Analiza Socio Economică ÎN Municipiile Craiova, Slatina, Drobeta Tr. Severin, Rm. Vâlcea, Tg. Jiu

CAPITOLUL II ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ ÎN MUNICIPIILE CRAIOVA, SLATINA, DROBETA TR. SEVERIN, RM. VÂLCEA, TG. JIU

Specificul cadrului natural și atracțiilor antropice

În ceea ce privește cadrul natural al celor 5 municipii vom avea în vedere următoarele aspecte: relieful, rețeaua hidrografică, clima, solul, vegetația și fauna.

Regiunea Oltenia este situată în sud-vestul României, fiind formată din județele Mehedinți, Dolj, Olt, Gorj și Vâlcea. Reședințele acestor județe constituie zona de studiu pentru cercetarea turistică efectuată (fig. 2.1.).

Fig. 2.1. Așezarea geografică a regiunii sud-vest Oltenia în cadrul României, județele componente ale acesteia și treptele de relief (sursa:www.aidoltenia.ro)

Conform planului de amenajare a teritoriului regiunii, s-au identificat următoarele centre urbane:centrul polarizator la regiunii-municipiul Craiova și centrele urbane cu funcție interjudețeană- Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea și Slatina. Orașele studiate reprezintă astfel centre urbane relevante la nivelul regiunii (fig. 2.2.).

Fig. 2.2. Principalele centre urbane cu rol polarizator sau cu funcții interjudețene în regiunea Oltenia (sursa:www.isc-web.ro, PIDU Craiova)

În continuare se va realiza o scurtă descriere a centrelor urbane studiate, din punct de vedere fizico-geografic.

Craiova

Așezarea geografică

Reședința județului Dolj și anume, orașul Craiova, se află poziționat în partea de N-V a Câmpiei Române și în partea de N-E a județului Dolj, la o latitudine nordică de 44°19’30’’ și o longitudine estică de 23°50’45’’, iar înălțimea la care se află situat se încadrează între 75-116 m.

Relieful

Relieful prezintă o diversitate a structurii geologice și o succesiune a treptelor de relief. Aceasta este alcătuit dintr – o zonă de deal, una de câmpie și zona de luncă a Dunării.

Clima

Clima Craiovei este de tip temperat-continental, având și unele influențe mediteraneene, aceste aspect fiind datorat poziționării sud-vestice.

Rețea ua hidrografică

Este reprezentată de bălți, mlaștini, pârâuri, râuri, lacuri. Ca importanță se remarcă:

Jiul cu afluenții săi pe partea dreaptă: Hoțului, Cerboaiei, Mihăiței etc. și afluenții pe partea stângă: Amaradia care este și cel mai mare (o luncă de aproximativ 2 km), Izvorul rece, Valea Cornițoiu (organism hidrografic cu impact asupra intravilanului Craiovei), Valea Jianului (în zona Grădinii Botanice ) etc.

Dunărea care curge între orașele Cetate și Dăbuleni.

Solurile

Există soluri zonale care fac parte din clasa agrisolurilor și solurile intrazonale care fac parte din clasa vertisoluri, halomorfe, hidromorfe. Solurile au trecut prin modificări majore, determinate de impactul modernizării, proces care încă se continuă cu precădere în cadrul intravilanului.

Vegetația

Specifică zonei de silvostepă, vegetația este reprezentată de: arbori de aliniament (arțar, castan, tei), pajiști, păduri, plante ruderale. Suprafețe restrânse în care se întâlnește vegetație sunt: Cernele, Mofleni, Craiovița Veche, iar în ceea ce privește Parcul Nicolae Romanescu acesta reprezintă excepția intervenției umane asupra vegetației. Parcul este recunoscut pentru flora bogată și reprezintă o emblemă, atât la nivel național, cât și internațional.

Fauna

Datorită peisajului urban predomină păsările: privighetoarea potârnichea, mierla, prepelița, iar în ceea ce privește animalele, specifice sunt rozătoarele.

Slatina

Așezarea geografică

Orașul Slatina se află situat în partea de nord-vest a Câmpiei Române, la contactul câmpiei cu Piemontul Getic, la latitudinea nordică de 44°26 3’’ și longitudinea estică de 24°1’57’’.

Relieful

Un aport important la formarea reliefului l-a adus râul Olt prin deplasarea sa către est. Asemănător reliefului Craiovei, se evidențiază prin succesiunea treptelor de relief și diversitatea structurii geologice în acest caz fiind îmbinate caracteristicile a două unități de relief care se află la contact: Câmpia Română și Podișul Getic.

Clima

Aparține zonei climatice temperat-continentale, însă poziția sa din sudul țării, corelată cu alte elemente, determină caracteristici climatice speciale. Astfel clima va fi mai caldă comparativ cu nordul județului, dar nu la fel de aridă ca în sudul județului.

Rețeaua hidrografică

Oltul este râul principal, acestea primind în zona Slatinei următorii afluenți: Dârjovul, Tesluiul, Milcovul, Valea Muierii (pe partea stângă), Oltișorul și Beica (pe partea dreaptă). Lacurile și bălțile nu se găsesc în număr mare, acestea fiind de origine naturală sau antropică (pentru agrement sau scopuri energetice).

Solurile

Raportate la condițiile mediului urban solurile care predomină sunt cele argilo-iluviale, brune și brun-roșcate de pădure.

Vegetația

Teritoriul se află la contactul pădurilor de stejar și celor mixte ale tipului sud-est european cu asociațiile de stepă și silvostepă.

Fauna

Este mai restrânsă având în vedere cadrul urban studiat, de aceea întâlnim animale specifice vegetației de stepă și silvo-stepă: șoarecele de câmp, popândăul, iar cu precădere se întâlnesc păsările: cucul, prepelița, mierla, ciocârlia de pădure etc.

Drobeta Turnu Severin

Așezarea geografică

Orașul Drobeta-Turnu Severin se află amplasat pe malul stâng al Dunării la 44°38’’ latitudine nordică și 22°33’’ longitudine estică.

Relief

Relieful care domină în cadrul municipiului este alcătuit din trei terase formate de Dunăre: superioară, medie, inferioară. Drobeta mai este înconjurat și de o centura de dealuri: Dealul Gârdanul și Balota la est și Dealul Vărănic la nord-vest.

Climă

Municipiul Drobeta este caracterizat de o climă cu influențe submediteraneene pe fondul unui climat temperat- continental în care iernile sunt blânde cu precipitații, iar verile sunt călduroase.

Rețeaua hidrografică

Municipiul Drobeta Turnu Severin este traversat de fluviul Dunărea, pâraiele Jidoștița și Vodița, râurile Bahna și Topolnița, ape minerale, numeroase izvoare și lacul de acumulare Porțile de Fier I.

Soluri

Solurile caracteristice municipiului sunt solurile brun-roșcate și brune.

Vegetația

Municipiul Drobeta dispune de o vegetație specifică influențelor mediteraneene: smochin, liliac, migdal, castan, tei și arbori exotici: gingko biloba, nucul caucazian, magnolia.

Fauna

Speciile sunt specifice influențelor mediteraneene: broasca țestoasă, scorpionul, vipera cu corn și speciile din zona de câmpie: hârciogul, iepurele, șopârla și păsări: ciocârlia, pitpalacul, graurul.

Râmnicu Vâlcea

Așezarea geografică

Orașul Râmnicu Vâlcea se află situat la 45° 07’ latitudine nordică și 24°22’21’’ longitudine estică, în județul Vâlcea.

Relief

Subcarpații Getici definesc relieful orașului.

Climă

Aceeași zonă de climă temperat continentală.

Rețeaua hidrografică

Râul Olt este principala arteră, iar ca afluenți se găsesc în partea de vest: Olănești și Valea Bujoreancă și în partea de est: Sâmnicul, Șipotul.

Soluri

Solul este de mai multe tipuri: brune- acide, litosoluri, argiloiluviale, vertisoluri etc.

Vegetația

În orașul Râmnicu Vâlcea predomină: teiul, frasinul, salcâmul, alunul, socul, liliacul, plopul, ienupărul etc.

Fauna

La marginea orașului se întâlnesc păduri în care predomină: iepurele, vulpea, ariciul, căprioara, iar ca păsări se întâlnesc: pupăza, pițigoiul, rândunica, vrabia, ciocănitoarea etc.

Târgu Jiu

Așezarea geografică

Municipiul Târgu Jiu este situat la 45°02’ latitudine nordică și la 23°17’ longitudine estică, în județul Gorj.

Relief

Relieful este format din trei terase: terasa superioa (zona Ciocârlău-210 m), terasa medie (190 m) și terasa inferioară unde se află cea mai mare parte a orașului.

Climă

Clima este temperat- continentală cu influențe mediteraneene.

Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică este alcătuită din cursul mijlociu al Jiului și afluenții Pietroasa, Amaradia în partea de est, iar în partea de vest râul Șușița.

Soluri

Există următoarele tipuri: argilo-iluvial, luvisol albic, sol negru acid etc.

Vegetația

Municipiul este specific vegetației de luncă în care se regăsesc plopul, sălciile și răchiți, iar influențele mediteraneene determină apariția nucului și castanului ornamental.

Fauna

Aceleași specii sunt determinate de influențele mediteraneene aidoma municipiului Drobeta.

Conform listelor patrimoniului cultural publicate de Ministerul Culturii, în cadrul orașelor studiate se evidențiază atracțiile antropice, care sunt clasificate în muzee, biserici, monumente etc. prezentate în fiecare municipiu. Analiza este una cantitativă.

Tab 2.1. Clasificarea atracțiilor antropice a principalelor centre urbane din Oltenia

Sursa: prelucrare date www.ministerulculturii.ro

Un alt element de specificitate al zonei este prezența culelor, cu o arhitectură caracteristică fiecărui județ în parte (fig. 2.3.).

Fig. 2.3. Hartă culelor din Oltenia (sursa: www.i-tour.ro)

Conform analizei, cele mai numeroase atracții antropice se întâlnesc în municipiul Craiova unde există un numar de 200 de edificii istorice și 34 de lăcașe de cult. Un număr mai mare de muzee se regăsește în municipiul Râmnicu Vâlcea. Celelalte municipii dețin relativ același număr al atracțiilor antropice. Astfel categoriile antropice predominante sunt lăcașele de cult și edificiile istorice, iar în municipiul Craiova atracțiile antropice au un impact mai mare la nivel turistic comparativ cu celelalte municipii.

O descriere succintă a principalelor obiective turistice din fiecare oraș este relevată în continuare.

Craiova

Muzeul de Artă

Acest muzeu dispune de un patrimoniu bogat constituit din: lucrări semnate atât de maeștri români (I. Țuculescu, N. Grigorescu, Th. Aman, N. Tonitza etc.), cât si de cei internaționali, cu precădere din secolul XVII, adepți ai școlilor italiană, olandeză, flamandă, franceză, la acestea se adaugă frescă, săli de icoane. Un loc aparte este rezervat celor șase capodopere ale cunoscutului sculptor român, Constantin Brâncuși.

Biserica Madona Dudu

Biserica a fost zidită între anii 1758 – 1760 în stil brâncovenesc, de către Constantin Fotescu și Hagi Gheorghe Ioan. Madona Dudu a avut un rol important din punct de vedere filantropic și cultural, o parte considerabilă din bugetul acestui lăcaș a fost folosită de către primărie pentru modernizarea orașului: canalizarea orașului, pavarea străzilor etc.

Slatina

Muzeul Județean Olt

A fost înființat dupa primul război mondial, în perioada 1920–1949, muzeul colecționa documente și obiecte valoroase aparținând cu precădere municipiului. În prezent acest muzeu este alcătuit din 3 secții: etnografie, artă și arheologie-istorie.

Mânăstirea Clocociov

Este una dintre cele mai vechi ctitorii ale țării, având aproximativ 500 de ani, poziționată în partea de sud a municipiului are o poziție pitorească. Vechimea mânăstirii nu poate fi determinată cu exactitate, aceasta este amintită pentru prima dată în timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521).

Drobeta Turnu Severin

Muzeul Regiunii Porților de Fier

Muzeul a fost inaugurat în forma actuală în anul 1972 fiind alcătuit din patru secții: secția de științe ale naturii unde se află un acvariu în care sunt expuși pești dunăreni, secția de istorie, artă și etnografie. Datorită degradării excesive muzeul se află în prezent în renovare.

Palatul Cultural Theodor Costescu

Este principala instituție de spectacole, fiind construită în urmă cu 94 de ani. O perioadă, acesta a fost lăsat în paragină, dar din dorința reînvierii tradiției teatrale și de spectacol s-a hotărât că renovarea acestei instituții este crucială.

Râmnicu Vâlcea

Muzeul județean Vâlcea

A fost înființat în anul 1955 fiind o instituție recunoscută la nivel național. Muzeul deține peste 40.000 de obiecte, multe fiind considerate patrimoniu. În muzeu sunt expuse și o serie de lucrări aparținând artiștilor din municipiu dar și a celor din țară.

Fig. 2.4. Muzeul județean Vâlcea (sursa: ghidulmuzeelor.cimec.ro)

Biserica Sfântul Gheorghe

Este menționată pentru prima dată într-un act în anul 1636. După mai multe cutremure aceasta a fost renovată, iar în zilele noastre mobilierul este făcut din lemn masiv de stejar.

Fig. 2.5. Biserica Sfântul Gheorghe (sursa: http://www.valceacelor13biserici.ro)

Târgu Jiu

Coloana Infinitului

Lucrarea celebrului sculptor Constantin Brâncuși are o înălțime de 29, 33 m și este considerată un veritabil ,,testament spiritual’’ al artistului.

Fig. 2.6. Coloana Infinitului

Poarta Sărutului

Are 5,13 m și metaforic reprezintă un portal spre o altă lume. Motivul sărutului este evidențiat pe stâlpii porții, dar mai poate semnifica și ochiul care privește dincolo de materia fizică.

Fig. 2.7. Poarta Sărutului

Mediul economico-social

Analizând aspectul economic în cele 5 județe ale regiunii Sud-Vest Oltenia, s-a calculat procentul deținut de fiecare sector în anul 2014 în ceea ce privește populația civilă ocupată pe activități economice (fig. 2.8.).

Fig. 2.8. Populația civilă ocupată pe activități economice (sursa: prelucrare date INSSE, 2016)

Această diagramă analizează totalul populației ocupată pe următoarele sectoare: primar (agricultură, silvicultură și pescuit), secundar (industrie: extractivă, prelucrătoare etc.) și servicii (construcții, comerț, transporturi, hoteluri și restaurant, informații și comunicări etc.). Cel mai mare procent, 31% se înregistrează în județul Dolj, unde populația are mai multe oportunități în toate cele 3 sectoare, iar cel mai redus procent, 13 % se înregistrează în județul Mehedinți, unde sectorul terțiar nu este foarte bine dezvoltat.

Analiza socială este axată pe următoarele categorii statistice: populația rezidentă, educație și sănătate. Pentru a evidenția aceste aspecte se va realiza o serie de grafice corelate fiecărei categorii în care se va urmări evoluția acestor elemente pe parcursul unor ani de referință.

În cadrul acestui grafic (fig. 2.9.) se poate observa că cele mai mari valori ale populației rezidente sunt deținute de județul Dolj (342.775 în anul 2012), valori care deși manifestă o ușoară scădere în intervalul 2012-2015 (această scădere va fi caracteristică pentru toate graficele analizate în cadrul lucrării) continuă să se mențină ridicate comparativ cu celelalte județe ale regiunii Sud-Vest Oltenia datorită oportunităților mai bune de dezvoltare profesională și nu numai.

Fig. 2.9. Populația rezidentă la 1 ianuarie (sursa: prelucare date INSSE)

Cele mai mici valori le deține județul Mehedinți (118.509 în anul 2015) care necesită o restructurare din punct de vedere al forței de muncă cât și din punct de vedere turistic. În concluzie în anul 2012 populația rezidentă era mai numeroasă spre deosebire de anul 2015, datorită repercusiunilor crizei economice la nivel național și impactul acesteia asupra sectoarelor economice care a determinat migrarea populației.

Educația va fi analizată prin prisma unităților de învățare și a personalului didactic. Acest grafic evidențiază prezentarea unităților școlare pe niveluri de educație (ante-preșcolar, preșcolar, primar și gimnazial-inclusiv învățământul special, primar și gimnazial, primar și gimnazial special, liceal, profesional, postliceal-inclusiv învățământul special, tehnic de maiștri, superior, superior public, superior particular) (fig. 2.10.).

Fig. 2.10.Unitățile școlare din municipiile din Oltenia (sursa: prelucrare date INSSE)

Analizând graficul se observă că municipiul cu cele mai numeroase unități de învățare (133 unități școlare în 1999) și 83 de unități în anul 2014 este Craiova, deși se înregistrează o scădere în cadrul acestui interval. Municipiul Craiova este recunoscut ca centru universitar, faimos pentru liceele de top precum: C.N. Frații Buzești, C.N. Carol I, C.N. Elena Cuza și școli cu rezultate deosebite. Cele mai scăzute valori aparțin municipiului Slatina (28 de unități în anul 2014). În concluzie la nivelul regiunii, municipiul Craiova deține un număr impresionant de unități școlare și reprezintă o cale de urmat spre o educație superioară.

Se va realiza și o analiză a populației școlare și a personalului didactic pentru a se identifica raportul profesor/elev din cadrul celor cinci municipii în intervalul 1999-2014.

Fig. 2.11. Populația școlară pe niveluri de educație (sursa: prelucrare date INSSE)

După cum se poate observa din figura 2.11, populația școlara atinge valori de până la 100.000 de elevi înscriși în diferitele forme de învățământ din cadrul sistemului, comparativ cu figura 2.12 care reprezintă personalul didactic ale cărui valori ating maxim 7.000 de profesori.

Fig. 2.12. Personalul didactic pe niveluri de educație (sursa: prelucrare date INSSE)

În cadrul ambelor grafice cele mai mari valori se regăsesc în municipiul Craiova (74.775 de elevi înscriși și 4.460 de profesori în anul 2014). În concluzie personalul didactic este foarte redus în toate cele 5 municipii în raport cu elevii înscriși, acest lucru fiind datorat în principiu lacunelor sistemului care nu oferă condiții mai bune aspiranților acestei profesii.

Analiza unităților sanitare proprietate publică din cadrul celor 5 municipii relevă numărul redus de spitale (maxim 7 situate în municipiului Craiova), astfel și la acest capitol Craiova excelează în comparație cu celelalte municipii (fig. 2.13.).

Fig. 2.13. Dinamica unităților sanitare în cele 5 municipii în perioada 1999-2014

(sursa: prelucrare date INSSE)

În municipiile Slatina și Târgu Jiu există un singur spital, iar în Drobeta și Râmnicu Vâlcea există 2 spitale (excepție Râmnicu Vâlcea în anul 2014 în care s-a redus numărul la o singură unitate sanitară).

Deoarece numărul spitalelor este mai mare în municipiul Craiova, prin urmare și numărul cadrelor medicale va fi mai ridicat așa cum rezultă și din această reprezentare la nivelul municipiilor regiunii Sud-Vest Oltenia (fig. 2.14.).

Fig. 2.14. Dinamica numărului cadrelor medicale din cele 5 municipii în perioada 1999-2014 (sursa: prelucrare date INSSE)

Astfel în Craiova există un număr aproximativ de 1600 de cadre medicale, spre deosebire de celelalte municipii al căror număr redus de unități sanitare determină si un număr redus de cadre medicale (sub 500 de medici). Cel mai redus număr se regăsește în anul 2014 (289 de medici) în municipiul Târgu Jiu.

Infrastructura generală și turistică

a) Infrastructura generală cu rol esențial în accesibilitatea turistică va fi caracterizată pentru fiecare municipiu în parte. Situația existentă a căilor rutiere la nivelul Olteniei este redată în fig. 2.15.

Fig. 2.15. Rețeaua de căi rutiere la nivelul regiunii Oltenia (sursa: DRDP Craiova)

Craiova

În municipiul Craiova lungimea rețelei de tramvai este de 18,6 km cale dublă, iar lungimea traseelor pentru autobuz este de 99,4 km cale simplă. Rețeaua feroviară deservită de Regionala Craiova este reprezentată de magistrala Est-Vest București-Pitești-Craiova-Timișoara, București-Roșiorii de Vede-Craiova-Timișoara, magistrala de Nord Craiova-Filiași-Târgu Jiu-Simeria și linia Craiova-Calafat-Vidin (un feribot). În Craiova mai funcționează și un aeroport, prin intermediul căruia județul are conexiuni directe cu București. Drumuri naționale care trec prin municipiul Craiova: DN 65 F – Craiova – Ișalnița, DN 65 C – Craiova – Bălcești – Horezu, DN 55 – Craiova – Bechet etc.

Slatina

Lungimea străzilor din cadrul municipiului era în anul 2013 de aproximativ 140 de km, 83% fiind într-o stare bună de funcționare. Străzile care nu au fost modernizate se întind pe o lungime de 29 de km. Rețeaua de drumuri către diferite locații depinde de traversarea râului Olt, acest lucru fiind posibil datorită podului metalic construit peste Olt.

Drumurile de importanță națională și județeană care traversează orașul sunt reprezentate de: DJ546 care unește Turnu Măgurele – Drăgănești – Slatina – Drăgășani pe direcția sud-est/nord-vest și DN65 (E574) care face legătura între Pitești și Craiova pe direcția est-vest (sursa: Strategia de dezvoltare Slatina – http://www.primariaslatina.ro/images/strategie_2008/Analiza.pdf).

Drobeta Turnu Severin

Infrastructura municipiului prezintă o varietate de deficiențe începând cu lipsa unui aeroport, cel mai apropiat fiind cel din Craiova la o distanță de 120 de km. Un drum național care traversează orașul este reprezentat de DN6. Circulația navală este redusă deoarece singura platformă a orașului folosită în transportul naval, nu are teren disponibil pentru o unitate nouă, de capacitate mare cu deservire navală iar căile de acces rutier la limita falezei Dunării lipsesc cu desăvârșire. (sursa: Strategia de dezvoltare a municipiului Drobeta-Turnu Severin-http://www.primariadrobeta.ro/wp-content/uploads/2015/06/Strategie-generala.pdf)

Râmnicu Vâlcea

Drumul european E 81 reprezintă drumul principal care traversează municipiul (străbate întreaga regiune Sud – Vest Oltenia, făcând legătura între România și Ucraina), alte drumuri la nivel național sunt: DN 7, DN 67 și DN 64, iar din punct de vedere feroviar calea ferată care traversează Râmnicu Vâlcea este Piatra Olt – Sibiu. In ultimii ani, în intervalul 2010-2014 se încearcă modernizarea străzilor la nivelul municipiului datorită accesării fondurilor europene (sursa: Strategia de dezvoltare a Municipiului Râmnicu Vâlcea – http://www.primariavl.ro)

Târgu Jiu

Municipiul este alcătuit din 227 străzi, cu o lungime totală de 158 Km. Drumurile asfaltate reprezintă 47,7 % din total. Este necesară amenajarea mai multor locuri de parcare, deoarece cele 2.625 de locuri nu sunt suficiente pentru supraaglomerarea de mașini. Municipiul Târgu-Jiu este traversat de două drumuri naționale: DN 67 (Drobeta Turnu Severin – Râmnicu Vâlcea) și DN 66 (Filiași – Simeria), mai există și calea ferată în direcția Petroșani (Planul de dezvoltare durabilă a Municipiului Târgu-Jiu – http://cndd.ro/documents/local_agenda_21/AgLoc21_TgJiu_rom.pdf).

b) Infrastructura turistică. Subiectul dezbătut anterior a făcut referire la infrastructura generală, în cele ce urmează se va aborda infrastructura turistică în care vor fi analizate următoarele elemente: capacitatea de cazare în funcțiune, capacitatea de cazare existentă, dar și circulația turistică – sosirile și înnoptările.

În graficul de mai jos, fig. 2.16, este analizată capacitatea turistică în funcțiune pe câțiva ani de referință: 2005, 2007, 2010 și 2014 în municipiile Craiova, Târgu-Jiu, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Râmnicu Vâlcea.

Fig. 2.16. Capacitatea de cazare în funcțiune (hoteluri) în municipiile Olteniei (2001-2014) (sursa: prelucare date INSSE, 2016)

Distribuția numărului de locuri la hoteluri este ridicat deoarece orașele discutate sunt catalogate ca municipii și reprezintă zone turistice în dezvoltare. În toate municipiile se înregistrează valori de peste 100.000 de locuri. În anul 2007 în orașul Slatina se înregistrează cea mai scăzută valoare (114.886 de locuri). Însă cea mai mare valoare se observă în municipiul Craiova (416.684 de locuri) unde există un potențial turistic care trebuie exploatat la capacitate maximă.

În această reprezentare este analizată capacitatea de cazare existentă în hoteluri în anii 1999, 2003, 2007, 2010, 2014 (fig. 2.17.).

Fig. 2.17. Capacitatea de cazare existentă (hoteluri) în municipiile Olteniei (sursa: prelucare date INSSE, 2016)

Din analiză putem observa că municipiile înregistrează o medie de până la 700 de locuri. Tendința capacității de cazare existente înregistrează oscilații în intervalul 1999-2014, iar în anul 2014 se observă creșteri considerabile. Cea mai mică valoare se înregistrează în Slatina si este de 298 de locuri în anul 1999, însă în anul 2014 această valoare crește la 470 de locuri. Cel mai mare număr de locuri îl înregistrează Craiova în anul 2014 de 1156 de locuri.

În graficul de mai jos, fig. 2.18, se află reprezentarea numărului de sosiri ale turiștilor în cadrul municipiilor din regiunea sud-vest Oltenia în anii de referință 2001, 2005, 2008, 2010 și 2014.

Fig. 2.18. Dinamica sosirilor în municipiile Olteniei (2001-2014) (sursa: prelucrare date INSSE, 2016)

Categoriile analizate sunt hotelurile. Tendința acestora este una oscilatorie. Predomină valori mari ale numărului de turiști sosiți. Cauza se datorează mai multor factori precum: infrastructurii și economiei mai dezvoltate decât în zonele rurale sau orașele mai mici, capacității de cazare ridicată dar și a promovării și valorificării mai intensificate în ultimii ani a patrimoniului existent. Numărul cel mai mare de sosiri s-a înregistrat în Craiova, 47.984 în anul 2014. Cel mai mic număr de sosiri îl înregistrează Slatina, 10.245 în anul 2001, fiind la începutul dezvoltării turistice, ulterior numărul de sosiri crește ajungând în anul 2014 la 25.623.

În graficul de la fig. 2.19. se analizează numărul de înnoptări ale turiștilor în municipiile din regiunea sud-vest Oltenia. Anii de referință analizați sunt 2001, 2005, 2008, 2010 și 2014.

Fig. 2.19. Dinamica înnoptărilor în municipiile Olteniei (2001-2014) (sursa: prelucrare date INSSE, 2016)

Din analiză reiese faptul că cele mai multe înnoptări s-au înregistrat la hotelurile din Craiova (89.485 în anul 2008). Din anul 2001 până în anul 2014 tendința este de creștere, ceea ce denotă creșterea numărului de turiști care își manifestă interesul pentru aceste municipii.