pentru asigurarea necesarului de apa seinscrie in randul problemelor majore, acute si dificil de rezolvat.

Avand in vedere ca nu toate localitatile comunei beneficiaza de sistem centralizat dealimentare cu apa, exista astfel si imposibilitatea stingerii unui eventual incendiu.

SOLUL

Din punct de vedere geomorfologic localitatea [NUME_REDACTAT] împreuna cu celelalte sate ce compunecomuna se dezvolta pe terasele din drepta râului Prahova si pe pantele versantului deluros ce separaValea Prahovei de Provita, ce face din zona colinara de curbura, distingându-se urmatoarele zone :

terasa joasa pe care este asezata gara CF, zona de locuinte din spatele ei si noile blocuri delocuinte din centrul comunei ;

terasa înalta cu biserica [NUME_REDACTAT] Domnului si cimitirul ;

zona de versant.

Teritoriul se încadreaza din punct de vedere geomorfologic în zona subcarpatica de curbura între râulPrahova si pârâul Provita, având doua unitati de relief distincte si anume :

1. Lunca râului Prahova formata din lunca joasa (albia majora) si lunca mediana cu trecere prinpraguri de 1 – 1,5 m.

2. Zona colinara formata pe versanti cu înclinari diferite.

Acest teritoriu este strabatut în partea de nord-est de râul Prahova, care colecteaza vaile torentialeTulburea si [NUME_REDACTAT].

Depozitele ce alcatuiesc rocile parentale în cadrul perimetrului comunal, sunt formate, în general, dinluturi argiloase, marne, argile marmaroase, în zona colinara si nisipuri luto-nisipoase si prundisuri înzona de lunca.

Zona, din punct de vedere geologic , este una destul de dificila. In subsolul comunei sunt prezentesedimente miocene în structuri sinclinale faliate si de regula extrem de complicate.

Principala problema asociata geologiei o reprezinta digitatea de sare care ajunge la suprafata în zonacelor doua poduri peste Prahova spre Câmpina si respectiv zona « Moara de Barita ».

Din cercetarile geologice întreprinse, rezulta ca localitatea [NUME_REDACTAT] se afla pe un munte desare, pe care-l întâlnim în întreaga zona : Provitele, Draganeasa, Câmpina, Teleaga, Bustenari, Baicoi,Filipestii de Padure, Moreni etc.

La nivelul teraselor de suprafata sunt prezente bolovanisurile si pietrisuri, iar pe versanti argiledeluviale.

BIODIVERSITATEA

Zone protejate

În prezent, în judetul Prahova se afla constituite, conform Legii nr. 5/2000, un numar de 7 ariiprotejate cu statut legal: Muntele de [NUME_REDACTAT] Prahova (suprafata de 2 ha), Tigaile din Ciucas(suprafata de 3 ha), Arinisul de la Sinaia-Cumpatul (suprafata de 32,10 ha), [NUME_REDACTAT] Bucegi(suprafata totala de 8322 ha) în interiorul caruia sunt incluse [NUME_REDACTAT] (3478 ha),Locul fosilifer [NUME_REDACTAT] (6 ha) si [NUME_REDACTAT] lui Barbes (1513 ha).

Teritorul administrativ al [NUME_REDACTAT] Campina nu se suprapune peste niciuna din acesterezervatii, cea mai apropiata (Muntele de [NUME_REDACTAT] Prahova) situându-se la o distanta de cca 16 kmfata de limita administriv teritoriala a comunei.

De asemenea teritoriul [NUME_REDACTAT] Campina nu se suprapune si nu se învecineaza cu situri deimportanta comunitara (SCI), conform Ordinului MMDD nr. 1964/2007 „privind instituirearegimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta aretelei ecologice europene Natura 2000 în România”.

[NUME_REDACTAT] regiuni îi corespunde subzona padurilor de fag (Fagus silvatica) în alternanta cu gorun

(Quiercus petrarca).

Padurile de gorun sunt localizate pe coastele sudice si vestice mai luminate si, în general, mai uscate.

Cele de fag cresc pe coastele sudice si estice.

Aceste specii sunt însotite de mesteacan, carpen, tei, paltin, jugastru, frasin. Sub padurile de gorun sedezvolta o bogata vegetatie ierboasa.

În afara de aceste asociatii zonale mai exista si asociatii azonale, îndeosebi padurile de esente moi(zavoaiele) dezvoltate în lunca, în care aninul alb (Alnus incana), plopul (Populus nigra) si salcia(Salix alba) dau nota specifica.

Datorita exploatarii necontrolate în unele zone padurile lipsesc, în locul lor dezvoltându-se pasunile sifânetele.Vegetatia ierboasa este reprezentata mai ales prin asociatii de paiusi rosu (Fetusca rubra),iarba vantului (Agrostis senuis), avascior (Arherathterum elatius).

[NUME_REDACTAT] sunt unele rozatoare : iepurele (Lepus europaeus), veverita (Sciurus vulgaris), iar datoritacolonizarilor este intalnita si caprioara (Capreolus capreolus).

Dintre speciile de pasari, in paduri se intalnesc cinteza de iarna (Fringilla montifringilla) si mierla(Turdus merula).

Reptilele sunt reprezentate de guster (Lacerta viridis) si diferite specii de serpi. Insectele si molustelesunt raspandite in toate tipurile de vegetatie.

In apele raurilor exista si fauna ihtiologica : scobarul (Chondrostoma nasus), cleanul (Leusciuscephallus) sau mreana (Barbus barbus).

Analiza calitatii factorilor.

Institutii poluatoare si impactul lor asupra mediului

Principalele functiuni economice ale comunei sunt:

centru de productie al industriei prelucratoare, în cadrul ramurei de industrie de masini siechipamente, constructii transporturi, extractie petrol;

sectorul serviciilor mai putin dezvoltat: domenii de activitate, gospodarie comunala, serviciipublice, comert cu amanuntul si en gross;

sectorul agricol, datorita suprafetei agricole relatic retrase este dezvoltat în gospodariilepopulatiei.

În comuna [NUME_REDACTAT] îsi desfasoara activitatea urmatoarele unitati economice din domeniulindustrial, constructii, transporturi etc. care au sediul în comuna si sectii ale unor societatiînmatriculate în alte localitatii :

SC Petroutilaj SA – reparatii utilaje grele motoare diesel

SC [NUME_REDACTAT] Company SRL

SC Cirex SRL

Schela productie petroliera (Baicoi – sectia compresoare pompare)

SNCFR – complexul [NUME_REDACTAT] si triaj

RENEL – sectia exploatare si întretinere microelectrocentrale

SC [NUME_REDACTAT] SA – sectia de barita

SC [NUME_REDACTAT] SRL

SC A.V. Construct SA

Toate aceste societati asigura pentru locuitorii din comuna aproximativ 2000 locuri de munca.

CAPITOLUL 3

Analiza starii aerului in [NUME_REDACTAT]

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacității sale limitate de a absorbi și de a neutraliza substanțele eliberate continuu de activități umane. Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluanții, odată ajunși în atmosferă, se dispersează rapid și nu mai pot fi captați pentru a fi epurați-tratați. Pătrunși în atmosferă, poluanții pot reacționa chimic cu constituenții atmosferici sau cu alți poluanți prezenți rezultând astfel noi substanțe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra omului și mediului.

Compoziția atmosferei s-a schimbat ca urmare a activității omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi și aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca: poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei.

Starea atmosferei este evidențiată prin prezentarea următoarelor aspecte: poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitațiilor atmosferice, situația ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră și unele manifestări ale schimbarilor climatice.

Sursele de poluare ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:

– surse de impurificare cu particule solide;

– surse de impurificare cu gaze și vapori.

O alta clasificare a surselor de poluare sunt:

– Sursele naturale de poluare: erupțiile vulcanice, emanațiile de gaze din sol, și poluarea produsă de procese naturale de descompunere în sol a substanțelor organice, incendiile din păduri

-Sursele de origine artificială sunt în special întreprinderile industriale, centralele termoelectrice și termice, mijloacele de transport, instalațiile de încălzit pentru locuințe, incineratoarele de reziduuri , etc.

Emisiile poluante se clasifică după mai multe criterii, astfel:

 după periodicitate:

– emisii regulate;

– emisii periodice;

– emisii accidentale;

 după starea de agregare:

– particule materiale: solide și lichide;

– gazoase.

Emisiile gazoase sunt de natură:

– organică

– anorganică

Inventarierea emisiilor sa facut in conformitate cu metodologia EMEP/EEA air

pollutant emission inventory guidebook 2009 (CORINAIR). Aceasta furnizeaza

informatii privind categoriile de surse de emisii in atmosfera precum si procesele carele genereaza.

Au fost inventariate următoarele emisii:

– acidifianți (NH3, NOx, SOx);

– precursori ai ozonului ;

– metale grele ( As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se, Zn );

– poluanți organici persistenți (Pesticide , HCB, PCB, Dioxină, Furani, etc ).

Emisii de oxizi de azot

În gazele reziduale, funcție de proveniență, compoziție și mai ales de

temperatură, pot exista oxizi de azot de tip NO, NO2, N2O și mai rar alți oxizi.

Formarea oxizilor de azot este asociată cu procesele de oxidare sau de

ardere care au loc la temperaturi ridicate. Sub aspectul poluării un rol important este atribuit NO – gaz stabil la temperaturi ridicate și NO2 – mult mai reactiv și mai instabildecât NO.

Sursele antropogene de emisie a gazelor reziduale cu conținit de oxizi de

azot pot fi surse mobile și surse staționare. Sursele staționare sunt: arderea

combustibililor (solizi, lichizi, gazosi) in centralele termice si cazanele industriale.

Tabel nr 1: Variația emisiilor de oxizi de azot pe ani,2006-2014

Fig 1: Variația emisiilor de oxizi de azot pe ani 2006-2014

Fig 2: Variația emisiilor de oxizi de azot pe grupe de activități, anul 2014

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie

electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului);

Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții (surse stationare si

surse mobile );

Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale /

comerciale si rezidentiale);

Grupa 1.B.2.a.iv. –Petrol (Rafinare / Stocare)

Din reprezentarea grafica, Fig. 2 – Variația emisiilor de oxizi de azot pe grupe de activități in anul 2014, se observa ca o contributie importanta o au emisiile din grupele: 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energieelectrica și termica; 1.A.1.b. -Rafinarea țițeiului) si 1.A.3. – Transport rutier.

Dioxidul de azot, la temperatura mediului ambiental are culoarea brun roșcat și un miros puternic, înecăcios.

Dioxidul de azot pot proveni atât din surse naturale cât și din surse antropice. Principala sursă naturală este acțiunea bacteriilor la nivelul solului, iar sursele antropice sunt: încălzirea rezidențială și evacuările de gaze de eșapament de la motoarele vehiculelor în etapa de accelerație sau la viteze mari.

Fig 3: Variația emisiilor de oxizi de azot pe tipuri de surse de poluare, anul 2014

Din reprezentarea grafica, Fig.3.- Variația emisiilor de oxizi de azot pe tipuri

de surse de poluare in anul 2014, se constata ca sursele punctuale reprezinta

principala sursă a emisiilor de oxizi de azot.

Emisii de compuși organici nemetanici

Emisiile de compuși organici volatili cuprind vapori de hidrocarburi: alcani,

alchene, aldehide, acizi carboxilici, benzen și substituenții lui (toluen, xileni,

etilbenzen).

Compușii organici intervin în majoritatea proceselor de producție sub formă

de chimicale, solvenți, agenți de acoperire, produse de descompunere, pigmenți, etc.funcție de caracteristicile lor fizico-chimice și de condițiile de utilizare, o parte din acești compuși sunt eliminați în mediul înconjurător constituind emisii poluante.

Sursele principale de emisii de compuși organici volatili sunt: uzinele chimice,

rafinăriile, fabricile de medicamente, industria de automobile, industria alimentară, industria textilă, fabricarea lacurilor și vopselelor, etc. Compoziția COV este determinată de sursa de emisie și poate include hidrocarburi, cetone, aldehide, a cizi,derivați clorurați și compuși organici cu masă moleculară mare eliminați sub formă de vapori sau aerosoli.

Sursele mobile de emisii poluante sunt mijloacele de transport: auto, feroviar,

aerian.

Table 2: Variația emisiilor de compuși organici volatili pe ani,2006-2014

Fig 4: Variația emisiilor de compuși organici volatili pe ani 2006-2014

Fig 5: Variația emisiilor de compusi organici volatili,pe grupe de activități,2014

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii (1.A.1.a.- Producerea de energie electrica și

termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului);

Grupa 1.A.2. – Arderi in industrii de fabricare si constructii (surse stationare si

mobile);

Grupa 1.A.4.– Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale / comerciale si

rezidentiale);

Grupa 1.A.3. – Transport rutier;

Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze naturale

Grupa 2.D.2. – Fabricarea produselor alimentare si a bauturilor

Grupa 4.B. – Cresterea animalelor

Din reprezentarea grafica, Fig. 5 – Variația emisiilor de compusi organici

volatili,pe grupe de activități in anul 2014, se observa ca o contributie importanta o au emisiile din grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze natural

Fig 6: Variația emisiilor de compusi organici volatili,pe tipuri de surse de

[NUME_REDACTAT] reprezentarea grafica, Fig. 6 – Variația emisiilor de compusi organici volatili

pe tipuri de surse de poluare in anul 2014, se constata ca sursele punctuale

reprezinta principala sursă a emisiilor de compusi organici volatili.

Emisii de metale grele

Substanțele chimice aeropurtate ( mercur, plumb, cadmiu, zinc, fier, cupru,

etc.) sunt antrenate ușor de vânt, ele pot fi găsite, uneori, la distanțe mari de locul emisiei în atmosferă.

Acești poluanți au ca sursă diferite procese industriale, pentru plumb

adăugându-se și poluarea produsă de gazele de eșapament provenite de la motoare cu ardere internă. Fără a fi foarte răspândiți, cu excepția plumbului, emisiile de metale grele se caracterizează printr-o toxicitate ridicată.

Cantitatea de metale emisă depinde de:

– compoziția combustibilului (concentrația de metale din combustibil);

– temperatura de combustie;

– proprietăți fizice și chimice ale elementului.

Variația emisiilor de metale grele in anul 2014

Table 3

Fig 7: Variația emisiilor de plumb pe grupe de activități, anul 2014

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie

electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului);

Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții;

Grupa 1.A.3. – Transport rutier;

Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere;

Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare + stocare) si gaze naturale;

Grupa 2.C. – Industria metalelor;

Grupa 6.C. – Deseuri (incinerare);

Din reprezentarea grafica, Fig.7. – Variația emisiilor de plumb pe grupe

de activități in anul 2014 se observa ca principala sursa a emisiilor de plumb o

constituie Grupa 2.C.1. – fabricare fonta si otel si Grupa 1.B.2. Petrol (Rafinare /

Stocare / Distributie) si Gaze naturale.

Fig 8: Variația emisiilor de plumb in anul 2013 pe tipuri de surse de poluare

Din reprezentarea grafica, Fig. 8. – Variația emisiilor de plumb in anul 2014 pe

tipuri de surse de poluare, sursele punctuale reprezinta principala sursă a emisiilor de plumb.

Emisii de poluanți organici persistenți (POPs)

Poluantii organici persistenti sunt substanțe chimice foarte stabile, care se

pot acumula în lanțurile trofice, cu un grad mare de risc asupra sănătății omului și

mediului înconjurator.

Principalele tipuri de POPs sunt :

– pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen,

mirex, toxafen, DDT, etc. ;

– substanțe chimice industriale: bifenili policlorurati, hexaclorbenzen

(aprox.129 compusi) ;

– produse secundare: dioxine si furani.

Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac să fie extrem de

periculoase și efectele lor asupra organismelor vii, sunt :

– persistența – sunt foarte rezistente la degradarea fotolitică, chimică și

biologică având următorii timpi de înjumătațire:

– în apă : > 2 luni ;

– în sol : > 6 luni ;

– în aer : > 2 zile.

– sunt transportabili în mediu pe distanțe lungi de la sursă;

– bioacumularea – se depun în țesuturile grase ale organismelor vii, prin intermediul apei, hranei și a aerului inspirat;

– toxicitatea – sunt toxici pentru oameni și animale producând dezechilibre

ale sitemului imunitar, endocrin, de reproducere și au efecte cancerigene și

genotoxice.

Fig 9: Variația emisiilor de POPs pe grupe de activități, anul 2014

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a.- Producerea de energie

electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului);

Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții;

Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere;

Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare + stocare) si gaze naturale;

Grupa 2.C. – Industria metalelor;

Grupa 6.C. – Deseuri (incinerare).

Fig 10: Variația emisiilor de POP pe tipuri de surse de poluare, anul 2014

Din reprezentarea grafica, Fig10.. Variația emisiilor de POP pe tipuri de

surse de poluare in anul 2013 se constata ca sursele de suprafata reprezinta

principala sursă a emisiilor de POP.

Monitorizarea dioxidului de sulf:

Dioxidul de sulf este un gaz încolor, amărui, neinflamabil cu miros pătrunzător care irită ochii și căile respiratorii. Provine din surse naturale (erupții vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentația bacteriană în zonele mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei) sau surse antropice (sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale – siderurgie, rafinărie, industria celulozei și hârtiei, motoarele Diesel).

Monitorizarea acestui indicator s-a realizat începând cu luna noiembrie 2010. Datele medii lunare pentru parametrul SO2 (µg/m3), înregistrate la stațiile de monitorizare din orașul Ploiești și împrejurimi, sunt reprezentate în:

Figura 11: Date medii lunare pentru parametrul SO2 (µg/m3), înregistrate la stațiile

de monitorizare din orașul Ploiești și împrejurimi

Analizând digrama rezultată din prelucrarea datelor se constată că nu exiată variații mari ale concentrațiilor de SO2 în funcție de anotimp. Cele mai mari valori s-au înregistrat la stațiile care monitorizează poluanții industriali PH 4 – Brazi și PH 6 – [NUME_REDACTAT] (în apropiere de Lukoil)

Calitatea aerului

Starea atmosferei este evidențiată prin prezentarea următoarelor aspecte:

poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitațiilor atmosferice, situația ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră și unele manifestări ale schimbarilor climatice.

Sursele de poluare ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:

– surse de impurificare cu particule solide;

– surse de impurificare cu gaze și vapori

Acestea pot fi surse naturale și surse artificiale.

Sursele artificiale sunt, în special, întreprinderile industriale, centralele

termoelectrice și termice, mijloacele de transport, instalațiile de încălzit pentru locuințe, incineratoarele de reziduuri , etc.

La nivelul anului 2014 calitatea aerului în municipiul Ploiești a fost monitorizată prin măsurători orare sau zilnice în 12 statii (6 stații automate și 6 stații manuale).

Poluanții SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie, plumb și ozon

sunt monitorizați și evaluați în conformitate cu Legea nr.104/2011, care transpune cerințele prevăzute de reglementările europene; iar amoniacul, formaldehida, hidrogen sulfurat la cele ale STAS-ului nr. 12574/87 – Aer din zonele protejate.

În municipiul Ploiești calitatea aerului este monitorizată cu ajutorul a 6 stații automate și 6 stații manuale.

Stațiile automate sunt :

* Stațiile PH-1 (APM sediu) și PH-5 (B-dul București) sunt stații care

monitorizează impactul traficului asupra mediului. Poluanții monitorizați sunt cei specifici activității de transport și anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, metale (dinPM10), PM10, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen.

* Stațiile PH- 4 ([NUME_REDACTAT]) și PH – 6 (M. Bravu) sunt stații care

evidențiază influența emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare.

Poluanți monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Benzen, Toluen, Oxilen, Etilbenzen, m, p – xilen (PH-4), respectiv SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, metale (din PM10), PM10 (PH-6).

* Stația PH -2 ([NUME_REDACTAT]) stație de fond urban, a fost amplasată în zonă

rezidențială, la distanță de surse de emisii locale. Poluanți monitorizați: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, metale (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen,m, p – xilen.

* Stația PH – 3 ([NUME_REDACTAT]) stație de fond suburban, evalueaza influenta "asezarilor urmane" asupra calitatii aerului. Poluanți monitorizați: SO2, NO, NO2,

NOx, CO, O3, PM10, metale (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p –

xilen.

Dioxidul de azot (monitorizat prin statiile automate)

Concentrația de dioxid de azot nu a depășit la stațiile de monitorizare

automate pragurile de calitate pentru protecția sănătății umane prevăzute în

Legea 104/2011.

Fig11. Variația concentrației medii anuale, CO 2014

Monoxidul de carbon, nu au fost înregistrate depășiri ale valorii limită pentru sănătatea umană(10 mg/mc, calculată ca maximă zilnică a mediilor pe opt ore)

Fig 12 :Variația concentrației medii anuale, CO 2014

[NUME_REDACTAT] acestor măsurători au pus în evidență depășiri ale valorilor limită pentru indicatorii PM10, NO2 și SO2.

Analizând împrejurările în care s-au produs depășirile concentratiilor anumitor poluanți, am identificat cauzele care au putut determina prezența noxelor respective în atmosferă: motoarele vehiculelor și sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan, centralele termice, rafinăriile din apropierea localitatii

Recomandări pentru componenta de mediu,aer:

Îmbunatatirea calitatii aerului prin:

Lucrari de reparatii la majoritatea drumurilor aflate in stare necorespunzatoare; plantarea de fasii verzi de protectie de-a lungul cailor de circulatie fara a periclita vizibilitatea la traffic reducerea exploatarii masive a zonelor impadurite.

Măsuri de îmbunătățire a calității aerului prin scăderea emisiilor.

Protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;

Regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;