Analiza Stării de Lichiditate și Solvabilitate

Diverse

Analiza Stării de Lichiditate și Solvabilitate

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI“

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

CLUJ-NAPOCA

Lucrare de licență

Analiza stării de lichiditate și solvabilitate

Coordonator științific

Conf. univ. dr. Monica Violeta ACHIM

[anonimizat] POP

2016

Cuprins

CAPITOLUL I. 4

PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII 4

1.1 Denumirea, sediul, forma juridică, capital social 4

1.2 Scurt istoric 5

1.3 Analiza activității societății economice 6

1.4 Piața și concurența 8

1.5 Activitatea de marketing 10

CAPITOLUL II . 11

ASPECTE TEORETICE PRIVIND STAREA DE LICHIDITATE ȘI SOLVABILITATE 11

2.1 Conceptele de lichiditate și solvabilitate 11

2.1.3 Lichiditatea financiara. Abordari generale 11

2.1.3 Solvabilitatea financiara. Abordari generale 12

2.2 Modele de analiza si interpretare 13

2.2.1 Modele de analiza si interpretare a lichiditatii financiare 13

2.2.2 Modele de analiza si interpretare a solvabilitatii financiare 19

CAPITOLUL III. 24

ANALIZA STĂRII DE LICHIDITATE ȘI SOLVABILITATE LA S.C. COMPA S.A. 24

3.1 Analiza lichiditatii financiare 24

3.1.1 Analiza ratei lichiditatii curente 24

Tabel 1. Analiza ratei lichiditatii curente 25

3.1.2 Analiza ratei lichiditatii imediate 27

3.1.3 Analiza ratei lichiditatii efective 27

3.1.4 Analiza capitalului de lucru 27

3.1.5 Analiza ratei capitalului de lucru 27

3.2 Analiza solvabilitatii financiare 27

3.2.1 Analiza ratei solvabilitatii generale 27

3.2.2 Analiza ratei solvabilitatii generale pe termen lung 27

3.2.3 Analiza capacitatii de rambursare a datoriilor 27

3.2.4 Analiza gradului de acoperire al serviciului datoriei 27

3.2.5 Analiza gradului de acoperire a dobanzilor prin rezultat 27

3.2.6 Analiza gradului de acoperire a dobanzilor prin cash 27

CAPITOLUL IV. 27

CONCLUZII/RECOMANDĂRI 27

Bibiliografie 27

Lista graficelor și a tabelelor

Tabel 1. Analiza ratei lichidității curente 25

Grafic 1 . Analiza ratei lichiditatii curente 26

Tabel 2. Analiza ratei lichiditatii imediate 26

Grafic 2. Analiza ratei lichiditatii imediate 27

Tabel 3. Analiza ratei lichiditatii efective 27

Grafic 3. Analiza ratei lichiditatii efective 28

Tabel 4. Analiza capitalului de lucru 28

Grafic 4. Analiza capitalului de lucru 29

Tabel 5. Analiza ratei capitalului de lucru 29

Grafic 5. Analiza ratei capitalului de lucru 30

Tabel 6.Analiza ratei solvabilitatii generale 30

Grafic 6. Analiza ratei lichiditatii imediate 31

Tabel 7.Analiza ratei lichiditatii imediate 31

Grafic 7. Analiza ratei lichiditatii imediate 31

Tabel 8.Analiza ratei lichiditatii imediate 31

Grafic 8. Analiza ratei lichiditatii imediate 31

Tabel 9.Analiza ratei lichiditatii imediate 31

Grafic 9. Analiza ratei lichiditatii imediate 31

Tabel 10.Analiza ratei lichiditatii imediate 31

Grafic 10. Analiza ratei lichiditatii imediate 32

Analiza stării de lichiditate și solvabilitate are în vedere activități ale societății atât din punct de vedere economic și financiar cât și din punct de vedere al rezultatelor obținute. Activitatea întreprinderii este orientată spre asigurarea capacității de plată și are un puternic caracter previzional. Dacă se cunosc din timp la ce date se profilează dezechilibre între resurse și nevoile de resurse, întreprinderea trebuie să acționeze în vederea asigurării resurselor de care are nevoie sau pentru restrângerea plăților. Așadar, capacitatea de plată a întreprinderii depinde de rigurozitatea cu care au fost întocmite lucrările de planificare financiară, de modul în care se desfașoară rotația fondurilor, de eficiența cu care sunt folosite resursele materiale, de muncă și bănești , de structura materială a mijloacelor circulante și degradul de lichiditate al acestora.

Tema acestei lucrări este Analiza stării de lichiditate și solvabilitate , iar societatea analizată se numește S.C. COMPA S.A. activitatea de bază fiind proiectarea, producerea si comercializarea componentelor pentru fabricatia de autoturisme, autovehicule de transport, autobuze, remorci, tractoare, vagoane, locomotive si diverse utilaje industriale, servicii si asistenta tehnica.

Am ales această temă deoarece consider că elemente importante în gestionarea unei afaceri sunt analiza indicatorilor de lichiditate și solvabilitate, precum și analiza gestiunii resurselor controlate. Trezoreria firmei este compartimentul funcțional care determină și menține un echilibru între necesarul de capital și posibilitățile de realizare a acestuia. Acest echilibru se finalizează într-un raport de egalitate între capitalurile avansate în producție și capitalurile recuperate. Trezoreria firmei se află în strânsă legătură cu acesti doi indicatori : lichiditatea si solvabilitatea.

Lucrarea este structurată pe 4 capitole.

În primul capitol am realizat o scurtă prezentare a societății S.C. COMPA S.A. , am descries domeniile de activitate precum și activitatea de marketing a acestei societăți.

În capitolul 2, am abordat aspectele teoretico metodologice care țin de analiza lichiditatii si solvabilitatii entitatii. Am prezentat modele de analiza si interpretare a ambilor indicatori.

În capitolul 3 am realizat un studiu de caz, analizând principalele forme ale lichiditatii si solvabilitatii la societatea S.C. COMPA S.A. Am avut la dispoziție Bilanțul societății precum si alte rapoarte financiare pe anii 2012, 2013 și 2014.

În capitolul 4, ultimul capitol al lucrării, sunt prezentate concluziile generale la care am ajuns și am vorbit despre posibile recomandări.

CAPITOLUL I.

PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

1.1 Denumirea, sediul, forma juridică, capital social

1.2 Scurt istoric

Societatea Comerciala COMPA SA Sibiu, marca de prestigiu a industriei romanesti si-a castigat renumele de-a lungul timpului datorita calitatii si diversitatii produselor sale, subansamble auto si feroviare, utilaje tehnologice, arcuri si remorci auto.

Constituita prin fuzionarea a doua întreprinderi: Uzina Automecanica Sibiu si Uzina Elastic Sibiu, COMPA devine una din cele mai puternice unitati economice constructoare de masini din tara si continua traditia industriala a precursorilor îmbinand în mod armonios experienta înaintasilor cu noile progrese ale tehnologiei si managementului.

Prima dintre cele doua întreprinderi – Uzina Automecanica provine din Arsenalul Artileriei Sibiu a carei dezvoltare se datoreaza si se suprapune cu dezvoltarea istorica a cetatii Sibiului.

A doua întreprindere – Uzina Elastic are radacini adanci în traditia mestesugareasca a cetatii, fiintand din sec. al XIX-lea ca atelier de fierarie, care se dezvolta ulterior în atelier de caroserii si mai tarziu în fabrica de arcuri si produse forjate.

Un moment de referinta în dezvoltarea companiei îl constituie anul 1969 cand prin unificarea celor doua fabrici se naste o noua entitate economica, Întreprinderea de Piese Auto Sibiu(IPAS).

Odata cu anul 1970 ca urmare a contractarii licentei “MAN” pentru camioane si autobuze, Întreprinderea de Piese Auto Sibiu a intrat intr-un program national de dezvoltare si a demarat o productie foarte diversificata de componente auto, fabricate sub diverse licente: amortizoare, aparate de frana, subansamble cabina, transmisii cardanice, casete de directie, arcuri, devenind principalul furnizor de componente pentru industria romaneasca de autovehicule.

În 1991 întreprinderea se transforma în societate comerciala pe actiuni cu denumirea de S.C. COMPA S.A .

COMPA impreuna cu concernul german Krupp a reusit infiintarea a doua societati mixte KRUPP BILSTEIN COMPA (1996) – in scopul dezvoltarii, producerii si comercializarii de amortizoare pentru autoturisme si KRUPP COMPA ARCURI (1998) actual Frauenthal Automotive Sibiu– pentru producerea si comercializarea de arcuri de suspensie pentru autocamioane.

Alte date de referinta:

1999 COMPA S. A. SIBIU: se privatizeaza integral
2000 Se constituie o noua persoana juridica COMPA IT (Spin – Off) – servicii IT
2001 Se constituie firma mixta ENERCOMPA – productie de energie electrica
2002 TRANSCAS (Spin – Off) – transport intern si international
2005 Se inaugureaza Centrul de Formare Profesionala Compa

1.3 Analiza activității societății economice

Obiectul de activitate: producerea și comercializarea componentelor pentru fabricația de autoturisme, autovehicule de transport, autobuze, vagoane, locomotive și diverse utilaje industriale, efectueaza transport intern și internațional de mărfuri, efectueaza servicii in cadrul laboratorului metrologic, testeaza, analizeaza si masoara in propriul laborator fizico-chimic, efectueaza reparatii de cardane.

Principalele grupe de produse:

– aparatura de frâna si subansamble cabina (amortizoare hidraulice telescopice, aparate de frana, cilindrii de frana, stergatoare de parbriz, oglinzi retrovizoare, scaun tractor);

– ansamble mecano-sudate (remorci, cabine tractor);

– directii si transmisii (casete de directie, transmisii cardanice, brate oscilante);

– elemente elastice (arcuri infasurate la rece, inele de siguranta);

– piese stantate (piese deformate plastic, piese prelucrate pe strunguri automate);

Principalele servicii oferite de COMPA sunt:

– transport intern si internațional;

– acoperiri de suprafața,tratamente termice;

– reparații utilaje;

– asigurarea utilități (apa potabila, apa industriala, energie electrica, agent termic, gaz metan, aer comprimat,etc.)

– analize si încercări fizico-chimice;

– expertize si analize chimice pentru oteluri,fonte si neferoase;

– incercări funcționale si de anduranța pentru componente auto;

– verificări si recondiționări aparate de măsura si control;

– reparatii cardane.

1.4 Piața și concurența

COMPA, marca de prestigiu a industriei romanesti, si-a castigat renumele de-a lungul timpului datorita calitatii si diversitatii produselor sale, in special din domeniul auto. Acum se afla intre primele companii cu capital romanesc, prezente in top 100 al exportatorilor din Romania.
COMPA a reusit sa impuna si sa transmita principiile profesionalismului, construind parteneriate puternice, de lunga durata cu companii de prim rang din domeniul automotive si nu numai: Bosch, Delphi, Honeywell, Fuji-Kiko, Daikin, INA Schaeffler, ThyssenKrupp Bilstein,Takata,HaulotteGroup,BOS.
COMPA livreaza produse in 23 de tari, de pe 3 continente, din care amintim: Franta, Germania, Statele Unite, Cehia, Belgia, Olanda, Italia, China, India.
Principalele grupe de produse: componente si subansamble pentru sisteme de injectie; componente pentru stergatoare de parbriz; componente pentru turbosuflante; componente si subansamble pentru casete si coloane de directie; arcuri; piese stantate; transmisii cardanice; ansamble mecano-sudate; componente pentru instalatii de aer conditionat; echipamente industriale,matrite si scule.

Produsele COMPA sunt asamblate pe automobile precum BMW, Mercedes, Peugeot, Renault, Audi, Ford, Fiat, Citroën, Toyota, VW, GM, Porsche si Kia.
Procesele de top aplicate in proiectele COMPA integreaza pe scara larga echipamente CNC asociate cu procedee de detectare a defectelor si cu metode statistice de control. Utilizarea tehnologiilor moderne de prelucrare prin aschiere, utilizarea laserului pentru taieri sau control, acoperirile metalice sau peliculogene, tratamentele termice, celulele robotizate, procesele de masurare si control, asociate cu conceptul operational “lean” fac din COMPA o firma de succes cu rezultate remarcabile in ultimii ani.
Pentru managementul si exploatarea eficienta a platformelor tehnice s-au construit parteneriate pentru formarea profesionala care vor crea o baza solida pentru progresul companiei.

Pentru cresterea gradului de satisfactie a clientilor se are in vedere o serie de masuri specifice:

– respectarea caracterisitcilor tehnice si calitative si a termenelor de livrare stabilite prin contract,

– incadrarea in preturi care sa corespunda standardelor impuse de concurenta si asteptarile clientilor in principal de pe piata externa,

– sustinerea produselor dupa vanzare.

Principalii concurenți actuali interni si / sau externi, pe grupe de produse / servicii :

1.5 Activitatea de marketing

În cursul anului 2014 activitatea a fost concentrată în următoarele direcții principale:

a) Extinderea și consolidarea colaborării în cadrul proiectelor cu partenerii tradiționali:

– creșterea numărului de referințe de brațe și lame ștergător parbriz omologate și livrate clientului Bosch;

– a fost extins numărul de flanșe asamblate de ultimă generație ce se vor omologa și livra clientului Honeywell;

– au fost omologate noi referințe de pinioane pentru JTEKT.

b) Atragerea de noi clienți, pentru care s-au asimilat în fabricație și s-au omologat diferite component și demararea de noi proiecte cu clienții existenți :

– Dacia

– Bosch

-Takata – pentru repere ștanțate și arcuri;

– Emerson – pentru arcuri;

– Bilstein – ștanțe pentru piese presate;

– Haulotte – diverse construcții metalice sudate;

– BOS – piese ștanțate;

– Faurecia – dispozitive, piese ștanțate;

– Alți potențiali clienți.

Se va continua colaborarea cu firmele Continental, Siemens, Edscha, Witte. S-a demarat negocierea cu firma Hutchinson. Totodata s-a demarat căutarea de noi clienți pentru repere forjate.

CAPITOLUL II .

ASPECTE TEORETICE PRIVIND STAREA DE LICHIDITATE ȘI SOLVABILITATE

2.1 Conceptele de lichiditate și solvabilitate

In sens general, lichiditatea si solvabilitatea financiara reprezinta capacitatea entitatii de a face fata platilor scadente. Lichiditatea vizeaza capacitatea de plata pe termen scurt in timp ce solvabilitatea vizeaza coodonatele pe termen lung.

2.1.3 Lichiditatea financiara. Abordari generale

In literatura economica din tara si strainatate exista o diversitate de opinii cu privire la definirea conceptului de lichiditate, astfel:

Renumiti autori romani apreciaza ca „lichiditatea financiara este o stare a echilibrului financiar ce exprima capacitatea de plata pe termen scurt, prin sincronizarea in timpul exercitiului financiar a intrarilor si iesirilor de numerar “. (Batrancea,2007:102).

In abordarea autorilor americani, lichiditatea reprezinta „capacitatea firmei de a-si onora obligatiile de plata pe termen scurt, cu o perioada de maturitate mica“. (Halpeen et al.., 1998:102)

Conform IFRS, „lichiditatea se refera la disponibilitatile de numerar in viitorul apropiat, dupa luarea in calcul a obligatiilor financiare aferente acestei perioade“. (IFRS 2014, „Cadrul general conceptual“).

Intr-o interpretare a IFRS efectuata de autori americani, lichiditatea financiara reprezinta „un indiciu al capacitatii entitatii de a rambursa datoriile pe termen scurt, masurat prin evaluarea componentelor de active circulante si datorii curente“. (Greuning,2005:65).

In baza definitiilor investigate,apreciem ca lichiditatea financiara reprezinta capacitatea elementelor de active curente de a se transforma in lichiditati pentru a face fata datoriilor imediat scadente.

2.1.3 Solvabilitatea financiara. Abordari generale

Investigand literatura de specialitate, in ceea ce priveste definirea conceptului de solvabilitate, constatam ca acesta este abordat multilateral de catre specialistii din tara si strainitate.

Renumiti profesori romani in domeniul finantelor apreciaza ca „starea de solvabiliate trebuie analizata din punct de vedere al functiilor sale, pe de-o parte, si a orizontului de timp la care se refera, pe de alta parte. Solvabilitatea va exprima deci capacitatea unui agent economic de a rambursa la scadenta mai mare de 1 an ratele curente fata de banci si alte institutii financiare“. (Batrancea,2007:212)

Conform IFRS „solvabilitatatea financiara se refera la disponibilitatea de a utiliza numerarul pe o perioada mai lunga de timp in care urmeaza sa se onoreze angajamentele financiare pe masura ce devin scadente“. (IFRS 2014, „Cadrul general conceptual“).

Intr-o abordare a interpretarii IFRS, autori americani apreciaza ca „solvabilitatea reprezinta riscul asociat volatilitatii fluxurilor de venituri, descris adesea ca risc al activitatii (rezultat din volatilitatea asociata veniturilor din exploatare, vanzarilor si gradului de indatorare aferent activitatilor de exploatare) si risc financiar (rezultat din impactul utilizarii datoriilor asupra rentabilitatii capitalurilor, masurata prin indicatori de indatorare si prin acoperirea fluxurilor de numerar)“. (Greuning,2011:65).

In baza celor prezentate,apreciem ca solvabilitatea financiara reprezinta capacitatea elementelor de active de a onora datoriile entitatii indiferent de exigibilitate. Riscul de insolvabilitate trebuie apreciat in stransa legatura cu riscul de faliment sau de insolventa al entitatii.

2.2 Modele de analiza si interpretare

2.2.1 Modele de analiza si interpretare a lichiditatii financiare

Principalele forme ale lichiditatii financiare sunt:

1. Rata lichiditatii curente (RLC) (in engl. Current Liquidity sau Current Ratio) reprezinta capacitatea activelor curente (ACR) de a face fata datoriilor curente ale entitatii (DCR),

Activele curente (ACR) sunt reprezentate de activele aferente ciclului de exploatare sau utilizate de entitate intr-o perioada de maxim 1 an iar din punct de vedere matematic ele sunt reprezentate de activele circulante (AC) la care adaugam cheltuielile in avans (Cav) angajate de entitate, acestea din urma reprezentand in mod practic creante ale exercitiului curent in contul exercitiului urmator.

Datoriile curente (DCR) sunt reprezentate de datoriile care se asteapta sa fie decontate in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii sau sunt exigibile intr-o perioada de maxim 1 an iar din punct de vedere matematic ele sunt reprezentate de datoriile ce trebuie achitate in cel mult 1 an (DTS) la care adaugam veniturile inregistrate in avans (Vîav<1an). Acestea din urma reprezinta in fond datorii ale exercitiului curent fata de exercitiul financiar urmator, provenind din incasarea in exercitiul curent a unor sume care nu sunt aferente acestuia ci exercitiului urmator. Conform reglementarilor legale in vigoare, din categoria veniturilor in avans se include la datorii curente doar partea din acestea reprezentata de veniturile inregistrate in avans. In consecinta, nu se includ la datorii curente subventiile pentru investitii, care vor reprezenta un element component al capitalului angajat (capital permanent in alte acceptiuni).

Reglementarile contabile in vigoare (O.M.F.P. nr.3055/2009 , la Nota 9 la situatiile financiare ) numeste aceasta rata Indicatorul lichiditatii curente sau Indicatorul capitalului circulant.

Analiza ratei lichiditatii curente vizeaza :

– Indicatorii de lichiditate, in general fiind in fapt indicatori de echilibru financiar, acest echilibru nu trebuie privit static, la un moment dat, ci in dinamica ;

– Avand in vedere cele de mai sus, se apreciaza favorabila tendinta de crestere a lichiditatii curente a entitatii (atat in forma absoluta cat si relativa);

– Privind intervalul de siguranta financiara al ratei lichiditatii imediate, parerile sunt diferentiate, astfel:

– Conform reglementarilor contabile in vigoare (O.M.F.P. nr.3055/2009, Nota 9 la situatiile financiare), rata lichiditatii curente va trebui sa evolueze in jurul valorii de 200%.

– Media ratei lichiditatii curente la nivelul industriei SUA este de 140% (Brealey, 2006:790)

– Un nivel al ratei lichiditatii curente sub 100% semnifica lipsa capacitatii de plata pe termen scurt sau decapitalizarea intreprinderii. Un nivel mare al lichiditatii curente, care depaseste valoarea de 200%, nu este considerat unul foarte bun, ci este asociat unei gestiuni necorespunzatoare a activelor circulante. (Popa Lala, 2009:104)

– Apreciem in consecinta ca un interval de siguranta financiara de RLC [150% – 250%] este unul capabil a mentine un echilibru financiar pe termen scurt al activitatii.

2. Rata lichiditatii imediate (RLI) sau Testul acid (in engl. Quick ratio sau Acid Test) evidentiaza capacitatea activelor curente cu lichiditate crescuta si medie de a face fata datoriilor curente ale entitatii. In cadrul activelor curente cu lichiditate crescuta si medie intra trezoreria si creantele entitatii iar din punct de vedere matematic, acestea se pot calcula scazand din activele curente (ACR) volumul stocurilor (S).

Reglementarile contabile in vigoare (O.M.F.P. nr.3055/2009, Nota 9 la situatiile financiare) denumesc acest indicator Indicatorul lichiditatii imediate sau Testul acid.

Analiza ratei lichiditatii imediate vizeaza :

– Se apreciaza favorabila tendinta de crestere a lichiditatii imediate (atat sub forma absoluta si relativa);

– Privind intervalul de siguranta financiara al ratei lichiditatii imediate, parerile sunt diferentiate, astfel :

– Media ratei lichiditatii imediate la nivelul industriei SUA este de 80% (Brealey, 2006: 790);

– Alti autori americani apreciaza un nivel optim al indicatorului de 100% (Gaskin, 1998:23);

– Specialisti romani apreciaza un interval de siguranta favorabil de RLI[60%,100%] (Buglea,2011:116)

– Dupa parerea noastra consideram ca intervalul RLI[50%,100%] este unul acceptabil, adaptat mediului economic romanesc mai putin flexibil comparativ cu cel al tarilor dezvoltate.

3. Rata lichiditatii efective (RLE) (in engl. Cash ratio) masoara gradul in care trezoreria (TR) acopera datoriile imediat scadente – datoriile curente (DCR). Aceasta se prezinta astfel:

Analiza ratei lichiditatii efective vizeaza :

– Este apreciata favorabila o tendinta de crestere a lichiditatii efective in dinamica; un nivel prea ridicat insa al lichiditatii efective poate sa reflecte un management defectuos al trezoreriei;

– Privind intervalul de siguranta financiara al ratei lichiditatii efective nu exista o parere unanim acceptata, astfel :

– Media ratei lichiditatii efective la nivelul industriei SUA este de 5% (Brealey, 2006: 186);

– Specialisti romani apreciaza un interval de siguranta favorabil de RLE[40%,60%] (Buglea, 2011: 117) sau RLE[20%,60%] (Popa Lala, 2009: 105) sau chiar mai restrans RLE[20%,30%] (Pavaloaia, 2006: 186);

– Apreciem ca un nivel al ratei lichiditatii efective de RLE[20%,60%] este considerat acceptabil, insa trebuie sa mentionam ca interpretarea acestui indicator trebuie efectuata cu foarte mare precautie dat fiind faptul ca trezoreria poate cunoaste ample fluctuatii intr-un interval scurt de timp, datorita incasarilor si platilor entitatii.

4. Capitalul de lucru (CL)

In contextul procesului de armonizare/convergenta al contabilitatii romanesti la cerintele IFRS/Directive europene, realizarea unui echilibru financiar pe termen scurt, la nivelul activitatii de exploatare ocupa o pozitie centrala in abordarea opticilor de realizare a echilibrului financiar si implicit a unei stari de lichiditate corespunzatoare.

In acest context schema de Bilant vertical vine sa raspunda nevoilor imediate ale unei analize care sa permita astfel furnizarea de informatii in primul rand pentru elaborarea politicilor la nivelul activitatii de exploatare. Politicile si strategiile aferente activitatii de investitii-finantare decurg abia dupa ce au fost fundamentate cele privind activitatea curenta.

In optica contabila data de IFRS/Directive, echilibrul financiar la nivelul pozitiei financiare reflectate prin Bilant se realizeaza la nivelul utilizarilor si resurselor curente ale entitatii, calculand in acest scop indicatorul capitalul de lucru al entitatii. Pentru calculul capitalului de lucru avem in vedere o masa patrimoniala cu caracter instabil care se roteste la intervale mai mici de 1 an, careia ii corespund activele curente respectiv datoriile curente.

Capitalul de lucru (CL) (in engl. Working Capital) reprezinta activele curente ramase permanent la dispozitia entitatii adica acele active curente (ACR) care raman dupa achitarea obligatiilor curente ale entitatii (DCR).

Capitalul de lucru este pus in evidenta printr-o prezentare explicita in cadrul structurilor bilantiere (pozitia E), conform schemei bilantiere aprobate prin O.M.F.P. nr. 3055/2009 si O.M.F.P. nr. 1286/2012 sub denumirea de „Active circulante nete/Datorii curente nete“.

Analiza capitalului de lucru al entitatii are in vedere urmatoarele :

– Intr-o abordare teoretico-generalista, pentru mentinerea echilibrului financiar pe termen scurt, entitatea ar trebui sa asigure egalitatea la nivelul masei patrimoniale instabile, respectiv egalitatea intre activele curente si datoriile curente ale entitatii

– In practica insa, realizarea unui echilibru financiar se realizeaza prin finantarea doar a unei parti din activele curente pe seama resurselor curente iar pentru cealalta parte ramasa se apeleaza la resursele stabile ale entitatii. Aceasta pe considerentul ca riscul asociat incasarii activelor curente este mai mare decat riscul asociat achitarii datoriilo curente. Cu alte cuvinte entitatea stie cu certitudine cand trebuie sa-si achite obligatiile fata de stat, salariati ., actionari/asociati, banca insa nu cunoaste cu exactitate momentul incasarii creantelor , acesta depinzand de capacitatile de plata pe care le au clientii lor si de eficienta modului de gestionare a raportului de incasari si plati. Din aceste motive, pentru a se proteja impotriva acestui risc entitatile vor miza in practica pe finantarea activelor curente si pe seama capitalurilor permanente.

– Tinand seama de cele specificate mai sus, in mod concret, analiza echilibrului financiar pe termen scurt utilizand indicatorul capitalul de lucru se realizeaza astfel:

– Daca CL = 0 entitatea se afla intr-o stare de echilibru financiar pe termen scurt precar deoarece orice disfunctie ce afecteaza realizarea activelor curente poate afecta starea de echilibru a entitatii. In practica insa, aceasta situatie se intalneste destul de rar.

– Daca CL > 0 entitatea se afla in echilibru financiar pe termen scurt deoarece dispune de o marja de siguranta privind finantarea activelor curente, marja realizata pe seama unei parti din capitalurile permanente.

– Daca CL < 0 entitatea se afla in stare de dezechilibru pe termen scurt, adica datoriile curente finanteaza atat activele curente cat si o parte din activele imobilizate. Aceasta situatie produce dificultati majore daca privim prin prisma termenului de exigibilitate al datoriilor curente mai mic decat termenul de lichiditate al activelor imobilizate si deci o necorelare a raportului de incasari si plati.

Realizarea echilibrului pe termen scurt (la nivelul activitatii de exploatare) determinat prin calcularea capitalului de lucru va avea un impact direct asupra realizarii echilibrului pe termen mediu si lung (la nivelul activitatii de investitii-finantare).

5. Rata capitalului de lucru (RCL) (in engl. Net working capital to total asset) reflecta ponderea capitalului de lucru (CL) in totalul activelor bilantiere (AB).

Indicatorul Capital de lucru poate sa reflecte existenta unui echilibru pe termen scurt (prin valoarea sa pozitiva) insa o valoare exagerata a capitalului de lucru poate in acelasi timp sa reflecte un management defectuos la nivelul activelor si datoriilor de exploatare. De aceea indicatorul Rata capitalului de lucru vine sa completeze valoarea informationala a Capitalului de lucru, asigurand o perceptie structurala asupra nivelului acestuia in total active bilantiere.

Analiza ratei capitalului de lucru vizeaza :

– Este apreciata favorabila o tendinta de crestere a ponderii capitalului de lucru in total active in dinamica deoarece aceasta vine sa consolideze starea de echilibru pe termen scurt;

– Privind intervalul de siguranta financiara al ratei capitalului de lucru, putem mentiona o medie a acestei rate la nivelul industriei SUA de aproximativ 5% (Brealey, 2006: 790).

Dupa parerea noastra starea de lichiditate financiara este influentata de o serie de factori cum ar fi de exemplu :

– cresterea rentabilitatii activitatii de exploatare ;

– accentuarii gradului de participare al activelor la circuitul economic ;

– cresterii ponderii elementelor de numerar si echivalente de numerar in totalul activelor curente ale entitatii ;

– o viteza de rotatie a creantelor in crestere ;

– o viteza de rotatie a creantelor care depaseste viteza de rotatie a datoriilor ;

– o viteza de rotatie a stocurilor in crestere ;

– fluxuri de numerar pozitive din activitatea de exploatare, investitii si finantare.

2.2.2 Modele de analiza si interpretare a solvabilitatii financiare

1. Rata solvabilitatii generale (RSG) arata in ce masura activele entitatii (AB) pot acoperi datoriile totale (DT). Indicatorul masoara securitatea de care se bucura societatea fata de banca si creditori si se determina astfel :

In cadrul analizei acestui indicator avem in vedere ca :

– Este apreciata favorabila o evolutie ascendenta a acestui indicator ;

– Privind intervalul de siguranta financiara al ratei solvabilitatii generale nu exista o parere unanim acceptata, astfel:

– Buse (2005) apreciaza ca pentru a avea o situatie normala, este necesar ca activele totale sa reprezinte dublul datoriilor totale;

– Păvăloaia (2006) considera ca valoare critica a acestei rate este de 150 % ;

– Popa Lala (2009) considera insa ca marimea asiguratorie a acestei rate este de 300% – 400%, deoarece in caz de lichiditate a entitatii, valoarea de lichidare a activelor este inferioara valorii contabile ;

– Bătrâncea (2010) apreciaza un nivel optim al acestui indicator de 300% si un nivel minim acceptat de 166% ;

– Buglea (2011) apreciaza totusi ca un nivel optim al acestei rate este cuprins intre 150% si 300% ;

– In baza celor investigate apreciem ca intervalul de siguranta financiara pentru rata solvabilitatii generae este de RSG[150%,300%].

2. Rata solvabilitatii generale pe termen lung (RSGL) reprezinta capacitatea entitatii de a rambursa datoriile pe termen lung contractate fata de institutii financiar-bancare (DFBL) din activele entitatii (AB) ramase dupa achitarea datoriilor curente (DCR).

Analiza solvabilitatii financiare generale pe termen lung trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte :

– Este apreciata favorabila o tendinta de crestere a solvabilitatii generale pe termen lung in dinamica ;

– Privind intervalul de siguranta financiara al solvabilitatii generale pe termen lung, se apreciaza un nivel favorabil cuprins in intervalul de siguranta financiara RSG[80%,180%] (Bătrâncea, 2008:267) ;

3. Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd) reprezinta masura in care datoriile totale (DT) pot fi acoperite pe seama surselor proprii de autofinantare nete (CAFN).

unde,

– CAFN reprezinta capacitate de autofinantare neta calculata astfel :

– CHD reprezinta cheltuielile cu dobanzile ;

– D reprezinta deprecierile exercitiului ;

– Div reprezinta dividendele repartizate si platite actionarilor ;

– PS reprezinta participatii la profit ale salariatilor .

Analiza capacitatii de rambursare a datoriilor trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte :

– Este apreciata favorabila o tendinta de crestere a capacitatii de rambursare a datoriilor ;

– Privind intervalul de siguranta financiara se apreciaza ca :

– Unii autori apreciaza ca un nivel minim al acestei rate trebuie sa fie de 1 iar un nivel optim este apreciat la valoarea de 2 ( Buglea, 2011:121) ;

– Alti autori apreciaza ca un nivel minim acceptabil este , de 0,25 (sub acest nivel entitatea aflandu-se in incapacitatea de plata ) iar un nivel optim este considerat de 1 (Eros-Stark, 2001:279) ;

– Apreciem ca un nivel de peste 0,25 reflecta o capacitate buna de rambursare a datoriilor care ii va permite entitatii rambursarea datoriilor totale in maxim 4 ani.

4. Gradul de acoperire al serviciului datoriei (Gasd) arata masura in care entitatea isi acopera rata de rambursare a creditului pe termen lung (RDFBL) plus dobanda aferenta acestuia (CHDL) din sursele proprii de autofinantare nete (CAFN).

Analiza gradului de acoperire al serviciului datoriei trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte :

– este apreciata favorabila o tendinta de crestere a acestuia ;

– privind intervalul de siguranta financiara se apreciaza ca un nivel minim acceptabil al gradului de acoperire al serviciului datoriei este de 1 (Bătrâncea,2010) iar un nivel optim este apreciat de specialisti la valoarea de 2 ori (Buglea, 2011).

5. Rata de acoperire a dobanzilor din rezultat (TIE) (din engl. Time interest Earned) reprezinta o forma extrem de utilizata pentru exprimarea starii de solvabilitate financiara si exprima capacitatea entitatii de a-si acoperi dobanzile bancare (exprimata in numar de ori) si se determina astfel :

, unde

– EBIT reprezinta rezultatul exercitiului inainte de deducerea dobanzilor si a impozitului pe profit ;

– CHD reprezinta dobanzile bancare exigibile in anul curent .

In ceea ce priveste analiza gradului de acoperire a dobanzilor prin rezultat putem concluziona ca :

– Este apreciat favorabil un nivel al indicatorului in crestere si desigur o acoperire integrala a dobanzilor ;

– Cu cat valoarea indicatorului este mai mica cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta ;

– O medie pe industrie a ratei de acoperire a dobanzilor la nivelul tarilor dezvoltate este de 2,4 ori (Halpern, 1998:118) ;

– Apreciem ca la nivelul economiei Romaniei un nivel minim de siguranta pentru rata de acoperire dobanzilor trebuie sa fie de cel putin 2.

6. Rata de acoperire a dobanzilor din cash (CCR) (din engl. Cash coverage ratio) reprezinta o alta forma de exprimare a masurii gradului de acoperire a dobanzii .

, unde

la numarator se mai poate utiliza EBITDA diminuat cu impozitul pe profit, obtinand aproximativ aceleasi rezultate.

In ce priveste analiza gradului de acoperire a dobanzilor prin cash se pastreaza aprecierile anterioare cu mentiunea ca media pe industrie a ratei de acoperire a dobanzilor prin cash la nivelul tarilor dezvoltate este de 2,6 ori (Brealey, 2006:790).

Dupa cum se poate concluziona din analiza indicatorilor de solvabilitate, factorii care influenteaza starea de solvabilitate sunt mult mai variati si mai complecsi decat cei mentionati la starea de lichiditate. In categoria acestora se includ pe langa factorii mentionati pentru starea de lichiditate si alti factori cu caracter mai general, care vizeaza orizontul de activitate pe termen lung al entitatii dar si mediul economic si socio-politic al tarii respective, mentionand acestia :

– viteza de rotatie a activelor imobilizate ;

– politica monetara a creditorilor ;

– stabilitatea economica si politica .

CAPITOLUL III.

ANALIZA STĂRII DE LICHIDITATE ȘI SOLVABILITATE LA S.C. COMPA S.A.

3.1 Analiza lichiditatii financiare

3.1.1 Analiza ratei lichiditatii curente

Tabel 1. Analiza ratei lichidității curente