Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov Filip George [616320]

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

1 CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. ………. 2
Capitolul 1 – Delimitări privind analiza stării de mediu …………………………………………………………. 3
1.1. Aerul ……………………………………………………………………………………………………….. ……… 3
1.2. Apa …………………………………………………………………………………………………………. ……… 4
1.3. Solul ……………………………………………………………………………………….. ………………………. 5
1.4. Protecția naturii și biodiversității …………………………………………………………………………. 7
1.5. Pădurile …………………………………………………………………….. ……………………………… ……. 9
Capitolul 2 – Prezentarea generală a județului Ilfov ……………………………………………………………… 11
2.1. Poziția geografică ………………………………………………… …………………………………………… 11
2.2. Scurt istoric …………………………………………………………………………….. ………………………. 11
2.3. Relieful ……………………………………….. …………………………………………………………………. 12
2.4. Clima ……………………………………………………………………………………. ……………………….. 12
2.5. Rețeaua hidrografică …………………………………………………………………………………………. 13
2.6. Resursele naturale ………………………………………………………………………… ………………….. 13
2.7. Populația și așezările umane ………………………………………………………………………………. 13
Capitolul 3 – Analiza stării de mediu…………………………………………………………………………………… 15
3.1. Starea aerului în județul Ilfov ……………………………………………………………………………. . 15
3.2. Starea apei în județul Ilfov ………………………………………………………………………………. .. 20
3.3. Starea solului în județul Ilfov ……………………………………………………………………………. . 24
3.4. Protecția naturii și a biodiversității în județul Ilfov ……………………………………………….. 28
3.5. Starea pădurilor în județul Ilfov ………………………………………………………………………….. 35
Concluzii ………………………………………………………………………………………………….. ……………………… 4 0
Recomandări …………………………………………………………………………………………………………….. …….. 4 2
Bibliografie ……………………………………………………… ……………………………………………… ………………. 4 3

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

2
INTRODUCERE

Proiectul de diplomă intitulat Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov are ca scop
abordarea teoretică a factorilor de mediu cu aplicabilitate pe teritoriul județului Ilfov. Lucrarea este
structurată în trei capitole în care sunt abordate următoarele aspecte referitoare la factorii de mediu și
importanța acestora:
Primul cap itol prezintă aspecte teoretice și legislative privind factorii și starea de mediu:
definirea și importanța fiecărui aspect relevant în elaborarea unui studiu privind starea de mediu: aerul,
apa, solurile, protecția naturii și a biodiversității și pădurile . Pornind de la noțiunile prezentate în acest
capitol, s-a putut efectua un studiu de caz relevant în ceea ce privește calitatea mediului înconjurător în
regiunea în care trăim.
Al doilea capitol cuprinde prezentarea generală a zonei supuse studiului: jude țul Ilfov: poziția
geografică, scurt istoric, relieful, clima, rețeaua hidrografică, resursele naturale, populația și așezările
umane. Prezentarea are rolul de a cunoaște mai în amănunt zona analizată pentru a putea interpreta în
cunoștiință de cauză rezu ltatele obținute.
În capitolul al treilea este prezentată analiza stării de mediu pe județul ales. Au fost abordate
punctual toate aspectele termenilor descriși în primul capitol, am expus starea mediului la nivelul
anului 2016 și de asemenea am interpreta t rezultatele observate și am prezentat amenințările existente
în dreptul unora dintre factori.
În finalul lucrării sunt expuse concluziile rezultate în urma analizei de mediu, printre care
menționez: calitatea mediocră a apei, existența zonelor destinate protecției naturii și biodiversității și
toate măsurile luate pentru administrarea corespunzătoare a fondului forestier.
Am formulat și unele recomandări în vederea îmbunătățirii stării de mediu în județul Ilfov, din
care țin să remarc: trecerea treptat că tre o agricultură ecologică, prietenoasă cu mediul, adoptarea
mijloacelor de transport electrice pentru reducerea poluării aerului, menținerea sau chiar mărirea
suprafeței agricole.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

3 CAPITOLUL 1
Delimitări privind analiza stării de mediu

1.1 Aerul

Aerul este probabil cea mai importantă resursă naturală de care depinde viața pe planeta
noastră.
Întrucât aerul reprezintă suportul prin intermediul căruia are loc transportul cel mai rapid al
poluanților în mediul înconjurător, ale căror efecte sunt resimțite din plin de om și de către celelalte
componente ale mediului, prevenirea poluării atmosferice constituie un subiect de interes public,
național și internațional.
Poluarea aerului are numeroase cauze fiind fie rezultatul activităților umane din ce în ce ma i
intense, fie unor condiții naturale de loc și de climă. O cauză semnificativă în degradarea calității
aerului este reprezentată de arderile din sectoarele industriale și mijloacele de transport care emit în aer
oxizi de carbon, sulf, azot și pulberi. Un factor esențial care poate influența creșterea efectelor negative
ale acestor gaze în atmosferă este clima; fenomenele meteorologice pot înlesni împrăștierea poluanților
în aer sau dimpotrivă pot îngreuna acest proces.
În România, domeniul „calitatea aeru lui” este reglementat prin Legea Nr. 104/15.06.2011
privind calitatea aerului înconjurător publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 452 din
28 iunie 2011. Prin această lege au fost introduse în legislația națională prevederile Directivei
2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului
înconjurător și un aer mai curat pentru Europa publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Nr. L
152 din 11 iunie 2008 și ale Directivei 2004/107/CE a Parla mentului European și a Consiliului din 15
decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în
aerul înconjurător publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene Nr. L 23 din 25 ianuarie
2005. Ordinu l MMP 3299 din 2012 aprobă metodologia de realizare și raportare a inventarelor privind
emisiile de poluanți în atmosferă1.

1 Portal Legislativ – www.legislatie.just.ro

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

4 Tabel N r. 1.1 Limitele pentru protecția sănătății umane conform legii
Poluant Criteriu Perioadă de mediere Valoare
Unitate
de
măsură Numărul de
depășiri
anuale permis
(dacă există)
Dioxid de
sulf, SO 2
Valoare limită o oră 350 µg/m3 24
Valoare limită 24 de ore 125 µg/m3 3
Prag de alertă 3 ore consecutiv 500 µg/m3 Nu e cazul
Particule în
suspensie,
PM 10 Valoare limită o zi 50 µg/m3 35
Valoare limită an calendaristic 40 µg/m3 Nu e cazul
Dioxid de
azot, NO 2 Valoare limită o oră 200 µg/m3 18
Valoare limită an calendaristic 40 µg/m3 Nu e cazul
Prag de alertă 3 ore consecutiv 400 µg/m3 Nu e cazul
Benzen Valoare limită an calendaristic 5 µg/m3 Nu e cazul
Monoxid de
carbon, CO Valoare limită Valoare maximă zilnică
a mediilor pe 8 ore 10 mg/ m3 Nu e cazul
Ozon, O 3 Valoare țintă Valoare maximă zilnică
a mediilor pe 8 ore 120 µg/m3 25 de zile pe
an
calendaristic,
mediat pe 3
ani
Pragul de
informare o oră 180 µg/m3 –
Pragul de
alertă o oră 240 µg/m3 Nu e cazul
Plumb, Pb Valoare limită An calendaristic 0,5 µg/m3 Nu e cazul
Arsen, As Valoare țintă An calendaristic 6 ng/ m3 Nu e cazul
Cadmiu, Cd Valoare țintă An calendaristic 5 ng/ m3 Nu e cazul
Nichel, Ni Valoare țintă An calendaristic 20 ng/ m3 Nu e cazul

1.2 Apa

Apa reprezintă la nivel mondial o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, de aceea
este tratată ca un patrimoniu natural imens care trebuie protejat cu orice preț. Refolosirea, economisirea
și conservarea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici și aplicarea de penalități celor
care risipesc sau poluează resursa de apă. Repartizarea cantității de apă este destul de limitată și nu este

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

5
în concordanță cu necesitățile existente, spre exemplu Europa dispune de doar 7% din rezer va de apă
dulce a lumii.
Conform Rezoluției 64/292 din cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, accesul la apa
potabilă reprezintă un drept al omului. Aceeași Rezoluție somează toate statele și organizațiile
internaționale să ofere tuturor o apă potabi lă:
 Suficientă – pentru uz personal și casnic (consum, igiena personală, prepararea hranei,
spălarea hainelor);
 Sigură – lipsită de microorganisme, substanțe chimice și riscuri radiologice;
 Acceptabilă – culoare, gust și miros;
 Fizic accesibilă – sursa de apă trebuie să fie la maxim 1000 metri distanță de casă;
 La prețuri rezonabile – să nu depășească 3% din veniturile unei gospodării .

În România, domeniul „calitatea apei potabile” este reglementat prin Legea Nr. 458/08.07.2002
privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 552/29.07.20022.
Această lege reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecția sănătății oamenilor
împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea c alității sale de apă
curată și sanogenă.

1.3 Solul

Solul reprezintă partea superficială, afânată a scoarței terestre, formată în urma interacțiunii
continue dintre învelișurile planetei (litosferă, biosferă, hidrosferă și atmosferă).
Prin natura, poziția și rolul său, solul este parte componentă a biosferei și rezultat al
interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, fiind o zonă specifică de concentrare a organismelor vii, a
energiei acestora, produse ale metabolismului și descompunerilor.

2 Portal legislativ – www.legislatie.just.ro

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

6 Solurile determină producțiile agricole și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal și
calitatea apei, cu precădere a râurilor, lacurilor și apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă
în bazilene hidrografice și servesc ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și apei prin
reținerea și neutralizarea poluanților, cum ar fi substanțele folosite în agricultură, deșeurile și
reziduurile organice și alte substanțe chimice. Solurile, prin caracteristicile lor de a întreține și dezvolta
viața, de a se regenera, filtrează poluanții, îi absorb și îi transformă.

Solul conține materie vie și în el au loc procese specifice vieții (asimilație -dezasimilație,
sinteză -descompunere, înmagazinare și eliberare de energie ). În sol se acumulează elementel e de
nutriție sub formă de substanțe organice (mai ales sub formă de humus) care se eliberează treptat, prin
mineralizare. Având o compoziție chimică complexă și fiind un corp poros, poate fi străbătut ușor de
rădăcinile plantelor, reține în el apa și aeru l și reprezintă un veritabil rezervor de substanțe nutritive.

Tabel Nr. 1. 2 Clasele de calitate ale solurilor
Clasa de calitate Caracteristici
Clasa I – Foarte bună Soluri fără limitări în cazul utilizării ca arabil
Clasa II – Bună Soluri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil
Clasa III – Mijlocie Soluri cu limitări moderate în cazul utilizării ca arabil
Clasa IV – Slabă Soluri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil
Clasa V – Foarte
slabă Soluri cu limitări extrem de severe, nepr etabile ca arabil

În România, principalele prevederi legislative pentru protecția solului sunt: Hotărârea de
Guvern Nr. 1408/23.11.2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și
subsolului ; Legea Nr.138/2004 a îmbunătățirilor funciare3, republicată în 2009; Directiva Nr.
91/676/CEE privind protecția împotriva poluării cauzate de nitrații proven iți din surse agricole. Fondul
funciar a fost reglementat prin Legea Nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.

3 Portal legislativ – www.legislatie.just.ro

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

7 1.4 Protecția naturii și biodiversitatea

Există numeroase amenințări care au un impact puternic asupra protecției naturii și a
biodiversității, de ținerea lor sub observație depinzând buna funcționare și protejarea mediului.

Specii invaziv e
Speciile invazive reprezin tă o problemă pentru întreaga lume, acestea modifică ecosistemele
naturale prin degradarea fertilității, prin modificarea proprietăților fizico -chimice ale solului, prin
degradarea caracteristicilor cantitative și calitative ale covorului vegetal ce fac co ncurență cu speciile
native pentru apă, lumină și spațiu.

Poluarea și încărcarea cu nutrienți
Nutrienții sunt elemente chimice de care animalele și plantele au nevoie pentru a supraviețui.
Prezența acestora în sol este normală, poluarea reprezentând încăr carea cu substanțe nutritive a
factorilor de mediu peste concentrațiile admise care aduc efecte negative mecanismelor de funcționare
a ecosistemelor. Așa cum lipsa nutrienților limitează capacitatea de creștere și dezvoltare a plantelor,
prea mulți nutrienți au un efect negativ, deoarece slăbesc sistemul imunitar al plantelor, făcându -le mai
vulnerabile la boli și dăunători. Totodată, excesul de nutrienți reduce rezistența plantelor la că ldură,
secetă sau frig.

Schimbările climatice
Biodiversitatea are de suferit de pe urma modificărilor climatice, cu consecințe semnificative
pentru umanitate. Activitățile umane contribuie semnificativ la creșterea concentrațiilor emisiilor de
gaze cu efect de seră în atmosferă, determinând schimbarea compoziției ace steia și încălzirea climei.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

8
Fig. Nr. 1. 4.1 Efectele schimbărilor climatice
Modificarea habitatelor
Modificarea habitat elor implică alterarea acestora prin separarea spațială a unităților de habitat
față de forma inițială, caracterizată de continuitate. Acest fenomen apare în timp sau ca urmare a unor
fenomene catastrofale, însă cea mai dramatică transformare a peisajului este produsă de activitățile
umane, rezultând fragmentarea habitatelor, reducerea biodiversității și întreruperea continuității
producț iei de resurse naturale. Modificarea antropică a habitatelor are loc mai ales din cauza conversiei
terenurilor agricole, urbanizării, poluării și despăduririi.

Exploatarea excesivă a resurselor naturale
Utilizarea nesustenabilă a resurselor este una dintr e cele mai mari amenințări pentru
biodiversitate și își face apariția atunci când consumul este mai mare decât capacitatea de reproducere a
plantelor și animalelor. Cele mai semnificative exemple în acest sens sunt: pescuitul excesiv, gestiunea
incorectă a pădurilor și agricultura intensivă (cum se practică în prezent în Europa).
Pentru ocrotirea și conservarea naturii și a biodiversității, este necesară insituirea regimului de
arie naturală protejată pentru habitatele care dețin bunuri ale patrimoniului n atural. Conform art. 5 din
OUG Nr. 57/2007, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și
completările ulterioare (Legea Nr. 49/2011) ariile naturale se împart în mai multe categorii.4

4 Portal legislativ – www.legisatie.just.ro Schimbări
climatice
Creșterea
temperaturii
medii
Scăderea
resurselor
de apă
Modificarea
ciclului
hidrologicCreșterea frecvenței
fenomenelor
meteorologice
extremeReducerea
biodiversității

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

9
Fig. Nr. 1. 4.2. Clasificarea ariilor naturale protejate

1.5 Pădurile

Fondul forestier cuprinde păduri și alte terenuri împădurite și se clasifică în funcție de tipul de
pădure și de disponibilitatea de furnizare a lemnului. Sunt considerate păduri, conform Codului Silvic,
și sunt incluse în fondul forestier național, terenurile care au o suprafață de cel puțin 2500 mp acoperiți
cu arbori, arbori care trebuie să atingă minim 5m la maturitate în condiții normale de vegetație.

Pornind de la funcțiile îndeplinite, pădurile se împart în două grupe funcționale:
 Păduri cu funcții speciale de protecție – protecție a apelor, a terenurilor ș i solului, cu
funcții de recreere, cu funcții de ameliorare a factorilor climatici, de interes științific;
 Păduri cu funcții de producție și protecție.
De interes județean sau local -Stabilite doar pe domeniu
public/privat al unităților administrativ -teritoriale
De interes comunitar -Situri de importanță comunitară, arii
speciale de conservare
De interes național -rezervații științifice, parcuri naturale,
monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naționale
De interes internațional -Situri naturale ale patrimoniului
natural universal, geoparcuri, rezervații ale biosferei

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

10 În România, fondul forestier este reglementat de Legea Nr. 175/14.07.2017 pentru modificarea
și completarea Legii Nr.46/2008 – Codul Silvic, precum și pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea
Nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere și a lucrărilor de corectare a torenților din
domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul
public al unor unități administrativ -teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora.5

5 Portal legislativ – www.legisatie.just.ro

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

11 CAPITOLUL 2
Prezentarea generală a județului Ilfov

2.1 Poziția geografică

Județul Ilfov este un județ situat în Muntenia, în partea de sud – sud–est a României, ce
înconjoară municipiul București. Se învecinează cu județul Prahova la nord, Ialomița la est, Călărași la
sud-est, Giurgiu la sud și Dâmbovița la nord -est. Ilfovul ocupă o su prafață de 1.583 km2, ceea ce
reprezintă aproximativ 3,5% din suprafața totală a țării, fiind cel mai mic județ.

Fig. nr. 2.1.1 Poziția geografică a județului Ilfov

2.2 Scurt istoric

Dovezile arheologice atestă prezența umană pe actualul teritoriu al județului încă din paleolitic
(zonele Măgurele și Pantelimon) și neolitic (Jilava și Cernica).

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

12 Numele Ilfov a fost atestat pentru prima dată în anul 1482, printr -o donație către mănăsti rea
Snagov a domnitorului Vlad Călugărul. Localitățile de pe teritoriul județului precum Snagov, Chitila,
Afumați și Tâncăbești au supraviețuit până astăzi. Regiunea Ilfovului a reprezentat o zonă foarte
importantă în istorie, în 1859 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a reușit să realizeze unirea Moldovei cu
Muntenia, stabilind capitala noii Românii la București, alegându -și însă ca rezidență principală palatul
Brâncoveanu din Mogoșoaia. Sub domnia acestuia, județul Ilfov devine unul dintre cele mai mari și
mai importante din țară. Chiar și în zilele noastre structura administrativă este asemănătoare, deși
dimensiunea acestuia s -a micșorat.

2.3 Relieful

Județul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 și 120 metri,
aparținând subunităților Câmpiei Vlăsiei (porțiuni din câmpiile Snagovului, Moviliței, Câlnăului
precum și Câmpia Bucureștiului ), în cadrul căreia se evidențiază interfluviile largi presărate cu crovuri,
movile, văiugi, lacuri.

2.4 Clima

Clima este tem perat continentală cu nuanță excesivă, cu veri călduroase și ierni friguroase,
dominate de prezența frecventă a maselor de aer rece continental din est sau arctic din nord și de
vânturi puternice care viscolesc zăpada. Valori le medii multianuale ale temper aturii aerului
înregistrează o creștere ușoară de la nord (10,5oC) la sud (11oC). Cantitatea medie multianuală a
precipitațiilor oscilează în jurul valorii de 500 mm, regimul eolian se caracterizează prin predominarea
vânturilor dinspre nord -est (21,6%) și est (19,7%) care bat cu viteze medii anuale de 2 -2,5 m/s cu
maxime pe trimpul ierni ce pot atinge și chiar depăși 125 km/oră.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

13 2.5 Rețeaua hidrografică

În trecut, zona era acoperită de Codrul Vlăsiei, devenit Câmpia Vlăsiei care este st răbătută
acum de râurile Ialomiț a, Argeș, Sabar și Dâmbovița. De asemenea, există și o serie de râuri mai mici
care își au obârșia pe teritoriul județului Ilfov: Pasărea, Mostiștea, Ilfov, Câlnău, Cociovaliștea, Slotea,
Cocioc, Vlăsia, etc. Rețeaua hidrografică are o de nsitate de 0,2 – 0,3 km/km2, multe dintre râurile mici
având un curs semipermanent, secând în timpul verilor secetoase.
Lacurile naturale și antropice sunt concentrate cu precădere în partea de nord, de est și de vest a
județului. Cele mai importante lac uri sunt: Snagov, Căldărușani, Buciumeni și Buftea. Suprafața
ocupată de ape este de 5.479 ha.

2.6 Resursele naturale

În subsolul județului Ilfov, resursele naturale sunt destul de sărace, fiind depistate câteva
zăcăminte de petrol și gaze naturale în special în localitățile Periș, Moara Vlăsiei, Pasărea, Cățelu,
Bragadiru, Jilava. Exploatările de nisip și balast se efectuează în albiile râurilor mari în special în lunca
Argeș – Sabar (la Bragadiru și Jilava).

2.7 Populația și așezările umane

Pe ter itoriul județului Ilfov se află 40 de localități, din care 8 orașe: Buftea, Bragadiru, Chitila,
Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești – Leordeni și Voluntari, 32 de comune și 91 de sate.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

14
Fig. nr. 2.7.1 Harta administrativă a județului Ilfov
Populația județului este de 399.316 locuitori, conform Direcției Județene de Statistică Ilfov la
data de 1 iulie 2016, din care 205.273 femei și 194.043 bărbați, densitatea populației fiind de 252,3
locuitori/km2. Populația din mediul rural deține o ponder e de circa 55,1%.
Piața muncii, respectiv structura ocupării populației în județul Ilfov este deosebită față de
celelalte județe ale țării. Datorită așezării sale geografice, beneficiază de influența dezvoltării
industriale, comerciale și de servicii a ca pitalei, dar migrația forței de muncă în ultimii ani s -a făcut în
ambele sensuri. Forța de muncă neabsorbită de Capitală, a migrat în ultimii ani spre locurile de muncă
existente în localitățile din județul Ilfov.
Diviziunea populației active demonstrează că agricultura și comerțul, industra prelucrătoare,
sănătatea și serviciile sunt bine reprezentate în contextul așezării geografice a județului și în economia
dezvoltării acestuia.6

6 Prefectura Ilfov, www.prefecturailfov.ro

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

15 CAPITOLUL 3
Studiu de caz. Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov

3.1 Aerul

Calitatea aerului ambiental în județul Ilfov este monitorizată la cele 2 sații de măsurare în timp
real amplasate în comuna Balotești și în orașul Măgurele.
Stația de monitorizare din Balotești este amplasată în extravilanul comunei, în incinta unității
militare, este o stație de tip fond regional și măsoare următorii poluanți: SO 2(dioxid de sulf), NO 2
(dioxid de azot), O 3 (ozon), PM 2,5/10 (particule în suspensie), Pb(plumb), Benzen.
Stația de monitorizare din orașul Măgurele este ampl asată în curtea Facultății de Fizică, pe DJ
București -Măgurele, este o stație de tip fond suburban și măsoară următorii poluanți:SO 2(dioxid de
sulf), NO 2 (dioxid de azot), NO (oxid de azot), O 3 (ozon), PM 10 (particule în suspensie), Pb(plumb),
Benzen.
Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanților atmosferici în aer

Pulberi în suspensie – PM 10
Pulberile sunt emise în cadrul proeselor de combustie din trafic și alte activități, de asemenea
mai sunt emise în locuri în construcție, drumuri nepavat e, câmpuri și incendii. Aceste particule au o
acțiune iritantă asupra ochilor, sistemului respirator și de scădere a organismului la infecții.

Fig Nr. 3 .1. Concentrația de PM 10 înregistrată în jud. Ilfov
2831
26283032
Balotești Măgurele

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

16 În anul 2016 pentru emisiile de particule în suspensie nu a fost depășită limita prevăzută de
Legea Nr. 104/2011 (40 µg/m3) la niciuna din cele două stații de monitorizare. Totuși se remarcă faptul
că la stația Măgurele s -a înregistrat o valoare mai mare.

Ozon O3
Ozonul este un puternic oxidant foarte toxic care se poate forma: pe cale naturală în urma
acțiunii razelor solare și a descărcărilor electrice și artificial ca urmare a recțiilor unor substanțe nocive
provenite de la sursele de poluare terestră.

Fig Nr. 3.2 Nivelul de ozon înregistrat în jud. Ilfov

În anul 2016 se observă că nivelul de ozon a fost mai ridicat la stația din Balotești, comparativ
cu cea din Măgurele.

Monoxid de carbon (CO)
Monxidul de carbon provine din procesele de ardere ale combustibililor (gazul natural,
motorina, petrolul, lemnul) întâlnite cel mai adesea în sistemul de în încălzire casnic, în motoarele
mașinilor, în sistemele de gătit sau focuri. În anul 2016 concentrația medie de monoxid de carbon
înregistrată la stația din Balotești a fost de 2,7 mg/m3, sub lim ita stabilită de lege . 60
41
010203040506070
Balotești Măgurele

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

17 Dioxid de sulf SO 2

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros înăbușitor și pătrunzător. În atmosferă, în reacție
cu vaporii din apă se formează acid sulfuric sau sulfuros care conferă caracterul acid al ploilor.
Prezența dioxidului de sulf în aer peste limită are efecte nocive asupra plantelor, animalelor și omului.
La plante, acesta induce leziuni locale la nivelul sistemului foliar care afectează fotosinteza. La animale
și om, concentrațiile foa rte mari pot provoca grave afecț iuni ale aparatului respirator. Principalele surse
de poluare cu dioxid de sulf la nivelul județului reprezintă procesele de combustie și traficul rutier.

Fig. Nr. 3.3 Conținutul mediu anual de dioxid de sulf în județul Ilfov

În anul 2016 nu au fost depășite valorile limită orare (350 µg/m3) sau zilnice (125 µg/m3) la
niciuna dintre cele două stații de monitorizare.

7.3
6.2
5.65.866.26.46.66.877.27.4
Balotești Măgurele

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

18 Dioxid de azot ( NO 2)

Dioxidul de azot este un gaz de culoare brună, iritant pentru mucoasă, afectează aparatul
respirator – reduce capacitatea respiratorie. Este produs din surse naturale, urmare a acțiunii bacteriilor
la nivelul solului iar din surse antropice prin încălzirea rezidențială și trafic rutier.

Fig. Nr. 3.4 Concentrații medii anuale de dioxid de azot în județul Ilfov

În anul 2016 se observă că la stația Măgurele s -a înregistrat o valoare mai mult decât dublă a
concentrației de dioxid de azot comparativ cu cealaltă stație din județ. Cu toate acestea, nu s -a pus
problema atingerii/depășirii valorii limită stabilită de lege – 40 µg/m3.

Metale grele – plumb, cadmiu, nichel (Pb, Cd, Ni )
Metalele grele sunt compuși care nu se pot degrada pe cale naturală, rămânând o perioadă
îndelungată în mediu. Acestea pot cauza afecțiuni musculare, nervoase, digestive, stări de apatie, de
asemenea pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor, împiedicând dezvoltarea normală a
fotosintezei, respirației sau transpirației. 1023
0510152025
Balotești Măgurele

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

19

Fig. nr. 3.5 Concentrații medii plumb în județul Ilfov

Fig. nr. 3.6 Concentrații medii nichel în județul Ilfov

Fig. nr. 3.7 Concentrații medii cadmiu în județul Ilfov
Analizând concentrațiile metalelor grele înregistrate în cadrul județului, se observă că la stația
Măgurele se înregistrează valori mai mari pentru fiecare element poluant, însă cu toate acestea, nicio
valoare din cele colectate nu se apropie de limită ( 0,5 µg/m3pentru plumb, 20 ng/m3 pentru nichel și 5
ng/m3 pentru cadmiu) . 44.2
3.944.14.24.3
Balotești Măgurele
0.21
00.20.40.60.811.2
Balotești Măgurele0.0080.01
00.0020.0040.0060.0080.010.012
Balotești Măgurele

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

20
3.2 Apa

Teritoriul administrat de A.N. Apele Române Ilfov -București se află în Câmpia Română,
ocupând partea de sud -est a țării. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul S.G.A. Ilfov -București este
cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeș și Dâmbovița .
Râurile care străbat teritoriul județului se împart în două categorii:
 Râuri mari care tranzitează arealul județului: Ialomița, Argeș, Dâmbovița, Colentina, Sabar,
Ciorogârla;
 Râuri mici care au bazinul doar în cadrul județului: Mostiștea, Câlnă u, Ilfov, Vlăsia.

Fig. Nr. 3.8 Harta cu stațiile hidrometrice care monitorizează regimul hidrologic al rețelei jud. Ilfov
S.H. DRAGOMIRESTI
S.H. BRAGADIRU
S.H. VIDRA
S.H. BUDESTIS.H. COLACUS.H. SILISTEA SNAGOVULUI
STATIE HIDROMETRICA

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

21 Tabel Nr. 3.1 Resursele de apă de suprafață ale județului Ilfov
Râul Stația hidrometrică Debite medii anuale (m3/s)
Volume anuale (mil. m3)
Ialomița Siliștea Snagovului 11,7
370
Dâmbovița Dragomirești 0,686
21,6
Ciorogârla Bragadiru 0,220
6,94
Sabar Vidra 5,05
159
Colentina Colacu 0,151
4,76
Argeș Budești 59
1861
Total 76,9
2424

Conform tabelului nr. 3.1, cel mai mare debit mediu anual și volum anual este înregistrat la
stația hidrometrică Budești, la polul opus situându -se sația hidrometrică Colacu, unde se înregistrează
cele mai mici valori.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

22 Tabel Nr. 3.2 Utilizarea resursel or de apă în județul Ilfov
Total Populație Industrie Agricultură
Cerere de apă (mil. m3) 325,690 205,451 81,140 39,099
Prelevări de apă (mil. m3) 283,592 168,674 72,104 42,814
Index de exploatare (%) 87,1 82,1 88,8 109,5

Analizând tabelul nr. 3.2 se remarcă faptul că prelevarea de apă nu a atins nivelul nevoilor
pentru populație și industrie (nivelul cererii mai mare decât nivelul prelevării), în vreme ce în
agricultură această nevoie a fost satisfăcută.

Calitatea apei
Starea ecologică/potențial ecologică a fost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare
conforme cu prevederile Directivei Cadru Apă luând în considerare:
 Elementele bilogice: fitoplancton, fitobentos, macronevertebrate bentice, fauna piscicolă;
 Elemente fizico -chimice genera le suport: temperatura apei, condiții de oxigenare, starea
acidifierii (pH), condițiile nutrienților;
 Poluanți specifici – alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante (Zn, Cu,
As, Cr, fenoli).

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

23
Fig. nr. 3.9 Evaluarea stării ecol ogice al cursurilor de apă la nivel național
Studiind figura nr. 3.9, se observă că starea cea mai precară a apei se regăsește în bazinele Prut
– Bârlad și Argeș – Vedea, acolo unde doar aproximativ 30% din km de apă sunt de o bună calitate. De
cealaltă p arte, apa de cea mai bună calitate se găsește în bazinele Dobrogea – Litoral, Siret și Jiu acolo
unde peste 75% din suprafața de apă evaluată este de o calitate superioară.

Tabel Nr. 3.3 Situația cumulată a stării ecologice al cursurilor de apă
Stare ecologică 2016
Foarte bună și Bună (%) 61,25
Moderată (%) 36,22
Slabă (%) 1,86
Proastă (%) 0,67
Stare ecologică inferioară stării bune (%) 38,75
Lungime rețea de râu monitorizată (km) 37611,70
Numărul secțiunilor de monitorizare 1464
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%Someș -TisaCrișuriMureșBanatJiuOltArgeș -VedeaBuzău -IalomițaPrut – BârladSiretDobrogea – LitoralEvaluarea stării ecologice al cursurilor de apă monitorizate –
râuri (%)
Stare ecologică bună Stare ecologică inferioară

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

24 3.3 Solurile

În județul Ilfov, cele mai răspâ ndite soluri din totalul suprafeței agricole de la nivelul anului
2016 de 101.563 ha o reprezintă argilosolurile, urmate de molisoluri și solurile neevoluate. Solurile
predominante prezintă în general o vulnerabilitate sc ăzută la impactul multor agenți poluanți datorită
capacității de tamponare bună.
Tabel nr. 3.4 Ponderea terenurilor agricole pe clase de calitate în jud. Ilfov
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Arabil 4.508 64.360 23.097 3.873 1.994
Pășuni și fânețe 0 62,06 1.643 281 45
Vii 148 1.082 182 0 0
Livezi 0 733 34 80 0

Așa cum se poate observa din tabelul nr. 3.4, în cadrul județului Ilfov terenurile, indiferent de
clasa acestora, sunt folosite mai ales ca terenuri arabile datorită faptului că se pretează cel mai bine
acestui tip de activitate. La polul opus se află suprafața utilizată pentru livezi acolo unde sunt
exploatate sub 1000 de ha.

Utilizarea și consumul de îngrășăminte și produse pentru protecția plantelor

Calitatea solului poate fi influențată de folosirea irațională a îngrășămintelor și a produselor de
protecție a plantelor. Îngrășămintele aplicate în mod corect constituie premisa menținerii și sporirii
fertilității solurilor în scopul creșterii producției agricole, însă cercetările au demonstrat faptul că
acestea pot cauza dereglarea echilibrului ecologic în cazul în care sunt utilizate fără a se ține cont de
natura solurilor, condițiile meteorologice sau necesitățile plantelor.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

25 Produsele pentru protecția plantelor sunt cea mai ef icace armă de protecție a culturilor,
utilizarea acestora în agricultură, pe lângă avantajul obținerii de producții sporite prezintă
inconvenientul poluării mediului, fiind cea mai periculoasă sursă de impurificare a acestuia din pricina
vastității suprafe țelor pe care se folosesc și prin toxicitatea lor ridicată.

Îngrășămintele folosite în agricultură sunt grupate în două categorii:
 Chimice – Cele mai folosite fiind cele pe bază de azot, fosfor și potasiu;
 Naturale – Dejecțiile animaliere atât solide cât și lichide, după o fermentare prealabilă.

Tabel nr. 3.5 Situația utilizării îngrășămintelor chimice în anul 2016
Tip îngrășământ Cantitate (tone substanță activă)
Chimice, din care: 5.543
– Azotoase 3.573
– Fostatice 1.574
– Potasice 396
Naturale 60.560

Așa cum reiese din tabelul nr. 3.5 , cantitatea de îngrășăminte naturale folosită este cu mult mai
mare decât cantitatea de îngrășăminte chimice, o posibilă explicație fiind prețul mai scăzut de achiziție.
Dintre îngrășămintele chimice utilizate, cea mai mare pondere o au cele pe bază de azot cu 64% din
total.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

26
Fig nr. 3.10 Consumul de produse de protecție a plantelor
În anul 2016, la nivelul județului Ilfov s -au folosit 53.765 kg substanță activă de produse
destinate protecției plantelor. Se remarcă faptul că, cele mai utilizate produse au fost erbicidele, urmate
îndeaproape de fungicide, ambele însumând 92% din totalul acestor substanțe.

Suprafețele destinate îmbunătățirilor funciare

Irigațiile sunt modalitatea prin care omul încearcă să reparti zeze în mod egal apa pe terenurile
agricole. Reprezintă una dintre soluțiile eficiente de asigurare a unor producții agricole mari și
constante, limitând constrângerile condițiilor climatice.
Din păcate, aplicarea acestei tehnologii este anevoios de aplicat din mai multe motive: costul
ridicat al unui astfel de proiect, epuizarea suprafețelor favorabile construirii acestor amenajări,
concurența altor sectoare economice pentru resursele de apă, la toate acestea adăugându -se presiunile
ecologice la care este supusă extinderea suprafețelor irigate.
43502330526110
050001000015000200002500030000
Insecticide
Fungicide
Erbicide

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

27 Tabel nr. 3.6 Situația suprafețelor destinate proceselor de îmbunătățiri funciare
Tip activitate Suprafața (ha)
Amenajări pentru irigații, din care: 49.560
– Teren arabil 48.659
Amenajări pentru desecare 60.138
Lucrări de drenaj, din care: 3.920
– Teren arabil 3.916

Analizând tabelul nr. 3.6, la nivelul județului au fost efectuate amenajări destinate
îmbunătățirilor funciare, o bună parte din suprafețele acoperite fiind reprezentate de terenul arabil.

Utilizarea terenurilor

Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafețelor de teren cuprinse între granițele țării, inclusiv
cele de sub ape, construcții și căi de comunicație, reprezentând condiția de bază a existenței unui stat.

Fig. nr. 3.11 Destinația fondului funciar Terenuri
agricole
Păduri
Construcții
drumuri și
căi ferateApe și
bălțiAlte
suprafețe

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

28 Tabel nr. 3.7 Repartiția terenurilor pe categorii de acoperire în jud. Ilfov
Categoria de acoperire/utilizare Suprafața
Ha %
Terenuri agricole, din care: 101.453 64,70
 Teren arabil 98.080 62,55
 Pășuni 1.875 1,19
 Fânețe 58 0,03
 Vii și pepiniere viticole 812 0,51
 Livezi și pepiniere pomicole 628 0,42
Păduri 25.614 16,34
Ape și bălți 4.960 3,16
Construcții 1.745 1,11
Căi de comunicații și căi ferate;
Terenuri degradate și neproductive 23.020 14,69
TOTAL 156.792 100

Conform tabelului nr. 3.7 , în anul 2016 cea mai mare pondere în totalul fondului funciar al
județului Ilfov au avut -o terenurile agricole cu aproximativ două treimi, urmate de păduri și terenurile
destinate căilor de comunicații și căi ferate, terenurile degradade și neproductive.

3.4 Protecția naturii și biodiversitatea

Județul Ilfov se bucură de o valoare naturală foarte mare datorită diver sității florei și a faunei
cât și a habitatelor naturale și a pădurilor. Această diversitatea a bogăției naturale trebuie apreciată și
datorită faptului că județul se învecinează cu Municipiul București, acolo unde gradul de poluare este
foarte ridicat.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

29 Pădurile județului Ilfov fac parte din „Codrii Vlăsiei” în prezent fiind de interes social și
recreativ. A cestea sunt formate din specii de foioase (stejar, fag, arțar, salcâm, tei). Stejarul este întâlnit
preponderent în pădurile Snagov, Căldărușani, Tunari și Afumați iar salcâmul și teiul se întâlnesc
masiv în pădurea Scroviștea. Exploatarea masei lemnoase d in aceste păduri se face în baza planurilor
de exploatare aprobate de Direcțiile Silvice, lemnul fiind folosit ca materie primă în industria mobilei
sau ca lemn de foc.
În cadrul județului, vegetația acvatică este grupată pe trei benzi: vegetație acvatică de mal
formată din stuf și alte specii asociate care tivesc malul; vegetație plutitoare formată din specii de Nufăr
alb, Nufăr galben și Nufăr roșu; și vegetație submersă care tapițează fundul apei: brădiș.

Pe teritoriul județului se întâlnesc specii de animale de interes cinegetic: Porumbelul gulerat
(Columba palumbus); Porumbelul de scorbură (Columba oenas); Turturica (Streptopelia turtur);
Potârnichea (Perdix perdix); Graurul (Sturnus vulgaris) ; Guguștiucul (Streptopelia decaocto); Sitarul de
pădure (Scolapax rusticola); Țigănușul (Plegadis falcinellus); Prepelița (Coturnix coturnix), Rațe și
gâște sălbatice; Fazanul (Phasianus colhicus); Iepurele de câmp (Lepus europeus); Mistrețul (Sus
scrofa); Viezurele (Meles meles); Căprior ul (Capreolus capreolus); Cerb ul lopătar (Dama dama);
Vulpea (Vulpes vulpes); Jderul de copac (Martes martes) ; Dihorul (Putorius putorius), Nevăstuica
(Mustela nivalis).
În ceea ce privește fauna piscicolă , în apele județu lui Ilfov se găsesc următoarele specii:
Caracuda ( Carassius carassius ); Linul (Tinca tinca); Bibanul (Perca fluviatilis); Crapul (Cyprinus
carpio); Roșioara ( Scardinius erythrophthalmus ); Somnul (Silurus glanis) și două specii de guvizi
(Gobius sp. și Brot eshoryns sp.).
Elementele floristice deosebite se întâlnesc în Pădurea Râioasa (Buftea – Chitila) renumită
pentru Brândușa de pădure dar și în Pădurea Scroviștea (Gruiu) .

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

30

Fig. nr. 3.12 Amenințări pentru biodiversitate în județul Ilfov

Speciile invazive

Cele mai importante specii invzive din Aria Naturală Protejată Lacul Snagov sunt: Nufărul
indian (Nelumbo nucifera); Scoica Zebrată (Dreissena polymorpha); Bibanul soare (Lepomis
Gibbosus) și Carasul (Carassius gibelio).
Printre speciile invazive prezente în Situl Natura 2000 Scroviștea se numără: Nufărul indian
(Nelumbo nucifera); Salcâmul (Robinia pseudoacacia); Bibanul soare (Lepomis Gibbosus) și Carasul
(Carassius gibelio).

Dezvoltarea
zonelor
rezidenț iale
Dezvoltarea
necontrolată a
deșeurilor de orice tip Desecarea
zonelor
umede
Arderea stufului
sau a vegetației
ierboase Pescuitul în zonele unde
există locuri de cuibărit Sisteme vechi de
epurare a
deversărilor
menajere care duc la
poluarea apelor Probleme și amenințări
pentru biodiversitate în
județul Ilfov

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

31 Schimbările climatice

Biodiversitate a este afectată de schimbările c limatice, cu consecințe negative pentru umanitate.
În același timp, biodiversitatea, prin serviciile de ecosistem pe care le susțin e are o contribuție
importantă atât la atenuarea cât și la adaptarea la schimbările climatice. Altfel spus, conservarea și
gestiunea adecvată a biodiversității este o chestiune critică în privința schimbărilor climatice.
Tendința liniară a temperaturii me dii anuale pentru stația București – Afumați în intervalul
1961 -2016 este de creștere (aproximativ 0,03 oC pe an). Pe același interval, tendința liniară de creștere
a precipitațiilor este de 0,69 mm/an.

Fig. nr. 3.13 Evoluția temperaturii medii anuale (în oC) și tendința la stația meteorologică București –
Afumați în perioada 1961 -2016

y = 0.0322x + 10.108
6.07.08.09.010.011.012.013.0
1961 1965 1969 1973 1977 1981 1992 1996 2000 2004 2008 2012 2016TemperaturaBucuresti Afumati

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

32 În ceea ce privește tendințele viitoare, experimentele numerice realizate cu un ansamblu de 6
modele climatice regionale arată că în perioada 2021 -2050, creșterea temperaturii medii anuale în zona
județului Ilfov ar putea fi în jur de 1,5 oC. În cazul în c are concentrația globală a gazelor cu efect de
seră va înregistra o creștere puternică, atunci temperaturile medii anuale ar putea cunoaște creșteri mai
mari.

Fig. nr. 3.14 Evoluția sumei anuale a precipitațiilor (în mm ) și tendința la stația meteorologică
București –Afumați în perioada 1961 -2016

În cazul sumei anuale a precipitațiilor, estimările realizate folosind rezultatele
experimentelor numerice cu același amsamblu de 6 modele climatice regionale, sugerează pentru zona
județului Ilfov o schimbare a sumei anuale a precipitațiilor între -2% și 4%, de asemenea în funcție de
creșterea concentrației gazelor cu efect de seră.

y = 0.6968x + 595.24
0.0200.0400.0600.0800.01000.01200.0
1961
1964
1967
1970
1973
1976
1979
1982
1992
1995
1998
2001
2004
2007
2010
2013
2016Suma anuala a precipitatiilorBucuresti Afumati

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

33 Modificare a habitatelor

Principalele cauze care determină modificarea structurii habitatelor în cadrul județului sunt:
– Dezvoltarea intensivă a zonelor rezidențiale (cu precădere în zona de nord, care coincide și cu
nordul Municipiului București);
– Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor (extinderea intravilanului, scoaterea temporară sau
definitivă din circui tul silvic);
– Tăierile ilegale de arbori;
– Aplicarea necorespunzătoare a tehnologiilor agricole / folosirea pesticidelor;
– Turismul necontrolat în zonele de agrement;
– Depozitarea deșeurilor menajere sau a celor rezultate din construcții în locuri care nu sunt destinate
acestui lucru.

Protecția naturii și a biodiversității

Având în vedere importanța biodiversității la nivelul județului și ținând cont de Strategia
Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității, au fost luate măsuri concrete în acest
sens:
 Realizarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000: Scroviștea, Grădiștea –
Căldărușani – Dridu și aria naturală protejată Lacul Snagov;
 Stabilirea unui set de măsuri minime de conservare pentru situl Lacul și Pădurea Cernica;
 Creșterea nivelului de informare, educare și conștientizare a factorilor interesați cu privire la
importanța și rolul ariilor naturale protejate / siturilor Natura 2000 de la nivelul județului;
 Creșterea continuă a gradului de educare și conștientizare a co munităților și a elevilor;
 Includerea în actele de reglementare emise pentru investițiile din interiorul și/sau vecinătatea
ariilor naturale protejate / situri Natura 2000 a unor măsuri care să asigure starea de conservare
favorabilă pentru specii sălbatic e și habitate pentru care au fost desemnate.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

34 La nivelul județului Ilfov, există 8 arii naturale protejate, din care:
 3 arii naturale protejate de importanță națională:
 Lacul Snagov – 100 ha, declarat prin Legea 5/2000;
 Pădurea Snagov – 10 ha, declarată prin Legea 5/2000;
 Zona naturală protejată Scroviștea – declarată prin H.G. nr. 792/1990.

 5 arii naturale protejate de importanță comunitară:
 Lacul și Pădurea Cernica – Sit de importanță comunitară – anul 2011;
 Lacul și Pădurea Cernica – Arie de protecție specială avifaunistică – anul 2011;
 Grădiștea – Căldărușani – Dridu – Arie de protecție specială avifaunistică – anul
2011;
 Scroviștea – Sit de importanță comunitară – anul 2007;
 Scroviștea – Arie de protecție specială avifaunistică – anul 2011.

Fig. nr . 3.15 Rețeaua de arii protejate ale județului Ilfov (1. Lacul și Pădurea Snagov; 2. Grădiștea –
Căldărușani – Gruiu; 3. Lacul și Pădurea Cernica)

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

35 3.5 Pădurile

La finele anului 2016, Direcția Silvică Ilfov administra o suprafață totală de 19.426 ha teren
forestier proprietate publică a statului din care: 18.785 ha pe raza județului Ilfov, 374 ha pe raza
Municipiului București, 190 ha în județul Călărași și 77 ha în județul Ialomița. De asemenea, pe raza
administrativă a județului Ilfov, 3.499 ha repr ezintă terenuri forestiere proprietate privată a persoanelor
fizice cărora li s -a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar.

Suprafața totală de 18.785 ha de teren cu destinație forestieră proprietate publică este rep artizată
pe categorii de folosință astfel:
– 17.967 ha – categoria pădure;
– 818 ha – alte terenuri din fond forestier.

Tabel nr. 3.8 Situația supraf . de fond forestier proprietate publică administrate de Direcția Silvică
Ilfov
Fond forestier Număr ha
Total, din care: 19.426
– păduri 18.522
– alte terenuri 904
Ilfov 18.785
București 374
Călărași 190
Ialomița 77

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

36 Pădurile administrate de Direcția Silvică Ilfov sunt păduri încadrate în grupa I funcțională și au
de îndeplinit ca funcție de protecție cea corespunzătoare cateoriei de agrement/recreere. Anual, din
acestea se poate exploata masa lemnoasă în conformitate cu prevederile în vigoare. Volumul de masă
lemnoasă ce se poate extrage se stabilește în funcție de posibilitatea pădurii.
Pentru anul 2016 , această posibilitate a fost de 70.200 m3, din care 48.600 m3 produse
principale, 15.700 m3, produse secundare și 5.900 m3 produse de igienă.

Tabel nr. 3.9 Volum de lemn recoltat la nivelul anului 2016
Suprafața
fondului
forestier în raza
jud. Ilfov (ha) Volum
recoltat
(m3) Din care:
Proprietatea
statului (ha) Volum recoltat
(m3) Proprietate
privată (ha) Volum
recoltat (m3)
22.284 72.000 18.785 69.500 3.499 2.500

Suprafețe de păduri regenerate

În anul 2016 la nivelul Direcției Silvice Ilfov s -au realizat 68 ha regenerări naturale și 28 ha
împăduriri, valoarea totală a lucrărilor fiind de 1.601.607 lei fiind asigurată din fondul de conservare și
regenerare a pădurilor, constituit în baza prevederilor Legii 46/2008 – Codul Silvic.
Tot arealul cupr ins în raza județului Ilfov se situează sub media pe țară de 27% privind
ponderea pădurilor, ca urmare se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate, care nu
mai pot fi date în producție dar și reînființarea perdelelor silvice de protecți e a câmpurilor agricole
precum și mărirea suprafeței cu vegetație forestieră care să îndeplinească rolul de „plămân verde” al
Municipiului București.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

37 Acțiuni privind gestionarea durabilă a pădurilor

Menținerea unui mediu sănătos și stabil înseamnă menținerea pădurilor în arealul lor natural,
actual și creșterea suprafețelor acestora. Distrugerea componentelor biodiversității reduce opțiunile
viitoare ale umanității și amenință însăși posibilitatea continuității societății umane. Printre cauzele care
afectează gestionarea durabilă a pădurilor se numără:

– Supraexploatarea resurselor, stimulată de creșterea exponențială a populației umane;
– Utilizarea unor tehnologii inadecvate;
– Distrugerea condițiilor fizice, chimice și biologice de care depinde supravi ețuirea speciilor;
– Introducerea de specii exotice care afectează populațiile native, ducând chiar la dispariția lor;
– Poluarea genetică cu organisme modificare genetic;
– Poluarea prin modificarea factorilor de mediu;
– Defrișările și distrugerea spațiilor verz i;
– Cosmetizarea arborilor din parcuri și grădini, care a dus la dispariția spațiului de cuibărit;
– Creșterea suprafețelor ocupate de instalații, suprafețe construite, terenuri private, etc.

Pentru crearea unei conștiințe forestiere, în special în rândul ge nerației tinere, se desfășoară
frecvent acțiuni de plantare de arbori, în special primăvara prin programul „Luna Plantării Arborilor”,
se solicită publicare în mass -media a unor articole pozitive care să încurajeze populația să pună umărul
la protejarea pă durilor.

Pentru a se menține o stare corespunzătoare în ceea ce privește igienizarea fondului forestier
proprietate publică aflat în administrarea Direcției Silvice Ilfov, sunt organizate permanent acțiuni de
igienizare în zonele frecventate de cetățeni (pădurile Băneasa, Snagov, Cernica, Pustnicu, Râioasa),
acțiuni la care participă personalul silvic însoțit de diverse ONG -uri, elevi din zonă și alte persoane
atrase. În urma acestor acțiuni de igienizare, sunt strânse tone de resturi menajere care sunt a poi
transportate la groapa de gunoi.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

38
Fig. nr. 3.16 Obiectivele impuse pentru administrarea corespunzătoare a fondului forestier

Măsurile care trebuie luate pentru a realiza obiectivele menționate în fig nr. 3.16 sunt:

 Identificarea terenurilor degradate, improprii altor folosințe, în vederea preluării pentru a fi
împădurite și redate fondului forestier național;
 Administrarea unitară a fondului forestier național de o singură instituție care să asigure
respectarea aplicării regimului silvic, ind iferent de natura proprietății;
 Creșterea suprafețelor parcurse cu lucrări de regenerare și aplicarea tratamentelor intensive
cu regenerare sub adăpost;
 Creșterea numărului de puieți produși în pepinierele silvice;
 Dotarea administrației silvice cu sisteme de mașini performante, în vederea executării
integral mecanizate a lucrărilor silvice specifice împăduririlor și pregătirii solului;
Creșterea suprafeței fondului
forestier național și implicit a
suprafeței de pădure pe cap de
locuitor, indicator aflat
momentan sub media europeanăScăderea gradului de poluare a
mediului și prevenirea
fenomenului de deșertificare
prognozat în condițiile
schimbărilor climaterice actuale
Prevenirea fenomenelor naturale
distructive: vânturi dominante,
furtuni, tornade, înzăpeziri,
eroziunea solului, etc.Interzicerea executării de
construcții în fondul forestier
naționalObiective

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

39  Promovarea de acțiuni de conștientizare și educare a populației, în special a tinerei generații
privind protecția vegetaț iei forestiere;
 Adoptarea unui cadru legislativ unitar și clar privind legislația silvică inclusiv prin
reactualizarea sancțiunilor privind încălcările de fond forestier, poluarea și distrugerea
fondului forestier.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

40 CONCLUZII
 Dezvoltarea durabilă implică printre altele protejarea și menținerea mediului
înconjurător la perametri optimi, ceea ce contribuie semnificativ la o dezvoltare
armonioasă.
 Există cinci factori care trebuie luați în calcul la elaborarea unei analize de mediu: aerul,
apa, solurile, protecția naturii și a biodiversității și starea fondului forestier. Fiecare
dintre acești factori este reglementat prin lege.
 Județul Ilfov este situat în jurul Municipiului București, este cel mai mic din cele 41 de
județe ale țării.
 Acesta este situat în zonă de câmpie și are o climă temperat continentală caracterizată de
veri călduroase și secetoase și ierni friguroase. Precipitațiile sunt în valoare de
aproximativ 500 mm/an.
 Calitatea aerului este una bună, concentrațiile principalilor pol uanți ai acestuia (particule
în suspensie, ozon, monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot, metale grele)
înregistrate la stațiile din comuna Balotești și orașul Măgurele sunt situate sub limitele
reglementate.
 Județ ul are șase stații hidrometrice care monitorizează regimul hidrologic , studiile
efectuate cu ajutorul acestora conducând la concluzia că apa din bazinul Argeș -Vedea
care alimentează județul este de o calitate inferioară.
 Localitățile din județul Ilfov dispun de soluri de bună calitate, c u vulnerabilitate scăzută
la impactul agenților poluanți.
 Cele mai folosite îngrășăminte chimice sunt cele pe bază de azot iar cele mai utilizate
produse destinate protecției plantelor sunt erbicidele. Folosirea acestora reprezintă un
factor care poate ave a impact semnificativ în poluarea solului și aerului.
 Aproximativ 65% din suprafața județului este reprezentat de terenurile agricole, pe care
s-au efectuat și amenajări pentru îmbunătățiri funciare.
 Conform evoluției din perioada 1961 -2016, temperatura medie anuală a crescut cu
aproximativ 0,03 oC pe an iar tendința este în continuare de creștere.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

41  Una din principalele amenințări pentru biodiversitate la nivelul județului este
dezvoltarea foarte rapidă a zonelor rezidențiale (mai ales în zona de nord) fapt care pe
lângă restricționarea ca spațiu aduce și un grad de poluare mai ridicat.
 Județul Ilfov dispune de 8 arii naturale protejate din care 3 arii naturale protejate de
importanță națională (La cul și Pădurea Snagov , zona naturală Scroviștea) și 5 arii
naturale protejate de importanță comunitară.
 Pădurile județului Ilfov sunt întinse pe aproximativ 18 ha, acestea făcând parte din grupa
I funcțională.
 Pe raza județului au fost organizate diferite acțiuni menite să determine populația să
conștientizeze importanța și rolul pădurii, existând și obiectivul de a mări suprafața
fondului forestier.

Analiza stării de mediu în cadrul județului Ilfov | Filip George

42
RECOMANDĂRI

 Măsuri pentru menținerea sau îmbunătățirea calității aerului cum ar fi folosirea mijloacelor de
transport electrice, deoarece traficul este un mare generator de poluanți pentru aer.
 Trecerea treptată la o agricultură ecologică, prietenoasă cu mediul prin micșorarea cantităților
de îngrășăminte chimice administrare și a produselor destinate protecției plantelor (insecticide,
erbicide, fungicide).
 Mărirea suprafețelor amenajate pentru irigații în vederea satisfacerii necesarului de apă ale
culturilor agricol e în perioadele secetoase.
 Introducerea unor terenuri degradate și neproductive în suprafața fondului forestier.
 Împiedicarea sau limitarea dezvoltării zonelor rezidențiale care duc automat la scoaterea
terenurilor din extravilan în intravilan, de asemenea amenajarea locurilor destinate agrementului
în zonele forestiere.
 Menținerea măsurilor privind protecția naturii și a biodiversității în special creșterea gradului de
educare și conștientizare a generației tinere.
 Îndeplinirea celor 4 mari obiective formu late pentru administrarea corespunzătoare a fondului
forestier.