Analiza Starii Financiare la Sc
=== analiza ===
Cap.1 Prezentare generală a S.C. Medicamentul S.A.
S.C.”Medicamentul ”S.A. a fost înființată ca societate comercială conform H.G. nr. 1224/1990 prin preluarea integrală a patrimoniului societății de medicamente “Medicamentul”, înființată in anul 1920.
Obiectul principal de activitate al societății constă în:
– fabricarea produselor farmaceutice de baza–medicamente de uz uman;
– ·comerțul cu ridicata cu produse farmaceutice.
Structura capitalului social
Capitalul social la sfârșitul anului 2007 este de 306.613.680 lei și este împărțit în 306.614 acțiuni comune.
Acționarii semnificativi sunt următorii: Asociația Salariaților Medicamentul PAS cu 20.80%, SC Romferchim SA care deține 17.79%, The Romanian Investment Company Cyprus cu 15.71% și Labrador Partner LP cu 5.26%.
Categorie de mărime
S.C Medicamentul S.A. se încadrează la categoria „entități mari” având peste 700 angajați, un volum al activelor peste 3.650.000 euro și o cifră de afaceri netă peste 7.300.000 euro.
Acțiunile societății se tranzacționează la Bursa de Valori București din data de 01.04.1997
Principalii clienți:
– entitățile sistemului sanitar romanesc
– exporturi – Rusia, Ucraina, Kazahstan, Polonia etc.
Societatea Comerciala “Medicamentul” S.A. nu prezintă dependență semnificativă față de clienții săi.
Pe piața internă, producția fabricată se livrează prin distribuitori (30,50 %) și prin rețeaua proprie de distribuție (69,50 %).
Pe piața externă, livrarea se face prin intermediari (40 %) pe baza contractelor de comision încheiate cu: S.C.”Romferchim”S.A.București (actualmente Romfarmachim), S.C.”Medchim” S.A. București, V.TARUS-Ag.S.R.L. București, Romfarm București sși direct prin rețeaua proprie (60%).
Principalii concurenți: SICOMED București, ANTIBIOTICE Iași, EUROPHARM Brașov.
După ultimele date de piață, în condițiile unei concurențe acerbe pe piața internă a produselor farmaceutice, S.C.”Medicamentul” S.A. ocupă locul patru în rândul producătorilor români de medicamente.
Principalii furnizori: ZAHARUL Oradea, ARSENAL Făgăraș, AMYLUM ROMANIA Târgu Secuiesc, CHIMOPAR București.
În vederea analizei stării financiare la S.C. Medicamentul S.A. vom utiliza situațiile financiare ale entității pe perioada 2005-2007, informațiile oferite de Bursa de Valori București precum și alte informații din mediul economic avute la dispozitie.
Cap 2. Analiza poziției financiare la S.C. Medicamentul S.A.
Analiza poziției financiare vizează analiza de ansamblu a poziției financiare și analiza echilibrului poziției financiare conform metodologiei prezentate în capitolul 4 din prezentul material.
1. Analiza de ansamblu a poziției financiare
În cadrul analizei de ansamblu a poziției financiare se urmăresc aspecte privind evoluția și structura elementelor de active/datorii/capitaluri proprii.
1.1 Analiza evoluției poziției financiare
Analiza evoluției sau trendului poziției financiare presupune determinarea indicilor cu baza în lanț calculați pentru elementele de active/datorii/capitaluri proprii, așa cum rezultă din Anexa 1 „ Analiza evoluției poziției financiare”. Pe baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei:
1.1.1 Analiza evoluția activelor
Analiza evoluției activelor imobilizate
În 2006 fata de 2005:
Se înregistrează o creștere a activelor imobilizate (simbolizate AI) cu 3,81% creștere care urmează în linii generale creșterea imobilizărilor corporale (simbolizate IC) de 3,49% datorită unei proporții semnificative a valorii IC in totalul AI.
În 2007 față de 2006 :
Activele imobilizate au scăzut într-un procent nesemnificativ de 0,24%, datorită scăderilor imobilizărilor necorporale și financiare cu 30 % respectiv 38 %, în condițiile în care valoarea imobilizărilor corporale se menține la un nivel aproximativ constant.
1. Analiza evoluției imobilizărilor necorporale
Imobilizările necorporale ale entității sunt reprezentate doar la două posturi bilanțiere: “Concesiuni brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare și alte imobilizări necorporale” (simbolizate “C”) și “Avansuri și imobilizări necorporale în curs” (simbolizate “Avn”). Din notele la situațiile financiare aflăm că la prima categorie, imobilizările necorporale sunt reprezentate doar de programe informatice iar la a doua categorie, de avansuri acordate respectivilor furnizori de programe informatice.
Analiza evoluției imobilizărilor necorporale o surprindem cu ajutorul ritmului modificării imobilizărilor corporale (IIC) de unde deducem aspecte extensive (de mărime) privind creșterea sau scăderea valorii la această categorie.
În 2006 față de 2005:
Imobilizările necorporale ale societății cresc cu 31,79 % (IIN=131,79 %) creștere datorată unor noi achiziționări de programe informatice, acestea influențând asupra valorii imobilizărilor necorporale în mod semnificativ (creștere la 557 %) .
De asemenea, se continuă ritmul decontării avansurilor față de furnizori mai vechi de imobilizări necorporale, ceea ce generează o reducere a avansurilor rămase de decontat cu un procent semnificativ, de 70 % (IAvn= 33,16%).
În 2007 față de 2006:
Imobilizările necorporale au înregistrat o scădere cu 30%, ((IIN= 70 %) datorită scăderii simultane atât a valorii nete contabile a programelor informatice, în urma procesului de amortizare ,cu aprox 13 % ((I = 33,16%)) cât mai ales datorită decontării integrale a avansurilor pentru imobilizări necorporale.
!!!!!!! Concluzii:
Anul 2006 se remarcă prin investiții substanțiale de natura celor nemateriale ca urmare a dotărilor masive la toate departamentele administrative ale societății cu softuri informatice, mai performante și mai de actualitate.
2. Analiza evoluției imobilizărilor corporale
Imobilizările corporale ale entității sunt reprezentate de “Terenuri și construcții” (T), “Instalații tehnice și mașini” (I), “Alte instalații, utilaje și mobilier” (Ai) și “Avansuri și imobilizări corporale în curs” (Avc).
Categoria “Avansuri și imobilizări corporale în curs” este reprezentată:
în mare majoritate de avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale ce urmează a fi decontate pe măsura facturării imobilizărilor respective (informații obținute din notele la situațiile financiare).
societatea analizată procedează însă și la obținerea unor imobilizări cu forțe proprii .
Deoarece imobilizările corporale reprezintă în majoritate capacitățile productive ale entității care participă, ca factor de producție esențial, la crearea de valoare, analiza evoluției imobilizărilor corporale necesită două abordări esențiale:
din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență creșterea sau scăderea de valoare a capacităților productive, de la un an la altul (Analiza indicele cifrei de afaceri nete ICAN );
din punct de vedere intensiv, aspect care pune în evidență măsura eficienței utilizării respectivelor capacități în producție, subliniind aspecte privind eficiența modului de gestionare a acestora (Analiza corelativă între indicele cifrei de afaceri nete ICAN și indicele valorii nete a imobilizărilor corporale IIC ).
!!!! Informații suplimentare necesare analizei în dinamică și furnizate de note
Din notele la situațiile financiare (Nota 6 „Principii, politici și metode contabile semnificative”) aflăm că societatea a procedat la o amortizare a imobilizărilor corporale prin metoda liniară de amortizare, ceea ce va genera rezultate comparative ale valorii nete contabile înregistrate pentru imobilizările corporale, pe toată perioada analizată. În cazul existenței unor metode diferite de amortizare, la anumite imobilizări, pentru anumite perioade, s-ar fi impus retratarea informațiilor, la un limbaj comun privind metoda contabilă utilizată, în măsura în care modificările constatate ar fi influențat semnificativ rezultatele.
a)Analiza extensivă a evoluției imobilizărilor corporale (ritmul modificării imobilizărilor corporale)
În 2006 față de 2005:
Se înregistrează o creștere nesemnificativă, a imobilizărilor corporale de doar 3,49%, datorată în principal creșterii valorilor la terenuri și construcții (cu 18,22 %) care a influențat asupra creșterii totale a imobilizărilor corporale destul de semnificativ, având în vedere și ponderea destul de ridicată a acestora în total imobilizări corporale (aprox 40 %). În acest scop vezi Anexa 2 „Analiza structurii poziției financiare”).
Se constată de asemenea o creștere substanțială a achizițiilor de „Alte instalații, utilaje, mobilier” comparativ cu ieșirile similare înregistrate pentru aceste componente (în principal reprezentate de amortizare), în procent de aprox. 60 %. Deoarece procentul acestei categorii în total imobilizări corporale nu este semnificativ (sub 1 % – vezi Anexa 2 „Analiza structurii poziției financiare”), această creștere nu va afecta semnificativ creșterea totală de imobilizărilor corporale.
Ritmul de creștere al imobilizărilor corporale este încetinit de reducerea volumului avansurilor față de furnizorii de imobilizări corporale rămase de decontat (la 34,78 %) pe măsura decontării acestora.
În general o creștere a valorii nete contabile a imobilizărilor se datorează creșterii valorii de intrare sau diminuării amortizării și ajustărilor pentru depreciere aferente acestor elemente patrimoniale, comparativ cu perioada precedentă (VNC = valoarea de intrare-amortizare-ajustări pentru deprecieri de valoare). Din notele la situațiile financiare observăm că s-au efectuat ajustări pentru depreciere la construcții și instalații tehnice și mașini într-o măsură semnificativă, în 2006 comparativ cu 2005, creștere care a fost însă contrabalansată de intrările de imobilizări, așa că per total valoarea netă contabilă aferentă acestor posturi bilanțiere a crescut în 2006 față de 2005.
În 2007 față de 2006:
Ritmul de creștere al imobilizărilor corporale este mai puțin pronunțat ca cel din anul anterior (0,15%) și a fost datorat în principal de creșterea avansurilor față de furnizorii de imobilizări. Această creștere a generat o creștere a imobilizărilor corporale cu 2,73 %.
În sensul creșterii imobilizărilor corporale au influențat insă nesemnificativ creșterile valorii nete a terenurilor și construcțiilor sau a altor instalații.
Singura componentă care a încetinit puțin ritmul de creștere al imobilizărilor corporale e reprezentată de instalațiile tehnice și mașini unde singura modalitate de ieșire a fost reprezentată de amortizare și ajustările pentru depreciere.
Remarcam de asemenea în 2007 constituirea de provizioane pentru toate categoriile de imobilizări corporale mai puțin pentru cele în curs, într-o măsura mai semnificativă pentru construcții. De asemenea remarcam creșterea valorii nete contabile a imobilizărilor corporale ca efect al reevaluării (informațiile se culeg din notele la situațiile financiare).
Per ansamblu, constatăm însă că majorările și diminuările de valoare la imobilizări corporale au același ritm, generând o menținere aproximativ la aceiași parametri a valorii capacităților productive.
b)Analiza intensivă a evoluției imobilizărilor corporale (Analiza corelativă a ICAN și IIC )
În 2006 față de 2005:
Se constată următoarea situație: ICAN =118,95 % > IIC = 103,49%
În 2006 față de 2005 constatăm că efectele reprezentate de cifra de afaceri netă cresc într-un ritm mai accentuat decât eforturile reprezentate de capacitățile de producție. Acest aspect evidențiază o utilizare mai eficientă a imobilizărilor corporale în 2006 față de 2005.
În 2007 față de 2006:
Se constată următoarea situație: ICAN =110,87 % > IIC =100,15 %.
În 2006 față de 2005 s-a realizat o creștere mai accentuată a cifrei de afaceri nete comparativ cu creșterea de imobilizări corporale situație ce reflectă de asemenea o utilizare eficienta a imobilizărilor corporale în 2007 față de 2006.
Dacă ar fi să realizăm o comparație a eficienței utilizării imobilizărilor corporale de-a lungul perioadei analizate constatăm că această este mai accentuată în 2006 (ritmul sporului de valoare generat de utilizarea imobilizărilor corporale este mai mare cu 15,46 % în 2006/2005 comparativ cu 10,72 % în 2007/2006).
!!!!!!! Concluzii
În anul 2006, creșterea capacităților productive s-a reflectat într-o creștere a eficienței utilizării acestora superioara celei din anul 2007.
3. Analiza evoluției imobilizărilor financiare
Imobilizările financiare ale entității sunt reprezentate de „Acțiuni deținute în entitățile afiliate” (Aea) și „Alte creanțe” (Acr).
Din notele la situațiile financiare aflăm ca entitatea (societatea Medicamentul) este parte dintr-un grup. Aceasta deține 10,69 % din capitalul societății Beta, în urma ofertei publice de preluare, finalizată la sfârșitul anului 2006. De asemenea, tot din note aflăm ca Societatea Medicamentul a acordat împrumuturi pe termen lung unor societăți cu care are relații de parteneriat, credite reflectate la categoria „Alte creanțe”.
În 2006 față de 2005:
Constatăm că gradul de angajare al entității pe piața de capital se dublează în 2006 comparativ cu 2005, ((IIF = 202,56 %), aceasta în principal datorită achiziției de titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului, precizate mai sus.
Au loc rambursări ale împrumutului pe termen lung în procent de aprox. 30 % ,comparativ cu anul precedent
În 2007 față de 2006:
Imobilizările financiare scad cu aprox. 28 % (IIF = 72,19 %) scădere explicată prin prisma rambursării creditelor pe termen lung acordate de entitate (recunoscute la postul „Alte creanțe”) în condițiile în care titlurile de participare se mențin la același nivel.
!!!!!!! Concluzii
Se poate observa că și la categoria imobilizări financiare, în anul 2006, s-a acordat o atenție deosebită, volumul investițiilor pe piețele de capital fiind mai mare în acest an comparativ cu ceilalți ani supuși analizei.
Analiza evoluției activelor circulante
Activele circulante ale entității cresc de la un an la altul aproximativ în același ritm de creștere, de 40 %, în cadrul acestora elementele componente evoluează diferențiat așa cum vom vedea în cele ce urmează.
În 2006 față de 2005:
O proporție semnificativă din creșterea activelor circulante de aprox. 40 % se datorează în principal creșterii la aproape dublul valorii anterioare realizată de volumul creanțelor (Icr = 197,82 %) precum și extinderii destul de accentuate a investițiilor mobiliare (investițiilor financiare pe termen scurt), de asemenea și această categorie ajungând la o valoare aproape dublată ( IIFTS = 193,68 %).
Observăm că singurul element menit să încetinească ritmul de creștere a activelor circulante este reprezentat de evoluția descrescătoare a volumului stocurilor ( IS = 66,18 %).
În 2007 față de 2006:
Activele circulante cresc aproximativ în același ritm ca în anul anterior (de aprox. 40 % ) creștere datorată în principal, creșterii volumului creanțelor cu mai mult de o treime din valoarea lor și a investițiilor financiare pe termen scurt, la o valoare peste dublul valorii lor realizate pentru perioada precedentă ( ICr = 135,24 % și IIFTS = 229,42 %).
O creștere nesemnificativă se datorează evoluției ușor crescătoare a stocurilor, de aprox. 2 % (IS = 102,25 %).
Constatăm că disponibilitățile din casă și bancă au înregistrat o scădere semnificativă, cu 78 %, (ICB = 22 %), însă influența asupra valorii totale a activelor circulante va fi destul de redusă datorită ponderii reduse de astfel de lichidități în activele circulante (de doar 2,76 %, vezi Anexa 2 „Analiza structurii poziției financiare”).
1. Analiza evoluției stocurilor
Volumul stocurilor evoluează diferit de la un an la altul astfel:
În 2006 față de 2005:
Volumul stocurilor scade cu aprox. 34% ( IS = 66,18 %).
Scăderea volumului stocurilor din 2006 față de 2005 se datorează scăderii volumului tuturor categoriilor de stocuri, o scădere accentuată înregistrându-se la avansuri pentru cumpărări de stocuri, de aprox. 92% (IAvs = 7,67 %) prin decontarea masivă a acestora.
În 2007 față de 2006:
Se înregistrează o ușoară creștere a volumului total al stocurilor cu aprox. 2 % (IS = 102,25 %).
Creșterea nesemnificativă a volumului stocurilor din 2007 față de 2006 se datorează creșterii volumului stocurilor de materii, materiale și a producției în curs de execuție într-un ritm ușor mai accentuat (ISMP = 138,07 % , ISPCE = 108,28 %) decât scăderea înregistrată la produsele finite-mărfuri și avansurile pentru cumpărări de stocuri (ISPF = 77,14 %, IAvs = 80,98 %).
1.a. Analiza evoluției stocului de materii prime și materiale
Deoarece materiile prime și materialele reprezintă unul din factorii de producție esențiali pentru orice societate cu profil productiv, se impune ca analiza evoluției acestei categorii de stocuri sa fie abordată sub dublu aspect:
din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență creșterea sau scăderea de valoare a stocurilor de materii prime și materiale, de la un an la altul (analiza ISMP).
din punct de vedere intensiv, aspect care evidențiază eficienței utilizării resurselor materiale în producție, subliniind aspecte privind eficiența modului de gestionare a acestora (analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN ), unde
ISMP– indicele stocurilor de materii prime și materiale;
ICM- indicele cheltuielilor de materiale;
ICAN – indicele cifrei de afaceri nete.
!!!!!!!!!! Informații suplimentare necesare analizei în dinamică și furnizate de note
Referitor la evaluarea stocului de materii prime și materiale la ieșirea din patrimoniu, din notele explicative la situațiile financiare (Nota 6 „Principii, politici și metode contabile semnificative” și Nota 12 „Modificări de politici contabile”) aflăm că, entitatea a schimbat metoda de evaluare în 2006 față de cea utilizată în 2005, respectiv a trecut de la metoda costului mediu ponderat (CMP) la metoda FIFO, pe care o menține și în 2007 (informații obținute din notele la situațiile financiare aferente anului 2006). Profesionistul contabil apreciază că această metodă (FIFO) va permite ca evaluarea consumurilor să corespundă mai bine cu operațiunile fizice de eliberare din gestiune a stocurilor, conform Standardelor Internaționale de fabricație GMP (standarde de fabricație utilizate în sectorul produselor farmaceutice).
Pentru compatibilitatea datelor de la un an la altul, analistul financiar va trebui să țină seama de modificările de metode contabile aplicate, dacă acestea generează un rezultat semnificativ modificat. În cazul nostru cheltuielile cu materiile prime și materialele scad, comparativ cu varianta menținerii aplicării metodei CMP, cu 417. 663 lei. Ca atare valoare stocului final de materii prime și materiale apare majorat cu 417.663 lei față de varianta menținerii metodei CMP.
Calculând procentul acestei creșteri în total stocuri de materii prime și materiale în 2006 constatăm că acesta este sub 1 % adică o creștere de 0,8% (417.663 lei :51.436.111 lei = 0,8 %).Deoarece este creștere procentuală nesemnificativă rezultată din modificarea politicii contabile de reevaluare a stocurilor, nu va fi necesară o recalculare a valorii stocurilor de materii prime și materiale.
a)Analiza extensivă a evoluției stocurilor de materii prime ( SMP)
În 2006 față de 2005 soldul final scade cu aprox. 11% (ISMP = 89,03% ) fapt ce se datorează creșterii consumurilor de materii prime și materiale într-o proporție mai mare ca aprovizionările.
În 2007 față de 2006 stocurile de materii prime și materiale cresc cu 38,07% (ISMP = 138,07 % ) acest lucru se datorează creșterii ritmului achizițiilor mai rapide decât ritmul ieșirilor (achiziții în devans) unor consumuri mai mici, creșterii cantității de materiale lansate în producție datorită modificării cererii, creșterii prețului de achiziție respectiv costurilor etc.
b) Analiza intensivă a evoluției SMP (Analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN )
În 2006 față de 2005:
Se constată următoarea situație :ISMP = 89,03% (<100%), ICM= 86,2% (<100%), ICAN =118,94% (>100%).
Situația reflectă o stare favorabilă a gestionării stocurilor de materii prime prin reducerea volumului acestora pe fondul creșterii gradului de valorificare a lor, datorită creșterii vânzărilor, scăderii normelor de consum, scăderii costului de achiziție.
În 2007 față de 2006:
Se constată următoarea situație:ISMP = 138,07 >100%, ICM = 105,08 >100%, ICAN = 110,87 >100% și ICAN > ICM.
Situația reprezintă o creștere a stocurilor de materii prime și materiale pe fondul creșterii gradului de valorificare a materiilor prime.
Comparativ cu anul anterior, gestionarea stocurilor de materii prime și materiale apare ca fiind mai puțin eficientă
!!!!!!!! Concluzii
În 2006, societatea își gestionează mai bine stocurile de materii prime și materiale comparativ cu anul 2007.
1.b. Analiza evoluției stocurilor de producție în curs de execuție (SPCE)
Este abordată sub dublu aspect:
din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență creșterea sau scăderea de valoare a stocurilor de producție în curs de execuție (ISPCE )
din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde aspecte privind eficiența modului de gestionare a producției pe flux (analiza corelativă între ISPCE și ISPF).
a)Analiza extensivă a evoluției SPCE
Privind ritmul modificării stocurilor de producție în curs de execuție se observă în 2006 o scădere a producției în curs de execuție cu 27%, urmată în 2007 de o ușoară creștere cu 8,28%. Pentru o analiză mai pertinentă a evoluției stocurilor de producție în curs de execuție se impune adâncirea analizei din punct de vedere intensiv.
b)Analiza intensivă a evoluției SPCE (corelativă)
Din analiza corelativă a ISPCE și ISPF se obțin informații despre modul cum evoluează durata ciclului de fabricație, astfel:
În 2006 față de 2005:
Se constată următoarea situație : ISPF ISPCE (ISPF = 73,01 % și ISPCE = 73,72 % )
În 2006 comparativ cu anul precedent se observă o scădere a producției în curs de execuție care se realizează aproximativ în același ritm cu scăderea stocurilor de produse finite (ambele scad la aprox.73%) ceea ce înseamnă că pe fondul reducerii producției în curs de execuție și a produselor finite, durata ciclului de fabricație se menține la același nivel.
În 2007 față de 2006:
Se constată următoarea situație : ISPF ISPCE (ISPF = 77,14 % și ISPCE =108,28 %)
Observăm că la nivelul anului 2007 există un ritm de creștere al producției în curs de execuție (ISPCE =108,28 %) pe fondul unui ritm de scădere al stocului de produse finite (ISPF = 77,14 %) ceea ce s-ar traduce printr-o creștere a duratei ciclului de fabricație având ca efecte negative scăderea vitezei de rotație a stocurilor, imobilizarea activelor circulante etc.
!!!!!!!!Concluzii
Comparativ pe perioada analizată se observă o gestionare mai optimă a producției în curs de execuție în anul 2006 decât în ceilalți ani supuși analizei.
1. c) Evoluția stocurilor de produse finite
Se constată o scădere a stocurilor de produse finite atât în 2006 cât și în 2007 dar mai pronunțată în 2006 (de 27 % % în 2006 comparativ cu 23 % în 2005).
Această situație se corelează cu creșterea volumului vânzărilor reflectate prin cifra de afaceri netă într-un ritm mai pronunțat în 2006 (ICAN = 118,95 %) comparativ cu 2007 (ICAN = 110,87) rezultând o gestionare favorabilă a stocurilor de produse finite pe toată perioada analizată.
!!!!!!!! Concluzii:
Per ansamblu există o gestionare mai bună a stocurilor de produse finite în 2006 față de ceilalți ani supuși analizei.
1.d) Evoluția avansurilor pentru cumpărări de stocuri
Se constată o scădere foarte pronunțată a avansurilor acordate furnizorilor de materii și materiale în 2006 (cu aprox. 93%, IAvs = 7,67 % ) comparativ cu o scădere mult mai mică în 2007 (de aprox. 19 %, IAvs = 80,98 %). Acest lucru se explică prin angajarea unor avansuri față de furnizorii de stocuri într-o măsură foarte pronunțată în 2005 care vor fi însă decontate în cea mai mare măsură în anul următor.
2. Analiza evoluției creanțelor
!!!!!!! Informații necesare analizei și furnizate de note
Nota 5 „Situația creanțelor și datoriilor” este dedicată detalierii elementelor de creanțe și datorii ale entității, furnizând următoarele informații necesare analizei:
În ce privește creanțele aferente activității de exploatare, pentru cei trei ani analizați, regăsim o detaliere a acestora după natura lor, pe categoriile de creanțe comerciale, creanțe față de buget și salariați. Ultimele două categorii sunt raportate în schema de bilanț la postul bilanțier cu denumirea „Alte creanțe”.
Toate creanțele entității se încadrează în graficele de recuperare și ca atare nu există creanțe neîncasate în termen.
Analizând ritmul modificării creanțelor constatăm următoarele:
Volumul acestora crește de la un an la altul, într-un ritm mai accentuat în 2006 (ICAN = 197,82 %) comparativ cu 2007 (ICR = 135,24 % )
Influența evoluției elementelor componente ale creanțelor asupra totalului creanțelor se face diferențiat, astfel
În 2006 față de 2005, creșterea volumului creanțelor este datorată exclusiv creșterii volumului creanțelor comerciale (ajungându-se la o dublare a acestora comparativ cu anul precedent, ICC = 197,82 %), în condițiile în care volumul altor creanțe scade semnificativ (cu 40 %, IAcr= 60,37 %).
În 2006 față de 2005, creșterea volumului creanțelor este datorată atât creșterii volumului creanțelor comerciale (ICC = 134,60 %) cât și datorită creșterii volumului altor creanțe IAcr = 144,95 %),
2.a) Analiza evoluției creanțelor comerciale
Necesită o abordare sub dublu aspect:
din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență extinderea sau diminuarea activității comerciale, pusă în evidență prin ritmul modificării creanțelor comerciale (ICC)
din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficiența modului de gestionare a creanțelor comerciale (analiza corelativă între ICC și ICAN).
a)Analiza extensivă a volumului creanțelor comerciale
În valoare absolută, volumul creanțelor comerciale este în creștere de la un an altul, valoarea cea mai ridicată fiind înregistrată pentru anul 2007, ceea ce reflectă o extindere a activității comerciale de la un an la altul.
Ca și ritm de creștere al activității comerciale, se constată că cel mai ridicat ritm de creștere se înregistrează însă în 2006 (ICC = 205,68 % ) comparativ cu 2007 (ICC = 134,60 %)
Situația de mai sus reflectă o extindere mai accentuată a activității comerciale în 2006 comparativ cu ceilalți ani. Aspectul este apreciată drept favorabil în toți anii deoarece, acesta se datorează strict creșterii volumului vânzărilor din activitatea comercială (nu este cazul unor acumulări de creanțe neîncasate în termen, deoarece, așa cum rezultă din notele la situațiile financiare, toate creanțele comerciale se încadrează în graficele de recuperare).
b)Analiza extensivă a volumului creanțelor comerciale
În 2006 față de 2005
Se constată următoarea situație: ICC = 205,68 % (>100%), ICAN =118,95 % (>100%) astfel că ICC > ICAN.
Situația de mai sus reflectă o extindere a activității comerciale care nu este însoțită de o politică corespunzătoare de încasare. Cu alte cuvinte ritmul de facturare nu este însoțit de un ritm corespunzător al încasărilor. Rezultă o acumulare a volumului creanțelor care duce la scăderea vitezei de rotație a creanțelor comerciale în 2006 față de anul precedent.
Situația de mai sus apare ca urmare a hotărârii conducerii a relaxa termenele de plată pentru menținerea vânzărilor intr-un ritm dinamic și depășirea blocajului financiar în care se afla sistemul sanitar romanesc în 2006.
Relaxarea politicii de încasare a creanțelor comerciale este una de moment, conjuncturală, în timp ea trebuind să fie atent supravegheată și corectată pentru a nu genera probleme de lichiditate și blocaj financiar.
În 2007 față de 2006:
Se constată aproximativ aceeași situație mai puțin favorabilă de mai sus: ICC = 134,6 % (>100%), ICAN =110 % (>100%) astfel că ICC > ICAN. Are loc de asemenea o reducere a vitezei de rotație a creanțelor comerciale, comparativ cu anul precedent.
Pentru a compara eficiența modului de gestionare a creanțelor comerciale de la un an la altul se va calcula și compara ritmul de scădere al vitezei de rotație al creanțelor comerciale (vezi și calculele efectuate la Anexa 5 „Analiza indicatorilor de activitate”).
Va rezulta că pe fondul unei gestionări ineficiente a creanțelor comerciale în ambii ani situația apare totuși mai favorabilă în 2007 pentru că ritmul de scădere al vitezei de rotație a creanțelor comerciale este mai mic (de 18 % comparativ cu 43 % cât este în 2007).
!!!!!!!!Concluzie
Deși constatăm o extindere a activității comerciale pe întreaga perioadă supusă analizei, cu un ritm de creștere mai pronunțat în 2006, politica activității comerciale nu este corelată cu o politică adecvată de încasare a creanțelor comerciale. Politica comercială aplicată este una conjuncturală, cu rolul principal de extindere a cotei de piață prin atragerea de noi clienți și dinamizarea afacerilor. La nivel managerial trebuie monitorizat foarte atent acest aspect intervenindu-se oportun cu decizii privind diminuarea perioadei de creditului comercial (reducerea timpilor de încasare)atunci când se previzionează goluri de trezorerie pentru a fluidiza ritmul afacerii și a preveni riscul de insolvabilitate.
2. b) Analiza evoluției altor creanțe
!!!!!!! Informații necesare analizei și furnizate de notele explicative
În Nota 5 „Situația creanțelor și datoriilor” se precizează că în cazul societății analizate, această categorie este reprezentată în procent semnificativ (peste 80 %) de creanțele față de salariați (rezultate din acordarea avansurilor chenzinale) și creanțe față de buget (rezultate din impozite și taxe achitate în plus) așa cum ne furnizează informațiile din note.
În Nota 8 „Informații privind salariații, administratorii și directorii” se precizează informații privind reducerile de personal de la un an la altul (în 2005- 925 angajați, în 2006-773 angajați, în 2007- 727 angajați) și de asemenea privind creșterea salariului mediu pe angajat în condițiile noilor restructurări realizată în anul 2007 (cu mai mult de 10 %).
Privind ritmul modificării altor creanțe se constată următoarele:
În 2006 față de 2005:
Se constată o diminuare a acestor categorii de creanțe în 2006 comparativ cu 2005 (IAcr = 60,37 %). Situația se corelează cu diminuările masive de personal datorate restructurării personalului (de la 925 angajați, existenți la sfârșitul anului 2005, la 773 existenți la sfârșitul anului 2006, deci o scădere cu 17 %.) În aceste condiții, este firesc să scadă atât volumul cheltuielilor salariale cât și volumul creanțelor salariale rezultate din avansurile salariale aferente chenzinei I.
În 2006 față de 2005:
Se constată o creștere a volumului acestor tipuri de creanțe comparativ cu 2007 (IAcr = 144,95 %). Pe fondul unei reduceri mai puțin accentuate de personal în 2007 comparativ cu anul precedent (de la 773 angajați la 727 angajați, deci o scădere cu doar 6 %) are loc o creștere a salariului mediu pe angajat la nivelul societății (cu mai mult de 10 %), ceea ce se reflectă într-un volum crescut al cheltuielilor salariale în 2007 față de 2006 cu aprox. 16 % (vezi în acest sens Anexa 6 „Analiza evoluției performanțelor financiare”). Situația va explica reducerea corespunzătoare înregistrată pentru avansurile chenzinale acordate în anul 2007 comparativ cu 2006.
În condițiile în care volumul creanțelor salariale este semnificativ în volumul altor creanțe (peste 80 %), evoluția acestora din urma este explicată în cea mai mare măsură. Diferența de 20 %, este dată de creanțe rezultate din impozite și taxe achitate în plus, care au înregistrat și ele o creștere față de valoarea lor din anul 2006, influențând de asemenea în direcția creșterii altor creanțe.
Toate aceste categorii de creanțe se află în termen, ca urmare creșterea acestor creanțe este urmarea firească a desfășurării activității din cadrul entității.
3. Analiza evoluției trezoreriei
Analizând ritmul de evoluție al trezoreriei se constată o creștere a trezoreriei de la un an la altul, într-un ritm mai pronunțat în 2007 față de 2006. Pe cele două componente reprezentate de investițiile financiare pe termen scurt și disponibilitățile din casă și bancă evoluția nu este uniformă și în consecință implicațiile acestora asupra valorii totale a trezoreriei vor fi diferențiate.
În 2006 față de 2005:
Are loc o creștere a volumului trezoreriei cu mai mult de 2/3 din valoarea aferentă anului precedent (ITR =171,26 %).
Creșterea trezoreriei este generată în proporție semnificativă de efectuarea de investiții mobiliare într-un volum majorat față de anul anterior (IIFTS =193,68 %).
Entitatea deține de asemenea lichidități în casă și bancă într-o valoare superioara anului anterior (ICB = 123,11 %) ceea ce generează o creștere a trezoreriei într-o proporție mai puțin semnificativă, datorită unei ponderi mai reduse a acestora în totalul trezoreriei comparativ cu investițiile pe termen scurt (vezi în acest scop și Anexa 2 „Analiza structurii poziției financiare”) .
În 2007 față de 2006:
Se înregistrează de asemenea un ritm de creștere al trezoreriei accentuat (de 82,06 % ) peste nivelul înregistrat anii precedenți ( ITR = 182,06 %);
Creșterea volumului trezoreriei se datorează exclusiv extinderii substanțiale a investițiilor pe piața mobiliară, la o valoare mai mult decât dublată (IIFTS = 229,42 %);
Constatăm că lichiditățile din casă și bancă înregistrează o scădere substanțială, cu 88 % ( ICB= 22 %), ele influențând trezoreria în senul scăderii acesteia, nesemnificativ însă datorită procentului redus al acestora în totalul trezoreriei entității.
Diminuarea lichidităților din casă și bancă apare ca un rezultat firesc, având în vedere cele analizate până acum respectiv: gestionare mai puțin eficientă a imobilizărilor corporale comparativ cu anul anterior, majorarea duratei ciclului de fabricație al produselor în 2007 comparativ cu 2006, o diminuare a vitezei de rotație a creanțelor comerciale, o gestionare mai puțin eficientă a stocului materii prime și de produse finite față de anul anterior.
Pentru o apreciere pertinentă a modului de gestionare a trezoreriei trebuie însă făcute corelații complexe cu alte aspecte din cadrul obiectivelor noastre de urmărit și anume: structura poziției financiare, realizarea echilibrului financiar, indicatorii de lichiditate și solvabilitate precum și cu tabloul fluxurilor de numerar.
!!!!!!!Concluzii
Volumul trezoreriei entității este în creștere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de creștere în 2007. Lichiditățile însă din casă și bancă, evoluează mai puțin favorabil, deoarece în 2007 ele scad semnificativ datorită efectelor unei viteze de rotație mai lente, înregistrate la toate categoriile de active. Din cadrul acestor active va trebui acordată o atenție specială gestionării creanțelor comerciale în vederea unei mai bune corelări a ritmului livrărilor cu ritmul încasărilor.
Analiza în dinamică a cheltuielilor în avans
!!!!!!!!Informații necesare analizei și furnizate de notele explicative
Din notele la situațiile financiare (Nota 10 „Alte informații”), aflăm următoarele:
Entitatea are închiriate în regim de leasing operațional 5 mijloace de transport pe o perioadă de 3 ani (2005-2007).
În plus, în 2006, entitatea închiriază încă 2 mijloace de transport pentru a față unei activități de distribuție a produselor la punctele de desfacere corelate cu o activitate de producție și comercializare mult extinse în anul 2006.
Chiriile aferente, se plătesc lunar, în mod anticipat.
Analizând ritmul modificării cheltuielilor în avans se constată o creștere foarte pronunțată a cheltuielilor în avans în 2006 față de 2005, acestea aproape se dublează după care în 2007 ating din nou nivelul anului 2005. Utilizând informațiile din notele explicative, putem conchide că valoarea substanțială a cheltuielilor în avans din 2006 este datorată unor chirii suplimentare achitate anticipat de entitate, referitoare la mijloacele de transport închiriate în mod suplimentar în 2006 în condițiile extinderii activității de producție și comercializare.
1.1.2 Analiza evoluției datoriilor
Datoriile entității sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise concretizate în obligațiile actuale ale entității rezultate din relațiile cu diverși terți cât și veniturile în avans și respectiv provizioanele pentru riscuri și cheltuieli.
Analiza evoluției datoriilor propriu-zise
!!!!!!!!Informații necesare analizei și furnizate de notele explicative
Exploatând informațiile analitice privind datoriile entității furnizate de Nota 5 la situațiile financiare și anume „Situația creanțelor și datoriilor” constatăm următoarele:
Entitatea analizată nu are contractate datorii mai mari de un an, ca atare toate datoriile sunt curente (mai mici de un an).
Entitatea nu dispune de credite bancare, sursele de finanțare fiind în întregime pe termen scurt provenind din: datorii comerciale (datorii față de furnizori),datorii față de salariați, datorii fiscale, datorii față de acționari (referitoare la dividende de plată) și alte datorii (dar mai puțin datoriile bancare și față de grup).
Nu există plăți restante, toate datoriile entității fiind în termen.
Pentru o analiză detaliată a datoriilor exploatăm informațiile din Nota 5„ Situația creanțelor și datoriilor” așa cum am prezentat în Anexa 1 „Analiza evoluției poziției financiare”- Informații suplimentare privind componența datoriilor și evoluția acestora și Informații suplimentare privind componența datoriilor pe naturi de datorii și evoluția acestora
Din analiza datoriilor (propriu-zise) ale entității detaliate după natură constatăm că la nivelul entității acestea sunt reprezentate de:
„datorii comerciale” sub forma datoriilor față de furnizorii de materii prime și materiale și furnizorii de imobilizări;
„datorii sociale” sub forma datoriilor față de salariați;
„datorii fiscale” sunt reprezentate doar de partea corespunzătoare din asigurările sociale și șomaj, impozitele și taxele aferente salariilor;
„datorii față de acționari” sunt reprezentate în întregime de dividende de plată;
„alte datorii” reprezentate de alte datorii ale entității mai puțin datoriile bancare și față de grup.
Din analiza ritmului de evoluție al datoriilor propriu- zise pe total și pe componente pe perioada 2005-2007 se constată următoarele:
Totalul datoriilor evoluează în creștere de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2007 (61,94 % în 2007 comparativ cu doar 7,4 % în 2006). Pe elementele componente situația se prezintă diferențiat.
Datoriile comerciale înregistrează o menținere aproape la același nivel în 2006 după care în 2007 cresc cu aproape 2/3 din valoarea lor (cu 62,85 %).Toate datoriile comerciale sunt în termen de plată, deci o creștere a lor o considerăm favorabilă pentru că entitatea beneficiază de surse gratuite de finanțare pe perioada creditului comercial
Un ritm de creștere ridicat îl constatăm la datoriile fiscale atât în 2006 cât și în 2007 cu o valoare mai accentuată în 2006. Având în vedere că entitatea nu are plăți restante și nici nu a avut anumite facilități fiscale la care să se fi renunțat pe perioada analizată, creșterea datoriilor este urmarea firească a extinderii activității sale mai ales în 2006, rezultând astfel o masă impozabilă suplimentară. De altfel o dezvoltare a întregii activități mai ales în anul 2006 am constatat-o deja din analizele efectuate până acum.
O evoluție deosebită înregistrează datoriile față de salariați unde se constată o ușoară reducere a acestora în 2006 urmată în 2007 de aproape o triplare a lor. Analizând Nota 8 la situațiile financiare „Informații privind salariații, administratorii și directorii” vom deduce că reducerea ușoară a datoriilor salariale din 2006 se datorează în principal restrângerii numărului de salariați (de la 925 la 776 salariați). De asemenea în 2007 creșterea accentuată a datoriilor salariale, în condițiile în care numărul de salariați scade de la 773 la 727 este pusă pe seama unor accentuate creșteri salariale de care au beneficiat angajații societății.
Analiza evoluției veniturilor în avans și a provizioanelor
Asimilăm datoriilor și elementele de venituri în avans și respectiv provizioanele. Referitor la evoluția acestor elemente constatăm următoarele:
Observăm că entitatea realizează o creștere accentuată a veniturilor în avans în 2006 (de 280,71 %) datorită exclusiv obținerii unei subvenții pentru investiții primite de entitate în 2006 într-o valoare substanțială (12.845.469 lei). În Nota 10 „Alte informații” se fac referiri la acest aspect, precizându-se că valoarea subvenției vizează lansarea unei noi linii tehnologice în vederea realizării unor noi produse farmaceutice .
În ce privește provizioanele deținute de entitate, observăm că aceasta a constituit un astfel de provizion abia în 2007. Analizând Nota 2 “Provizioane” aflăm informații mult mai detaliate privind acest aspect. Astfel, se precizează în notă că societatea are constituite provizioane pentru riscuri și cheltuieli în suma de 101.049.820 lei din care 3.455.070 lei pentru procese juridice în derulare, 16.712.310 lei pentru cheltuieli privind dezafectarea secțiilor în conservare și 80.882.440 lei pentru aspecte de mediu, în baza raportului întocmit de firma Atkins în perioada 2006-2007.
!!!!!!!Concluzii
La nivelul perioadei analizate, are loc o creștere a datoriilor entității, mult mai pronunțată pentru anul 2007, datorată în principal creșterii datoriilor comerciale. Aspectul trebuie corelat cu evoluția capitalurilor entității și respectiv cu indicatorii de structură corespunzători, pentru a pune în evidență aspecte mult mai pertinente legate de evoluția gradului de îndatorare.
1.1.3 Analiza evoluției capitalurilor proprii
Toate capitalurile societății sunt reprezentate de capitaluri proprii neexistând angajări de către stat în capitalul entității. Se poate constata o creștere a capitalurilor proprii de-a lungul perioadei analizate într-un ritm ușor mai accentuat în 2006 (ICPR = 122,67 %) comparativ cu creșterea de (ICPR = 112,78 % în 2007).
Un rol informațional extrem de important pentru analiza evoluției capitalurilor entității revine „Situației modificării capitalului propriu”, cea de-a treia componentă a situațiilor financiare obligatoriu de întocmit de entitățile încadrate la categoria de mărime „mari”.
În 2006 față de 2005:
Așa cum rezultă din Situația modificării capitalului propriu, aferentă anului 2006 creșterile de capitaluri proprii se datorează:
reevaluării patrimoniului societății la 31.12.2002, conform hotărârii AGA, înregistrându-se diferențe favorabile din reevaluare, determinând o creștere a rezervelor din reevaluare cu 35,51 %;
constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, în procent de 38.28 % față de anul anterior;
constituirii de rezerve din profitul net, reprezentând facilități fiscale și venituri din vânzări de mijloace fixe, în procent de 46,76 %;
creșteri nete de profit nerepartizat la 31.12.2006, în procent de 19,93 % determinate de:
– profitul nerepartizat aferent exercițului 2006 a cărui destinațe va fi hotarâtă de AGA în aprilie 2007;
– repartizări din profitul net al anului 2005 (pe baza AGA din aprilie 2006) pentru dividende și pentru participarea salariaților.
În 2007 față de 2006:
Din Situația modificării capitalului propriu, aferentă anului 2007, constatăm că valoarea creșterii nete de capitaluri proprii se datorează:
reevaluării patrimoniului societății la 31.12.2007, conform hotărârii AGA, înregistrându-se diferențe favorabile din reevaluare care au dus la o creștere a rezervelor din reevaluare cu 27,01 %;
constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, ce a determinat o creștere a acestora cu 9,54 %.
constituirii de rezerve din profitul net, reprezentând facilități fiscale și venituri din vânzări de mijloace fixe și diminuării rezervelor ca urmare a stabilirii și înregistrării unui provizion de mediu, corectarea diferențelor de reevaluare pentru terenuri, și diminuării rezervelor din reevaluare aferente mijloacelor fixe de la secțiile de chimie. Per ansamblu se înregistrează o creștere a altor rezerve cu 40,15 %.
creșteri nete de profit nerepartizat la 31.12.2007 cu 11,17 % determinate de:
– profitul nerepartizat aferent exercițiului 2007 a cărui destinație va fi hotărâtă de AGA din aprilie 2008;
repartizări din profitul net al anului 2006 (pe baza AGA aprilie 2007) pentru dividende și pentru participarea salariaților la profit.
Așa cum se poate constata entitatea nu a procedat la majorări de capital social pe perioada 2005-2007, toate creșterile de capitaluri proprii fiind datorate creșterii rezervelor din reevaluare, a rezervelor efectuate de entitate și a rezultatului exercițiului reprezentați în toți anii de profit și a rezultatului reportat.
Se poate constata o creștere mai accentuată a valorii acestor componente în anul 2006
Cu excepția rezervelor din reevaluare, toate aceste componente au înregistrat creșteri mai accentuate în 2006 datorită extinderii masive a activității entității în acest an.
!!!!!!!Concluzii
Entitatea analizată beneficiază pe toată perioada analizată de o majorare a surselor proprii de finanțare cu efecte favorabile asupra întăririi capacității de autofinanțare și asupra ameliorării indicatorilor de îndatorare, în special pentru anul 2006.
Comparativ cu evoluția datoriilor, constatăm că în anul 2006 ritmul de creștere al capitalurilor este superior ritmului de creștere al datoriilor (ICPR=122,67% și IDT =107,4%) cu efecte favorabile aspra indicatorilor de îndatorare.
În anul 2007 ritmul de creștere al modificării datoriilor devansează ritmul de creștere al capitalurilor (ICPR=112,78% și IDT =161,94 %) cu efecte nefavorabile aspra indicatorilor de îndatorare.
.
1.2 Analiza structurii poziției financiare
Analiza structurii poziției financiare presupune determinarea ratelor de structură ale elementelor de active/datorii/capitaluri proprii așa cum sunt acestea prezentate în Anexa 2 „Analiza structurii poziției financiare”. Pe baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei:
1.2.1 Analiza structurii activelor
Din analiza ratelor generale de structură ale activelor se constată următoarele:
O pondere mai accentuată a activelor circulante comparativ cu ponderea activelor imobilizate (în medie de aprox. 60% comparativ cu aprox..40%) pe toți anii supuși analizei.
Ponderea activelor circulante crește de-a lungul celor trei ani analizați pe fondul reducerii ponderii activelor imobilizate în cadrul activelor entității. Concluzionăm o orientare a politicilor manageriale spre accentuarea laturii de exploatare în defavoarea laturii investiționale pe perioada 2005-2007.
O scădere a ratei generale a activelor imobilizate pe perioada analizată care se datorează pe de-o parte unei creșteri mai lente activelor imobilizate în comparație cu o creștere mai accentuată a celorlalte elemente de activ.
O creștere a ratei generale a activelor circulante pe cei trei ani supuși analizei care se datorează unei creșteri mai accentuate a activelor circulante comparativ cu celelalte elemente de activ.
Din analiza ratei cheltuielilor în avans rezultă că aceasta este nesemnificativă (sub 1 %) de altfel situație obișnuită pentru entitățile din România.
!!!!!!!!Concluzii
Din analiza ratelor generale de structură ale actelor deducem că, pe perioada analizată, entitatea își orientează politicile mai mult spre activitatea curentă (de exploatare) și mai puțin spre activități investiționale.
Analiza ratelor interne ale activelor imobilizate pune în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicii investiționale a entității. Pe perioada supusă analizei, se constată următoarele:
Ponderea covârșitoare în totalul imobilizărilor, pe toți anii analizați o dețin imobilizările corporale (aprox. 99%).
Imobilizările necorporale înregistrează o pondere de aprox.1 % în total imobilizări cu o ușoară tendință de creștere în 2006 datorită creșterii mai rapide a imobilizărilor necorporale comparativ cu o creștere mai puțin accentuată a elementelor de active imobilizate (creșterea accentuată a imobilizărilor necorporale a fost datorată în 2006 unei achiziții substanțiale de programe informatice, așa cum rezultă din notele la situațiile financiare aferente anului 2006).
În cadrul politicii investiționale a entității, investițiile în capitalurile altor firme reprezintă un procent nesemnificativ (ratele imobilizărilor financiare pe perioada analizată sunt cu mult sub 1 %).
!!!!!!!!Concluzii
În sectorul investițional entitatea se orientează cu precădere spre investiții în capacități productive (în medie de aprox 98 %) în defavoarea investițiilor nemateriale sau a investițiilor pe piața de capital (în medie sub 2 %).
Ratele interne ale activelor circulante pun în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicilor duse la nivelul activelor de exploatare, cu referiri stricte la mutațiile înregistrate în privința gradului de lichiditate al acestora. Pe perioada 2005-2007, din analiza ratelor interne ale activelor circulante se pot desprinde următoarele concluzii :
În general, pe perioada 2005-2007 se constată o scădere a ponderii elementelor de active circulante mai puțin lichide (stocurile) în paralel cu o creștere a elementelor cu o lichiditate superioară (creanțele și trezoreria).
Privind rata stocurilor, observăm o scădere a acesteia pe fondul unei politici de gestionare optime a stocurilor aplicate de manageriat concretizate în valorificarea stocurilor cu mișcare lentă existente în anii anteriori, optimizarea raportului achiziție-producție – facturare cu efecte asupra creșterii vitezei de rotație a stocurilor și pe această cale cu efecte favorabile în planul lichidității entității.
Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constată:
Pe elemente de stocuri se constată că ponderea o dețin produsele finite și mărfurile (aproximativ 50%) în 2006, după care în 2007 ponderea majoritară revine stocurilor de materii prime (46%).
Ponderea avansurilor pentru cumpărături de stocuri este semnificativă în 2005 (aproximativ16%), după care scade semnificativ în 2006 și 2007 la aproximativ 1%, datorită, în principal, scăderii substanțiale a nivelului avansurilor ca urmare a decontării lor succesive.
Rata creanțelor crește semnificativ în 2006 comparativ cu 2005 (de la 39,22 % la 56,3 %, adică cu aproximativ 43 %, ulterior menținând-se aproximativ la același nivel) ea fiind rezultatul extinderii masive a activității comerciale în 2006 pe fondul aplicării unor termene de încasare mai reduse (așa cum am constatat la capitolul anterior referitor la analiza evoluției creanțelor.).
În cadrul creanțelor ponderea covârșitoare o dețin creanțele comerciale (peste 90 % în toți anii supuși analizei).
Analizând rata trezoreriei constatăm că aceasta crește de la un an la altul, în principal datorită creșterii volumului investiților financiare pe termen scurt. Chiar și cu aceste creșteri înregistrate, nivelul ratei trezoreriei atinge abia în 2007 limita minimă apreciată de specialiști ca fiind optimă (nivelul optim este apreciat între 30%– 50 %). Cauzele unui nivel relativ scăzut al lichidităților entității trebuie căutate în volumul crescut de lichidități imobilizate în creanțe comerciale, dată fiind politica de credit comercial relaxată adoptată de societate pe perioada analizată.
În cadrul trezoreriei constatăm că ponderea majoritară o dețin alte investiții pe termen scurt pentru toți anii, în creștere accentuată de la un an la altul, ajungând să reprezinte în 2007, 97,24 % din totalul trezoreriei. La nivelul gestiunii interne a elementelor trezoreriei, situația este una favorabilă reflectând o preocupare a managementului pentru obținerea unor câștiguri suplimentare prin orientarea lichidităților din casă-bancă spre plasamente pe termen scurt, pe piața de capital.
!!!!!!!!Concluzii
Din analiza ratelor interne ale activelor circulante deducem că gradul de lichiditate al activelor circulante crește pe perioada 2005-2007 pe fondul diminuării ponderii elementelor de active circulante mai puțin lichide (stocurile) și a creșterii ponderii elementelor cu o lichiditate mai accentuată (creanțele și trezoreria). Aspectul este unul favorabil pe termen scurt, reflectând o extindere a activității comerciale pe fondul aplicării unor politici de credit mai relaxate. Se impune însă ca pe termen lung, să se procedeze la o revizuire a politicii comerciale a entității pentru a nu genera lipsuri de lichidități cu efecte finale în planul riscului de insolvabilitate.
1.2.2 Analiza structurii datoriilor / capitalurilor proprii
Din analiza ratelor generale de structură (ale totalului datoriilor și capitalurilor) se desprind concluzii privind orientarea surselor de finanțare ale entității spre surse proprii respectiv atrase. În cazul societății analizate, se constată următoarele:
În cadrul surselor de finanțare ale entității, ponderea covârșitoare este reprezentată de sursele proprii –capitaluri proprii (aproximativ 88 % în anii 2005 și 2006) urmată de o ușoară scădere (cu aproximativ 10 %) în 2007.
Scăderea ponderii capitalurilor proprii în totalul surselor de finanțare în 2007 este pusă pe seama creșterii mai pronunțate a surselor atrase respectiv a datoriilor în 2007, ponderea lor crescând de la 11 % în total surse la 20 % în 2007
Ratele interne ale datoriilor și capitalurilor pun în evidență mutațiile structurale interne înregistrate la fiecare categorie.
Din analiza ratelor interne ale datoriilor (rata datoriilor pe termen scurt, rata datoriilor pe termen mediu și lung, rata provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli și rata veniturilor în avans) se constată următoarele:
Ponderea semnificativă o dețin datoriile curente pentru toată perioada analizată (96,3% în 2005, 90,86 % în 2007).
Deși, în mărime absolută, valoarea datoriilor pe termen scurt crește de la un an la altul, în mărime relativă ponderea lor în totalul datoriilor scade pe fondul constituirii de provizioane pentru riscuri și cheltuieli în 2007 într-o măsură semnificativă.
Din Nota 2 “Provizioane” constatăm un nivel semnificativ al provizioanelor constituite în 2007 în sumă de 101.049.820 lei pentru procese juridice în derulare, pentru cheltuieli privind dezafectarea secțiilor în conservare și pentru aspecte privind mediu, astfel că acestea ajungând să reprezinte o pondere de 1/3 în 2007, pondere extrem de semnificativă pentru o astfel de categorie de datorii.
În condițiile în care entitatea nu deține datorii peste 1 an, rata datoriilor pe termen mediu și lung are o valoare nulă.
Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt se constată următoarele:
Toate datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de datorii curente nebancare;
Aproximativ 2/3 din valoarea datoriilor nebancare sunt reprezentate de datorii comerciale, urmate de datorii fiscale și apoi de datorii față de salariați. Datoriile comerciale sunt reprezentate de datoriile față de furnizorii de materii prime și materiale și furnizorii de imobilizări.
Ponderea cea mai mare în cadrul datoriilor comerciale o dețin datoriile pentru furnizorii de materii prime și materiale. O finanțare majoritară pe seama datoriilor comerciale e considerată favorabilă, deoarece sunt surse gratuite de finanțare, iar nivelul lor se încadrează în termenul contractual (informații obținute din notele la situațiile financiare).
Remarcăm o pondere însemnată a datoriilor fiscale pe toată perioada analizată, aceasta fiind datorată dezvoltării normale a activității și implicit a creșterii bazei impozabile și nu acumulării de datorii neachitate. Totuși se constată o scădere a ponderii acestora în totalul datoriilor curente în 2007, datorită creșterii mai rapide a datoriilor față de salariați reprezentate în mod semnificativ de creșterea salariului mediu în cadrul entității
Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constată următoarele:
Ponderea capitalului social în capitalurile proprii evoluează de la aproximativ 1/3 în 2006 la aproximativ 1/4 în 2007. Aceasta se datorează menținerii neschimbate a valorii capitalului social pe toată perioada analizată în condițiile unei creșteri substanțiale sistematice la celelalte elemente ale capitalurilor proprii (ne referim la rezerve din reevaluare dar mai ales la rezerve).
În ce privește nivelul rezervelor legale remarcăm politica prudențială accentuată dusă la nivelul managementului financiar prin constituirea unui nivel substanțial de rezerve, menite sa vizeze acoperirea unor eventuale pierderi viitoare.
Remarcăm o scădere a ponderii rezultatului exercițiului în totalul capitalurilor proprii care nu se datorează însă diminuării rezultatului net de la un an la altul ci dimpotrivă valoarea acestuia crește de la un ala altul doar că creșterea înregistrată la celelalte componente de capitaluri proprii (în special creșterea înregistrată de rezervele legale) este mult mai pronunțată și devansează astfel creșterea rezultatului net al exercițiului.
Se poate constata că entitatea a preferat atragerea de surse proprii, altele decât cele provenind din capitalul social, din dorința de a nu afecta valoarea câștigurilor actualilor acționari, protejând astfel interesele acestora. Putem constata o politică de protejare a vechilor acționari dusă de managementul entității.
!!!!!!!!Concluzii
În 2006 comparativ cu anul 2005 ponderea capitalurilor proprii în total surse se menține. În 2007 remarcăm însă o diminuare a surselor proprii în total surse care este pusă pe seama creșterii accentuate a datoriilor comerciale, a datoriilor fiscale dar și a constituirii semnificative de provizioane pentru riscuri și cheltuieli în 2007, comparativ cu creșterea mai lentă a capitalurilor proprii în 2007. Creșterea datoriilor nu trebuie privită ca una negativă deoarece toate datoriile se încadrează în termenele de plată., creșterea lor fiind rezultatul dezvoltării activității în 2007.
2. Analiza echilibrului poziției financiare
În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunțită a modului cum se realizează echilibrul poziției financiare la cele trei nivele și anume:
– analiza lichidității și solvabilității entității;
– analiza capitalului de lucru;
– analiza gestiunii resurselor controlate.
2.1 Analiza lichidității și solvabilității entității
În acest sens vom utiliza calculele din Anexa 3 „Analiza lichidității și solvabilității entității”.
Privind starea de lichiditate, pe perioada 2005-2007 putem face următoarele aprecieri :
Există un excedent de lichiditate curentă pe toți anii supuși analizei, excedent care evoluează în trend ascendent, aproximativ în același ritm. Privit sub formă relativă acest excedent depășește semnificativ limita superioară a intervalului de siguranță financiara ceea ce reflectă un nivel prea mare al activelor curente comparativ cu datoriile curente de achitat. Există un nivel semnificativ de active curente care nu sunt valorificate în direcția obținerii de beneficii viitoare.
Se constată de asemenea un excedent de lichiditate imediată în creștere pe toți anii supuși analizei. În formă relativă se înregistrează o acoperire imediată excedentară în creștere în 2006 urmată de o ușoară scădere în 2007. Pe toată perioada de analiză gradul de acoperire al datoriilor curente din elemente imediat lichide (creanțe și trezorerie) este cu mult peste limita superioară a intervalului de siguranță financiară. Putem aprecia și în acest caz că există un nivel mult prea mare al activelor de natura creanțelor și trezoreriei care să acopere nevoile imediate de finanțat.
În 2005 se constată o acoperire deficitară a trezoreriei încadrată însă în intervalul de siguranță financiară. În anii următori însă trezoreria devine puternic excedentară depășind limita superioară a intervalului de siguranță financiară (100 %) și aceasta datorită creșterii mai accentuate a trezoreriei comparativ cu creșterea mai puțin accentuată a datoriilor curente. Entitatea cel mai probabil a apelat în scopul ameliorării stării de lichiditate la operații speculative pe piața mobiliară deoarece din ceea ce am constatat până acum consolidarea stării de lichiditate s-a realizat prin puternice investiții în acest domeniu și mai puțin pe seama creșterii disponibilităților din casă și bancă.
!!!!!!!Concluzii
Per ansamblu putem aprecia că entitatea deține un nivel excedentar al activelor de exploatare care depășește datoriile imediate de acoperit, situație ce poate avea în viitor repercusiuni în vederea obținerii de beneficii economice viitoare. Cauzele trebuie căutate în nivelul mult prea crescut al creanțelor în speță a creanțelor comerciale, pe fondul aplicării unei politici de credit comercial mult prea relaxate în scopul atragerii de noi segmente de clientelă sau fidelizarea segmentului deja existent.
Privind starea de solvabilitate a entității constatăm următoarele:
Entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu și lung și de asemenea nu dispune de credite bancare. În consecință toate nevoile de finanțare vor fi acoperite integral pe seama datoriilor curente de altă natură decât cele bancare și a capitalurilor proprii.
Ca rezultat a celor menționate mai sus solvabilitatea generală în ambele sale forme va fi maximă.
Din analiza ratelor de dependență financiară se poate constata ca entitatea are un grad de dependenta financiară foarte mic și încadrat în intervalele de siguranță admise. Se poate constata ca în 2007 gradul de dependență financiară al entității înregistrează nivelul cel mai mare din toți anii (20,01 %) încadrat însă și în acest an, foarte confortabil, în intervalele de siguranță financiară. Nivelul ridicat al dependenței financiare în acest an se datorează atât creșterii datoriilor comerciale dar mai ales constituirii de provizioane pentru riscuri și cheltuieli într-un nivel extrem de semnificativ, ajungând să reprezinte 1/3 din totalul datoriilor, așa cum am constatat din cele prezentate până acum.
Rata de acoperire a dobânzilor indică un nivel de acoperire a dobânzilor foarte confortabil datorită faptului că entitatea nu are contractate credite bancare deci nivelul dobânzilor va fi astfel sensibil diminuat (acestea sunt reprezentate în principal din dobânzi aferente creditelor comerciale sau din altfel de surse atrase decât creditele bancare).
!!!!!!!Concluzii
Deoarece societatea analizată nu dispune de resurse atrase pe termen mediu și lung și de asemenea nu dispune de credite bancare, nivelul general al datoriilor necesare a fi acoperite este destul de mic. Capacitatea generală a entității de a face față achitării nivelului redus al acestor datorii și deci gradul de solvabilitate al entității este foarte favorabil.
!!!!!!! Concluzii generale privind starea de lichiditate și solvabilitate
Per ansamblu se poate constata ca lipsa îndatorării generează un nivel al lichidității și solvabilității extrem de confortabil. Optica utilizatorilor relativ la aceste rezultate va fi diferențiată în funcție de natura acestor utilizatori de informații financiare. Astfel:
Pe termen scurt investitorii nu vor privi investiția în entitatea analizată, ca fiind una foarte atractivă, deoarece există mari imobilizări de lichidități blocate temporar în creanțe. Politica dusă la nivelul creanțelor și datoriilor comerciale nu este foarte bine corelată, existând un nivel ridicat al creanțelor comerciale (datorate termenelor de încasare mari acordate clienților) necorelat cu termenele mult mai reduse de achitare a datoriilor comerciale. Pe termen lung însă această politică de marketing poate avea rezultate pozitive generând în viitor o creștere reală de valoare datorate câștigării de noi segmente de piață și astfel ar putea fi atractivă pentru investitori.
Băncile vor aprecia favorabil rezultatele analizei, deoarece scopul lor, și anume acela de a se asigura asupra unei capacități de rambursare a creditelor foarte bună, este astfel atins.
2.2 Analiza capitalului de lucru
Conform Anexei 4 avem următoarele concluzii privind analiza capitalului de lucru:
Capitalul de lucru este calculat și raportat prin structurile bilanțiere valabile la data întocmirii situațiilor financiare ale anilor 2005, 2006,2007, fiind raportat la postul E din cadrul structurilor bilanțiere, sub denumirea de „Active circulante respectiv datorii curente nete”. Indicatorul este identic cu lichiditatea curentă în formă absolută calculată anterior.
Constatăm că la nivelul entității se realizează un echilibru financiar pe termen scurt, la nivelul activității de exploatare, entitatea deținând un capital de lucru pozitiv pe toată perioada analizată, într-o valoare semnificativă.
Din analiza evoluției capitalului de lucru constatăm că se înregistrează un ritm de creștere de la un an la altul în jur de 40 % pentru fiecare an, fiind ușor mai pronunțat pentru anul 2006. Acesta îi va permite ca o parte importantă din activele curente să și le finanțeze pe seama capitalului angajat, format în majoritate doar din capitaluri proprii (entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu și lung).
!!!!!!Concluzii
La nivelul societății analizate putem vorbi de o situație foarte buna a echilibrului financiar pe termen scurt,pe toată perioada analizată, ținând cont de blocajele financiare cu care s-a confruntat sistemul sanitar generator de mari sume de recuperat pentru producătorii de medicamente.
2.3 Analiza gestiuni resurselor controlate
Din evoluția vitezelor de rotație ale activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ale entității prezentate în Anexa 4, se constată următoarele:
Viteza de rotație a activelor imobilizate
Ca valoare este sub media țărilor dezvoltate (sub media de 3 rotații) însă la nivelul economiei românești ea este considerată destul de bună bună.
În dinamică, viteza de rotație a activelor imobilizate crește pe toată perioada analizată, înregistrând un ritm de creștere mai accentuat în 2006 (I 06/05 KAI =114,12 % > I 07/06 KAI = 111,38 %), ceea ce reflectă o gestionare favorabilă a acestei categorii de active.
În cadrul activelor imobilizate, imobilizările corporale apar ca fiind cel mai bine gestionate, comparativ cu celelalte categorii de imobilizări, pe toată perioada de analiză, Acest aspect este susținut de viteza de rotație a acestora în creștere de la un an la altul, totuși constatând un ritm de creștere mai accentuat în 2006 (I 062/05 KIC =115,16 % > I 07/06 KIC = 110,73 %).
Viteza de rotație a stocurilor totale
Ca valoare se situează sub pragul critic de 9 rotații pe an, în 2005, după care aceasta cunoaște o redresare semnificativă pe toată perioada, depășind valoarea critică atât în 2006 cât și în 2007.
În dinamică, viteza de rotație a stocurilor crește de la un an la altul, cu un ritm de creștere mult mai accentuat în 2006 (I 06/05 KS =179,58 % > I 07/06 KS = 108,48 %). Situația trebuie pusă pe seama dinamizării afacerilor entității în 2006, pe fondul aplicării unor politici de relaxare a termenelor de încasare a creanțelor fapt ce a dus la o accelerare masivă a vânzărilor în această perioadă.
Pe elemente de stocuri se constată o creștere mai accentuată a vitezelor de rotație a acestora în 2006, la toate categoriile de stocuri, urmată de o creștere mai puțin accentuată, chiar scădere la anumite categorii de stocuri, în 2007.
Viteza de rotație a creanțelor
Ca valoare se situează cu mult sub media de 12 rotații pe an, pe toată perioada analizată.
În dinamică, viteza de rotație a creanțelor cunoaște chiar o scădere de la un an la altul, o scădere mai semnificativă înregistrându-se în 2006 (I 06/05 KCr = 60,19 % I 07/06 KCr = 78,22 %). Situația este pusă pe seama relaxării termenelor de încasare a creanțelor comerciale (care dețin ponderea semnificativă în totalul creanțelor) în scopul dinamizării afacerilor, pe fondul blocajului financiar în care se afla sistemul financiar românesc în 2006.
Raportul viteza de rotație a creanțelor/viteza de rotație a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru, chiar dacă în 2007 acesta cunoaște o ușoară ameliorare.
Situația reflectă o gestionare inadecvată a creanțelor societății pe toată perioada analizată, mai ales în 2006 când viteza de rotație a acestora scade mult mai accentuat.
Viteza de rotație a totalului activelor
În dinamică, viteza de rotație scade de la un an la altul, situație cauzată exclusiv de volumul prea mare al creanțelor angajate de societate, care generează o viteză de încasare a acestora mult prea lentă. S-a constatat de altfel că toate elementele de activ, cu excepția creanțelor (ne referim la activele imobilizate și stocuri) au o viteza de rotație în creștere de la un an la altul.
Viteza de rotație a datoriilor
În dinamică, viteza de rotație a datoriilor cunoaște o creștere în 2006 cu 10 % în timp ce în 2007 aceasta scade cu aproape 1/3 din valoarea anului precedent. (I 06/05 KDT = 110,78 % > I 07/06 KDT = 68,49 %).
Raportul viteza de rotație a creanțelor/viteza de rotație a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru, chiar dacă în 2007 acesta cunoaște o ușoară ameliorare.
Situația reflectă o gestionare inadecvată a datoriilor societății pe toată perioada, mai ales în 2006 când viteza de rotație a acestora crește, societatea nereușind să negocieze cu creditorii termene de plată mai relaxate.
!!!!!!!!!Concluzii
La nivelul societății analizate, cea mai bună gestionare se realizează la active imobilizate și stocuri. Categoria creanțe/datorii cunoaște o gestionare inadecvată pe perioada analizată, cunoscând însă o ameliorare în 2007. Această modalitate de gestionare se realizează însă cu bună știință, ea fiind integrată politicii generale de marketing ce vizează dinamizarea afacerii și câștigarea unei cote de piață suplimentare prin relaxarea perioadelor acordate pentru creditul comercial Cu toate acestea echilibrul financiar al entității nu este afectat.
Tabel nr. Sinteza analizei poziției financiare a societății Medicamentul S.A. pe perioada 2005-2007
Cap. 3 Analiza performanțelor financiare la S.C. Medicamentul S.A.
Sursa informațională principală a analizei performanțelor financiare o reprezintă Contul de Profit și Pierdere. Analiza performanțelor financiare se referă la următoarele aspecte:
analiza de ansamblu a performanțelor financiare;
analiza ratelor de rentabilitate.
1. Analiza de ansamblu a performanțelor financiare
Vizează analiza performanțelor generate pe nivele de activitate urmărind evoluția și mutațiile structurale produse în cadrul acestora
1.1 Analiza pe nivele a performanțelor financiar
Conform Anexei 5 „Analiza pe nivele a performanțelor financiare” dar și utilizând informații din Anexa 6 „Analiza evoluției performanțelor financiare” avem următoarele concluzii:
a) Nivelul de exploatare
Analizând evoluția rezultatului exploatării în ceea ce privește activitatea de exploatare se constată o extindere accentuată a volumului activității de la un an la altul cu preponderență în 2006. Pe total rezultat al exercițiului și pe elemente componente factorii de influență se detaliază astfel:
Rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creștere de la un an la altul, într-un ritm de creștere mai accentuat în 2006 (I 06/05 REXP =128,75 % > I 07/06 REXP = 111,25 %).
Cifra de afaceri netă realizează o creștere de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2006 (I 06/05 CAN = 118,95 % > I 06/05 CAN = 110,87 %) datorită creșterii mai accentuate atât a producției vândute cât și a vânzărilor de mărfuri în această perioadă.
Producția exercițiului înregistrează o creștere în ritm mai accentuat în 2007 (06/05 Qex= 101,55% < I 07/06 Qex = 114,51 %). Factorii de influență ai evoluției producției exercițiului în 2007 sunt:
Obținerea de surplus de producție stocată în 2007 comparativ cu deficitul substanțial de producție stocată în 2006, singurul factor cu influență pozitivă asupra creșterii producției exercițiului :
Creșterea producției vândute într-un ritm mai lent în 2007 comparativ cu 2006 (I 06/05Qv= 114,05 % < I 07/06Qv = 111,06 % ), factor cu influență negativă ce a determinat diminuarea ritmului de creștere al producției exercițiului în 2007 ;
Diminuarea substanțială a producției de imobilizări în 2007, cu aproape 3/4 fața de valoarea anului anterior, factor cu influență negativă ce a determinat diminuarea ritmului de creștere al producției exercițiului în 2007 (I 06/05 Qi = 466,47 % > I 07/06 Qi = 24,84 %;
Atât marja comercială cât și marja industrială cresc de la un an la altul însă se constată o creștere extrem de accentuată a marjei comerciale în 2006 (de 10,8 ori) datorită extinderii masive a activității comerciale a societății în acest an ((I 06/05 MC = 1080,07 % ).
Marja industrială, este în creștere de la un an la altul, înregistrează un ritm de creștere ușor mai accentuat în 2007 (I 06/05 MI = 107,68 % < I 07/06 MI = 120,37 % ). Factorii de influență asupra marjei industriale în 2007 constau în :
Creșterea producției exercițiului într-un ritm mai accentuat în 2007 decât creșterea înregistrată în perioadele precedente (factorii i-am pus în evidență anterior), factor cu influență pozitivă;
Creșterea cheltuielilor cu prestațiile externe într-un ritm mai lent în 2007 comparativ cu creșterea mai accentuată a acestora în anul 2006 (I 06/05 LT = 139,10 % > I 07/06 LT = 113,37 %) factor cu influență pozitivă;
În sensul diminuării ritmului de creștere al marjei industriale, a influențat creșterea cheltuielilor materiale în 2007 după ce anul anterior valoarea acestor cheltuieli s-a diminuat. (I 06/05 CM = 86,2 % < I 07/06 CM = 105,08 %).
Valoarea adăugată înregistrează o creștere de la un an la altul iar evoluția sa urmează trendul de evoluției al marjei industriale deoarece aceasta din urmă are o pondere semnificativă în valoarea adăugată.
În cazul ratelor valorii adăugate se poate constata că
Aproape jumătate din valoarea nou creată de entitate este utilizată pentru autofinanțarea activității, pe întreaga perioadă analizată;
Finanțarea personalului din valoarea adăugată este în scădere de la un an la altul, însă cu toate acestea se menține semnificativ comparativ cu celelalte direcții de finanțare. Constatăm un ritm de scădere mult mai accentuat al acestui procent de finanțare, în 2006 datorită scăderii semnificative a volumului salariilor angajaților ca urmare a restructurărilor de personal din această perioadă, de la 925 angajați, existenți la sfârșitul anului 2005, la 773 existenți la sfârșitul anului 2006, deci o scădere cu 17 % (Informațiile se obțin din Nota 8 „Informații privind salariații, administratorii și directorii” ).
O pondere destul de mare din valoarea adăugată este alocată finanțării proprietarilor pe toată perioada analizată, ea menținându-se aproximativ constantă (în jur de 12 % pe perioada analizată).
Exploatând informațiile din Nota 4 “Analiza rezultatului din exploatare” pe perioada 2005-2007 obținem o detaliere a rezultatului exploatării într-o structurare a cheltuielilor după funcție, așa cum rezultă din Anexa 5, astfel:
Se înregistrează o creștere a rezultatului din exploatare pe toți anii supuși analizei într-un ritm de creștere mai accentuat în 2006. Această evoluție se datorează creșterii cifrei de afaceri nete și a altor venituri din exploatare într-un ritm mai accentuat decât costul bunurilor vândute și a cheltuielilor de cercetare, desfacere și generale administrative.
Remarcăm o creștere accentuată a cheltuielilor de desfacere de la un an la altul ca urmare a extindere activității comerciale mult mai pronunțate în anul 2006 (I 06/05 CD = 355,13% > I 07/06 CD = 166,57%);
Valorile în creștere ale cheltuielilor generale de administrație împreună cu cheltuielile de cercetare, desfacere au generat de asemenea diminuări ale rezultatului exploatării, situație apreciată normală în condițiile extinderii volumului de activitate.
b) Nivelul financiar
Rezultatul financiar se concretizează pe toată perioada analizată în profit care evoluează însă diferențiat de la un an la altul.
Astfel în 2006 față de 2005 se constată o diminuare a profitului de natură financiară cu mai mult de 1/3 din valoarea aferentă anului anterior (I 06/05 RF = 62,07 %). Situația se datorează scăderii a veniturilor financiare cu 20 % față de anul anterior dar și creșterii cheltuielilor financiare cu aproape 50 % față de anul anterior (I 06/05 VF = 79,72 %, I 06/05CF = 147,41 %).
În 2007 față de anul 2006 se constată însă o ameliorare a performanțelor activității financiare, realizându-se o creștere a profitului financiar cu aproape 1/4 din valoarea anului anterior (I 07/06 RF = 122,96 %), nivelul realizat fiind însă cu mult sub nivelul anului 2005. Situația se datorează creșterii veniturilor financiare și de asemenea scăderii cheltuielilor financiare față de anul precedent, ambii factori având deci o influență favorabilă asupra profitului financiar (I 07/06 VF = 106,68 %, I 07/06 CF = 80,42 %).
c) Nivelul extraordinar
Activitatea extraordinară este foarte slab reprezentată la nivelul entității. Anul 2005 reprezintă singurul an în care s-au derulat fluxuri de natură extraordinară, finalizate prin profit extraordinar în sumă de 2.648.915 lei.
d) Nivelul global
Rezultatul curent se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creștere de la un an la altul, cu un ritm de creștere mai accentuat în 2006 ( I 06/05 RC = 116,72 % > I 07/06 RC = 112,37 % ). Această creștere a rezultatului curent mai accentuată în 2006 se datorează creșterii mult mai accentuate a rezultatului exploatării în 2006 comparativ cu ceilalți ani (în condițiile în care rezultatul financiar a înregistrat o scădere în 2006,așa cum am constatat anterior).
Rezultatul exercițiului înainte de plata dobânzilor și a impozitelor este de concretizat în profit în creștere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de creștere în 2006 ( I 06/05 EBIT = 109,64 % > I 07/06 EBIT = 105,49 % ).
Rezultatul brut al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creștere de la un an la altul, într-un ritm de creștere mai accentuat în 2006 (I 06/05 RBE = 115,56 % > I 07/06 RBE = 112,37 %).
Rezultatul net al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, iar tendința de evoluție este asemănătoare cu cea a rezultatului brut al exercițiului. Ritmul de creștere al rezultatului net al exercițiului, mai lent în 2007 se datorează:
pe de-o parte unui ritm de creștere mai lent al rezultatului brut al exercițiului în 2007, comparativ cu creșterea din ceilalți ani (I 06/05 RBE = 115,56 % > I 07/06 RBE = 112,37 %).
pe de altă parte unui ritm de creștere mult mai accentuat al impozitului pe profit în 2007, ca urmare a creșterii mai rapide a cheltuielilor nedeductibile comparativ cu creșterea veniturilor neimpozabile în 2007 comparativ cu 2006 (I 06/05 Ip = 100,83 % < I 07/06 Ip = 191,06 %)
Capacitatea de autofinanțare este de asemenea pozitiva și în creștere de la un an la altul, anul 2006 remarcându-se de asemenea printr-o creștere mai accentuată și la acest capitol ( I 06/05CAF = 120,67 % > I 07/06 CAF = 116,61 % ).
Capacitatea de autofinanțare netă (autofinanțarea) evoluează într-un ritm de creștere diferențiat față de ritmul de creștere al capacității de autofinanțare (în formă brută). Observăm la acest indicator o creștere dimpotrivă mai accentuată în 2007 comparativ cu anul 2006 ( I 06/05CAF N = 110,84 % I 07/06 CAFN = 119,15 % ). Cauza trebuie căutată în ritmul mult mai lent de creștere a dividendelor plătite în 2007 comparativ cu creșterea mult mai accentuată a plății dividendelor în 2006 ( I 06/05 DIVp = 194,3 % > I 07/06 DIVp = 105,7 % ).
1.2 Analiza evoluției performanțelor financiare
În analiza Contului de profit și Pierdere pe orizontală se pornește de la rezultatul net al exercițiului și se explică variațiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri si cheltuieli implicate în obținerea sa, cu defalcarea acestora pe cele trei activități: exploatare, financiară și extraordinară și în cadrul lor după natură, utilizând în acest scop informațiile cuprinse în Anexa 6 „Analiza evoluției performanțelor financiare” .
Rezultatul net al exercițiului este reprezentat în toți anii de profit cu un ritm de creștere mai pronunțat în 2006. Modificarea profitului net trebuie explicată prin prisma următorilor factori principali:
– rezultatul brut al exercițiului
– impozit pe profit
În 2006 față de2005
Rezultatul net al exercițiului este reprezentat în anul 2006 de profit în creștere față de exercițiul financiar anterior, cu aproape 5 % ( I06/05RNE = 109,65 %). Cauzele evoluției rezultatului net al exercițiului cu aproape 10 % în 2006 față de 2005 trebuie căutate în evoluția elementelor componente ale rezultatului net al exercițiului astfel:
a) Evoluția rezultatului brut al exercițiului
Rezultatul brut al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creștere de la un an la altul, într-un ritm de creștere mai accentuat în 2006 (I06/05RBE = 115,56 % > I07/06 RBE = 112,37 %). Evoluția rezultatului brut al exercițiului pe perioada analizată trebuie explicată prin prisma evoluției veniturilor și cheltuielilor entității, pe fiecare element de venituri și cheltuieli, clasificate după natură.
Pe total activitate, creșterea rezultatului brut al exercițiului destul de semnificativă (de 15,56 %) se datorează unei creșteri a veniturilor totale comparativ cu o menținere aproape la același nivel a cheltuielile totale ale entității, în anul 2006 față de anul 2005 (I06/05VT = 104,62 %> I 06/05CT = 100,77 %).
Pe cele 3 activități ale entității, creșterea rezultatului brut al exercițiului s-a datorat:
Unei creșteri destul de semnificative a rezultatului exploatării (cu 28,75 %) datorită unei creșteri a veniturilor din exploatare (de 6,48 %) concomitent cu o menținere aproape nemodificată a nivelului cheltuielilor de exploatare (I 06/05 REXP = 128,75 %, I06/05 VEXP = 106,48 % > I 06/05CT = 100,01 %), factori cu influență pozitivă asupra creșterii rezultatului din exploatare și implicit asupra majorării rezultatului brut al exercițiului
Unei diminuări a rezultatului financiar (cu aproape 40 %) datorată creșterii cheltuielilor de natură financiară, cu aproape jumătate din valoarea anului precedent concomitent cu o diminuare a veniturilor de natură financiară destul de semnificative (cu aproape 20 %) (I 06/05RF = 62,07 %, I 06/05CF = 147,53 % > I 06/05VF = 79,72 %), factori cu influență negativă asupra diminuării rezultatului financiar și implicit asupra diminuării rezultatului brut al exercițiului
Unei diminuări a rezultatului extraordinar de la o valoare pozitiva în 2005 la un nivel nul al acestuia în 2006, factor cu influență negativă asupra diminuării rezultatului bruta al exercițiului în 2006 față de 2005.
În cadrul activității de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut al exercițiului sunt:
(+)!!! Factori cu influență pozitivă (ce au determinat creșterea rezultatului brut al exercițiului):
Creșterea cifrei de afaceri nete cu aproape 1/5 din valoarea realizată în anul precedent (I 06/05CAN = 118,95 % ). La rândul său aceasta a fost influențată pozitiv de:
Creșterea producției vândute față de anul anterior cu 14,05 % (I 06/05Qv =114,05 %),
Creșterea foarte accentuată a veniturilor din vânzarea mărfurilor (I06/05VM = 347,74 %) care a depășit creșterea cheltuielilor cu mărfurile aferente (I 06/05CD = 271,37 % ).
Producția de imobilizări crește în 2006 față de 2005 într-un ritm extrem de semnificativ (de 4,6 ori) ca urmare a realizării cu forțe proprii a unor instalații pentru perfectarea calității produselor farmaceutice în 2006 (I06/05Qi = 466,47 %).
Alte venituri din exploatare cresc cu aproape 1/3 datorită virării subvențiilor pentru investiții primite în 2006 la venituri dar și datorită vânzării unor utilaje depreciate moral ca urmare a noilor restucturări tehnologice (informații extrase din Nota 1 “Active imobilizate”) (I06/05Avexp = 130,56 %).
Cheltuielile materiale scad cu aproximativ 14% datorită scăderii valorii tuturor elementelor de cheltuieli de natură materială, o scădere mai substanțială înregistrând la alte cheltuieli materiale (altele decât cu materii prime/ materiale si energie/apă) (I 06/05CM = 86,2 %).
Cheltuielile cu personalul scad cu aproximativ 20 % (I 06/05CP = 80,87 % datorită scăderii semnificative a volumului salariilor angajaților ca urmare a diminuării numărului de angajați cu aproximativ 17 %. (Informațiile se obțin din Nota 8 „Informații privind salariații, administratorii și directorii” ).
Ajustările pentru deprecierea valorii activelor circulante scad cu mai mult de dublul valorii acestora în perioada precedentă datorită creșterii într-o valoare mai mare a reluărilor (anulărilor) de depreciere comparativ cu creșterea (majorarea) deprecierilor într-o valoare mai mică (I 06/05AjAC= – 220,83 % ).
Cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate scad semnificativ în 2006, cu aproape 1/3 datorită aplicării unor măsuri de relaxare fiscală reflectate în cota de impozitare diminuată, la nivelul politicii locale de impunere a bunurilor deținute de entitățile economice (I 06/05IT = 64,2 % ).
(+)!!! Factori cu influență negativă (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exercițiului):
Variația stocurilor reflectă un sold debitor în 2006 comparativ cu un sold creditor substanțial realizat în 2005. Acest fapt se explica prin aceea că, în cursul anului 2006 s-au vândut produse finite într-o valoare care depășește volumul produselor finite obținute în cursul exercițiului (vânzările s-au făcut și pe seama acumulărilor de produse finite obținute în anii anteriori). Existența unui sold debitor al produselor finite reflectate în contul 711 “Variația stocurilor”, influențează rezultatul brut al exercițiului în mod nefavorabil prin diminuarea acestuia.
Alte cheltuieli din exploatare cresc cu aproape 1/3 (I06/05Achecx=129,69 %) în sensul creșterii acestora influențând:
creșterea cheltuielilor cu prestațiile terților cu aproape 40 % (I 06/05LT = 139,1 %);
creșterea cheltuielilor aferente cedării activelor cu 30 % (I 06/05Ced = 130,95 %).
Cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea valorii imobilizărilor corporale si necorporale cresc cu 2/3 datorită unui volum de creștere al deprecierii care depășește semnificativ volumul reluărilor (sau anulărilor) de depreciere (I 06/05AjAI = 166,59 % ).
b) Evoluția impozitului pe profit
Impozitul pe profit se menține aproximativ la același nivel 2006 comparativ cu 2005 aproximativ cu 0,83% chiar daca rezultatul brut al exercițiului a înregistrat o creștere mult mai semnificativă,cu aproximativ 15%. (I06/05Ip = 100,83 %, I06/05RBE = 115,56 %). Situația este explicată prin prisma existenței unui volum al cheltuielilor nedeductibile mic comparativ cu nivelul veniturilor neimpozabile în 2006, față de anul 2005. Evoluția impozitului pe profit va constitui astfel un factor cu influență pozitivă asupra evoluției rezultatului net al exercițiului în anul 2006.
În 2007 față de2006
Rezultatul net al exercițiului este reprezentat în anul 2007 de profit în creștere față de exercițiul financiar anterior, cu aproape 5 % ( I07/06RNE = 105,49 %). Cauzele creșterii rezultatului net al exercițiului într-un ritm mai redus decât creșterea înregistrată pentru anul 2006 trebuie căutate în evoluția elementelor componente ale rezultatului net al exercițiului astfel:
a) Evoluția rezultatului brut al exercițiului
În anul 2007 ritmul de creștere al rezultatului brut al exercițiului se diminuează cu 3 % comparativ cu creșterea înregistrată anul anterior ( I07/06 RBE = 112,37 % < I06/05RBE = 115,56 %).
Pe total activitate, creșterea rezultatului brut al exercițiului mai puțin semnificativă în 2007 comparativ cu perioada anterioară se datorează unei creșteri a veniturilor totale în același ritm cu creșterea cheltuielilor totale în 2007 față de 2006 (I07/06VT = 113,28 %> I 07/06CT = 113,64 %).
Pe cele 3 activități ale entității, creșterea rezultatului brut al exercițiului mai puțin semnificativă în 2007 comparativ cu anul anterior s-a realizat în condițiile::
Unei creșteri mai puțin accentuate a rezultatului exploatării comparativ cu creșterea înregistrată anul anterior (cu 11,24 % în 2007 comparativ cu creșterea de 28,75 a anului anterior). Situația se datorează unui ritm de creștere al veniturilor de exploatare mult mai accentuat ca cel din anul anterior (de 13,59 % în 2007 comparativ cu doar 6,48 % în 2006) care este însă contrabalansat de un ritm de creștere al cheltuielilor de exploatare mult mai accentuat în 2007 comparativ cu cel din 2006 (de 14,46 în 2007 comparativ cu 0,01 % în 2006). Se poate constata că factorul cu influență negativă asupra evoluției rezultatului exploatării îl reprezintă creșterea cheltuielilor de exploatare.
Unei creșteri a rezultatului financiar (cu 23 %) datorată diminuării cheltuielilor de natură financiară cu 20 % din valoarea anului precedent concomitent cu o creștere a veniturilor de natură financiară cu 6 % (I07/06RF = 122,26 %, I07/06CF = 80,38 % < I 07/06VF = 106,68%). Se poate constata că atât cheltuielile financiar cât și veniturile financiare au o evoluție favorabilă în acest an asupra rezultatului financiar, fiind deci factori cu influență pozitivă asupra rezultatului financiar în 2007.
În cadrul activității de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut al exercițiului sunt:
(+)!!! Factori cu influență pozitivă (ce au determinat creșterea rezultatului brut al exercițiului):
Creșterea cifrei de afaceri nete cu 10 % din valoarea realizată în anul precedent (I 07/06CAN = 110,87 % ). Ritmul de creștere al cifrei de afaceri nete este însă sub nivelul celui înregistrat în anul 2006 (I 06/05CAN = 118,95 %). Cauzele înregistrării unei creșteri ale cifrei de afaceri nete în 2007 față de 2006 sunt date de::
– Creșterea producției vândute față de anul anterior cu 11,06 % (I 07/06Qv =111,06 %);
Creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor (I07/06VM = 108,03 %).
Ambele creșteri se realizează însă într-un ritm sub nivelul celui înregistrat în 2006.
Variația stocurilor reflectă un sold creditor în 2007 comparativ cu un sold debitor realizat obținut în 2005. Acest fapt se explică prin aceea că, în cursul anului 2007 s-au vândut produse finite doar pe seama producției realizate în cursul exercițiului financiar 2007.
Cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate scad în 2006, cu aproximativ 12 % (I 07/06IT = 78,07 % ).
(+)!!! Factori cu influență negativă (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exercițiului):
Producția de imobilizări scade substanțial în 2007 față de 2006 ca urmare a finalizării unor instalații pentru perfectarea calității produselor farmaceutice, care s-au realizat cu forțe proprii de entitate (I07/06Qi = 24,84 %).
Alte venituri din exploatare scad cu aproximativ 40 % față de anul anterior (I07/06Avexp = 59,26 %)
Alte cheltuieli din exploatare cresc cu 14,15 % (I07/06Achecx= 114,15 %) în sensul creșterii acestora influențând:
creșterea cheltuielilor cu prestațiile terților cu aproape 13,37 % (I 07/06LT = 13,37 %);
creșterea cheltuielilor aferente cedării activelor cu aproximativ 1/3 (I 07/06Ced =132,13 %).
Cheltuielile materiale cresc cu 5,08 % datorită creșterii cheltuielilor cu materii prime și materiale (I 07/06CM = 105,08 %).
Cheltuielile cu personalul cresc16,89 (I07/06CP = 116,89 % datorită creșterii salariilor angajaților față de anul anterior (Informațiile se obțin din Nota 8 „Informații privind salariații, administratorii și directorii” ).
Ajustările pentru deprecierea valorii imobilizărilor corporale si necorporale cresc 11,9 % datorită existenței unui volum deprecierilor care depășește volumul reluărilor (sau anulărilor) de depreciere (I 07/06AjAI = 111,09 % ).
Ajustările pentru deprecierea valorii activelor circulante cresc cu aproximativ 87 % datorită diminuării într-un ritm mai lent a deprecierilor de valoare comparativ cu diminuările mult mai accentuate ale volumului reluărilor (anulărilor) de depreciere comparativ cu anul anterior (I 07/06AjAC= 187, 17 % datorită I 07/06ChAj= 86,32 %> I 07/06VAj= 49,80 % ).
Ajustările privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli cresc în 2007 cu 100 % adică cu 20.167.380 lei datorită constituirii de astfel de provizioanele în anul 2007.
b) Evoluția impozitului pe profit
Impozitul pe profit crește într-un ritm accentuat în 2007 aproape dublându-și valoare în condițiile în care rezultatul brut al exercițiului a crescut doar cu 12,37 % (I 07/06Ip = 191,06 %, I 07/06RBE = 112,37 %). Situația este explicată prin prisma existenței unui volum al cheltuielilor nedeductibile cu mult superior decât volumul veniturilor neimpozabile în 2007. Evoluția impozitului pe profit va constitui astfel un factor cu influență negativă asupra evoluției rezultatului net al exercițiului în 2007.
!!!!!!!!!!Concluzii
Privind evoluția performanțelor generale ale activității, în perioada 2005-2007 sintetizăm următoarele puncte forte/puncte slabe:
Tabel nr. Sinteza analizei evoluției performanțelor financiare a societății Medicamentul S.A. pe perioada 2005-2007
1.3 Analiza structurii performanțelor financiare
Conform rezultatelor analizei din cadrul Anexei 7 „Analiza structurii performanțelor financiare” avem următoarele concluzii:
Analiza structurală a performanțelor financiare pe baza rezultatului brut al exercițiului
Se constata că activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a rezultatului exercițiului, peste 80 %.
În perioada 2006/2005, activitatea de exploatare tinde să câștige mai mult teren în ce privește capacitatea de a genera profit brut, în detrimentul celorlalte activități cărora anul anterior li s-a acordat o importanță superioară. Aceasta deoarece se constată o pondere a rezultatului activității de exploatare în total rezultat în creștere accentuată de la un an la altul (cu aproape 10 % adică de la 81,14 % în 2005 la 90,04 % în 2006). Ținând seama de cele analizate anterior, cauzele acestor mutații structurale ale constau în:
Pe de-o parte, creșterea mai accentuată a rezultatului exploatării comparativ cu creșterea rezultatului brut al exercițiului (I 06/05 REXP = 128,75 % > I 06/051 RBE = 115,56 %)
Pe de altă parte, diminuării rezultatului financiar (cu aproximativ 40 %) și a rezultatului extraordinar (cu 100 %) comparativ cu anul precedent (I 06/05 RF = 62,07 % și I06/05REXTR = 0 %).
În perioada 2007/2006, gradul de generare a profitului brut pe cele 3 activități se menține în linii generale același, cu o foarte ușoară tendință de diminuare a potențialului activității de exploatare în favoarea activității financiare,în ce privește generarea de rezultat. Cauzele constau în:
Pe de-o parte, creșterea mai lentă a rezultatului exploatării comparativ cu creșterea rezultatului brut al exercițiului (I 07/06 REXP = 111,24 % I 07/06 RBE= 112,37 %)
Pe de altă parte, în redresarea activității financiare, aceasta finalizându-se cu profit financiar în 2007 în creștere față de anul precedent. (I07/06 RF = 122,96 % >> I 06/05RF = 62,07%).
Analiza structurală a performanțelor financiare pe baza veniturilor totale
* În ce privește raportul structural efort/efect respectiv cheltuială/venit pe total activitate și pe nivele:
Raportul între eforturile generale ale entității (concretizate în cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel puțin peste 70 % pe toată perioada analizată, cu o ușoară tendință de ameliorare a raportului efort/efect în 2006, după care se menține aproximativ în aceiași parametri.
În perioada 2006/2005, la ameliorarea raportului cheltuieli totale/venituri totale din această perioadă contribuie în principal mai buna gestionare a activității de exploatare în această perioadă, deoarece pe fondul menținerii aproximativ a aceluiași volum de cheltuieli de exploatare se obțin venituri din exploatare și implicit venituri totale în creștere față de anul anterior. Veyi în acest sens analiza evoluției performanțelor și I 06/05 CT = 100,01 %, I 06/05 VEXP = 106,48 %, I 06/05 VT = 104,62 %.
În perioada 2007/2006, menținerea raportului general cheltuieli totale/ venituri totale, aproximativ la parametri anului anterior nu este însoțită de o menținere a aceluiași raport pe cele 3 nivele de activitate. Astfel ponderea cheltuielilor din exploatare în total venituri crește ușor în 2007 față de anul anterior (de la 69,55 % la 70,28 %), creștere contrabalansată de scăderea ponderii cheltuielilor financiare în total venituri, în aceiași perioadă (de la 1,71 % la 1,21 %)
Analiza structurală a performanțelor financiare pe baza veniturilor totale
* În ce privește raportul structural efect /efect respectiv venit/venit pe total activitate și pe nivele:
Raportul între efectele generate de activitatea de exploatare (sub formă de venituri din exploatare) și efecte totale generate de întreaga activitate (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel extrem de substanțial, de peste 93 % pe toată perioada analizată, cu tendință de accentuare de la un an la altul.
Situația de mai sus apare concomitent cu o diminuare a gradului de participare a efectelor generate de activitatea financiară și extraordinară, la obținerea de venituri totale.
Referitor la activitatea financiară, chiar dacă cel puțin în 2007 activitatea financiară cunoaște o redresare față de anul precedent, veniturile activității de exploatare cresc într-un ritm mult mai accentuat, ceea ce structural generează un grad de participare al veniturilor financiare la obținerea de venituri totale, în scădere în 2007 comparativ cu 2006. (I 07/06 VF = 106,68 % I 07/06 VEXP = 113,59 %).
Referitor la activitatea extraordinară, aceasta este nulă în 2006 și 2007.
!!!!!!!!!!Concluzii
Privind structura performanțelor generale ale activității, în perioda 2005-2006 sintetizăm următoarele puncte forte/puncte slabe:
Tabel nr. Sinteza analizei structurii performanțelor financiare a societății Medicamentul S.A. pe perioada 2005-2007
2. Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate
În acest scop se calculează ratele de profitabilitate comercială, ratele de rentabilitate (economică și financiară) și ratele bursiere, așa cum rezultă acestea din Anexa 8 “Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate”.
2.1. Analiza ratelor profitabilității comerciale
Din analiza ratei marjei brute a profitului și a ratei marjei nete a profitului se poate constata că ambele sunt în scădere de la un an la altul, reflectând o diminuare a profitabilității comerciale generale. Aceasta se datorează faptului că ritmul de creștere al rezultatului brut al exercițiului respectiv al rezultatului net al exercițiului a fost sub nivelul ritmului de creștere cifrei de afaceri nete pe toată perioada de analiză.
Evoluția marjei brută a profitului din exploatare, a ratei marjei brută din vânzări și a ratei marjei comerciale reflectă o creștere a profitabilității comerciale. Remarcăm creșterea accentuată înregistrată de rata marjei comerciale în 2006, pe fondul dezvoltării accentuate a activității comerciale a societății.
2.2. Analizza ratelor de rentabilitate
2.2.1Analiza rentabilității financiare
Privind evoluția ratei rentabilității financiare în forma sa generală de rată a capitalurilor proprii (ROE) se constată o diminuare a ratei rentabilității financiare pe toată perioada de analiză, în medie cu 2 % de la un an la altul, situație ce reflectă o diminuare a eficienței utilizării capitalurilor acționarilor, de la un an la altul. Cauzele constau într-o creștere mult mai lentă a surselor proprii provenind din rezultatul net curent comparativ cu creșterea surselor proprii altele decât rezultatul net al exercițiului. Privită prin prisma modelului multiplicativ al ROE evoluția nefavorabilă a ratei rentabilității financiare sub forma ROE este cauzată de următorii factori:
Diminuarea marjei profitului net pe toată perioada analizată, factor cu influență negativă asupra ratei rentabilității financiare.
Diminuarea vitezei de rotație a activelor totale pe toată perioada analizată, cu un ritm de scădere mai accentuat în 2007, factor cu influență negativă, asupra ratei rentabilității financiare.
Gradul de finanțare a activelor entității din surse proprii (levierul financiar) scade foarte ușor în 2006 într-o măsură nesemnificativă comparativ cu influența negativă a celorlalți factori din model. În 2007, levierul financiar crește ușor comparativ cu perioada precedentă, ceea ce generează dea această dată o influență negativă, asupra ratei rentabilității financiare.
Rata rentabilității capitalului angajat scade de asemenea de la un an la altul datorită creșterii mai lente a rezultatului brut înainte de impozit și dobândă comparativ cu creșterea mai accentuată a capitalului angajat de entitate.
2.2.2 Analiza rentabilității economice
Și în ce privește modul de utilizare a resurselor entității se constată o diminuare sistematică a valorii ratelor de rentabilitate economică care reflectă utilizarea activelor entității, pe toată perioada analizată (este vorba despre rata rentabilității activelor, rata rentabilității economice, rata profitabilității activelor,). Pe fondul creșterii profiturilor societății de la un an la altul, scăderea ratelor de rentabilitate economică este explicată prin creșterea mult mai accentuată a eforturilor entității sub forma activelor comparativ cu ritmul de creștere al beneficiilor pe care acestea le aduc.
În ce privește modul de utilizare a resurselor entității, reflectat sub forma ratei rentabilității cheltuielilor, se constată o creștere a acestei rate de rentabilitate în 2006 comparativ cu 2005. Cauza o reprezintă volumul aproximativ nemodificat al cheltuielilor totale în 2006 comparativ cu anul precedent, în condițiile în care rezultatul net al exercițiului a cunoscut o creștere semnificativă (de aproape 10 %). Mergând pe filiera factorilor de influență, situația se explică prin:
Reducerea semnificativă a cheltuielilor materiale (pe fondul unei foarte bune gestionări a stocurilor de materiale în 2006);
Reducerea semnificativă a cheltuielilor cu personalul, pe fondul restructurărilor de personal masive, aplicate în 2006.
În 2007 și rata rentabilității cheltuielilor înregistrează o scădere urmând același trend descrescător înregistrat de toate celelalte rate de rentabilitate economică.
2.2.3 Analiza ratelor bursiere
Capitalizarea bursieră crește de la un an la altul pe fondul creșterii prețului de piață al acțiunilor de la un an la altul și a menținerii neschimbate a numărului de acțiune comune în circulație.
Rezultatul pe acțiune (EPS) evoluează în creștere pe toată perioada analizată.
Coeficientul de capitalizare bursieră (P/E) înregistrează însă o ușoară diminuare de la un an la altul. Indicatorul exprimă o încredere a investitorilor în viitorul firmei diminuată, situație valabilă însă pentru tot mediul economic investițional, încă într-o formă incipientă. Se constată însă că de la începutul anului 2006 acțiunile societății Medicamentul S.A. au urmat tendința generală de creștere a pieței.
Raportul valoare de piață/valoare contabilă acțiune (PBR) reflectă o valoare de piață acțiunilor de mai mare decât valoarea contabilă însă în scădere de la un an la altul .
Raportul între prețul de piață al unei acțiuni și cifra de afaceri netă ce revine pe o pe acțiune (PSR) evoluează de asemena descrescător pe perioada analizată datorită nivelului redus de încredere oferit de investitori reflectat printr-un preț de piață al acțiunilor societății care nu înregistrează o creștere pe măsura creșterii volumului vânzărilor.
Valoarea dividendelor ce revin pe o acțiune (DIVA) este în creștere de la un an la altul datorită ritmului de creștere al dividendellor de plată repartizate acționarilor pe fondul mențienrii neschimbate a numărului de acțiuni comune în circulație.
Randamentul dividendelor (RDIV) evoluează de asemenea în creștere de la un an la altul, ceea ce reflectă un câștig încasat de acționari în urma investițiilor în acțiunile entității, în creștere.
Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) reflectă un nivel suficient al profiturilor pentru a se acorda dividende cât și pentru reinvestire. Valoarea indicatorului depășește semnificativ pragul de
250 % considerat minim acceptat, chiar dacă în 2007 înregistrează o ușoară diminuare.
!!!!!!!Concluzii
Pe fondul unei diminuări generale ale ratelor de profitabilitate comercială și a ratelor de rentabilitate economică și financiară, per ansamblu încrederea pe care o generează societatea analizată în ochii investitorilor deși este una semnificativă, aceasta se diminuează în mod sistematic de la un an la altul.
În ceea ce privește nivelul de satisfacție al acționarilor existenți acesta este unul în creștere, datorat în principal unui nivel ridicat de remunerare a acestora prin dividende. Se remarcă din nou politica de protecție a vechilor acționari care însă nu duce la efectul scontat, acela de creștere reală a valorii entității.
Societatea ar trebui să procedeze la acordarea unei remunerări ai acționarilor prin dividende mai reduse și să își orienteze astfel sursele respective spre obținerea unei rentabilități economice și financiare superioare care să crească încrederea investitorilor în managementul entității prin creșterea prețului de piață al acțiunilor societății.
Cap. 4 Analiza fluxurilor de trezorerie la S.C. Medicamentul S.A.
Societatea analizată este încadrată la categoria „entități mari” astfel că aceasta este obligată să raporteze situațiile financiare în formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de întocmit și raportat. Ca atare „Situația fluxurilor de trezorerie” este întocmită și raportată prin situațiile financiare anuale ale societății analizate așa cum rezultă din Anexa 9 „ Situația fluxurilor de trezorerie”.
Constatăm că metoda de construire a fluxurilor de numerar este metoda indirectă.
Pentru o interpretare pertinentă a datelor s-ar impune o analiza factorială a trezoreriei pe cauzele generatoare (activitatea de exploatare, investiții și finanțare) de-a lungul celor trei ani analizați:
Tabel nr. 83 Analiza factorială a fluxurilor de trezorerie
Sursa: Situația fluxurilor de trezorerie la care se adaugă adaugă aplicarea procedeului balanțier relativ
Din cele prezentate punem în evidență următoarele concluzii:
Entitatea realizează un excedent de trezorerie pe toată perioada de analiză, excedent însă mult accentuat ca mărime absolută 2007.
Pe toată perioada analizată, se constată că activitatea de exploatare contribuie în mod exclusiv la obținerea de excedent de trezorerie, finalizându-se cu excedent pe toată perioada, cu un nivel mult mai pronunțat în valoare absolută în 2007.
Activitatea de investiții și finanțare generează ambele deficit de trezorerie, pe toată perioada de analiză. Se observă per ansamblu, o diminuare a acestuia la activitatea de investiții și o adâncire a deficitului de trezorerie la activitatea de finanțare.
În 2005 se constată un excedent de trezorerie, în creștere foarte accentuată față de anul precedent (de mai mult de 12 ori). Prin prisma celor 3 activități generatoare de fluxuri de trezorerie, excedentul de trezorerie rezultat pe total activitate se explică astfel:
Activitatea de exploatare generează un excedent de trezorerie, destul de substanțial și care a contribuit în mod favorabil și exclusiv la creșterea trezoreriei generale a entității, cu un ritm de creștere extrem de substanțial (de 2064,2 %). Ca și cauze cu influență foarte favorabilă am putea menționa ritmul de încasare mai accentuat al creanțelor comparativ cu ritmul mai lent de achitare a datoriilor, din această perioadă.
Privind activitatea de investiții în 2005 constatăm că ea se finalizează cu deficit de trezorerie cauzat de efectuarea unor plăți privind achiziționarea de imobilizări mai mari decât încasările din vânzarea de imobilizări și din încasările de dobânzi. Influența asupra trezoreriei generale este deci una negativa, ducând la scăderea acesteia cu 486,6 % comparativ cu anul precedent.
Activitatea de finanțare se încheie cu deficit de trezorerie datorită unor achitări de rate de credit precum și datorită unui grad ridicat de remunerare a proprietarilor, prin dividende în acest an. Influența asupra trezoreriei generale este de asemenea una negativa, ducând la scăderea acesteia cu 428,4 % comparativ cu anul precedent.
În 2006 activitatea entității analizate se finalizează cu excedent de trezorerie, în creștere față de cel realizat anterior, într-un ritm de creștere de 71,25 %. Pe cele 3 activități, trezoreria se generează astfel:
Excedentul obținut se realizează exclusiv pe seama activității de exploatare observând că o gestionare mai bună a stocurilor influențează favorabil asupra trezoreriei în timp ce gestionarea raportului creanțe/datorii are implicații negative asupra trezoreriei.
Remarcăm în 2006 un volum mult mai accentuat al investițiilor în imobilizări contrabalansat de un volum al dobânzilor încasate destul de mare, existând în final un deficit de trezorerie generat din activitatea de investiții destul de accentuat.
Activitatea de finanțare generează un pronunțat deficit de trezorerie datorită unui volum mult mai mare de disponibilități alocate remunerării proprietarilor în 2006 comparativ cu anul precedent.
În 2007 se obține un excedent de trezorerie foarte accentuat, și în creștere față de anul trecut cu 82,06 %. Comparativ cu excedentul de trezorerie realizat pe anii precedenți, constatăm că în acest an excedentul are valoarea absolută cea mai pronunțată. Pe cele 3 activități, trezoreria se generează astfel:
Activitatea de exploatare este și în acest an principala generatoare de trezorerie excedentară, ducând la o creștere a trezoreriei cu 133,35 %. Explicațiile trebuie căutate într-un volum foarte mare al provizioanelor și deprecierilor constate în acest an precum și într-o majorare a datoriilor care au generat acumulări de trezorerie.
Remarcăm în acest an că cel mai consistent deficit de trezorerie este generat de activitatea de finanțare datorită unui foarte volum de dividende alocate proprietarilor (care generează o diminuare semnificativă a volumul trezoreriei generate în acest an, respectiv cu 37,29 %)
Activitatea investițională realizează în acest an cel mai mic deficit de trezorerie, situație datorată pe de-o parte reducerii plăților aferente noilor achiziții și pe de altă parte creșterii dobânzilor încasate în contul disponibilităților fructificate prin depozite bancare.
!!!!!!!!Concluzii
Activitatea societății este generatoare de excedent de trezorerie de la un an la altul, în creștere pe toată perioada analizată, remarcând un ritm de creștere substanțial mai ales în 2007.
Cap 5 Analiza riscurilor la S.C. Medicamentul S.A.
Se poate constata că potrivit modelului Altman firma apare ca fiind fără dificultăți financiare pe toți anii analizați (Z > 3) deși situația cunoaște o ușoară înrăutățire în timp. Oricum entitatea nu apare ca fiind total lipsită de dificultăți financiare dată fiind valoarea lui Z foarte apropiată de limita de „3” care realizează diferențierea între cele două stări .
Potrivit modelului Canon-Holder starea financiară a entității de-a lungul celor trei ani se prezintă mult mai consolidată. Valorile lui Z sunt cu mult peste limita de demarcație a intervalelor de siguranță financiară. Și evoluția stării financiare diferă după acest model constatând în acest caz că entitatea obține cele mai bune performanțe în 2006 iar în 2005, dimpotrivă, scorul performanțelor este cel mai scăzut.
!!!!!!!! Concluzii
Situația financiară a entității apare ca fiind una favorabilă, fără dificultăți financiare. Pentru rezultate mai pertinente se impune aplicarea unor modele mai adaptate necesităților concrete ale economiei românești. În lipsa acestora, concluziile trebuie corelate și integrate în concluziile generate de analiza extensiva realizata în capitolele anterioare.
!!!!!!!!Concluzii finale generale
Puncte tari constatate:
– În general se înregistrează performanțe generale bune ale întregii activități;
– Valori foarte bune ale indicatorilor de solvabilitate si lichiditate;
– Situație favorabilă a echilibrului financiar al societății, în ciuda blocajului financiar al sistemului sanitar
– Politica de dividend aproape previzibilă.
Puncte slabe constatate:
Valoare mare a creanțelor
Oportunități:
– Mărirea cotei de piață;
– Expansiune pe piețele străine;
– Obținerea de parteneriate cu mari societăți de profil străine
Amenințări:
– Agravarea blocajului financiar ce caracterizează sistemul sanitar din România;
– Concurența străină
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Starii Financiare la Sc (ID: 134480)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.