Analiza Spatiului Rural

Capitolul 2. Analiza spațiului rural

Organizarea administrativ teritorială

Istoric

Comuna Poșta Cîlnău a fost intens locuită încă din mileniul al IV-lea î.H., după cum arată descoperirile arheologice care datează din această perioadă și prezintă informații despre cultura Boian, la care se adaugă și detaliile despre cultura Sântana de Mureș-Cerneahov din secolele al III-lea –al V-lea d.Hr. din satele Potârnichești și Poșta Cîlnău și cele despre cultura Dridu din secolele al VIII-lea–al IX-lea.

Aceste descoperiri și-au adus aportul la lista monumentelor istorice din județul Buzău, printre acestea numărându-se „Malul lui Ștefan Leu‖”(din vestul satului Poșta Cîlnău), „Movila Boului” situată la est de satul Poșta Cîlnău și cele opt necropole din preajma satului Potârnichești.

În secolele al III-lea- al IV-lea ”Malul lui Ștefan Leul” cuprindea o așezare medievală timpurie care aparținea culturii de Dridu și o așezare din epoca migrațiilor aparțind culturii de Cernahov.

La ”Movila Boului”, situată în partea de est a satului Poșta Cîlnău, în mileniile al V-lea- al VI-lea î.H., s-au gasit detalii despre așezarea neoliticului mijlociu.

Cele opt necropole din apropierea satului Potârnichești erau împărțite în o necropolă eneolitică din mileniul al IV-lea, una din Epoca Bronzului în mileniile al II-lea – al III-lea î.H., trei necropole din epoca migrațiilor și trei din perioada Halstatt( secolele al V-lea- al XII-lea î.H).

Comuna Poșta Cîlnău este situată la 7 km de Municipiul Buzău, în zona centrală Județului Buzău, Regiunea de Dezvoltare 2 Sud – Est Muntenia, pe drumul european E85, la confluența dintre Câmpia Română și Subcarpații de Curbură.

Poșta Câlnău se află în zona de câmpie, învecinandu-se spre,nord-est, est, sud, și sud-est cu comunele Cochirleanca, Ziduri, Vadu Pașii și Mărăcineni, înspre vest cu comunele Blăjani, Săpoca și Cernătești, iar spre nord cu comună Zărnești din localitatea Fundeni.

Teritoriul administrativ al comunei Poșta Cîlnău este strabătut de la nord la sud de drumul european E85, de parâul Cîlnău, și de la est la vest de drum DJ 220, care au determinat formarea și evoluția localităților componente: Potarnichesti, Poșta Cîlnău, Coconari, Zilișteanca, Aliceni și Sudiți.

Satul Zilișteanca , este de fapt fosta comună Zilișteanca, care s-a format pe o siliște(vatră de sat parăsită) în anul 1780, după care s-a format comuna Aliceni la 1 ianuarie 1993, în componența fostei plăși Cîlnău.

Satele Aliceni și Sudiți au fost formate prin instalarea aici a țăranilor aduși de Alecu Hrisoscoleu pentru moșia sa. Satul Aliceni s-a numit mai întâi, Satul Alecului, iar satului Sudiți s-a numit astfel din cauza lucratorilor stăini că erau numiți sudiți.

Satul Poșta Câlnău s-a format după apariția releului poștal în care se schimbau caii între Râmnicu Sărat și Buzău. Conform unui document din 1811, Stația de Poștă Câlnău avea 140 de cai ulterioare. Tot în acea perioadă de început s-a format și nucleul satului principal al comunei de astăzi, acest sat s-a numit Haimanalele sau Poștea.

În anul 1831 s-a construit primul podul de piatră din Muntenia, peste râul Cîlnău , sub supravegeherea arhitectului Freiwei între drumul Buzău și Râmnicul Sărat după ce vechiul pod de lemn a fost distrus de viitură.

La începutul secolului al XX-lea, comuna Zilișteanca cuprindea majoritatea satelor ce formează în prezent comuna Poșta Câlnău, fiind constituită din trei sate: Haimanalele, Slobozia și Zilișteanca. Dupa înființarea sa, în anul 1880, comuna Zilișteanca, se întindea spre sud până la râul Buzău, cuprinzând și satul Vadu Pașii.

În anul 1925, componența comunei este înregistrată în Anuarul Socec cu satele Aliceni-Slobozia, Gârbovi-Găvănele, Haimanalele, Zilișteanca și Poșta. Din comuna Zilișteanca în anul 1931 s-a separat comuna Poșta Cîlnău alcătuită din satele Potârnichești, Satul Nou, Călugăreni, Haimanale(reședința) și Poșta Cîlnău.

La începutul anului 1950, comuna a intrat în componența unității administrative Buzău din regiunea Buzău și în 1952 a intra în componența din regiunea Ploiești. Denumirea satelor Călugări și Haimanale a fost schimbată în anul 1994 în Scărișoara, respectiv Viișoara.

Fig 2.1 Poziționarea comunei Poștei Cîlnău în cadru județului Buzău

Sursă: Institul de Memorie Cultural

Clima

Clima este temperat continentală , la fel ca în toată țara, diferențiată în funcție de formele de relief cu influențe est- europene.

Temperaturile maxime se înregistrează în iulie, până la 39 grade Celsius, în timp ce temperaturile minine, se înregistrează în luna februarie – 26 grade Celsius. Temperaturile medii anuale, variază între 10 grade Celsius și 15 grade Celsius. Media anuală a precipitațiilor este între 500 mm și 600 mm/an.

Apele și resurse

Teritoriul este strabătut de apa râului Cîlnăului, afluent de stanga al râului Buzăului, iar prin așezarea acetui rau localitatea dobândește avantaje economice și sociale.

În ceea ce privește resursele, zona este bogată în resurse naturale ce constau în rezerve importante de nisipuri și pietrișuri, care se gasesc pe albia Cîlnăului.

În industria materialelor de construcții este folosită argila fiind exploatată de pe lunca râului Cîlnău.

Vegetație și floră

Învelișul natural cuprinde specii ierboase, cum ar fi : cirsium arvense(pălămidă), lappa (brusture), artemisia absinthium(pelin), carduus nutans (ciulin) și eryngiumplanum(scaiete vânat). În ceea ce privește încadrarea în etajele de vegetației acestea se încadreaza în zona de stepă, România reprezintă limita vestică a acestei formațiuni vegetale. Speciile întâlnite în modelul arhitectural al vegetație sunt : ulm, plop, tei, salcâm, dud și măceș. Cereale, floarea soarelui, leguminoase sunt culturile predominante, acest lucru fiind favorizat de solurile cu proprietăți specifice al acestora, în timp ce pomi fructiferi și viță de vie sunt cultivate pe arii mai restranse .Stratul vegetativ interior are ca specii predominante ciuperci, cel mai des întâlnite fiind, bureții lăptoși și ghebele. Ca plante medicinale, se menționează: sunătoarea, izma, coada-șoricelului, gălbenelele, lupoaica, coada-calului, pătlagina, păpădia.

Tendințe demografice

Populația

Pe baza datelor oferite de Institutului Național de Statistică, a fost realizată fig.nr.2.2 ce arată evoluția populație din anul 1992 pană în anul 2014. Din anul 1992 până în anul 1999 populația prezintă o tendință de descreștere de la 6304 persoane pana la 5922 de persoane. Acest lucru s-a realizat pe baza încetării regimului de dictatură comunistă ce este cunoscut prin politica sa pronatalista. Din anul 1999 până în anul 2000 numărul populație ramane în jurul valorii de 5900 de persoane, apoi până în anul 2004 prezintă o tendintă ascendentă care reprezintă și minimul populației din unitatea administrativă studiată.

Populația crește de la valoarea minimă până în anul 2014 ultimul din perioada de referință, înregistrându-se valoarea de 6131 persoane. Acesta tendință de creștere este argumentată de dezvoltarea economică a comunei. Un număr tot mai mare de persoane parăsește aria aglomerată a orașului refugiindu-se în aproprierea acestuia pentru a beneficia în continuare de toate activitățile urbane.

Fig.nr.2.2 Evoluția populație din anul 1992 până în anul 2014

Sursa: Institutul National de Statistică

Fig.nr.2.3 Piramida pe grupe de vârstă și sexe din anul 1992 pâna în anul 2014

Sursa: Institutul National de Statistică

În comuna Poșta Cîlnău, pe baza date oferite de Institul Național de Statistică, piramida pe grupe de vârstă și sexe are formă de amforă, cu o bază relativ extinsă, rezultând de aici o populație tanără mai numeroasă. Din anul 1992 până în 2014, se observă un număr mare al populației adulte, grupa de vârstă fiind cuprinsă între 20 și 65 de ani. Vârful piramidei este amplatizat ca urmare a speranței de viață.(fig.nr.2.3)

Fig.nr.2.4 Rata natalității

Sursa: Institutul National de Statistică

Natalitatea reprezintă intensitatea nașterilor în interiorul unei populații. Ea se calculează cu următoare formulă: n = N/PM ∙ 1000

n – rata natalității

N – numărul total de nașteri

PM – populația medie

În urma privirii de ansamblu, asupra ratei natalității putem confirma că în anul 1993 s-a înregistrat valoarea maxima de nașteri. Din anul 1993 până în anul 1997 rata natalității prezintă o tendință de descreștere de la 13,602‰ până la 10,188‰. În anul 2002 se înregistreaza ce mai mică valoarea de 7,521‰, apoi până în anul 2006 începe să crească până la 9,950‰.

În 2013, ultimul an de referință rata natalității are valoare de 8,858‰.(fig.nr.2.4)

Fig.nr.2.5. Rata mortalității

Sursa: Prelucare persoanala Institutul National de Statistică

Mortalitatea reprezintă totalitatea deceselor care se produc în cadrul unei populații.

Rata mortalității reprezintă raportul între numărul total de decedați și populația medie, redat în promile (‰).

𝑚 = 𝑀/ Pm∙ 1000

m – rata mortalității

M – numărul total de decese

Pm – populația medie

În comuna Poșta Cîlnău, acest indice al ratei mortalității are în anul 1993 cea mai mică valoare de 12,481‰, apoi are o tendință de creștere până în anul 1996 ajugând la valoare de 16,644‰, urmând o perioadă de 6 ani, timp în care se conturează mai multe faze alternantive de creștere și descreștere. Anul 2012 este cel în care rata mortalității are valoarea ce mai mare de 17,902‰. La sfârsitul perioadei anului 2013 rata mortalității are valoare de 12,959‰.(fig.nr.2.5)

În comparație cu Europa, rata mortalității din comuna Poșta Cîlnău este mai mare ajungând la valoarea de 14‰. Europa prezintă un nivel al mortalității de 11‰, valoare ce se situează peste media înregistrată pe glob (8‰) din cauza gradului avansat de îmbătrânire al populației.

Fig.nr.2.6 Evoluția sporul natural din anul 1992-2013

Sursa: Institutul National de Statistică

Sporul natural reprezintă diferența dintre rata natalității și rata mortalității. El poate fi negativ sau pozitv.

Pe baza datelor oferite de Institului Național de Statistică, în anul 1993 s-a înregistrat singura valoare pozitivă de 1,120‰. Ca urmare a scăderii ratei natalității, în comuna Poșta Cîlnău, începând cu anul 1993 până în anul 1997 se înregistrează valori negative, valori ce scad încontinuu.

Această reducere a ratei natalității se datorează anulării legislației, care interzicea avorturile dar și din cauza factorilor economici-sociali, în perioada de trece către economia de piață, recurgându-se la un nou model de familie cu un sigur copil sau chiar fară. În anul 1998 are loc o ușoare tendință de creștere ajungându-se la valoarea de -1,857‰, apoi până în anul 2003 valorile sporului natural prezintă o tendință de descreștere. În urmatorii 3 anii valorile sporului natural încep să crească, dupa aceea până în anul 2008 scad. Din anul 2009 până în anul 2013 se evidențiază faze de creștere și descreștere.

Menținerea sporului natural la valori negative determină în timp aparția fenomenului de îmbătrânire a populație. (fig.nr.2.6)

Mișcarea migratorie a populației

Fig 2.7 Numărul persoanelor plecate din comuna Poșta Cîlnău în perioada 1990-2013

Sursa: Institutul Național de Statistică

Conform datelor prezentate în fig 2.7, în anul 1990 se înregistrează 256 de persoane plecate, aceasta fiind valoarea maximă, urmând o tendință de descreștere până în anul 1997. În anul 1998 persoanele plecate sunt în număr de 96, urmând o perioadă de 8 ani în care se conturează o tendință de descreștere de la 96 până la 58 de persoane. Din anul 2006 până în anul 2013 numărul persoanelor plecate din comună prezintă o tendință de creștere de la 40 până la 48 de persoane.. Acest fapt se datorează ofertelor de muncă din centre urbane.

Fig 2.8 Numărul stabilirilor de reședință în comuna Poșta Cîlnău din anul 1990 până în anul 2013

Sursa: Institul Național de Statistică

În perioada 1990-1994 numărul de persoane sosite în comuna Poșta Cîlnău scade de la 20 la 5, reprezentânt valoarea minimă înregistrată. De la aceasta valoare minimă numărul stabilirilor prezintă o tendință ascendentă până în anul 2003, unde se înregistrează valoarea maximă de 45 de persoane, urmând o tendință de descreștere până în anul 2006. În ultimul an din perioada de referință sosesc 18 persoane.(fig 2.8)

Organizarea spațiului agricol

Agricultura reprezintă ramura economică ce absoarbe cea mai mare parte a populației ocupate din teritoriu Poșta Cîlnău. În majoritatea cazurilor, exploatarea terenurilor agricole se face doar pentru necesitățile proprii.

Pe baza datelor oferite de Institul Național de Statistică, suprafața arabilă în anul 2013 este mai mare decât suprafața forestieră, pomicolă și viticolă. Din această suprafață, doar 2% este neproductivă. Majoritatea terenurilor agricole intră la categoria culturilor cerealiere și legumicole, pașuni și plantații de vița de vie.(fig 2.7)

Fig 2.9 Distribuția sprafețelor de teren pe teritoriu în anul 2013

Sursa: Institutul Național de Statistică

Plantațiile de pomi fructiferi și de arbuști au scăzut de la an la an ca suprafață dar și din punct de vedere al producțiilor obținute din cauza defrișărilor care au avut loc în primii ani ai aplicării Legii fondului funciar dar și din cauza îmbătrânirii și distrugerilor provocate de calamități și imposibilității acționării la timp pentru îndepărtarea acestor efecte și întreținerii plantațiilor ca urmare a lipsei resurselor financiare. În anul 2003 producția de fructe a avut 202 tone, dupa aceea a scăzut la 48 de tone, urmată de o creștere în anul 2001 de 196 de tone.(fig 2.9).

Cea mai bună valoare a producției agricole, pentru acest teritoriu o au culturile cerealiere.

Fig 2.10 Producția de fructe pentru anii 2001-2003

Sursa: Institutul Național de Statistică

Procentul mare al terenurilor din categoria arabil‖ –6804ha în anul 2013, creează premise pentru dezvoltarea activităților de tip zootehnic (bovine, ovine).

La nivelul comunei, se înregistrează scăderi ale efectivelor de animale la aproape toate categoriile. Singurele creșteri mai notabile sunt înregistrate la categoria oi și păsări.

Restrângerea fermelor de animale din sistemul colectivist și dificultatea desfacerii produselor animaliere au condus la diminuarea drastică a producției zootehnice la nivelul teritoriului. În acest moment, creșterea animalelor se face în gospodării proprii, majoritatea pentru consum intern.(fig.2.10)

Fig 2.11 Principalele categorii de animale din comuna Poșta Cîlnău pentru anii 2001-2002

Sursa: Institutul Național de Statistică

Industrie

În ceea ce privește industria pe teritoriul comunei sunt înregistrate 126 de firme. La acestea se mai adaugă un număr de 112 persoane fizice autorizate.

Majoritatea firmelor fac parte din categoria microîntreprinderi, nu există nicio societate comercială cu mai mult de 250 de salariați.

Din punct de vedere al distribuției domeniilor de activitate, cele mai practicante în comuna Poșta Cîlnău sunt:

Comerțul- în cadrul comerțului activează 76% dintre firme activează în domeniul comerțului printre care magazine sătești, însă putem menționa și societăți comerciale ce aparțin domeniul comercializării produselor nealimentare.

Prelucrarea laptelui –este o activitate care cumulează aproape 2% din numărul firmelor , demonstrând folosirea unei resurse importante pe suprafața teritoriului și anume laptele.

Unități de cazare, restaurante și activități de alimentație publică – 5% societăți comerciale oferă servicii turistice de tip cazare și masă, fiind al patrulea domeniu de activitate important al teritoriului. Ținând cont că domeniul comerțului este unul comun mediului non-urban, reiese interesul evident al comunităților pentru practicarea acestor activități economice.

Agricultura – este reprezentată de un procent de 13% societăți comerciale. Într-o zonă în care relieful și solul sunt cele mai propice pentru practicarea agriculturii, este de apreciat păstrarea si dezvoltarea interesului sectorului economic pentru acest domeniu de activitate.

Analiza Swot