ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE ALE SC SEVERNAV SA Coordonator științific: Conf.dr.DALIA SIMION Absolvent: SCĂUERU IONELA DROBETA TURNU… [310337]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:

Conf.dr.DALIA SIMION

Absolvent: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE ALE

SC SEVERNAV SA

Coordonator științific:

Conf.dr.DALIA SIMION

Absolvent: [anonimizat]

2018

CUPRINS

INTRODUCERE

Tema lucrării mele de disertație este Analiza soldurilor intermediare de gestiune ale SC SEVERNAV SA.

Funcționarea în condiții de eficiență a unei firme ([anonimizat], etc.) [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat], pe de o parte, eficiența economică este măsura valorificării resurselor disponibile în societate la un moment dat și premisa realizării unei creșteri economice intensive în același timp.

[anonimizat].

Căile de creștere a performanțelor economice ale SC SEVERNAV SA sunt strâns legate de politica de management și au în vedere următoarele:

– utilizarea corespunzătoare a timpului efectiv de lucru;

– micșorarea costului materialelor pe produs;

– sporirea investițiilor;

– [anonimizat];

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori valorici care oferă detalii asupra provenienței rezultatului exercițiului și asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv.

Lucrarea mea de licență cuprinde: Introducere, [anonimizat]. [anonimizat], acolo unde a fost necesar, s-[anonimizat] o mai bună detaliere a problemelor cuprinse în studiu.

Opiniile și concluzii formulate pe parcursul lucrării au fost obținute în urma cercetării mai multor materiale de specialitate.

Capitolul I cuprinde prezentarea firmei SC Severnav SA și analiza conturilor de rezultate cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune.

[anonimizat], politici de finanțare și am efectuat un studiu de caz.

[anonimizat], [anonimizat].

CAPITOLUL I

CONTURILE DE GESTIUNE INTERMEDIARĂ

LA SC SEVERNAV SA

1.1.Prezentarea S.C. SEVERNAV S.A

Denumire S.C. SEVERNAV S.A

[anonimizat]. Timișoarei, nr. 204, județul Mehedinți

Nr. Registru Comerțului J/25/003/1990

Forma de propietate Privată cu capital integral

Cod fiscal Ro1606030

Codul CAEN "Construcția de nave și structuri plutitoare 3011"

Număr de salariați 370

Program de lucru 8 ore/zi ( nu se lucrează noaptea)

Domeniul de activitate

Activitatea societății S.C. SEVERNAV SA are ca scop principal: proiectarea, construirea și repararea navelor fluviale, a corpurilor plutitoare și a echipamentelor navale. De aceea fiecare departament, secție, serviciu al firmei este obligat să obțină în mereu rezultate superioare în comparație cu principalii săi concurenți.

S.C. SEVERNAV S.A. este o firmă specializată în fabricația unei game largi game de nave fluviale. Sistemul industrial al SC SEVERNAV cuprinde varietate de procese de fabricație din domeniul confecțiilor și ansamblării corpurilor de nave, prelucrărilor mecanice,din domeniul lacatușerie-tinichigerie, prelucrăria tubulaturilor și din domeniul sectoarelor calde.

Șantierul naval din Drobeta Turnu Severin, unul din cele mai vechi șantiere navale din țară, a fost fondat în anul 1850 de către Societatea comercială austriacă DDGS de navigație cu abur pe Dunăre deci, are o istorie de peste 150 de ani.

Misiunea societății: Actualmente societatea construiește de nave de tip INLAND, folosite la transportarea de produse petroliere, gaze lichefiate, transportul făcându-se pe fluviile din Europa și în zonele costiere ale mărilor.

Structura de personal a întreprinderii SC SEVERNAV SĂ se prezintă astfel:

Tabel nr.1.1.Structura de personal

1.2.Organizarea societății. Structura funcțională

Societatea este constituită din două mari departamente :

– departamentul economic

– departamentul de producție

a) Departamentul economic este structurat pe trei categorii:

1.Subdepartamentul comercial, are în sarcină legatura cu:

– Clienții (se stabililesc termene și cantități de cu partenerii tradiționali și are în vedere găsirea unor clienți noi).

– Furnizorii (se negociază contractele de cumpărare, se încearcă obținerea unor condiții de livrare cât mai bune, se caută și se testează noi furnizori).

– Piața de desfacere (se are în vedere cunoașterea cererii și ofertei de pe piața de profil și găsirea de noi piețe de desfacere).

2.Serviciul financiar – contabil ține evidența încasărilor și plăților în relațiile societății cu terți și evidența resurselor interne unității, ține evidența financiar contabilă a societății.

3.Biroul personal ține evidența salariaților și a tuturor modificărilor din punct de vedere profesional ale angajaților societății.

b) Departamentul de producție: serviciul programare producție; secția mecanică; secția electrică; secția tubulatură; secția tâmplărie; secția vopsitorie; secția sablare.

Organigramă societății arată ca în figură de mai jos:

Fig.nr.1.1.Organigrama SC Severnav SA

1.3. Piața de desfacere a produselor realizate la SC Severnav S.A.

Principalele piețe sunt cele din Olanda și Germania.

La Severnav se produc nave fluviale pentru piețele din Germania, Olanda, Grecia, Norvegia, Franța șa.

a) Segmentul de piață

S.C. SEVERNAV S.A. nu se limitează la un anumit segment de piață .

Pe termen scurt, obiectivele strategice urmărite de S.C. SEVERNAV S.A sunt următoarele:

– îmbunătățirea serviciilor pe care le oferă clienților;

– îmbunătățirea continuă a produselor oferite.

– creșterea cotei de piață pe toate piețele externe pe care firma este prezentă în mod activ;

– recuperarea cheltuielilor de export și realizarea de profit;

Pe termen mediu, obiectivele strategice urmărite sunt următoarele:

– menținerea clienților prin acordarea unor facilități.

– menținerea cotei de piață la nivel internațional, aceasta putându-se realiza prin creșterea calității produsului și adaptarea continuă la cerințele pieței externe;

Obiectivele urmărite pe termen lung sunt :

– extinderea și dezvoltarea societății;

– creșterea cotei de piață pe plan internațional ;

– câștigarea de clienți noi, internaționali.

b) Clienții

Principalul client al societății este compania olandeză Rensen – Driessen. Pentru aceasta, Severnav produce nave fluviale de transport (tancuri și LPG-uri fluviale, parțial echipate, al cărui cost se ridică la aproximativ 2 milioane de euro pe bucată): mărfuri generale, produse chimice, gaze lichefiate.

c) Concurența

Principalii concurenți din zona Est-Europeană sunt șantierele navale din Orșova și Kladovo – Serbia. Concurența este mare pe acest segment de piață și pentru aceste tipuri de nave fluviale. În afara celor două șantiere mai sus menționate, există o concurența serioasă cu șantiere navale din Olanda, Belgia, Germania, Polonia, Turcia ca și constructori tradiționali și chiar China a devenit un puternic concurent datorită numărului mare de șantiere navale, dar mai ales al raportului scăzut calitate-preț. Marele avantaj al Chinei este faptul că utilizează fonduri proprii, nu se împrumută la bănci iar la finalizarea navei primesc banii.

Tabel nr.1.2.Concurența

La S.C. SEVERNAV S.A. succesul este proporțional cu calitatea, de aceea pentru a-și depăși concurenții este necesar să se lupte continuu pentru perfecționare. Societatea se străduiește să descopere soluții originale și îndrăznețe pentru rezolvarea problemelor complexe.

d) Furnizorii

Pe plan intern principalii furnizori sunt: SC LINDE –TIMISOARA SA, SC ESAB-BRĂILA SA, care reprezintă monopoluri pe piața internă. Pe plan extern, SKOPY- MACEDONIA și furnizorii din GERMANIA sunt cei tradiționali.. Alți furnizori externi sunt contactați în deverse situații conjuncturale determinate de evoluția geopolitică internațională.

1.4. Descrierea proceselor de producției

În cadrul S.C. SEVERNAV S.A. principalul obiectiv este construirea navelor.

De specificat este faptul că, modul de executarea al proceselor de producției diferă de la navă la navă, întreprinderea ținând cont de comenzile clienților.

1.4.1.Descrierea operațiilor de producție

1.Debitarea – este prima operație în procesul de creare. Constă în debitarea tablelor și profilelor care constituie majoritatea materialelor necesare pentru construcția unei nave.

2.Asamblarea – în această operațiune reperele debitate pe baza documentației de execuție se asanblează și rezultă ansamblul denumit generic secție(număr diferit de secții în funcție de schema de împărțire a navei.)

3.Montajul – reprezintă preluarea ansamblurilor și cuplarea lor pe cala de montaj

4 Armarea – reprezintă saturarea secțiilor/navei cu elemente de tubulatură și outfitting.

5.Sablarea – tancurilor navei si a corpului la exterior

6.Vopsirea navei

7.Lansarea navei.

1.4.2. Controlul producției

Controlul producției se realizează de către compartimentul asigurarea calității.

1.4.3. Analiza SWOT

Metoda SWOT este metodologia de analiză utilizată în mod frecvent în evaluarea performanței unei organizații scopul fiind acela de a analiza poziția acesteia în relație cu competitorii săi și de a identifica factorii majori care afectează desfășurarea activității. Toate aceste făcându-se pentru elaborarea unei viitoare strategii.

SWOT este acronimul cuvintelor din limba engleză: „Strengths” (Forță, Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunități, Șanse) și „Threats” (Amenințări).

Primele două privesc firma reflectând situația ei, iar celelalte două se referă la mediu și arată impactul acestuia asupra activității societății.

Tabel nr.1.3.Analiza Swot

În urma identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor se poate concluziona că societatea S.C. SEVERNAV S.A.:

–  este o societate profitabilă;

–  are o structură organizatorică optimă;

–  are un management modern;

–  are produse diversificate și de bună calitate;

–  are un preț de cost al produselor competitiv;

–  are posibilitatea de a se menține printre liderii de piață europeni;

–  are o piață de desfacere stabilă și este posibilă lărgirea ei.

1.5.Lucrari de sinteză si raportare financiar-contabilă. Situații financiare la SC Severnav S.A.

Situațiile financiare în cadrul S.C. SEVERNAV SA se întocmesc de directorul economic și au la bază balanța de verificare și listele de inventariere.

S.C. SEVERNAV SA aplică Reglementările contabile în acord cu directivele Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Situatiile financiare anuale se compun din :

• bilanț,

• politici contabile,
• cont de profit și pierdere,
• situația modificărilor capitalului propriu,
• situația fluxurilor de trezorerie,
• note explicative.
Situațiile financiare sunt supuse auditului financiar efectuat de către auditori financiari, persoane juridice autorizate.

Ele se depun la Direcția Generală a Finanțelor Publice în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

Se publică după aprobare și se păstrează timp de 50 de ani.

1.6.Analiza conturilor de rezultate cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune

„Analiza economico-financiară este un instrument la îndemâna managerilor care studiază mecanismul de formare și modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente, în părți simple și prin identificarea factorilor de influență.

Procesul de analiză economico-financiară are loc în sensul invers al evoluției reale a fenomenului, în sensul că analiza pornește de la rezultatele finale obținute către elementele și factorii componenți.”

Etapele procesului se pot sintetiza astfel:

Fig. nr.1.2.Clasificarea analizei economico financiare

(Sursa: Simion D., Analiza economico-financiară, Editura Universitaria, Craiova, 2008, pag.15)

1.6.1.Contul de profit si pierdere

Contul de profit și pierdere este documentul contabil de sinteză care oferă toate informațiile ce sunt necesare pentru a înțelege și a explica profitul sau pierderea înregistrată de o societate economică.

El arată rezultatul activității unei firme și măsoară performanțele acesteia în cursul unei perioade de gestiune.

Contul de profit și pierdere prezintă un dublu interes și anume: el permite determinarea rezultatului global și formarea unei imagini de ansamblu asupra performanțelor financiare. De asemenea, dă posibilitatea recapitulări in întregime a elementelor de venituri și cheltuieli care au dus la realizarea rezultatului dar și la identificarea factorilor (favorabili sau nefavorabili) care l-au influențat.

Utilizatorii informațiilor din Contul de profit și pierdere sunt:

investitorii (acționarii)

managerii;

creditorii financiari;

clienții;

analiștii financiari etc.

Contul de rezultate realizează o sintetizare a fluxurilor economice (cheltuielile și veniturile perioadei de gestiune), rezultate din activitatea de exploatare, financiară și excepțională.

Cheltuielile reprezintă ansamblul elementelor de costuri pe care le suportă o societate comercială în cursul exercițiului financiar:

Veniturile au ca parte predominantă cifra de afaceri care se realizează de către societate în cursul exercițiului financiar.

Veniturile cuprind:

Veniturile se potrivesc resurselor care se obțin prin realizarea de operațiuni industriale, comerciale, financiare, extraordinare, iar cheltuielile se potrivesc resurselor ce se consumă cu ocazia realizării operațiunilor.

Structura Contului de profit și pierdere:

Tabel nr.1.4.Structura contului de profit și pierdere

Rezultatul exercițiului (profit sau pierdere) este diferența dintre veniturile si cheltuielile exercițiului. „

În contul de profit și pierdere fluxurile de venituri și cheltuieli se diferențiază în: fluxuri de venituri încasabile/ cheltuieli plătibile și fluxuri calculate.”

Veniturile încasabile sunt veniturile ce s-au încasat în cursul exercițiului și cele care se vor încasa în exercițiul următor.

Cheltuielile plătibile sunt cheltuielile ce s-au plătit în cursul exercițiului și cele care se vor plătii în exercițiul următor.

Veniturile încasabile și cheltuielile plătibile cresc sau scad rezultatul net și trezoreria, iar veniturile și cheltuielile calculate nu influențează decât rezultatul, nu și trezoreria societății. Ele pot să influențeze trezoreria unei societăți numai sub incidența anumitor aspecte fiscale.

Informațiile din contul de profit și pierdere permit evaluarea performanțelor unei societăți, apreciate din punct de vedere al capacității de autofinanțare, a soldurilor intermediare de gestiune, și a riscului economic.

1.6.2.Soldurile intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune „contribuie la caracterizarea comportamentului economic al unei întreprinderi. Acestea se prezintă sub forma unor marje de acumulare bănească care pun în evidență etapele formării rezultatului exercițiului, ca diferență între elementele de venituri și cheltuieli aferente fiecărei categorii de activități.

Construcția în trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzător (producția exercițiului) și încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercițiului), a sugerat denumirea de cascadă a soldurilor intermediare de gestiune.

Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiunii financiare, pe treapta respectivă de acumulare și permit aprecierea creșterii avuției generată de activitatea întreprinderii, precum și a modului de formare a rezultatului net.”

„1. Marja comercială (Mc) este specifică întreprinderilor comerciale, dar o întâlnim și în cazul întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială și comercială).

2. Producția exercițiului (Qe) reflectă volumul total al activității producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii, desfășurate în cadrul unei întreprinderi pe parcursul unui exercițiu financiar.

Acest indicator include valoarea bunurilor fabricate și a serviciilor prestate de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.

Este necesar să facem distincția între producția exercițiului și cifra de afaceri.

Dacă cifra de afaceri reprezintă vânzările de produse (producția vândută) la întreprinderile industriale și vânzările de mărfuri și produse la cele cu activitate mixtă, producția exercițiului cuprinde producția vândută, producția stocată și producția imobilizată.

3. Valoarea adăugată (VA) reprezintă plusul de bogăție adus de activitatea desfășurată de întreprindere, prin valorificarea resurselor tehnice, umane și financiare.

4. Excedentul brut al exploatării (EBE), este primul sold intermediar de gestiune cu semnificație în termeni de rentabilitate.

Acesta reprezintă surplusul monetar potențial degajat de activitatea de exploatare, nefiind influențat de sistemul de amortizare și provizioane, polilica financiară, politica fiscală și modul de distribuire a dividendelor.

Nivelul său se poate determina în mai multe moduri:

a) Plecând de la valoarea adăugată:

EBE = VA + Se – Cp – It

în care: – VA – valoarea adăugată

– Se – subvenții de exploatare

– Cp – cheltuieli cu personalul

– It – impozite, taxe și vărsăminte (fără TVA și impozit pe profit).

b) Prin însumarea elementelor componente:

EBE = Rezultatul exploatării + Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele + Alte cheltuieli de exploatare – Venituri din provizioane privind exploatarea – Alte venituri din exploatare.

5. Rezultatul exploatării (RE) este reprezentat de surplusul (deficitul) generat de activitatea de exploatare a întreprinderii, stabilit prin compararea veniturilor din exploatare cu cheltuielile din exploatare.

Nivelul său exprimă performanțele realizate de întreprindere din activitatea industrială și comercială.

6. Rezultatul curent al exercițiului (Rc) ia în considerare atât rezultatul activității de exploatare cât și pe cel al activității financiare, fiind deci, rezultatul tuturor operațiilor curente ale întreprinderii.

În determinarea acestui indicator sunt luate în considerare și elementele financiare, ceea ce permite aprecierea impacturi politicii financiare a întreprinderii asupra rentabilității.

Rc = RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare = RE + Rf

7. Rezultatul extraordinar (Rex), permite măsurarea influenței elementelor extraordinare asupra formării rezultatului total al exercițiului.

Rex = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare

8. Rezultatul net al exercițiului (Rnet):

Rnet = RC± Rex – Impozitul pe profit

Acesta exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare cu care vor fi remunerați acționarii pentru capitalurile proprii deținute.”

Tabel nr.1.5.Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune și conturile aferente.

Elemente de calcul

CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ

INDICATORI DE GESTIUNE LA SC SEVERNAV SA

2.1.Analiza performanțelor

Evaluarea performanțelor economico-financiare ale unei firme este o activitate foarte complexă și implică luarea în considerare a mai multor indicatori cantitativi și calitativi, care au în vedere toate laturile activității firmei.

Sistemul de indicatori ai performanțelor economico-financiare oferă informații managerilor și terților cu privire la eficiența activității de producție și comercializare, la rentabilitatea obținută, la eficiența gestionării resurselor materiale și umane, la creșterea valorii firmei în perioada supusă analizei. În același timp, acest sistem de indicatori permite descoperirea punctelor tari și slabe ale activității firmei, a măsurilor ce se impun a fi luate pentru îmbunătățirea performanțelor în viitor și constituie suportul elaborării previziunilor referitoare la evoluția rezultatelor firmei în viitor.

Din punct de vedere managerial, prin eficiență se are în vedere măsura în care au fost realizate obiectivele sau scopurile propuse.

Performanța managerială apare, în această situație, în punctul de intersecție dintre calitatea rezultatelor deciziilor și acțiunilor manageriale și calitatea scopurilor sistemului managerial.

Eficiența cunoaște forme diverse, în funcție de domeniul său activitatea care se urmărește și de natura efectelor care se obțin, delimitându-se următoarele forme principale:

-productivitatea – când se evaluează eficiența muncii cheltuite în procesul de producție;

-rentabilitatea – când se evaluează capacitatea unei firme de a obține profit;

-randamentul – în privința eficienței utilizării mijloacelor fixe;

-economicitatea – când se determină economiile efectuate.

Măsurarea performanțelor este o condiție necesară pentru a asigura progresul unei entități, dar nu suficientă. Se spune că un progres care nu este măsurat nu există, dar măsurarea nu este un scop în sine; ea face că reușita să fie recurentă în măsura în care generează acțiunea. Măsurarea performanțelor reprezintă, totodată, o direcție de interes prioritar și pentru normalizarea contabilă internațională.

Sursa principală de informații pentru o astfel de analiză o reprezintă Contul de Profit și Pierderi, la care se adaugă informații despre potențialul financiar, material și uman al întreprinderii, precum și informații din evidența curentă (cantitatea vândută, prețuri de vânzare, costuri de producție etc.).

Pe baza informațiilor din Contul de Profit și pierdere se pot stabili o serie de indicatori valorici folosiți pentru caracterizarea producției și a rentabilității firmei, cunoscuți sub denumirea de solduri intermediare de gestiune (SAG).

Pentru a analiza performanțelor economico-financiare ale unei întreprinderi este necesar să se utilizeze un sistem de indicatori care să reflecte, pe de-o parte rezultatele obținute, iar pe de altă parte eforturile depuse pentru realizarea acestora, caracterizând astfel eficiența generală a activității desfășurate.

În cele ce urmează, pe marginea tabelului din imaginea de mai jos, vom face o scurtă analiză a cifrei de afaceri obținut de către Șantierul naval în anii 2014, 2015 și 2016.

Indicatori principali

Tabel nr.2.1.Indicatorii principali ai SC Severnav SA

2.1.1. Cifra de afaceri realizată în anul 2015 a fost 45.965 mii. lei, mai redusă cu 1.892 mii. lei față de cea realizată în anul 2014 (47.857 mii. lei), scăderea fiind rezultatul specificului producției cu ciclu lung de fabricație, care cere ca recunoașterea cifrei de afaceri să fie realizată la momentul livrării și încasării navelor.

Grafic nr.2.1.Dinamica cifrei de afaceri și veniturilor din exploatare

2.1.2.Veniturile din exploatare care includ producția de nave, producția diverselor construcții metalice și serviciile prestate pentru reparații de nave, au evoluat crescător în ultimii 3 ani, cu precădere în anul 2015. Astfel, veniturile din exploatare au crescut de la 39.265 mii.lei în anul 2014 la 47.685 mii.lei în anul 2015 (creștere cu 21%). Creșterea în 2015 față de 2014 a fost de 38%. Evoluția veniturilor a fost rezultatul repoziționării comerciale a societății, reușind în acest fel să obțină mai multe comenzi pentru producție.

2.1.3.Rezultatul din exploatare a înregistrat profit și a avut dinamica cea mai favorabilă în anul 2015, crescând cu 234% față de anul 2014, de la 1.251 mii.lei la 2.929 mii.lei, față de anul 2014 creșterea fiind de 281%. Profitul obținut din exploatare a fost rezultatul acțiunilor de reorganizare direcționate către scăderea cheltuielilor și creșterea productivității.

Grafic nr.2.2.Rezultatul din exploatare

2.1.4.Rezultatul financiar a înregistrat pierdere în toți cei trei ani analizați. Cea mai mare pierdere financiară a fost în anul 2014. Pierderile financiare sunt cauzate de împrumuturile bancare angajate pentru finanțarea producției și plata salariaților. Vapoarele în Șantierul naval se construiesc cu bani din credit făcut la bancă acesta recuperându-se de către bancă la vânzarea navelor.

Grafic nr.2.3.Profitul net

2.1.5.Profitul net al societății în exercițiul financiar 2015 a fost cel mai mare ( 1.228 mii.lei), iar cel mai mic profit s-a înregistrat în anul 2014 (58 mii.lei). În anul 2016 profitul (804 mii lei) a scăzut față de anul 2015. Creșterea semnificativă din anul 2015 a creat posibilitatea diminuării îndatorării firmei.

2.2.Marja comercială

Fiindcă marfa este bunul revândut fără să fie supus transformărilor, calculul marjei comerciale interesează doar acele firme care exercită astfel de acte de comerț. Marja comercială raportată la veniturile din vânzarea mărfurilor este adaosul comercial pe care îl practică o societate. Așa se identifică politica pe care firma o practică și anume sau prețuri mari și rulaj încet sau prețuri mici și viteză rapidă de rotație.

Poziția unei firme în raport cu concurența se determină „prin compararea marjei comerciale a firmei cu media marjelor comerciale ale societăților aceluiași sector de activitate.”

Indicatori:

Tabel nr.2.2.Marja comercială

Marja comercială în cazul SC Severnav SA a înregistrat o tendință descrescătoare pe parcursul perioadei care a fost supusă analizei, acest lucru fiind cauzat de scăderea veniturilor în anul 2015 și 2016 fapt care a dus la scăderea eficienței activității comerciale măsurate prin rata marjei comerciale. Acest lucru este evidențiat foarte bine în reprezentarea grafică de mai jos:

Grafic nr.2.4.Marja comercială

2.3.Producția exercițiului (Pe)

Producția exercițiului este calculată prin însumarea producțiilor realizate de firmă:

Formula de calcul este următoarea:

În perioada analizată evoluția indicatorului se prezintă astfel:

Tabel nr.2.3.Producția exercițiului

Producția exercițiului la SC SEVERNAV SA prezintă o scădere în anul 2015 față de anul 2016.

În anul 2016 producția exercițiului crește ajungând la 56212888 mii lei înregistându-se o creștere față de anii 2014 și 2015.

Acest fapt datorându-se felului de nave care au fost vândute.

Nu putem știi dacă e fenomen pozitiv sau negativ, economic, deoarece creșterea s-a datorat, așa cum am precizat, felului de nave care au fost vândute cunoscându-se faptul că ele au prețuri diferite.

Grafic nr.2.5.Producția exercițiului

2.4.Valoarea adăugată

Valoarea adăugată este diferența dintre marja comercială plus producția exercițiului și cheltuielile cu materiile prime și materiale și cheltuielile cu serviciile și lucrările care sunt executate de terți.

Tabel nr.2.4.Valoarea adăugată

Grafic nr.2.6.Valoarea adăugată

În perioada supusă analizei valoarea adăugată a crescut de la un an la altul, ceea ce denotă un fenomen economic pozitiv, deoarece producția exercițiului și marja comercială cresc mai repede decât crește consumul de la terți.

2.5.Determinarea excedentului brut din exploatare

Excedentul brut al exploatării (EBE) se calculează că diferența între valoarea adăugată la care se pun subvențiile primite și cheltuielile cu impozitele, taxele și cele cu personalul.

EBE este indicatorul cel mai important al stării de sănătate a unei societăți.

Indicatori:

Tabel nr.2.5.Excedentul brut din exploatare

Grafic nr.2.7.Excedentul brut din exploatare

Grafic nr.2.8.Indici de creștere

EBE în perioada supusă analizei înregistrează o creștere importantă în anul 2015 fapt care se datorează creșterii rapide a producției.

În anul 2014 EBE înregistrează cea mai scăzută valoare din cei trei ani ce au fost supuși analizei acest lucru datorându-se scăderii valorii adăugate.

2.6.Determinarea rezultatului din exploatare

Rezultatul din exploatare se calculează că diferența între EBE la care adăugăm veniturile din provizioane și alte venituri din exploatare și insuficiența brută de exploatare la care adăugăm cheltuielile cu amortizările și alte cheltuieli de exploatare.

Tabel nr.2.6.Rezultatul din exploatare

Grafic nr.2.9.Rezultatul din exploatare

Rezultatul exploatării are o creștere semnificativă în anul 2015 (2928588 mii lei), el scăzând în anul 2016 (2219618 mii lei) acest lucru ne arată că situația economică este bună în ciuda scăderii rezultatului în anul 2016.

Grafic nr.2.10.Rata rentabilității și ponderea rezultatului din exploatare

Rata de rentabilitate este „raportul dintre un indicator de rezultate (profit sau pierdere) și unul (indicator) care reflectă un flux de activitate (cifră de afaceri netă, resurse consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale). Rata rentabilității este o mărime relativă ea exprimând gradul în care capitalul în întregul său aduce profit.”

Este unul din cei mai sintetici indicatori de eficiență ai activității întreprinderii

Rata rentabilității comerciale la SC Severnav SA atinge în anul 2015 o cotă de 8,80%, fiind cota cea mai mare înregistrată din cei trei ani analizați și reiese că capitalul firmei aduce profit, deci avem rentabilitate economică.

Din tabel se mai observă că ponderea rezultatului din exploatare înregistrează o curbă sinusoidală, în anul 2014 ponderea este de 84,59% față de 72.40% în 2015 și 74,25% în 2016.

2.7.Determinarea rezultatului exercițiului

Rezultatul exercițiului este brut și net și el reprezintă rezultatul activității financiare înainte de a fi impozitat, iar rezultatul net al exercițiului este profitul net sau pierderea netă cu care se încheie o anumită perioadă de activitate a unei firme.

Tabel nr.2.7.Rezultatul exercițiului

Grafic nr.2.11.Rezultatul brut al exercițiului

Grafic nr.2.12.Rentabilitatea cheltuielilor și veniturilor

Rezultatul net al exercițiului înregistrează un nivel redus în anul 2014, dar înregistrează o creștere semnificativă în anul 2015 fapt interpretat favorabil pentru societate din punct de vedere economic și o ușoară scădere în anul 2016.

În ceea ce privește raportarea cheltuielilor la venituri, putem spune că rentabilitatea veniturilor este mai mică decât rentabilitatea cheltuielilor, excepție făcând anul 2016.

Deci, din punct de vedere al soldurilor intermediare de gestiune SC Severnav SA pe perioada 2014-2016 are, în general, o evoluție bună.

CONCLUZII

Soldurile intermediare de gestiune sau marjele de acumulare sunt indicatori valorici care supun analizei, oferă detalii asupra provenienței rezultatului exercițiului și asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv.

Activitatea societății S.C. SEVERNAV SA are ca scop principal: proiectarea, construirea și repararea navelor fluviale, a corpurilor plutitoare și a echipamentelor navale.

Sistemul industrial al SC SEVERNAV cuprinde varietate de procese de fabricație din domeniul confecțiilor și ansamblării corpurilor de nave, prelucrărilor mecanice, din domeniul lacatușerie-tinichigerie, prelucrarea tubulaturilor și din domeniul sectoarelor calde.

Șantierul naval din Drobeta Turnu Severin, unul din cele mai vechi șantiere navale din țară, a fost fondat în anul 1850 de către Societatea comercială austriacă DDGS de navigație cu abur pe Dunăre deci, are o istorie de peste 150 de ani.

Actualmente societatea construiește de nave de tip INLAND, folosite la transportarea de produse petroliere, gaze lichefiate, transportul făcându-se pe fluviile din Europa și în zonele costiere ale mărilor.

Principalele piețe sunt cele din Olanda și Germania.

La Severnav se produc nave fluviale pentru piețele din Germania, Olanda, Grecia, Norvegia, Franța șa.

Principalul client al societății este compania olandeză Rensen – Driessen. Pentru aceasta, Severnav produce nave fluviale de transport (tancuri și LPG-uri fluviale, parțial echipate, al cărui cost se ridică la aproximativ 2 milioane de euro pe bucată): mărfuri generale, produse chimice, gaze lichefiate.

Principalii concurenți din zona Est-Europeană sunt șantierele navale din Orșova și Kladovo – Serbia.

În afara celor două șantiere mai sus menționate, există o concurența serioasă cu șantiere navale din Olanda, Belgia, Germania, Polonia, Turcia ca și constructori tradiționali și chiar China a devenit un puternic concurent datorită numărului mare de șantiere navale, dar mai ales al raportului scăzut calitate-preț.

Marele avantaj al Chinei este faptul că utilizează fonduri proprii, nu se împrumută la bănci iar la finalizarea navei primesc banii.

Pe plan intern principalii furnizori sunt: SC LINDE –TIMISOARA SA, SC ESAB-BRĂILA SA, care reprezintă monopoluri pe piața internă.

Pe plan extern, SKOPY- MACEDONIA și furnizorii din GERMANIA sunt cei tradiționali

În urma identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor am concluzionat că societatea S.C. SEVERNAV S.A.:

–  este o societate profitabilă;

–  are o structură organizatorică optimă;

–  are un management modern;

–  are produse diversificate și de bună calitate;

–  are un preț de cost al produselor competitiv;

–  are posibilitatea de a se menține printre liderii de piață europeni;

–  are o piață de desfacere stabilă și este posibilă lărgirea ei.

Situațiile financiare în cadrul S.C. SEVERNAV SA se întocmesc de directorul economic și au la bază balanța de verificare și listele de inventariere.

Contul de profit și pierdere reprezintă un document contabil de sinteză care oferă informațiile necesare pentru înțelegerea și explicarea profitului sau pierderii înregistrate de un agent economic. El prezintă rezultatul activității unei societăți comerciale măsurând performanțele firmei în cursul unei perioade de gestiune.

Soldurile intermediare de gestiune „contribuie la caracterizarea comportamentului economic al unei întreprinderi. Acestea se prezintă sub forma unor marje de acumulare bănească care pun în evidență etapele formării rezultatului exercițiului, că diferență între elementele de venituri și cheltuieli aferente fiecărei categorii de activități.

Construcția în trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzător (producția exercițiului) și încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercițiului), a sugerat denumirea de cascadă a soldurilor intermediare de gestiune.

Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiunii financiare, pe treapta respectivă de acumulare și permit aprecierea creșterii avuției generată de activitatea întreprinderii, precum și a modului de formare a rezultatului net.”

Din analiza efectuată reies următoarele:

Cifra de afaceri realizată în anul 2015 a fost 45.965 mii.lei, mai redusă cu 1.892 mii.lei față de cea realizată în anul 2014 (47.857 mii.lei), scăderea fiind rezultatul specificului producției cu ciclu lung de fabricație, care cere ca recunoașterea cifrei de afaceri să fie realizată la momentul livrării și încasării navelor.

Veniturile din exploatare care includ producția de nave, producția diverselor construcții metalice și serviciile prestate pentru reparații de nave, au evoluat crescător în ultimii 3 ani, cu precădere în anul 2015.

Rezultatul din exploatare a înregistrat profit și a avut dinamica cea mai favorabilă în anul 2015, crescând cu 234% față de anul 2014, de la 1.251 mii.lei la 2.929 mii.lei, față de anul 2014 creșterea fiind de 281%. Profitul obținut din exploatare a fost rezultatul acțiunilor de reorganizare direcționate către scăderea cheltuielilor și creșterea productivității.

Rezultatul financiar a înregistrat pierdere în toți cei trei ani analizați.

Cea mai mare pierdere financiară a fost în anul 2014. Pierderile financiare sunt cauzate de împrumuturile bancare angajate pentru finanțarea producției și plata salariaților. Vapoarele în Șantierul naval se construiesc cu bani din credit făcut la bancă acesta recuperându-se de către bancă la vânzarea navelor.

Profitul net al societății în exercițiul financiar 2015 a fost cel mai mare ( 1.228 mii.lei), iar cel mai mic profit s-a înregistrat în anul 2014 (58 mii.lei),

Marja comercială în cazul SC Severnav SA a înregistrat o tendință descrescătoare pe parcursul perioadei care a fost supusă analizei, acest lucru fiind cauzat de scăderea veniturilor în anul 2015 și 2016 fapt care a dus la scăderea eficienței activității comerciale măsurate prin rata marjei comerciale.

Producția exercițiului la SC SEVERNAV SA prezintă o scădere în anul 2015 față de anul 2016. În anul 2016 producția exercițiului crește ajungând la 56212888 mii lei înregistându-se o creștere față de anii 2014 și 2015. Acest fapt datorându-se felului de nave care au fost vândute.

În perioada supusă analizei valoarea adăugată a crescut de la un an la altul, ceea ce denotă un fenomen economic pozitiv, deoarece producția exercițiului și marja comercială cresc mai repede decât crește consumul de la terți.

EBE în perioada supuaă analizei înregistrează o creștere importantă în anul 2015.

Rezultatul exploatării are o creștere semnificativă în anul 2015 (2928588 mii lei), el scăzând în anul 2016 (2219618 mii lei) acest lucru ne arată că situația economică este bună în ciuda scăderii rezultate în anul 2016.

Rezultatul net al exercițiului înregistrează un nivel redus în anul 2014, dar înregistrează o creștere semnificativă în anul 2015 fapt interpretat favorabil pentru societate din punct de vedere economic și o ușoară scădere în anul 2016.

În ceea ce privește raportarea cheltuielilor la venituri, putem spune că rentabilitatea veniturilor este mai mică decât rentabilitatea cheltuielilor, excepție făcând anul 2016.

Deci, din punct de vedere al soldurilor intermediare de gestiune SC Severnav SA pe perioada 2014-2016 are, în general, o evoluție bună.

BIBLIOGRAFIE

Alte surse: