ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A SITUAŢIEI EXISTENTE [304473]

[anonimizat], [anonimizat] a orașului este condiționată într-o măsură semnificativă de nivelul de dezvoltare a infrastructurii, atât a [anonimizat], [anonimizat] a celei sociale.

[anonimizat], [anonimizat], energiei, [anonimizat], sănătății și serviciilor sociale a condus la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Ștei pentru următorii 6 ani, într-[anonimizat] 2014-2020. Elaborarea strategiei de dezvoltare a orașului reprezintă unul din pașii cei mai importanți care susțin procesele de dezvoltare locală.

Scopul Strategiei de Dezvoltare Locală este de a indentifica soluții la provocările cu care se confruntă orașul Ștei.

[anonimizat], prin valorificarea eficientă a [anonimizat] 1: Locuințe de tip BW oraș Ștei (căsuțe verzi de inspirație nemțească) ………………….. 9

Figură 2: Vechiul Ștei ………………………………………………………………………………………………………. 10

Figură 3: Stema orașului Ștei …………………………………………………………………………………………… 11

Figură 4: Amplasare oraș Ștei în județul Bihor …………………………………………………………………. 13 Figură 5: Parcul Natural al Apusenilor și Munții Codru Moma…………………………………………… 15

Figură 6: Spațiul hidrografic Crișuri …………………………………………………………………………………. 17

Figură 7: [anonimizat] ………………………………………………………………………………………. 18

Figură 8: [anonimizat] ………………………………………………………………………… 21

Figură 9: Nivelul de educație al populației orașului Ștei – 2011 ………………………………………. 23

Figură 10: Evoluția populației la recensăminte ………………………………………………………………… 23

Figură 11: Distribuția pe sexe a populației orașului Ștei în anul 2011 ……………………………… 24

Figură 12: Structura populației pe grupe de vârstă la nivelul orașului Ștei în anul 2011 ….. 25

Figură 13: Structura etnică a populației …………………………………………………………………………… 26

Figură 14: [anonimizat]-Beiuș ……………………………………………………… 35

Figură 15: [anonimizat]-Beiuș ……………………………………………………… 36

Figură 16: Statuia "Miron Pompiliu" …………………………………………………………………………………. 38

Figură 17: Peștera Urșilor, Munții Apuseni ……………………………………………………………………….. 39

Figură 18: Peștera Meziad ……………………………………………………………………………………………….. 40

Figură 19: Imagine Stâna de Vale ……………………………………………………………………………………. 41

Figură 20: Platoul Padiș …………………………………………………………………………………………………… 42

Figură 21: Platoul Padiș …………………………………………………………………………………………………… 44

Figură 22: Oraș Ștei – Încadrarea în teritoriul administrativ…………………………………………….. 47

Figură 23: Primăria Ștei …………………………………………………………………………………………………… 48

Figură 24: Blocuri ANL – oraș Ștei ……………………………………………………………………………………. 49

Figură 25: Brigrada de pompieri – oraș Ștei …………………………………………………………………….. 50

Figură 26: Blocuri – oraș Ștei …………………………………………………………………………………………… 53

Figură 27: Centura Ștei ……………………………………………………………………………………………………. 55

Figură 28: Lac acumulare Ștei …………………………………………………………………………………………. 58

Figură 29: Spitalul Orășenesc Ștei …………………………………………………………………………………… 66

Figură 30: Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Ștei …………………………………. 69

Figură 31: Colegiul Național „Avram Iancu” Ștei …………………………………………………………….. 78

Figură 32: Colegiul Tehnic „Unirea” Ștei …………………………………………………………………………. 79

Figură 33: Școala Gimnazială “Miron Pompiliu” Ștei …………………………………………………………. 83

Figură 34: Casa de cultură “Miron Pompiliu” Ștei …………………………………………………………….. 89

Figură 35: Amplasament depozit neconform și platforma temporară stocare Ștei …………. 101

Figură 36: Plan general platformă de stocare temporară Ștei ………………………………………… 101

Figură 37: Amplasare Parc Natural Apuseni ………………………………………………………………….. 104

Figură 38: Amplasare Parc Natural Codru Moma ……………………………………………………………. 104

Lista tabelelor

Tabel 1: Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în limita UATB …………………………………… 14

Tabel 2: Categorii de folosință a terenurilor …………………………………………………………………….. 14

Tabel 3: Structura populației pe grupe de vârstă la nivelul orașului Ștei și la nivelul

județului Bihor …………………………………………………………………………………………………………………. 25

Tabel 4: Mișcarea naturală a populației, date absolute, 2008-2012 …………………………………. 26

Tabel 5: Migrația populației, date absolute, 2008-2010 …………………………………………………… 27

Tabel 6: Distribuția forței de muncă în orașul Ștei în perioada 2008-2012 ………………………. 28 Tabel 7: Evoluția numărului de șomeri și a ratei șomajului la nivelul orașului Ștei în

perioada 2008 -2013 ……………………………………………………………………………………………………….. 30 Tabel 8. Principalele investiții realizate în domeniul public în orașul Ștei …………………………. 32

Tabel 9. Societăți comerciale care desfășoară activitate în orașul Ștei (2012) …………………. 35

Tabel 10. Indicatori economico-financiari în cadrul Grupului European Drinks & Food ……. 36

Tabel 11: Suprafața locuibilă și numărul de locuințe – oraș Ștei ………………………………………. 52

Tabel 12: Locuințe convenționale după dotarea cu instalații și dependințe – oraș Ștei…….. 52

Tabel 13: Evoluția rețelelor de apă și canalizare a orașului Ștei ………………………………………. 62

Tabel 14: Indicatori aferenți spitalelor din Ștei ………………………………………………………………… 72

Tabel 15: Categorii de beneficiari asistați social ………………………………………………………………. 75

Tabel 16: Persoane cu certificat de încadrare în grad de handicap ………………………………….. 75

Tabel 17: Copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate ………………………………… 76

Tabel 18: Indicatori Colegiul Tehnic “Unirea” ………………………………………………………………….. 81

Tabel 19: Indicatori Școala Gimnazială “Miron Pompiliu” …………………………………………………. 84

Tabel 20: Indicatori G.P.P. Nr. 1 + G.P.N. Nr. 2 ………………………………………………………………. 87

Tabel 21: Indicatori Creșă ……………………………………………………………………………………………….. 88

Tabel 22: Caracteristicile regimului hidrologic ………………………………………………………………….. 95

Tabel 23: Starea ecologică a cursurilor de apă în stare naturală în anul 2012 …………………. 95 Tabel 24: Lucrări de investiții pe rețele de canalizare și stații de epurare finalizate sau

aflate în derulare/promovare …………………………………………………………………………………………… 95

Tabel 25: Surse industriale cu risc potențial ridicat de poluare accidentală din spațiul

hidrografic Crișuri – Ștei …………………………………………………………………………………………………… 97 Tabel 26: Suprafața spațiilor verzi a orașului Ștei ………………………………………………………….. 103

Tabel 27: Proiecte implementate/în curs de implementare de Primăria Ștei ………………….. 108

Tabel 28: Evoluția bugetului de venituri și cheltuieli al orașului Ștei ………………………………. 109

Tabel 29: Detalierea bugetului pe componentele de funcționare, respectiv dezvoltare ….. 109

Tabel 30: Fonduri dezvoltare – clasificare pe domenii ………………………………………………….. 110

Tabel 31: Alinierea țintelor asumate de România la Obiectivele Strategiei Europa 2020 .. 115

Lista abrevieri

ANL = Agenția Națională pentru Locuințe

APIA = Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

B.A. = beton armat

C.N.A.D.N.R = Compania Naționala de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. DJ = drum județean

DN = drum național

E= drum european

FEDR = Fondul European De Dezvoltare Regională

Ks = coeficient seismic

PE HD = polietilenă de mare densitate

PNDR = Programul Național pentru Dezvoltare Rurală

SAPARD = Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Tc = perioada de colț

T.V.A = taxa pe valoarea adăugată

UATB = Unitate administrativ-teritorială de bază

1. Evoluție istorică

Nu există un atestat documentar privind vechimea localității Ștei datorită lipsei surselor de informare. Primele atestate documentare sunt de pe la mijlocul evului mediu. Profesorii universitari Gh. Vlăsceanu și Ion Ianoș spun că „Începuturile locuirii acestor meleaguri se pierd în negura timpului, iar atestările documentare sunt relativ târzii. În anul 1503 Șteiul era, iar în anul 1800 apărea cu actuala denumire.”

Cu prilejul construirii liniei ferate înguste Ștei-Băița-Vida s-a descoperit un valoros tezaur feudal de monede străine (monede ungurești, slovene, germane și engleze) din secolele XII-lea și XIII-lea care demonstrează că locuitorii Șteiului făceau comerț cu unele state germane, cu Anglia și cu multe orașe ungurești.

Satul Ștei este menționat prima dată în 1580. În acest an apar listele de dijmă, plătite pentru Cetatea Oradea. După însemnările păstrate în biserica ortodoxa din Ștei, rezultă că, în anul 1937, satul avea: 207 agricultori, 40 muncitori forestieri, 3 fierari, 1 rotar, 95 de case, din care 70 erau acoperite cu țiglă, 21 cu șindrilă și 4 cu paie, satul mai dispunea de 17 căruțe, 11 care, 1 cântar și 2 mori.

Revoluția din 1848 a adus și în Ștei dezideratele: emanciparea țărănimii, realizarea unității și independenței, introducerea unor reforme burghezo-democratice.

În 1944 satul a fost bombardat de avioanele germane care atacau trupele terestre rusești. În perioada care a urmat după 23 august 1944 a început dezvoltarea industrială a zonei, simultan având loc și construcția de cartiere muncitorești.

Bogățiile de uraniu din Munții Apuseni i-au atras pe sovietici, care au deschis exploatarea minieră Băița-Bihor. Rocile care aveau conținut foarte mare de uraniu erau transportate în Uniunea Sovietică cu un avion special de pe aeroportul amenajat pe dealul Dumbrava din partea estică a orașului. Societatea care exploata uraniu se numea „Savrom-Kwarțit”. Aici a fost atrasă o mare forță de muncă (peste 17.000 oameni), de aceea a fost necesară și apariția spațiilor de locuit. În 1959 întreprinderea primește numele „Intreprinderea Minieră Bihor” .

La început s-au construit numeroase barăci de scânduri, grupate pe cartiere de Vest, de Nord-Vest și de Nord-Est. În zonele de Est ale localității, azi redevenite pământ agricol, era un orășel din barăci, amenajat pentru armata sovietică, adusă în mod special în localitate. Pentru specialiștii sovietici, s-au construit blocuri solide (strada Unirii) iar pentru cei mai mulți locuitori, s-au construit locuințe din cărămidă cu un etaj sau două, blocuri pentru patru familii, căsuțe pentru două familii și blocurile vechi din cartierul Petrileni. Blocurile erau de tip KD (cu pereții din panouri) și locuințele de tip BW (căsuțe verzi de inspirație nemțească).

Figură 1: Locuințe de tip BW oraș Ștei (căsuțe verzi de inspirație nemțească)

De asemenea, în perioada 1952 – 1956 rușii au mai ridicat un palat administrativ, cinci cinematografe, trei ringuri de dans, doua școli, una în limba română, una în rusă, dispensare, o bază sportivă, un restaurant și magazine. În întregul său, orașul Ștei a fost proiectat chiar la Moscova, de un arhitect rus. De aceea, străzile au o formă unică în România, sunt paralele și deosebit de lungi.

În anul 1955, prin Decretul 165 al Marii Adunări Naționale, s-au expropriat aproximativ 80 ha teren din hotarul Șteiului, fiind despăgubiți 1.654 de cetățeni. Acest decret a asigurat spațiul pe care s-a dezvoltat orașul de astăzi, construindu-se platforme industriale, blocuri de locuințe și construcții edilitare. În anul 1956 a început colectivizarea agriculturii, bătrânii lucrând în aceste forme noi de colectivizare până la desființarea lor, în anul 1989.

În 10 ianuarie 1956, prin Decretul Consiliului de Miniștri nr. 12, Șteiul devine oraș de subordonare raională, în același timp cu localitățile Nucet și Vașcău. În 16 ianuarie 1958, prin Hotărârea Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române i se schimbă numele în oraș ”Dr. Petru Groza”, iar în anul 1996 recapătă vechiul nume ”Ștei”. Între anii 1956-1960, Șteiul a fost centru raional, sub numele de raionul Lunca – Vașcăului, care subordona 14 comune.

Figură 2: Vechiul Ștei

În 1970 s-au construit blocurile de pe strada Gării și cele de la unitatea militară de pompieri. Blocurile noi din cartierul Petrileni s-au construit în anii 1980. În perioada de vârf a șantierului, populația masculină, și mai ales tineretul, a lucrat la exploatarea uraniului. În acea perioadă, între anii 1952-1960, s-a format populația stabilă de azi a orașului. Șteiul a devenit un centru economic și administrativ pentru zonă. Începând cu 1980 a început o perioadă de stagnare a localității, până în 1989.

După statisticile din arhivele Exploatării Miniere Bihor, în 1958 Intreprinderea Minieră Bihor avea 7.100 angajați, în 1959 a scăzut la 3.550, iar în 2000 au rămas doar 450 de muncitori. Pe lângă Intreprinderea Minieră, în 1955 a luat ființă un atelier de reparații sub denumirea de „Uzină de Reparat Mașini”, cu un număr de 135 angajați, iar din 1960 devine unitate cu personalitate juridică de sine stătătoare cu 586 salariați. În 1989 uzina dispunea de un număr de 5.300 salariați, după care urmează perioada declinului, din lipsa de materii prime, a comenzilor, iar numărul angajaților scade la 1.800. În prezent, întreprinderea funcționează sub denumirea S.C. Hiperion S.A. Ștei.

După anul 1990 activitatea Grupului European Drinks & Food a avut un impact deosebit asupra pieței muncii, nu numai în județul Bihor, ci și în toată țara.

În anul 1991, Transilvania General Import-Export SRL a ridicat prima platformă de producție, în Rieni, asigurând 5.000 de locuri de muncă. În anul 1996 s-a construit Platforma Industrială Scandic Distilleries, iar în anul 1999 a început construcția celei de a treia platforme de industrie alimentară, European Food.

Din punct de vedere urbanistic, Șteiul, în cea mai mare parte, are o tramă stradală rectangulară, cu străzi paralele, destul de largi și cu aliniamente ordonate. Între blocuri există suficient spațiu verde, cu pomi fructiferi și ornamentali.

Prin urmare, orașul a luat ființă în anii 1953 – 1956 pe vatra localității vechi rurale Ștei.

Stema orașului Ștei, județul Bihor, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, având partea superioară despicată. În primul cartier, în câmp roșu, se află un stejar, având coroana verde și trunchiul de aur ce semnifică simbolul perenității și bogăția silvică a zonei. În al doilea cartier, în câmp albastru, se află o fabrică, în culori naturale, un spic de grâu, un sac și un recipient, de aur ce seminifică prezența unei industrii alimentare în plină

dezvoltare. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un sfert dintr-o roată dințată și două ciocane, de argint ce simbolizează prezența industriei miniere și a celei

constructoare de mașini. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate ce semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Figură 3: Stema orașului Ștei

2. Cadrul natural

2.1. Așezare geografică

Orașul Ștei5 este situat Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în partea de Sud-Est a județului Bihor, în Depresiunea Beiușului, încadrată de Munții Bihorului, Pădurea Craiului și Codru Moma, la confluența Crișului Negru cu Crișul Băița și Valea Sighiștelului. Depresiunea Beiușului este dens populată, satele sunt foarte apropiate unul de altul, întinzându-se până la poalele munților. Altitudinea medie a terenului orașului este 245 m. Coordonatele geografice ale localității sunt: 46°32' latitudine nordică, 22°29' longitudine estică.

Pe malul drept al Crișului Negru este situat orașul Ștei care este străbătut de DN76 ce leagă municipiile Oradea și Deva, de DN75 spre Câmpani și de E79. Orașul este traversat de calea ferată Oradea-Vașcău. Distanța față de Oradea este de 80 km și față de orașul Beiuș este de 18 km.

Pe șoseaua națională DN76, spre Sud, la 2 km distanță, orașul se învecinează cu comuna Lunca. La Est se află satul Seghiște, un vechi sediu preoțesc. Spre Vest se găsește satul Hotărel, așezat pe valea cu același nume, la poalele Munților Codru-Moma. La Nord-Vestul hotarului Ștei, se află satele Ghighișeni și Petrileni, iar spre Nord-Est se găsește satul Valea de Jos, numit în trecut Valea Neagră. În imediata vecinătate a Șteiului se găsesc două orașe ale județului Bihor, Vașcău la 7 km distanță și Nucet la 10 km.

Orașul este la 40 km față de puncte turistice ca: Peștera Urșilor, Zona Padiș – Cetățile Ponorului, Stațiunea Moneasa, Stațiunea Stâna de Vale și Arieșeni – Pârtia Vârtop.

Hotarul orașului este străbătut de trei cursuri de apă: Crișul Negru – uneori revărsările lui au produs mari inundații, distrugând hectare întregi de pământ agricol, schimbându-și adesea albia; Crișul Băița care izvorăște de la Porțile Bihorului, avându-și izvoarele în trei văi: Fleșcuța, Hoanca Moțului și Corlatul. Crișul Băița curge dinspre răsărit, iar după ce intră în hotarul Șteiului, se unește cu râul Sighiștel în nordul localității, ca apoi să se verse împreună în râul Crișul Negru, la hotarul orașului cu satul Ghighișeni.

5Sursă: Actualizare Plan Urbanistic General și Regulament de Urbanism pentru orașul Ștei – 2010 și „ȘTEI

500 DE ANI – MONOGRAFIE”, autor Ioan Simedre – 2003

Figură 4: Amplasare oraș Ștei în județul Bihor

2.2. Suprafață

Suprafața teritorială administrativă a orașului Ștei este de 776,60 ha, din care 275,60 ha intravilan. Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în limita unității administrativteritoriale a orașului este prezentat în tabelul de mai jos.

Tabel 1: Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în limita UATB

Sursă: Primăria orașului Ștei – 2014

Categoriile de folosință a terenurilor, inclusiv suprafața ocupată în cadrul unității administrativ teritoriale Ștei, sunt ilustrate mai jos:

Tabel 2: Categorii de folosință a terenurilor

Sursă: Primăria orașului Ștei – 2014

2.3. Relief

Orașul Ștei este situat în Depresiunea Beiușului care este mărginită la est de Munții Bihorului. În privința formelor de relief, se disting trei trepte: sistemul muntos, dealurile piemontane și câmpia (vatra depresiunii). Sistemul muntos este alcătuit din Munții Bihorului și Codru-Moma, care închid Țara Beiușului la Est, respectiv la Vest. Lanțurile muntoase fac parte din Carpații Occidentali – grupa Munților Apuseni – și cuprind cele mai extinse suprafețe de relief carstic din România, incluzând formațiuni specifice de tipul dolinelor, cheilor și peșterilor. Munții Bihorului reprezintă cea mai importantă ramură a Munților Apuseni și spațiul montan cel mai înalt cu altitudini cuprinse între 1.200-1.800 m, culminând cu vârful Bihorul (1.848 m). Culmile munților sunt împădurite și înzăpezite până târziu, spre sfârșitul lunii mai. Pantele munților coboară ușor spre șes și se domolesc în dealuri și coline, transformate de localnici în livezi, ogoare și locuri de pășunat.

Localitatea Ștei se află în apropierea Parcului Natural Apuseni care a fost creat în regim de protecție silvică, în anul 1990, în data de 27 ianuarie, prin ordinul MAPPM (Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului). De asemenea, localitatea se află în apropierea Munților Codru Moma – sit Natura 2000 (clase de habitate: pășuni, păduri de foioase).

Figură 5: Parcul Natural al Apusenilor și Munții Codru Moma

Depresiunea Beiușului este dispusă în trepte coborând de la baza dealurilor spre câmpia joasă. Aceasta este o formă mai nouă a formei de relief și este alcătuită din luncă și sistemul de terase al Crișului Negru. Terasa de luncă are o mare netezime și o altitudine de 2-3 m. În această zonă este așezată localitatea Ștei. Dată fiind înclinarea redusă a zonei, o luncă largă și condiții fizico – geografice, întreaga vatră depresionară a favorizat rețeaua densă de așezări omenești. Vatra localității prezintă o înclinare spre sud-vest, aceasta fiind și direcția râurilor.

2.4. Geologie

Din punct de vedere geologic, teritoriul administrativ al orașului se găsește în lunca Crișului Negru. Astfel, formațiunile geologice caracteristice sunt alcătuite din depozite de suprafață loessoide străbătute de depozite de pietrișuri și nisipuri. Aceste formațiuni cu mici îmbunătățiri sunt favorabile pentru construcții. Apa freatică se găsește în general la 2,00 m cu tendință de ridicare spre -1,00 m. În conformitate cu zonarea seismică (conform Normativului P-100-92), orașul Ștei se încadrează în zona de grad seismic F, Ks=0,08 și Tc = 0,07 (zonă cu risc seismic redus).

Localitatea se situează din punct de vedere geomorfologic pe terasa I a Crișului Băița și a afluentului său, valea Sighiștelului, care este la același nivel cu terasa I a Crișului Negru. La Nord și la Sud localitatea este mărginită de terasele înalte (II-a) de pe malul drept al Crișului Negru. Terasa a II-a de pe malul drept al Crișului Negru, în perimetrul localității, este întreruptă de terasa I a celor doi afluenți. Localitatea în ansamblul său este dezvoltată pe terasa I. La nivelul celor două terase nu se remarcă procese fizico-geologice nefavorabile construcțiilor.

Din punct de vedere geologic în acest perimetru sunt cuprinse depozitele care alcătuiesc roca de bază și formațiunea acoperitoare. Roca de bază este prezentă prin complexul nisipurilor și argilelor cenușii – gălbui, îndesate sau plastic vârtoase. Această formațiune prezintă caracteristici geotehnice superioare orizontului argilos nisipos al teraselor. Formațiunea acoperitoare este prezentă prin orizontul pietrișurilor de terasă care se aștern peste roca de bază și orizontul argilos-nisipos de suprafață.

2.5. Rețeaua hidrografică

Orașul Ștei este inclus în bazinul hidrografic Crișuri, monitorizat de Administrația Bazinală de Apă Crișuri. Spațiul hidrografic Crișuri este format din principalele râuri: Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede, Barcău și Ier, ce au o suprafață bazinală de 14.860 km2 (figura 6) și se învecinează cu bazinele: Someș la Nord și Nord-est, Mureș la Sud și Est, iar la Vest cu Republica Ungară.

Suprafața totală a bazinului hidrografic este de 25.537 km2 și se desfășoară pe teritoriul a două state: România și Republica Ungară. Principalele râuri se unesc două câte două pe teritoriul Republicii Ungare, formând un singur curs care confluează cu Tisa.

Din punct de vedere administrativ, spațiul hidrografic Crișuri ocupă aproape integral județul Bihor, precum și părți din județele: Arad, Hunedoara, Cluj, Sălaj și Satu Mare.

Orașul Ștei este asezat pe o terasă de luncă a Crișului Negru, de o mare netezime, fiind străbătută de afluenții Crișul Băița și râul Sighiștel.

Figură 6: Spațiul hidrografic Crișuri

Crișul Negru reprezintă râul cel mai însemnat din județul Bihor atât datorită mărimii bazinului său de recepție cu o suprafață de 4.476 km2 și o lungime de 144 km, cât și datorită faptului că acesta este cuprins, aproape în totalitatea sa, în limitele județului. După ce izvorăște din Munții Bihorului, străbate Depresiunea Beiușului și apoi Câmpia de Vest. Bazinul său colector are un aspect asimetric, condiționat de afluenții de pe partea dreaptă ce coboară din Munții Bihorului și din Pădurea Craiului. Cei mai importanți afluenți sunt: Crișul Băiței, Crișul Pietros, Nimăești, Roșia, Holod, care sunt mult mai viguroși decât cei ce-și adună apele de pe versanții nordici ai Munților Codru-Moma precum: Crișul Văratecului, Tărcăița, Finiș, Șoimi, s.a.

Ape de suprafață

Localitatea Ștei este străbătută de trei cursuri de apă: Crișul Negru la Vest, Valea Sighiștelului (afluent al Crișului Băița) la Nord și Crișul Băița (afluent al Crișului Negru) care-l traversează diagonal. Văile Sighiștelului și Băiței sunt amenajate pe raza localității împotriva inundațiilor și revărsărilor din anotimpul ploios, dar albia Crișului Negru nu are malurile amenajate și la ploi abundente se revarsă inundând terenurile din zonă. Albia Crișului Negru ar trebui indiguită împotriva inundațiilor pe o lungime de cca. 2 km.

Figură 7: Crișul Băița – oraș Ștei

Pe teritoriul orașului Ștei, în partea de Nord-Est, este amplasat lacul natural de acumulare Ștei cunoscut sub denumirea Acumularea Ștei de pe Valea Curăturii, cu o suprafață de 33.102 mp. Acesta are ca folosință principală deversarea surplusului de apă potabilă de la stația de decantare apă potabilă a orașului.

Ape subterane

Apele subterane sunt determinate de varietatea litologică a zonei. Apele freatice de suprafață sunt fără presiune, dar apele de adâncime au presiune hidrostatică, care le dă un caracter ascensional sau artezian. Apele de adâncime prezintă mineralizări de diferite concentrații: ape cu slabă mineralizare și ape mai pronunțat mineralizate, carbogazoase. De mare importanță sunt apele geotermale, recent descoperite în localitate.

În Depresiunea Beiuș a fost identificat și delimitat un corp de apă subterană – ROCR09 Depresiunea Beiuș, care este dezvoltat în depozitele de vârstă panonian-cuaternară și este de tip poros-permeabil.

Pe teritoriul orașului Ștei , din punct de vedere hidrogeologic, se remarcă prezența nivelului hidrostatic în orizontul pietrișurilor de terasă ale terasei I (terasa I a Crișului Băița și a afluentului său valea Sighiștelului și terasa I a Crișului Negru) la adâncimi variabile între 1,50 – 2,00 m. Privind agresivitatea acestor ape se remarcă agresivități general acide slabe și carbonice slabe. În terasa a II-a (malul drept al Crișului Negru) se apreciază că nivelul freatic este la adâncimi mai mari de 10,0 m.

2.6. Climă

Clima zonei este continentală cu influențe mediteraneene venite din Sud-Vest și cu specificul dat de amplasarea lui în zona depresionară. Clima localității este condiționată de așezarea în partea de vest a țării la adăpostul Munților Apuseni care se opun pătrunderii maselor de aer polar continental, dar și de particularitățile maselor de aer și de eterogenitatea suprafețelor subiacente. Temperatura medie anuală oscilează în jurul temperaturii de 9-10 C°. Regimul de precipitații, destul de abundent, atinge valori anuale de 750-800 mm cu precădere în perioada de primăvară și toamna. Vânturile au caracter local, predominant pe direcția Sud Est-Nord Vest cu intensități moderate.

2.7. Vegetație

În Depresiunea Beiuș , unde este situat orașul Ștei, vegetația este subalpină și de silvostepă.

Vegetația subalpină este răspândită pe culmile munților din împrejurimile orașului și este reprezentată de diferite pajiști și tufișuri subalpine. Speciile dominante de plante sunt: iarba stâncilor, părușca, pătrunjelul de munte, un loc special ocupându-l în ceea ce privește răspândirea, jneapănul.

Vegetația domeniului forestier, se întinde pe suprafețele cele mai întinse. Se întâlnește mai peste tot, de la pădurile mici și răzlețe din câmpie și până în zona muntoasă. Zona coniferelor ocupă regiunile muntoase între 1.000 și 1.700 m. Aici cresc brazi, molizi, pini, conifere în general. La altitudini mai joase predomină pădurile de fag, gorun, frasin, carpen, ulm, stejar, păducel, sînger, și mult arborete.

Pomii fructiferi răspândiți în arealul Șteiului sunt prunul, mărul, părul, cireșul, nucul, dudul, piersicul. Se cultivă și viță de vie, dar calitatea strugurilor este inferioară. Se mai cultivă: grâu, porumb, ovăz, orz, trifoi, lucernă, in, cânepă, floarea soarelui, dovleac, dar și numeroase zarzavaturi: cartofi, roșii, ceapă, ardei, usturoi, fasole, morcovi, dar mai ales castraveți și varză, pentru care vechii șteieni aveau un adevărat cult. Erau cunoscuți în zonă ca cei mai buni cultivatori de varză și castraveți, pe care-i comercializau în piețele din Beiuș, Vașcău, Băița și Arieșeni. De aici și porecla de „scărtaveți" dată șteienilor de locuitorii satelor vecine. Azi, datorită edificării orașului, a rămas o zonă agricolă redusă, la marginile localității, iar unii dintre urmașii vechilor locuitori, care mai posedă unele suprafețe agricole mici, mai cultivă în general, legume.

2.8. Faună

Fauna este specifică genului de vegetație existentă. Fauna de munte este reprezentată de fluturașul de piatră, brumărița și unele reptile: șopârla, șarpele și diferite gastropode. În păduri trăiesc: cerbul, ursul, râsul, jderul, lupul, mistrețul, căprioara, iepurele, veverița, vulpea, dihorii. Lumea pădurilor zonei este populată cu numeroase specii de păsări, cele mai reprezentative fiind cocoșul de munte, corbul, cioara, mierla, privighetoarea, fazanul, ciocârlia, cucul, graurul, sturzul, coțofana, pupăza. Fauna de câmpie e reprezentată de: barză, rândunică, vrabie, pițigoi, prepeliță și diferite reptile. În apele din cuprinsul Șteiului și din zonă se pot pescui diferite specii de pești: păstrăvi, mrene, cleni și crapi.

Vechii locuitori ai Șteiului erau foarte buni crescători de animale, care furnizau carne, lapte, ouă și materii prime pentru îmbrăcăminte.

Pășunile și fânețele naturale erau destul de răspândite în zonele adiacente vechiului sat. Sătenii de altădată dețineau diferite bovine, cai, bivolițe, oi, capre, porci și numeroase specii de păsări: găini, rațe, curci, gâște. Azi numărul animalelor și păsărilor este foarte redus.

2.9. Resursele naturale

Zona Ștei se încadrează în arealul agricol Codru-Moma, cu relief depresionar-montan și munți joși. Resursele de sol sunt foarte importante prin prisma unor întinse suprafețe propice culturilor agricole și a suprafețelor muntoase unde predomină pădurile. Datorită geologiei complexe a munților care mărginesc Depresiunea Beiuș, principalele resurse naturale de subsol sunt reprezentate de apele geotermale și minerale. Astfel, o importantă resursă naturală din zona Ștei sunt apele geotermale și minerale. Acestea au efecte benefice pentru afecțiuni precum: afecțiuni reumatismale inflamatorii, degenerative și abarticulare, afecțiuni post-traumatice, afecțiuni neurologice periferice, afecțiuni neurologice centrale, afecțiuni ginecologice și afecțiuni asociate.

Concluzii capitol 2. Cadrul natural

Orașul Ștei are o poziție strategică bună, fiind străbătut de DN76 ce leagă municipiile Oradea și Deva și aflându-se la 40 km față de puncte turistice importante: Peștera Urșilor, Zona Padiș – Cetățile Ponorului, Stațiunea Moneasa, Stațiunea Stâna de Vale, Arieșeni – Pârtia Vârtop;

Orașul Ștei este așezat într-un cadru natural deosebit, la poalele Munților

Apuseni, beneficiind de un relief depresionar-montan cu vastă disponibilitate de teren forestier și teritoriu bogat în resurse naturale – ape geotermale și minerale;

Zonă favorizată din punct de vedere al climatului și cu risc seismic redus;

Orașul este străbătut de trei cursuri de apă: Crișul Negru, Valea Sighiștelului și Crisul Băița care îi oferă condiții de aprovizionare cu apă și de folosire a energiei acestora.

22Sursă: http://www.google.com/earth/

3. Demografie

3.1. Populația

Conform Institutului Național de statistică, în anul 2014, populația stabilă a orașului se ridica la 7.891 locuitori (în scadere față de recensământul din anul 2002, când se înregistraseră 8.637 de locuitori), cu un echilibru bun între sexe:

3.866 persoane de sex masculin (48,99%);  4.025 persoane de sex feminin (51,01%).

În anul 2011, densitatea populației era de 768,0 loc/kmp24, fiind una dintre cele mai dens populate localități din județul Bihor (la nivelul județului Bihor, densitatea populației era de 72,9 locuitori pe kmp în anul 2011).

La nivelul orașelor județului Bihor, densitățile cele mai ridicate se întâlnesc în:

Municipiul Oradea – 1.578,6 loc/kmp;

Municipiul Beiuș – 418,8 loc/kmp;

Municipiul Marghita – 180,2 loc/kmp;

Orașul Aleșd – 133,6 loc/kmp;  Orașul Valea lui Mihai – 132,7 loc/kmp;  Municipiul Salonta – 100,2 loc/kmp.

Potrivit prevederilor Legii 351/2001 – privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a IV-a "Rețeaua de localități" și Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Bihor, ierarhizarea localităților din județul Bihor și principalele dotări publice cu rol de servire teritorială, orașul Ștei cu o populație de peste 5.000 de locuitori se încadrează în localitățile urbane de rangul III (de la o populație de circa 5.000 la circa

30.000 de locuitori).

Din punct de vedere al educației, conform Recensământului Populației și al Locuințelor efectuat în 2011 – date definitive, majoritatea populației a absolvit cursurile gimnaziale (91,30%), fapt ce demonstrează un grad sporit de educație al populației orașului. Nivelul de educație al populației este prezentat în figura de mai jos:

Figură 9: Nivelul de educație al populației orașului Ștei – 2011

3.1.1 Evoluția populației

Relevant pentru evoluția populației orașului Ștei este analiza populației stabile înregistrate în perioada 1956-2011, la recensăminte:

Figură 10: Evoluția populației la recensăminte

În perioada 1956-1966 s-a format populația stabilă de astăzi a orașului Ștei. În această perioadă, populația masculină și mai ales tineretul din toată țara, au fost atrași de condițiile de lucru și câștig (exploatarea uraniului) și s-au stabilit definitiv în localitate, iar Șteiul a devenit un centru economic și administrativ pentru zonă. Începând cu 1980 a început o perioadă de stagnare a localității, până în 1989. După 1990 activitățile grupului European Drinks & Food și Transilvania General Import Export au avut un impact deosebit asupra pieței muncii din zonă, influențând astfel și creșterea populației din orașul Ștei – în anul 1992, a existat un punct culminant, populația stabilă a orașului ridicându-se la 10.415 locuitori. La recensământul din 2002 numărul populației a scăzut la 8.637 iar la recensământul din 2011 numărul populației a scăzut la 6.529, observându-se o tendință de scădere a populației în perioada următoare.

3.1.2. Populația pe sexe, grupe de vârstă, etnie și religie

În anul 2011, distribuția pe sexe a populației din orașul Ștei a fost echilibrată: 49,29% din locuitori fiind de sex masculin și 50,71% de sex feminin, respectiv 3.218 persoane de sex masculin și 3.311 persoane de sex feminin. Raportul de masculinitate este de 97,19%, astfel încât la 100 persoane de sex feminin revin 97,19 persoane de sex masculin.

Figură 11: Distribuția pe sexe a populației orașului Ștei în anul 2011

În comparație cu datele la nivel județean din anul 2011, în județul Bihor putem vorbi de un ușor dezechilibru al distribuției populației pe sexe, populația de sex feminin înregistrând o pondere mai mare (51,45%), față de populația de sex masculin 48,55%. Totodată raportul de masculinitate este 94%, ceea ce înseamnă că la 100 de persoane de sex feminin revin 94 persoane de sex masculin. Persoanele de sex feminin înregistrează o pondere ceva mai mare în întregul județ Bihor.

În comparație cu datele la nivel național din anul 2011, în Romania, putem vorbi de un ușor dezechilibru al distribuției populației pe sexe, populația de sex feminin înregistrând o pondere mai mare (51,35%), față de populația de sex masculin 48,65%. Totodată raportul de masculinitate este 95%, ceea ce înseamnă că la 100 de persoane de sex feminin revin 95 persoane de sex masculin.

În ceea ce privește populația pe grupe de vârste, din analiza datelor furnizate de

Recensământul Populației și Locuințelor 2011 se observă faptul că ponderea copiilor sub

15 ani (13,88%) este aproape aceeași cu cea a vârstnicilor (12,36%), aici intervenind procesul de îmbătrânire demografică.

Figură 12: Structura populației pe grupe de vârstă la nivelul orașului Ștei în anul 2011

După cum se observă din graficul structurii populației pe grupe de vârstă, numărul copiilor sub 15 ani este redus, ceea ce înseamnă că numărul nașterilor este mic.

Orașul Ștei este una din localitățile componente ale Județului Bihor cu o pondere mai scăzută a tinerilor (între 15 și 34 ani) din totalul populației stabile față de media județeană. Conform Recensământul Populației și Locuințelor 2011, în județul Bihor procentul tinerilor este de 27,21%, iar în orașul Ștei este de doar 24,09%.

Tabel 3: Structura populației pe grupe de vârstă la nivelul orașului Ștei și la nivelul județului Bihor

Sursă: prelucrare proprie pe baza informațiilor din Recensământul Populației și al Locuințelor 2011

În ceea ce privește structura etnică 29 , majoritatea locuitorilor sunt români – 5.897 persoane (90,32%). Principalele minorități sunt cele de maghiari – 193 persoane (2,95%) și germani – 8 persoane (0,12%), restul fiind persoane de etnie rromă (6) și chinezi (3). Pentru 6,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Ponderea populației de etnie română este mai mare decât cea de la nivel județean unde doar 63,65% din locuitori s-au declarat, conform Recensământul Populației și Locuințelor 2011, de etnie română.

Este posibil ca numărul real al populației de etnie rromă în oraș să fie mai mare decât cel indicat in evidențele statistice oficiale (Recensământul Populației și Locuințelor 2011).

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,85%), dar există și minorități de penticostali (6,14%), romano-catolici (2,05%), baptiști (1,57%), greco-catolici (1,13%) și altă religie (1,76%). Pentru 6,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Figură 13: Structura etnică a populației

orașului Ștei în anul 2011

Sursă: www.wikipedia.org – Ștei

3.1.3. Mișcarea naturală a populației

Dinamica populației este determinată de rezultatul conjugat a două importante fenomene demografice: sporul natural al populației și migrația.

Sporul natural este o expresie a balanței dintre nașteri și decese. Sporul natural la nivelul orașului Ștei (diferența între numărul născuților vii de 41 și cel al decedaților într-un an de 80), pentru anul 2012, a fost negativ, respectiv -39. Se constată din tabelul de mai jos că ultimii ani au adus o scădere a numărului de nașteri ca urmare a scăderii numărului de tineri care au plecat datorită situațiilor nesigure socio – economice.

Tabel 4: Mișcarea naturală a populației, date absolute, 2008-2012

Sursă: Fișa localității Ștei 2008-2012 – Direcția Județeană de Statistică Bihor

3.1.4. Migrația populației

A doua componentă a dinamicii populației este mișcarea migratorie cu cele două componente ale sale: migrația internă și cea externă.

În ultimii ani, în orașul Ștei există un flux destul de mare al plecărilor și stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația externă), soldul schimbărilor de domiciliu fiind negativ:

Tabel 5: Migrația populației, date absolute, 2008-2010

Sursă: Fișa localității Ștei 2008-2010 – Direcția Județeană de Statistică Bihor

Dacă înainte de 1989 fluxurile de populație s-au derulat dinspre spațiul rural spre cel urban, în ultimii ani se constată tendința de inversare a acestor fluxuri, atât din cauza problemelor economice și sociale generate de procesele de restructurare industrială cât și ca urmare a dezvoltării infrastructurii edilitare a unor comune. De asemenea, odată cu deschiderea granițelor un segment important al populației a ales să emigreze în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit.

În anul 2011, conform Recensământului Populației și al Locuințelor 2011 – rezultate preliminarii, situația persoanelor prezente și absente a fost:

Persoanele temporar absente sunt în număr de 194 persoane (din care: 115 persoane sunt plecate în țară și 79 persoane sunt plecate în străinătate). În această categorie sunt incluși: studenții, persoanele în detenție, persoanele înrolate în Armata Națională și persoanele plecate peste hotarele țării cu durata absenței de peste un an.

Persoane temporar prezente sunt în număr de 123 persoane, în această categorie fiind incluse persoanele venite din afara localității cu durata prezenței de peste un an.

Persoane plecate pentru o perioadă îndelungată – 520 persoane sunt declarate ca fiind plecate pentru o perioadă îndelungată, din care: 211 persoane sunt plecate în țară și 309 persoane sunt plecate în străinătate.

Principalele cauze care au determinat depopularea orașului Ștei sunt: migrația, în special a tinerilor, cu studii medii sau superioare, spre centrele urbane mai mari sau peste hotare și dificultățile economice care îngreunează întemeierea de familii tinere.

3.2. Forța de muncă

3.2.1. Populația activă

Conform Institutului Național de Statistică, populația activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele de peste 15 ani și care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de referință, incluzând populația ocupată și șomerii.

În orașul Ștei, conform structurii populației pe grupe de vârstă la data Recensământului Populației și Locuințelor din 2011 – informații definitive, segmentul populației aptă de muncă (15-64 ani) este majoritară, respectiv 5.722 persoane, reprezentând aproximativ 87,64% din totalul populației stabile de 6.529 persoane, depășind segmentul populației aptă de muncă de la nivel județean (84,90%) și pe cel de la nivel național (83,86%).

3.2.2. Populația ocupată

Conform Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor între anii 2011-2013, la nivelul orașului Ștei, s-au înregistrat cele mai puține locuri de muncă în sectorul industriei alimentare, minerit, construcții de mașini și componente, iar cele mai multe locuri de muncă vacante s-au înregistrat în sectorul industriei ușoare (confecții tricotaje și confecții încălțăminte).

Domeniile de activitate cu excedent de forță de muncă în ultimii 3 ani (2011-2013) sunt: construcții de mașini și componente, industria alimentară și minerit și nu au existat domenii de activitate cu deficit de forța de muncă.

Numărul populației ocupate a scăzut în perioada 2008-2012. Această scădere se manifestă în primul rând în sectoarele industrie, construcții, informații și comunicații, sănătate și asistență socială.

Populația ocupată defalcată pe ramuri ale economiei, conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Bihor, se prezintă astfel în perioada 2008-2012:

Tabel 6: Distribuția forței de muncă în orașul Ștei în perioada 2008-2012

Sursă: Fișa localității Ștei 2008-2012 – Direcția Județeană de Statistică Bihor

Se constată faptul că ponderea industriei este cea mai importantă. Astfel, nu mai puțin de 50% dintre angajați lucrează în acest domeniu la nivelul orașului Ștei (în principal în industria prelucrătoare).

3.2.3. Șomajul

Numărul șomerilor din Ștei, în anul 2013, conform evidențelor Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor, a fost de 93 persoane, iar rata șomajului a fost de 1,57%. La nivelul anului 2013, rata șomajului în orașul Ștei a fost mult inferioară celei de la nivel județean de 3,67%.

În anul 2012, conform evidențelor Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor, numărul șomerilor din orașul Ștei a fost de 99 persoane iar rata șomajului a fost de 1,67%. La nivelul anului 2012, rata șomajului în orașul Ștei a fost, de asemenea, mult inferioară celei de la nivel județean de 4,28%.

Tabel 7: Evoluția numărului de șomeri și a ratei șomajului la nivelul orașului Ștei în perioada 2008 -2013

Sursă: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor – indicatori 2008-2013

În ultimii ani se constată scăderea continuă a numărului de șomeri și a ratei șomajului la nivelul orașului Ștei. De asemenea, s-a înregistrat o rată scăzută a șomajului comparativ cu datele înregistrate la nivel județean. Cauza principală a scăderii ratei șomajului este migrația unui important segment al populației active către țări ale Uniunii Europene sau către alte localități din țară în căutarea unui loc de muncă bine plătit.

3.3. Analiza SWOT a demografiei

Concluzii capitol 3. Demografie

Ștei este o localitate cu o populație de peste 5.000 locuitori și este unul dintre cele mai dens populate orașe din județul Bihor;

Populația înregistrează un trend descendent cauzat de sporul natural negativ și soldul migrator, care este de asemenea negativ;

Se poate observa un proces de scădere și de îmbătrânire a populației, ceea ce ar putea determina dezechilibre majore pe piața forței de muncă;

Rata șomajului mică (mult sub media județeană) și în scădere este cauzată și de migrarea populației active în alte localități din țară și în străinătate.

4. Activități economice

4.1. Investiții existente

Deși orașul Ștei s-a dezvoltat ca un oraș cu profil de industrie extractivă și prelucrare, acest aspect s-a schimbat după anii 1990. Ștei are un caracter predominant industrial, principalele ramuri fiind industria prelucrătoare și industria alimentară.

Analizând modul de repartizare a unităților industriale pe teritoriul orașului, se constată că cele mai importante sunt organizate pe platforma industrială din partea de est a localității, restul unităților industriale, depozite și întreprinderi mici fiind dispersate în perimetrul construibil al orașului.

Cele mai importante unități industriale situate în zona de locuit sunt întreprinderea de textile SC Ștei SA și fabrica de pâine SC Paniprima SA, dar nefiind poluatoare, nu sunt incompatibile cu zona de locuit.

În ultimii 5 ani au fost realizate o serie de proiecte de investiții importante atât pentru infrastructura publică a orașului Ștei cât și proiecte de investiții destinate mediului privat.

Tabel 8. Principalele investiții realizate în domeniul public în orașul Ștei

Sursă: Primăria orașului Ștei

În cadrul programului SAPARD nu au fost realizate proiecte în orașul Ștei, iar gradul de interes al posibililor beneficiari pentru programul similar – PNDR, derulat în perioada 20072013, a fost în continuare scăzut. Astfel, în orașul Ștei au fost depuse doar 2 proiecte pe Măsura 141 “Sprijinirea fermelor de semi-subzistență”, dintre care doar unul a primit finanțare de 7.500 euro, celălalt fiind declarat neeligibil în etapa de evaluare.

Pe de altă parte, a fost depus și finanțat un proiect aparținând mediului privat, respectiv de către solicitantul Băița Bihor SA, în cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea

Competitivității Economice – Axa prioritară ”Un sistem inovativ și eco-eficient de producție, care finanțează IMM-urile în vederea modernizării și dezvoltării acestora”, în prezent acest proiect aflându-se în implementare.

Orașul Ștei prezintă un potențial economic datorită posibilității extinderii platformei industriale existente prin crearea unui nou parc industrial în suprafață de aprox. 13 ha, în intravilanul orașului.

Trebuie, de asemenea, menționat un aspect deosebit de important care influențează în mod indirect dezvoltarea economică a orașului Ștei, respectiv faptul că în orașul Ștei este în vigoare cel mai scăzut nivel din țară al impozitelor pentru persoane fizice, acestea fiind cu 50% mai mici decât minimul la nivel național.

Legislația în vigoare care reglementează facilitățile privind impozitele menționate anterior se regăsește în următoarele acte legislative:

 Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, Art. 284 – Scutiri și facilități pentru persoanele fizice, alin. (10): „Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor, precum și alte taxe prevăzute la art. 282 și 283 se reduc cu 50%, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni (…), republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliază și trăiesc în localitățile precizate în:

a) Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localități din Munții Apuseni, cu modificările ulterioare – ANEXA nr. 1: UNITĂȚILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE din zona Munților

Apuseni, pentru care se propun măsuri de sprijinire a dezvoltării economico-sociale

 O.G. nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei "Delta Dunării", Art. 7, alin. (1):

“Persoanele fizice care au domiciliul și care locuiesc efectiv în localitățile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 și în Hotărârea Guvernului nr.395/1996 beneficiază de reducerea cu 50% a impozitelor și taxelor locale, stabilite potrivit Legii nr. 27/1994 privind impozitele și taxele locale.”

Influența unui nivel scăzut al impozitelor plătite de persoanele fizice se poate reflecta în nivelul de trai și gradul de confort al populației, care plătind impozite mai mici, va dispune de mai multe resurse financiare, care pot fi utilizate fie în susținerea activităților de dezvoltare personală, de petrecere a timpului liber și nu în ultimul rând posibilitatea dezvoltării unor proiecte de investiții, care într-un final vor contribui la dezvoltarea de ansamblu a localității.

4.2. Industrie și servicii

Din punct de vedere industrial, profilul inițial al orașului Ștei a fost prin excelență minier, la care, odată cu dezvoltarea orașului s-au mai adăugat pe rând: construcții de mașini, prelucrarea lemnului, confecții, tricotaje, producție de ambalaje.

Nivelul redus al eficienței muncii și managementul slab, corelate cu criza economică de după 1989, au determinat o reducere a activității industriale, astfel că în prezent, cele mai multe unități existente înainte de 1989 funcționează sub nivelul capacităților sau au dat faliment.

O scurtă trecere în revistă a unităților industriale existente:

Industria minieră: “Exploatarea minieră Bihor”, din cauza rezervelor în epuizare, a nerentabilității resurselor rămase, a utilajelor învechite, a lipsei de investiții este în proces de conservare;

Industria constructoare de mașini “SC Hiperion SA”, care din cauza lipsei de fonduri pe fondul lipsei de comenzi și-a restrâns activitatea;

Fosta industrie de prelucrare a lemnului: “S.C. Romobin S.A.” își are originea într-un atelier de tâmplărie creat în anul 1952 care a asigurat tâmplăria pentru construcțiile ce se ridicau în șantier, fiind o anexă a Întreprinderii Kwarțit. Din anul 1990 devine unitate de sine stătătoare cu personalitate juridică, iar în 1997 își încetează activitatea, când a fost preluată de Grupului European Drinks & Food;

Industria ușoară: “S.C. Ștei S.A.”, a cărui activitate este producția de textile, are piață de desfacere internă și externă;

“S.C. Ambarom S.A.” – și-a încetat activitatea în orașul Ștei;

Transport: “S.C Omnitrans S.A.”- fosta autobază de transporturi auto a fost cumpărată de Grupul de firme “European Drinks”; aceasta asigură în principal transportul muncitorilor de la domiciliu la platformele industriale ale firmelor din:

Ștei, Rieni și Sudrigiu, dar și transportul călătorilor între alte localități din județul Bihor;

Unitatea “S.C. Solceta S.A.”, fosta exploatare de gospodărie comunală și locativă, are ca activitate de bază aprovizionarea cu apă potabilă a localității, întreținerea rețelelor de apă și a rețelelor de canalizare a apelor uzate;

Salubrizarea orașului este asigurată de “S.C. Solceta S.A.” și de serviciile specializate din cadrul Primăriei Ștei;

Construcții: reprezentată de “S.C. Mirocom S.R.L.” Ștei și alte firme mai mici.

La nivelul anului 2012, în orașul Ștei apare înregistrat un număr de 230 societăți comerciale active, majoritatea având sediul social în orașul Ștei.

Cele mai multe societăți care au realizat investiții în orașul Ștei desfășoară activitate conform următoarelor coduri CAEN (conform CEAN rev. 2):

Tabel 9. Societăți comerciale care desfășoară activitate în orașul Ștei (2012)

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor existente pe www.listafirme.ro-2012

Cu toate acestea, un aport deosebit de semnificativ pe plan economic, inclusiv al ocupării forței de muncă la nivel local, este adus de câteva societăți care activează în orașul Ștei, respectiv:

SC Băița Bihor SA – industria extractivă; o SC Ștei SA – producția de textile;

SC Hiperion SA – industria constructoare de mașini.

Nu în ultimul rând, trebuie menționată contribuția deosebită la nivel local pe care a adus-o grupul de firme

European Drinks & Food, care reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte de investiții private din România.

Figură 14: Fabrica European Drinks – zona Ștei-Beiuș

În acest context, se poate spune că dezvoltarea Grupului a avut un impact favorabil nu numai asupra economiei românești în ansamblul ei, ci mai ales asupra județului Bihor și depresiunii Beiușului – o fostă zonă minieră care a intrat în recesiune după revoluție.

Activitatea Grupului European Drinks & Food a început imediat după 1990 în domeniul distribuției.

Indicatorii economico-financiari în cadrul Grupului de firme European Drinks & Food în perioada 2009-2011 sunt prezentați în continuare:

Tabel 10. Indicatori economico-financiari în cadrul Grupului European Drinks & Food

Sursa: www.listafirme.ro

Transilvania General Import Export SRL, înființată în 1991, este compania veterană a Grupului, fiind prima de pe piața românească care a oferit servicii profesioniste în domeniul distribuției, prin intermediul acesteia fiind distribuite produsele European Drinks.

Unul dintre atuurile acestei investiții este reprezentat de gama impresionantă de produse alimentare care se produc pe platformele industriale de la Ștei, Rieni și Drăgănești și care, prin calitatea lor deosebită sunt competitive pe orice piață, fie ea internă sau externă.

Pe de altă parte, Grupul este unul dintre cei mai mari angajatori ai țării.

Figură 15: Fabrica European Drinks – zona Ștei-Beiuș

Din punct de vedere al comerțului și al serviciilor comerciale, acestea sunt reprezentate de mici magazine specializate și universale și de o piață agroalimentară. În prezent, în orașul Ștei nu există supermarketuri, promovându-se micile afaceri tradiționale (comerț tradițional).

4.3. Agricultură

Dispunând de un relief depresionar, agricultura nu este o ramură cu potențial considerabil în economia Șteiului.

Situația fondului funciar după modul de folosință a suprafeței terenului indică procentul scăzut al terenului agricol (42,57%) din teritoriul administrativ al localității (776,60 ha), iar terenul arabil ocupă doar 15,92%.

Astfel, suprafața agricolă totală de 330,60 ha înregistrată la APIA este structurată pe următoarele categorii:

123,60 ha teren arabil

185,00 ha pășuni

16,00 ha fânețe

5,00 ha livezi

1,00 ha vii

Suprafața neagricolă de 446 ha este formată din 210 ha păduri, 8 ha ape, 177 ha construcții și curți, 49 ha căi de comunicații/ drumuri, 2 ha neproductive și degradate.

Conform APIA Centrul Județean Bihor , exploatațiile agricole cu sediul pe teritoriul orașului Ștei sunt în număr de 228, din care doar una are o suprafață declarată mai mare de 50 ha.

4.4. Turism

Orașul Ștei, centrul turismului montan bihorean, este amplasat la distanță de o oră față de importante puncte turistice, cum ar fi: Chișcău, cu renumita Peștera Urșilor, Meziad, Padiș, Stâna de Vale, Arieșeni, Scărișoara, Valea Sighiștelului etc.

Baza turistică este asigurată de un hotel în proprietatea S.C. Solceta S.A. (104 locuri de cazare) precum și o pensiune privată Hostel Lipscani amenajată într-o clădire existentă (20 camere).

În oraș mai funcționează o grupă de salvamont și ghizi40 organizați în Asociația Salvatorilor Montani Ștei.

4.4.1. Resurse de turism

Datorită poziției echidistante față de importante zone turistice din imediata apropiere a teritoriului administrativ, orașul Ștei ar putea fi un important punct de plecare spre aceste zone. Totuși, în orașul Ștei există obiective de interes cultural, printre care amintim obiectivul încadrat în Lista monumentelor istorice 2010, aprobată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național prin Institutul Național al Patrimoniului Casa Memorială “Miron Pompiliu”, care datează din sec. XIX.

Figură 16: Statuia "Miron Pompiliu"41

Miron Pompiliu, pe numele său adevărat Moise Popoviciu, s-a născut la 20 iunie 1848 fiind fiul popii Nicolae din Ștei. El a fost unul dintre poeții importanți ai "Junimii" (din 1869), folclorist, publicist și prieten intim al lui Eminescu cu care, de altfel, a și locuit câțiva ani. A făcut studii universitare la Budapesta, Iași și București. Stabilit la Iași, a fost profesor la Școala militară și apoi la Liceul Național. Pe lângă poezii, a publicat la Iași în 1870 și o culegere de balade populare, Balade populare române. S-a stins din viață la 20 noiembrie

1897.

De asemenea, un punct de atracție poate fi constituit de existența clădirilor caracterizate de arhitectura de inspirație sovietică, element care ar putea fi exploatat în viitor.

4.4.2. Tipuri de turism practicate

Dintre tipurile de turism practicate la nivelul județului Bihor, în funcție de resursele naturale și antropice, în orașul Ștei se practică:

turismul montan

Orașul Ștei, situat la poalele munților Apuseni, prezintă în apropiere zone deosebite de atracție turistică – Peștera Urșilor, Platoul Padiș, Arieșeni, Scărișoara, Valea Sighiștelului, foarte căutate atât de turiști români, cât și din afara țării.

turismul de afaceri / de tranzit.

40Sursă: Actualizare Plan Urbanistic General și Regulament de Urbanism pentru orașul Ștei – 2010

41Sursă: https://www.facebook.com/PrimariaOrasuluiStei

Orașul Ștei este amplasat într-o zonă industrială, fiind situat la aproximativ 80 de km de Municipiul Oradea, ceea ce face ca orașul să fie o destinație semnificativă pentru turismul de tranzit sau chiar de afaceri.

4.4.3. Zone cu potențial turistic deosebit

Orașul Ștei este situat la poalele Munților Apuseni, într-o frumoasă zonă turistică. La o distanță de 14 Km de oraș se găsește Peștera Urșilor, unica din Europa prin formele carstice pe care le adăpostește.

În apropiere se află stațiunile turistice montane Stâna de Vale, Arieșeni, Moneasa.

Peștera Urșilor

La 17 septembrie 1975, în urma unei dinamitări în cariera de marmură de la Chișcău, în masiv s-a format o spărtură prin care a coborât artificierul miner Curta Traian din localitate. După cercetările științifice de rigoare, o parte a peșterii a fost amenajată și electrificată, fiind dată în exploatare turistică la 14 iulie 1980.

Figură 17: Peștera Urșilor, Munții Apuseni

Căi de acces: Pe DN76 (Oradea-Deva), cu derivație la km 86 în comuna Sudrigiu, pe DJ763, încă 16 km (șosea asfaltată).

Peștera Urșilor nu primează prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de formațiuni speologice, care, din acest punct de vedere, este indiscutabil unicat în rândul peșterilor amenajate pentru turism. Tot aici se găsește un mare număr de resturi fosile ale ursului de cavernă – Ursus Spelaeus – dispărut de aproximativ 15.000 de ani.

Intrarea în peșteră (altitudinea 482 m) se face printr-un pavilion de exploatare turistică, unde sunt amenajate o sală de așteptare, un bar și un stand cu produse de artizanat. Lungimea totală este de peste 1.500 m, din care nivelul inferior cu o lungime de aproximativ 700 m, este rezervație științifică.

Partea superioară este amenajată cu trotuare, balustradă, pe o lungime totală de 847 m și se compune la rându-i din trei galerii, în ordinea vizitării: Galeria "Urșilor", Galeria "Emil Racoviță" și Galeria "Lumânărilor". Prima galerie este puțin mai săracă în formațiuni, bogată în schimb în resturi scheletice ale ursului de peșteră, adevăratele frumuseți fiind concentrate în celelalte două: "Mastodontul", "Palatele fermecate", "Căsuța Piticilor", "Lacul cu nuferi" sunt doar câteva din denumirile simbolice date grupurilor de formațiuni de către ghizi și vizitatori. Ieșirea se face printr-o fantastică galerie ornată cu lumânări, ultima sală fiind simbolic denumită "Sfatul Bătrânilor".

Peștera Meziad

Se află la o distanță de 22 Km de Beiuș. Pentru a ajunge la peșteră trebuie urmat drumul care pornește din centrul municipiului Beiuș spre Aleșd și Borod. La Remetea se părăsește drumul principal, și trebuie urmat drumul marcat cu inscripția Meziad 6 Km, până la indicatorul Peștera Meziad. La peșteră se poate ajunge și pe alt drum, mergând până la Cabana Meziad de unde trebuie urmată poteca marcată cu triunghiul albastru.

Figură 18: Peștera Meziad

Peștera Meziad a fost prima dată explorată, descrisă și cartată de Czaran Gyula (18471906) care și-a legat numele de turismul montan în Munții Bihorului. Astfel, la începutul secolului al XX-lea făcea parte dintre cele mai mari peșteri din Europa.

În 1921 o echipă de speologi condusă de Emil Racoviță descoperind noi galerii, ajunge la lungimea de peste 3,5 Km. Astăzi peștera măsoară 4.774 m.

A fost printre primele peșteri amenajate din țară. În galerii s-au găsit resturi fosile de Ursus Spelaeus. Formațiunile din calcar, stalactitele și stalacmitele te avântă într-o lume de basm.

Stâna de Vale

Stâna de Vale este o stațiune de odihnă și tratament pentru toate anotimpurile (complex montan), situată în vestul României, în cadrul comunei Budureasa (județul Bihor), într-o depresiune străjuită de Munții Vlădeasa și Pădurea Craiului (Carpații Occidentali), la o altitudine de 1.102 m, la sud-est de municipiul Oradea (reședința județului Bihor).

Figură 19: Imagine Stâna de Vale

Climatul este intramontan de depresiune, tonic-stimulativ, cu veri răcoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 14°C) și ierni reci și umede (temperatura medie a lunii ianuarie este sub -6°C). Temperatura medie anuală este de circa 5°C. Se caracterizează printr-o marcată nebulozitate, precipitații abundente (peste 1.200 mm anual) și căderi masive de zăpadă (stratul atingând 50-90 cm). Există și izvoare cu ape minerale feruginoase, hipotonice.

Frumusețea liniștitoare a peisajului, aerul pur, fără praf și particule alergice, bogat în ozon, presiunea atmosferică relativ coborâtă, multele posibilități de trasee montane sunt elemente care fac ca vacanțele petrecute aici să fie relaxante și să ajute la refacerea sănătății și a capacității de muncă.

Stațiunea se recomandă în tratamentul asteniilor, unor dereglerări endocrine (hipertiroidism beningn, boala Basedov incipientă, după tratamente cu medicamente), dereglărilor respiratorii (neuroza respiratorie), organismului slăbit, suprasolicitărilor fizice și intelectuale, anemiilor, rahitismului și dereglărilor de creștere la copii. Cazarea este asigurată de Hotelul Iadolina care are bază proprie de tratament (instalații de electroterapie, băi cu plante medicinale, saună, gimnastică medicală, masaj) ca și în pavilioane și vile.

Atracții turistice: cascade (Săritoarea Ieduțului, Iadolina, Moara Dracului), Peșteri (Onceasa, Cetatea Radesei, Șura Boghii, Focul Viu), complexul carstic Cetățile Ponorului (peșteri, lac etc), Cabana Padiș (altitudine 1280 m). Se poate practica pescuitul, iar în timpul iernii schiatul pe o pârtie având lungimea de 650 m și dotată cu teleschi.

Padiș

Zona turistică Padiș se află în ramura nordică a Munților Bihor, lanț din Munții Apuseni. Din punct de vedere administrativ, zona Padiș este situată în sud-estul județului Bihor, pe raza comunei Pietroasa, până la granița cu județele Cluj și Alba.

Figură 20: Platoul Padiș

Din zona turistică Padiș fac parte următoarele:

Bazinul închis Padiș – Cetățile-Ponorului;

Cheile Someșului Cald – Poiana Vărășoaia – Poiana Cuciulata;

Cheile Galbenei – Poiana Florilor;

Obârșia Văii Boga.

Trasee (poteci) marcate:

Cabana Vlădeasa – Padiș, marcaj bandă albastră; Cabana Vlădeasa – Pietrele Albe- Piatra Tâlharului – Poiana Vărășoaia – Cabana Padiș; durata traseu: circa 11 ore; lungime traseu: 32 km; drum de creastă cu priveliști largi, marcaj insuficient pe alocuri;

Stâna de Vale – Padiș, marcaj bandă roșie; Stâna de Vale – Șaua Bohodei – Poiana Vărășoaia – Cabana Padiș; lungime traseu: 20 km; durata traseu 6 ore; drum de creastă, ușor, panorama Munților Apuseni;

Ic Ponor – Padiș pe drum forestier și apoi marcaj punct roșu; Ic Ponor- Valea Someșului Cald – Cheile Someșului Cald – Peștera Cetatea Rădesei – Poiana

Vărășoaia – Cabana Padiș;

Pietroasa – Padiș, marcaj cruce albastră; Pietroasa – Boga – Cantonul Silvic "La Scărița"- Cabana Padiș; lungime traseu: 17 km pe scurtături și 22 km pe drumul forestier (scurtăturile însoțesc drumul); durata traseu 5 ore în urcare și 2 ore în coborâre; diferența de nivel 1.000 m, cel mai abrupt între Boga și cantonul silvic.

Șaua Vârtop – Padiș, marcaj bandă roșie; Șaua Vârtop (pe DN75, la 1,5 km înspre Ștei de la pârtia de schi de la Vârtop) – Groapa Ruginoasa – Valea Seacă – Valea Galbenă – Poiana Florilor – Peștera Ghețarul de la Focul Viu – Cabana Padiș; durata traseu 7-8 ore; lungime traseu 20 km; drum foarte greu, accesibil doar turiștilor experimentați, practicabil doar vara și pe timp uscat; o Arieșeni – Padiș 16 km;

Gârda de Sus – Padiș, 2 variante:

marcaj bandă albastră; Garda de Sus – Cheile Ordâncușa – Peștera Ghețarul de la Scărișoara – Cătunul Ocoale – Poiana Urșoaia – Poiana Călineasa – Muntele Bătrâna – Șesul Gărzii – Cabana Padiș; durata traseu 9 ore; lungime traseu 28 km; diferența de nivel 1.000 m; drum de creastă și platou cu panorame și peisaje deosebite.

marcaj triunghi albastru; Garda de Sus – Valea Garda Seacă – Cătunul Casa de Piatră – Valea Gărdișoara – Peșterile Coiba Mare și Coiba Mică – Șesul Gărzii-Cabana Padiș; durata traseu 8 ore; lungime traseu 22 km; drum ușor, accesibil tot timpul anului, în cea mai mare parte drum forestier sau de tractor; se poate urca cu autoturismul până în Cătunul Casa de Piatră și atunci porțiunea de traseu Cătunul Casa de Piatră-Cabana Padiș se poate face în circa 3-4 ore; în traseu se poate ajunge și după vizitarea peșterii Ghețarul de la Scărișoara de pe platoul Ghețar-Ocoale.

Peștera Ghețarul de la Scărișoara – Padiș marcaj bandă albastră; Peștera Ghețarul de la Scărișoara – Cătunul Ocoale – Poiana Urșoaia – Poiana Călineasa – Muntele Bătrâna – Șesul Gărzii – Cabana Padiș; durata traseu 7 ore; lungime traseu 20 km; diferența de nivel 1.000 m; drum de creastă și platou cu panorame și peisaje deosebite.

Peștera Câmpeneasa

Se află la o distanță de 3,5 km de orașul Vașcău, situată la cca. 100-150 m de ultima casă din Izbuc; traseul este accesibil cu mașina până la un anumit punct, după care se merge pe o potecă ușoară. Peștera este situată într-o adâncitură a depresiunii Tarina, între pădurile Curpiniș (N-V) și Fata Dealului (N-NE).

Figură 21: Platoul Padiș

Apele Văii Pamparului, după ce vin de la Călugări și străbat satul Izbuc, cotesc brusc și se prăvălesc de la o înălțime de 35 m spre imensa gură a peșterii, fiind parcă înghițite de peșteră. Dar după ce străbat o distanță de 2 km prin peșteră, apele Pamparului ies la lumina zilei la Vașcău la o distanță de 500 m de oraș, formând un „izbuc” puternic numit Izvorul Boiului.

În ceea ce privește numele Peșterii Câmpeneasa se spune că acesta s-ar trage de la numele depresiunii Tarina, unde se afla peștera și care, având aspectul unui câmp și fiind vechi loc de pășunat pentru animalele oamenilor din zonă, ar fi determinat alegerea acestui nume. Datorită faptului că, în timp, acest câmp a fost locul unde oamenii își aduceau și țineau boii pentru mai mult timp, oamenii i-au dat locului numele de „Bouriște”, adică locul de pășunat al boilor; acest nume s-a păstrat în paralel cu cel de „Peștera Câmpeneasa”.

4.5. Analiza SWOT a economiei

Concluzii capitol 4. Activități economice

Orașul Ștei prezintă un potențial economic deosebit de semnificativ, datorită existenței unei platforme industriale unde se concentrează importante activități economice productive, datoriră posibilității creării unui

nou parc industrial, precum și datorită unui nivel extrem de scăzut al impozitelor și taxelor locale pentru persoane fizice (cel mai scăzut din țară);

Există de asemenea un potențial deosebit prin localizarea geografică într -o zonă turistică importantă, orașul Ștei putând deveni astfel un centru pentru turismul de tranzit;

Valorificarea resurselor naturale existente de apă geotermală poate conduce la dezvoltarea economică a orașului, prin utilizarea acestora la încălzirea locuințelor, precum și a altor obiective;

Infrastructura de transport este în stare avansată de degradare, legătura cu municipiul Oradea, aflat la aproximativ 80 km, fiind în curs de reabilitare;

Există un grad mare de concentrare al forței de muncă locale la câțiva agenți economici.

5. Amenajarea și echiparea teritoriului

5.1. Amenajare teritorială și patrimoniu

Încadrarea în teritoriu a orașului

Orașul Ștei este amplasat pe o axă de comunicație importantă: DN76 Oradea-Deva și magistrala de cale ferată Oradea – Vașcău. Prin DN76 se realizează legătura cu orașul Vașcău și cu municipiul Beiuș. Acest drum face parte din drumul european E79 (drum de 1.160 km lungime), traversând Ungaria – România – Bulgaria – Grecia și având traseu în țară între Oradea – Beiuș – Ștei – Deva – Petroșani – Târgu Jiu – Craiova – Calafat Vidin. Distanța față de Oradea este de 80 km, iar față de Deva de aproximativ 100 km. În imediata vecinătate a orașului se găsesc două orașe ale județului Bihor, Vașcău la 7 km și Nucet la 10 km distanță. Orașul este punct de plecare către multe zone turistice ca Peștera Urșilor, Zona Padiș, Stațiunea Moneasa Arad, Stațiunea Stâna de Vale și Arieșeni.

Figură 22: Oraș Ștei – Încadrarea în teritoriul administrativ

Teritoriul administrativ al orașului Ștei se învecinează în Nord cu teritoriul administrativ al comunei Rieni iar la Vest, Sud și Est cu teritoriul administrativ al comunei Lunca. Conform Legii 351/2001- Rețeaua de localități, localitatea Ștei nu are localități aparținătoare.

Localitatea Ștei se încadrează în categoria de orașelor de rangul III cu rol de servire în teritoriu, având zonă de influență în teritoriile administrative ale comunelor: Rieni, Lunca, Câmpani, Cărpinet, Cristioru de Jos și orașele Vașcău și Nucet.

Organizarea spațiului urban

Zonele urbane reprezintă imaginea evoluției unui oraș sub raportul funcționalității. Condițiile adeseori improprii dezvoltării activității urbane au influențat constituirea spațială a zonelor funcționale. În teritoriul intravilan al orașului Ștei se pot distinge următoarele zone funcționale principale:

zona centrală și alte funcțiuni complexe de interes public;

zona de locuințe și funcțiuni complementare;

zona de unități industriale care constituie o platformă industrială a localității;

zona de parcuri, recreere, turism și sport;

zona de gospodărie comunală;

zona de destinație specială și de echipare teritorială (căi de comunicație și construcții aferente rețelelor tehnico-edilitare);

alte zone, terenuri neconstruibile, terenuri acoperite cu apă, terenuri libere apte pentru construcții.

Zona centrală

Este situată excentric, în partea de Sud-Vest a localității, dar relativ în centrul de greutate al zonei de locuit. Principalele clădiri publice sunt concentrate pe strada Cuza Vodă, care are cap de perspectivă clădirea Primăriei și constituie zona centrală reprezentativă a orașului. Principalele dotări sunt: spitalul, casa de cultură, hotel, biserică ortodoxă, complex comercial, alimentație publică, piața agroalimentară etc. Centrul este accesibil de pe principala arteră rutieră care traversează localitatea, prin intermediul străzii Cuza Vodă.

Figură 23: Primăria Ștei

Potențialul de dezvoltare al zonei constă în funcțiunea administrativă și comercială. Apropierea de gara feroviară și de autogară, ca și concentrarea de construcții și amenajări comerciale și de servicii, fac ca aceasta zonă să rămână deosebit de animată, atrăgând populația inclusiv din așezările limitrofe orașului.

Zona de locuințe

Această zonă este compactă și prezintă trei subzone distincte de locuințe:

vechea vatră în lungul străzii Miron Pompiliu, cu extinderea de peste pârâul Băița în zona stadionului Minerul cu locuințe pe lot și regim de înălțime P, P+1 și P+2 etaje;

în partea de Vest a orașului, pe baza lotizării din 1945-1955, s-a dezvoltat o zonă preponderent rezidențială, cu locuințe colective și individuale cu regim mic și mediu de înălțime P, P+2 și P+4. Arhitectura locală este una specifică așezărilor miniere din Transilvania, dezvoltate în aceeași perioadă (ex. Valea Jiului) – locuințe parter din lemn, P+1, P+2 din cărămidă, clădiri publice P+2 în stil clasicizant.

Construcția de locuințe a luat amploare începând din 1960, cu blocuri din beton armat și cărămidă cu planșee de B.A., regim de înălțime P+4 și P+9 etaje, fiind similare, ca arhitectură, locuințelor colective construite în acea perioadă în întreaga țară. Majoritatea acestor blocuri au fost amplasate în zona centrală de-a lungul arterelor de circulație și au fost realizate cu parter comercial.

Zona de locuit s-a extins cu noile blocuri ANL în zona gării și cu blocurile ANL mai vechi din apropierea intersecției între strada Miron Pompiliu cu strada Lucian Blaga. Numărul apartamentelor ANL sunt 72 finalizate și 36 în curs de execuție. În cadrul zonei de locuit se pot distinge și sunt bine conturate zonele cu funcțiuni complementare: creșă, grădiniță, școală, policlinică și complex comercial.

Figură 24: Blocuri ANL – oraș Ștei

alte zone de locuit sunt: cartierul Petrileni, izolat de restul orașului prin valea Băiței și a căii ferate spre zona industrială și la ieșire din oraș, spre Vașcău, sunt izolate două trupuri de locuințe.

Platforma industrială

Este situată în zona de Est și Nord-Est a orașului și dispune de cale ferată și auto prin intermediul străzii 13 Septembrie. Acest traseu este centura ocolitoare a orașului, deviind circulația grea din zona centrală. Mai există zone de industrie în interiorul orașului, care nu sunt poluatoare.

Zona de parcuri

Această zonă este slab reprezentată la nivel de oraș. În afara unor scuaruri de mici dimensiuni în zonele Primăriei și Pieței agro-alimentare, localitatea Ștei nu dispune de un parc la nivel de oraș. În ultimii ani a fost amenajat un scuar pietonal – parc de pe strada Unirii în zona Librăriei și zona Pieței agro-alimentare.

Zona de sport

Este dotată cu două baze sportive, care aparțin actualmente S.C. HIPERION S.A. și C.N.U. S.A. București Punctul de lucru Ștei, oferind terenuri de sport în aer liber, ștrand și sală de sport. Datorită faptului că aceste baze sportive se află în administrația unor societăți private, se simte nevoia unor zone de agrement la îndemâna amatorilor de sport.

Cimitirul

Este amplasat în partea de Sud a orașului pe o suprafață de 2,2 ha și se întinde până la stația meteo.

Zonele cu echipare teritorială

Aceste zone cuprind căile de comunicație, drumuri și cale ferată, stația de apă și stația de epurare.

Zonele speciale

Zona specială este reprezentată de unitatea militară de pompieri.

Figură 25: Brigrada de pompieri – oraș Ștei

Terenuri

Utilizarea terenurilor este stabilită prin Planul Urbanistic General și Regulamentul de Urbanism pentru orașul Ștei, a căror actualizare s-a realizat și aprobat în anul 2010.

În prezent, se deșfășoară procesul de centralizare a datelor cu privire la imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în vederea stabilirii suprafeței de teren ce trebuie restituite, conform Legii 165/2013 (lege în vigoare din 20.05.2013).

Orașul Ștei se întinde pe o suprafață de 776,60 ha, din care 275,60 ha sunt intravilan alcătuit din localitatea de bază și zone componente cu funcțiuni multiple: două trupuri de locuințe, Spitalul de Psihiatrie, uzina de apă, stația de epurare, cantonul silvic și halda pentru depozitarea deșeurilor menajere (terenuri destinate funcțiunilor urbane) și 501,00 ha sunt extravilan terenuri agricole – 281,00 ha, terenuri forestiere – 210,00 ha, terenuri

aflate permanent sub apă – 8,00 ha și terenuri cu altă destinație – 2,00 ha).

Folosința și destinația terenurilor sunt următoarele:

total agricol – 330,60 ha (reprezentând 42,57% din suprafața totală), din care:

agricol extravilan -281,00 ha; o agricol intravilan – 49,6 ha.

Situația fondului funciar după modul de folosință, indică o suprafață a terenului arabil de 123,60 ha, care este 15,92 % din teritoriul administrativ. Suprafața viilor și livezilor este de 6 ha, reprezentând 0,77%. O pondere semnificativă de 25,88%, o dețin pășunile și fânețele naturale din teritoriul administrativ (în suprafață de 201 ha).

total neagricol – 446,00 ha (reprezentând 57,43% din suprafața totală), din care:

neagricol extravilan -220,00 ha o neagricol intravilan – 226,00 ha

Terenurile neagricole sunt reprezentate de păduri – 210,00 ha (reprezentând 27,04% din suprafața totală), ape – 8,00 ha (reprezentând 1,03% din suprafața totală), drumuri și căi ferate – 49,00 ha (reprezentând 6,31% din suprafața totală), construcții – 177,00 ha (reprezentând 22,79% din suprafața totală) și neproductive – 2,00 ha (reprezentând 0,26% din suprafața totală).

Necesități:

Extinderea suprafeței intravilanului cu asigurarea condițiilor din oraș în vederea realizării de locuințe și a unei zone de agrement, valorificând cadrul natural existent.

Fondul de locuințe și calitatea locuirii

Conform fișei localității Ștei, în anul 2012 suprafața locuibilă a orașului era de 103.642 mp din care suprafața locuibilă proprietate majoritar de stat era de 4.576 mp și suprafața locuibilă proprietate majoritar privată era de 99.066 mp, iar în anul 2011 suprafața locuibilă a orașului era de 103.476 mp din care suprafața locuibilă proprietate majoritar de stat era de 4.576 mp și suprafața locuibilă proprietate majoritar privată era de 98.900 mp. Din punct de vedere cantitativ, conform datelor, nu se relevă o lipsă de locuințe, zona de locuit fiind bine reprezentată.

Dinamica realizării locuințelor

În tabelul următor, se poate observa evoluția suprafeței locuibile și numărului de locuințe din orașul Ștei, în perioada 2007-2012:

Tabel 11: Suprafața locuibilă și numărul de locuințe – oraș Ștei

Sursă: Direcția Județeană de Statistică Bihor – Fișa localității Ștei 2008-2012

Calitatea locuirii

Ponderea locuințelor care aveau dotare cu utilități (în %) în anul 2011 este evidențiată în tabelul următor:

Tabel 12: Locuințe convenționale după dotarea cu instalații și dependințe – oraș Ștei

Sursă: Recensământul Populației și al Locuințelor din anul 2011 – Rezultate preliminare.

Se poate observa că, în comparație cu media județului Bihor și a României, nivelul dotărilor locuințelor cu alimentare cu apă și instalație de canalizare este mai ridicat în orașul Ștei. Dotările locuințelor cu încălzire centrală în orașul Ștei sunt mult inferioare celor de la nivelul județului și al țării, deoarece, în prezent, încălzirea spațiilor de locuit și social culturale se face cu încălzire locală (în principal pe lemne) și nu centralizată.

Sub aspect calitativ faptele diferă de cele sub aspect cantitativ, deoarece o parte a locuințelor (imobilelor) sunt într-o stare avansată de uzură. O parte importantă a populației nu are posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de locuit fără un ajutor exterior, din partea statului sau a administrației locale. Există zone cu construcții situate sub nivelul calitativ cerut astăzi atât ca dotare cât și ca stare fizică. Există de asemenea, multe apartamente degradate sau cu confort scăzut în blocurile de locuințe.

Condiții de locuire

În localitate funcționează o rețea de unități comerciale de stat și private, gospodărie comunală, activități financiar – bancare și alte unități din rețeaua de servicii a localității.

Rețea comercială – principalele unități de comerț și servicii – sunt concentrate în zona centrală, dar unitățile de alimentație publică, unitățile de tip A.B.C. sunt răspândite în toate zonele orașului. Imobilele care au aparținut fostelor unități de producție devin, prin conversie funcțională, depozite, unități de producție cu profil nou sau servicii.

Rețeaua bancară este reprezentată prin: Banca Comercială Română, Banca Transilvania, C.E.C. Banc, Banc Post, Cooperativa de Credit, Trezorerie și Finanțe publice.

Unitățile de învățământ sunt reprezentate de 2 grădinițe, 1 școală generală, 2 colegii și 1 școală postliceală sanitară (particulară).

În domeniul culturii și al sportului, populația beneficiază de o casă de cultură, o bibliotecă orășenească, un stadion, o sală de sport și două săli de sport școlare.

Telecomunicații – companii private asigură accesul populației din oraș la servicii de telefonie fixă și mobilă, internet și cablu TV. De asemenea, Poșta Română oferă servicii de corespondență și coletărie prin intermediul oficiului poștal din oraș.

Necesități:

Construire de noi blocuri (ANL, locuințe pentru tineret, locuințe sociale) și reabilitarea imobilelor vechi.

Figură 26: Blocuri – oraș Ștei62

5.2. Infrastructura de transport

Domeniul Rutier

Orașul Ștei este străbătut de șoseaua DN76 (face parte din drumul european E79), care face legătura între Oradea și Deva, prin depresiunea Beiușului. La Sud de Ștei, la cca. 5 km, în localitatea Lunca, se ramifică din acest drum drumul național DN75 – drum care face legătura la Turda cu DN1 (E60) prin Nucet, Câmpeni, traversând Munții Bihorului prin pasul Vârtop.

La o distanță de 13 km la sud de Ștei se ramifică la Cărpinet drumul județean DJ764E, un drum județean, care face legătura cu județul Arad, parcurgând Munții Codru-Moma, prin stațiunea Moneasa.

Aceste drumuri de importanță națională/județeană, parcurgând zone deluroase/muntoase, au traseu accidental în unele zone. Traversând localități, așezări străvechi, în special pe traseul drumului național DN76 sunt sectoare cu raze de racordare mici în plan, cu vizibilitate obturată din cauza construcțiilor. Lățimea platformei drumului este redusă, trotuarele sunt înguste și în unele locuri chiar lipsesc. Traversarea orașului Ștei de drumul național DN76 prezintă aspecte similare.

Circulația în zona industrială este asigurată prin 3 racorduri la DN76, la intrarea și ieșirea din localitate, precum și pe Aleea Miron Pompiliu.

Legătura cu zona centrală a orașului se face de pe DN76, pe strada Cuza Vodă, pe strada Andrei Mureșanu și pe strada Tineretului.

În centrul localității se află amplasată autogara, prin intermediul căreia se face legătura orașului cu alte localități. Amplasarea autogării în centrul orașului face ca aceasta zonă să rămână deosebit de animată, atrăgând populația inclusiv din așezările limitrofe ale orașului.

Străzile orășenești și circulația pietonală

Orașul a luat ființă în anii 1953 – 1956 pe vatra localității vechi rurale Ștei, în anii când a durat exploatarea intensivă de uraniu din bazinul minier Băița, iar minereul de uraniu a fost concasat în Ștei. Nucleul vechi s-a întins de-a lungul străzii Miron Pompiliu – traseul drumului DN76. Primele blocuri de locuințe s-au construit la intrare în oraș dinspre Oradea, la Nord de pârâul Băița, pe un deal. Acest cartier este cartierul Petrileni, având un acces sub formă de buclă, înconjurând cartierul, debusând în DN76.

Orașul nou, înființat în anii 1953 – 1956 după o concepție urbanistică, a fost construit la vest de strada Miron Pompiliu, compus dintr-o rețea de străzi, paralele/perpendiculare între ele, cu lățimi carosabile de 6 m trotuare de 1,50 – 2 m, după o zonă verde de 1,50 m, dotată cu rețea de canalizare pluvială.

În anii 1975 – 1985 s-a construit cvartalul de blocuri între strada Independenței și Andrei Mureșanu, conform concepției perioadei respective, fără asigurarea locurilor de parcare adecvate pentru zone de locuințe.

În conformitate cu aplicarea H.G. 260/14.03.2007, sectorul de drum local în lungime de 2,8 km – drumul de centură, s-a preluat din domeniul public al orașului Ștei, județul Bihor, în domeniul public al Statului și în administrarea Ministerului

Transporturilor, în vederea realizării activităților de interes național de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., precum și încadrarea acestuia în categoria drumurilor naționale.

Figură 27: Centura Ștei

Pentru pietoni sunt amenajate trotuare pe ambele părți ale străzilor. În centrul de greutate al cvartalului vechi strada Unirii este o stradă pietonală, fără acces carosabil.

La intrarea în oraș dinspre Oradea, în partea estică, se află Spitalul de Neuropsihiatrie, Uzina de apă a orașului și aeroportul fitosanitar. Aceste obiective actualmente sunt dotate cu drumuri de acces, pietruite sau amenajate cu un strat de asfalt superficial.

Străzile totalizează 29,40 km lungime, din care 23,62 km reprezentând 80,34%, posedă asfaltare, iar 19,66% sunt pietruite.

Străzile, drumurile, aleile și parcările aparținând domeniului public al orașului Ștei sunt următoarele:

Străzi: Cuza Vodă; George Enescu, Andrei Mureșanu, Independenței, Trandafirilor, Bisericii, Garofiței, Minerului, Avram Iancu, Lioarei, Sportului, Tudor Vladimirescu, Prieteniei, Eminescu, Nicolae Iorga, Tineretului, Unirii, Lucian Blaga, Crișului, Crinului, Salcâmilor, Nucilor, Plopilor, Arieșului, Stadionului, Petrileni, Dragoș Vodă, Vișinilor, Zorilor, Crișul Negru și Miron Pompiliu;

Drumuri: drum acces pădure, drum acces cimitir, drum acces lac natural, drum acces aeroport, drum acces canton silvic, drum acces fost TCL, drum acces și platforme, drumuri platformă incintă și drum acces la stație;

Alei: Independenței, Teiului, Băiței, Miron Pompiliu, Andrei Mureșanu, Școlii,

Dispensarului, Mioriței, George Enescu, Bujorilor, Tineretului și alei din beton;

Parcări: Petrileni, Aleea Andrei Mureșanu, Strada George Enescu și cimitir.

Probleme privind infrastructura de drumuri și organizarea circulației:

starea necorespunzătoare a drumului DN 76 pe porțiunea din zona administrativă a orașului și a multor străzi din oraș – cea mai importantă disfuncționalitate legată de circulație este traversarea întregii localități de către drumul național Oradea – Deva;

autobuzele ocolesc întreg orașul ca să ajungă dinspre Beiuș la autogară, strada

Andrei Mureșanu având o singură legătură cu rețeaua de străzi a localității;

izolarea, din punct de vedere al circulației, a cartierului Petrileni de restul orașului.

Proiecte de investiții

modernizare și reabilitare drumuri prin Programul Național de Dezvoltare Locală – 4 drumuri care fac legătura la stația de epurare, la stația de tratare, la aeroportul orașului și spre pășune;

prin C.N.A.D.N.R., Direcția de Proiecte cu Finanțare Externă se va realiza proiectul de variantă ocolitoare Nord Beiuș-Ștei în lungime de 28 km, care va ocoli localitățile din zonă cu multe puncte de conflict. Proiectul este finanțat prin FEDR cu o valoare estimată de 117,4 milioane Euro cu T.V.A și este în faza de pregătire.

Necesități

refacerea trotuarelor;

modernizarea străzilor și asigurarea unor locuri de parcare amenajate corespunzător;

completarea arterelor de circulație și organizarea circulației pietonale;

finalizarea inelului de centură pentru decongestionarea circulației în interiorul localității și îmbunătățirea legăturilor pe cale rutieră dintre diferitele localități/trupuri ale teritoriului administrativ.

Transportul în comun

Orașul nu are un sistem interior de circulație în comun, distanțele între diferitele puncte ale orașului fiind relativ scurte. Astfel, deplasările zilnice se efectuează pe jos sau cu mijloace particulare.

Legăturile orașului cu celelalte localități importante se fac pe șosele asfaltate sau pe calea ferată. Orașul are ca dotare o autogară “S.C. Omnitrans S.A”, care este fosta Autobază de Transporturi Auto și a fost creată în anul 1959. Prin anii 1980 autobaza servea peste 80 de trasee cu autobuzele din dotare, transportând zilnic în medie 30.000 călători. În anul 1998 a fost achiziționată și a intrat în proprietatea “S.C. Transilvania General Import-Export”. Unitatea are în dotare peste 50 mașini pentru transport marfă și un număr de 27 autobuze care asigură, în principal transportul muncitorilor de la domiciliu la platformele industriale din Ștei, Rieni și Sudrigiu, dar și transportul de călători între alte localități din județul Bihor. Transportul pasagerilor se face cu microbuze particulare.

Transportul în comun de călători a fost deservit și de calea ferată prin stația CF Ștei dar a fost mai puțin semnificativ ca valori deoarce majoritatea celor care fac naveta, călătoresc cu autobuze sau cu autobuzele convenționale ale firmelor sau cu cele care tranzitează prin Ștei.

Nu se impune crearea de noi trasee de deservire a traficului de călători, o eventuală creștere a numărului de curse fiind direct legată de o revigorare a activității economice locale.

Piste de biciclete

Până în prezent, în orașul Ștei nu există amenajate piste de biciclete. Astfel, pentru oferirea condițiilor de deplasare pe domeniul public pentru utilizatorii de biciclete în orașul Ștei, se recomandă amenajarea de piste de biciclete, în zonele unde trotuarele existente permit lărgirea.

Domeniul Căilor Ferate

Pe teritoriul administrativ al localității Ștei se găsește, în partea vestică, calea ferată simplă Oradea – Vașcău, gara C.F. aflându-se în imediata vecinătate a centrului localității. Traseul de cale ferată este între Vașcău – Ștei – Beiuș – Holod – Ciumeghiu. Această linie este concesionată de firma privată Viatera, care asigură pentru transport persoane 3 curse zilnice dus – întors, precum și transportul de marfă.

Din linia principală de cale ferată se ramifică o linie ferată industrială normală care deservește zona industrială a orașului. Un inconvenient în deservirea gării C.F.R. de către publicul călător este că necesită traversarea liniilor ferate pentru a ajunge la gară.

Având în vedere situația actuală a sistemului de transport feroviar din România, cu scăderea drastică atât a numărului de călători transportați, cât și a volumului de mărfuri pe termen scurt și mediu, accentul trebuie pus pe reabilitarea liniilor de căi ferate existente.

5.3. Parcuri și zone de agrement

Parcurile în orașul Ștei sunt slab reprezentate, orașul nedispunând de un parc central. În oraș sunt amenajate scuaruri de mici dimensiuni în zonele Primăriei și pieței agroalimentare.

Între blocuri există suficient spațiu verde, cu pomi fructiferi și ornamentali. Spațiile plantate existente vor trebui reamenajate cu funcționalitate de mici spații de odihnă și recreere, pe baza unor proiecte de specialitate.

Zona de agrement este reprezentată de două baze sportive cu terenuri de sport în aer liber, ștrand și sală de sport. În prezent, stadioanele se află în paragină și ștrandul, situat în incinta bazei sportive a școlii generale, este nefuncțional.

De asemenea, o altă zonă de agrement este reprezentată de lacul de la marginea orașului care este situat într-un cadru natural deosebit de frumos. Biodiversitatea lacului reprezentată prin diferite specii de pești conferă un loc propice pentru pescari, iar frumusețea imprejurimilor și posibilitățile de campare oferă o variantă excelentă pentru petrecerea timpului liber.

Figură 28: Lac acumulare Ștei

Parcurile și zonele de agrement aparținând domeniului public al orașului Ștei sunt următoarele:

Lac natural și lac amenajat;

Spații și zone verzi;

Ștrand orășenesc;

Parc nou Petrileni;

Pădure comunală;

Baze sportive: clădire sală sportivă, teren handbal, teren complex sport, sală de sport Colegiu Avram Iancu și sală de sport și ateliere.

Amenajările sportive și de agrement se impun a fi reabilitate și modernizate, astfel încât, ele să ofere condiții adecvate de petrecere a timpului liber, inclusiv pentru rezidenți, pentru turiști sau vizitatori.

Proiecte de investiții

 Amenajare parc în orașul Ștei – proiect în valoare de 741.319 lei și depus la Administrația Fondului pentru Mediu (în implementare).

5.4. Infrastructura tehnico-edilitară (energie electrică, termică și regenerabilă, gaze naturale, rețele de apă și canalizare)

Rețele de apă și canalizare

În orașul Ștei, sursele de apă sunt administrate de către operatorul S.C. Solceta S.A Ștei70. Societatea “S.C. Solceta S.A.”, fosta exploatare de gospodărie comunală și locativă, are ca activitate de bază captarea, transportul, tratarea, distribuția apei potabile în localitate și colectarea și epurarea apelor din oraș.

La nivelul orașului Ștei, 98% din populație are acces la servicii de alimentare cu apă și canalizare, mult peste media de acoperire în județul Bihor care este de aproximativ 70%.

Alimentarea cu apă a orașului se face în sistem centralizat. Sursa de apă o constituie apa de suprafață captată din valea Aleului, la o distanță de 12 km de oraș, și constă din: captare de tip mixt, amplasată pe Valea Aleului, la circa 800 m amonte de confluența cu pârâul Galbena. Captarea se realizează cu prag de fund în albia văii Aleului cu priza de coronament pentru vară și captare laterală pentru iarnă. În partea malului stâng a captării Aleu sunt amplasate și instalațiile de deznisipare pentru îndepărtarea granulelor în suspensie cu peste 0,2 mm. Datorită faptului ca în perioadele secetoase pârâul Aleu nu asigură debitul necesar la sursă, pe pârâul Galbena a fost construită o altă captare în conducta de aducțiune, când debitul din Valea Aleului este insuficient. Apa vine prin cădere liberă. Odată captată, apa de la barajul Aleu este condusă gravitațional spre stația de tratare printr-o conductă de aducțiune în lungime totală de cca. 12.000 m. Această conductă este din oțel și premo, cu diametrul de Dn 400 mm. Debitul la captare este prevăzut pentru 80 l/sec, dar instalația poate asigura până la 150 l/sec.

Stația de tratare a apei de suprafață este amplasată în vecinătatea orașului Ștei, pe dealul din partea de Nord – Est a orașului. Stația de tratare a apei este formată din: camera de distributie și amestec, 4 decantoare suspensionale, 6 filtre rapide, stația de clorinare. Înmagazinarea apei se face în 2 rezervoare de înmagazinare cu capacitatea de 1.000 mc fiecare și unul de 1.000 nou construit. Sistemul de distribuire a apei de la rezervoare la consumatori este gravitațional. Rețelele de distribuție sunt din oțel, fontă presiune, azbociment și PE HD, având diametre cuprinse între 75 – 250 mm. De la stația de tratare a apei, apa intră în rețeaua de distribuție a localității.

Probleme privind alimentarea cu apă: capacitatea insuficientă de înmagazinare a apei pentru compensarea debitelor medii zilnice în caz de avarii pe conducta de aducțiune.

Canalizarea menajeră a fost executată în perioada 1951 – 1953, având și o stație de epurare. Mai târziu, stația de epurare s-a extins, ajungând la capacitatea de azi de 120l/s.

Sistemul centralizat de canalizare este alcătuit din rețele de canalizare menajeră, canalizare pluvială și stație de epurare.

Stația de epurare este situată în aval de localitate, la intersecția Crișului Negru cu Crișul Băița. Stația de epurare modernizată este dată în folosința din decembrie 2010 și are treaptă biologică și terțiară. Apa uzată tratată și evacuată corespunde atât STAS-urilor în vigoare NTPA 001/2002 (Normativ din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanți a apelor uzate industriale și orășenești la evacuarea în receptorii naturali) cât și limitelor impuse la indicatorii stabiliți prin Autorizația de Gospodărire a apelor.

Apele pluviale sunt colectate printr-o rețea de canalizare pluvială care nu acoperă întreaga suprafață a localității.

Evoluția rețelei de apă și canalizare

Stația de epurare a beneficiat de modernizări în anul 2007 și în anul 2010 iar stația de tratare apă potabilă a beneficiat de modernizări începând cu anul 2010, acestea continuând și la momentul actual. Conductele de distribuție pentru apă potabilă au fost înlocuite în proporție de 75% și locuitorii au fost branșați la ele iar conductele de canalizare au fost înlocuite tot în proporție de 75% dar nu s-au realizat încă branșamentele.

Tabel 13: Evoluția rețelelor de apă și canalizare a orașului Ștei

Sursă: Solceta S.A. – 2014

Proiecte de investiții

 Lucrări prioritare de extindere și reabilitare a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în localitatea Ștei, județul Bihor (Prioritatea I) – proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală

Necesități

 finalizarea proiectelor de reabilitare și extindere a rețelei de apă și canalizare.

Sistemul de producție și distribuție a energiei termice

Alimentarea cu căldură a orașului a fost asigurată de la o centrală termică de zonă, amplasată în incinta S.C. Hiperion, cu combustibil de păcură. Datorită stării de uzură a cazanelor și a rețelelor termice, cât și a izolațiilor termice (primare și secundare) acest sistem de încălzire nu mai funcționează.

În prezent, încălzirea spațiilor de locuit și social culturale se face cu încălzire locală combustibil solid sau lichid, în principal pe lemne, o resursă din ce în ce mai limitată. Lipsa sistemului centralizat de încălzire degradează și aspectul orașului Ștei, străzile orașului fiind împânzite de stivele de lemne.

Căldura la Ștei e o problemă și va fi o problemă pentru viitor. Astfel, realizarea unui sistem centralizat de termoficare este o prioritate fundamentală.

În zonă, la o distanță de aproximativ 1 km, există o conductă de transport gaze naturale Dn400 PN25 bari. Astfel, s-au început demersurile pentru înființarea distribuției de gaze naturale în localitate prin Programul de Alimentare cu Gaz. Această distribuție de gaze naturale constă în:

o stație de preparare măsurare gaze naturale 25/6 bari;

conductă de repartiție gaze naturale la 6 bari;

2 buc. stație de reglare măsurare gaze naturale, 2 buc. SRM6/2 bari;

rețele de distribuție la 2 bari în localitate;

branșamente și instalații de utilizare la consumatori.

De asemenea, în zonă orașului s-au descoperit resurse de apă termală. Astfel, s-au început forări în vederea utilizării apei pentru încălzirea locuințelor și clădirilor.

Astfel, aducțiunea cu gaz și apa geotermale ar putea fi soluții viabile pentru încălzirea orașului.

Între necesitățile care trebuie rezolvate cu prioritate la nivelul orașului Ștei, având în vedere impactul direct asupra calității vieții cetățenilor, se impune realizarea unui sistem centralizat de încălzire – introducerea gazului și a apei geotermale, pentru asigurarea alimentării cu căldură a locuințelor și clădirilor cu diferite funcțiuni.

Rețelele de alimentare cu energie electrică

În anul 2013 s-au finalizat lucrările de înlocuire a rețelei vechi de 6kV cu o rețea nouă de 20kV pe întreg teritoriul orașului Ștei, ocazie cu care s-a realizat reabilitatarea sau, după caz, înlocuirea tuturor punctelor de transformare.

Astfel, în prezent orașul Ștei este alimentat cu energie electrică din sistemul energetic național printr-o stație de transformare proprie de 110/20 kV, amplasată în zona industrială a orașului. Din stația de transformare pleacă spre interiorul orașului o rețea de 20 kV, sistem buclă, de formă inelară, la care sunt racordate posturile de transformare ale orașului în număr de 33 bucăți, din care 24 bucăți sunt în cabine zidite, iar 9 bucăți sunt montate aerian. De pe partea de joasă tensiune a posturilor de transformare pleacă rețele de 0,4 kV la consumatori. Rețelele de joasă tensiune în lungime totală de cca. 35 km sunt repartizate astfel:

circa 20 km de rețele aeriene construite în special în zonele periferice cu locuințe vechi si particulare;

circa 15 km de rețele subterane construite în special în zona centrală unde ponderea o dețin blocurile de locuințe și în zona industrială.

Rețelele de joasă tensiune aeriene sunt construite pe stâlpi din beton în proporție de 90%, iar restul de 10% mai sunt construite pe stâlpi din lemn. Rețelele de medie tensiune – 20

(6) kV – în lungime totală de cca. 17,25 km sunt repartizate astfel:

10,50 km de rețele aeriene construite în zona periferică a orașului, la care sunt racordate posturile de transformare aeriene;

6,75 km de rețele subterane construite în zona centrală a orașului – zona de blocuri la care în general sunt racordate posturile de transformare în cabina zidită.

5.5. Servicii poștale, telecomunicații și mass-media

Servicii poștale

Începand cu anul 1991 serviciul poștal s-a divizat în două: Oficiul Poștal Ștei din strada Trandafirilor nr. 2B, aparținând de Cluj și Romtelecom care servește numai orașului Ștei. Operațiunile care se efectuează au o gama variată: mandate poștale, serviciu financiar, transfer bănesc și corespondența rapidă în țara și străinatate.

Centrala telefonică și sistemul de canalizații telefonice principale

În prezent, orașul Ștei este deservit de o centrală telefonică automată tip Pentaconta 2.000 abonați. Din centrala telefonică pleacă rețele telefonice spre abonații din oraș în lungime totală de cca. 10,05 km, din care: 1,80 km sunt executate în canalizație telefonică subterană, iar restul de 8,25 km sunt executate aerian pe stâlpi sau pe zidurile clădirilor.

Orașul Ștei mai este dotat cu:

un releu pentru radiotelefonie amplasat lângă centrala telefonică;

cabluri telefonice interurbane (Oradea – Beiuș – Ștei – Vașcău – Deva), montate în canalizație telefonică subterană.

De asemenea, orașul Ștei deține rețea de internet de fibră optică.

Necesități

pe arterele principale de circulație și în zona blocurilor de locuințe trecerea rețelelor telefonice aeriene în canalizație telefonică subterană;

extinderea rețelelor telefonice și în zonele orașului lipsite de astfel de rețele.

5.6. Analiza SWOT a amenajării și echipării teritoriului

Concluzii capitol 5. Echiparea teritoriului

Orașul Ștei reprezintă o axă majoră de circulație rutieră, însă cu rețeaua stradală nemodernizată, fiind necesare demersuri în vederea reabilitării și extinderii rețelelor de drumuri.

Este imperios necesară finalizarea modernizării rețelei de echipare edilitară pentru îmbunătățirea nivelului de alimentare cu apă și canalizare.

Proiectele de dezvoltare destinate construcțiilor și ale furnizorilor de utilități trebuie corelate cu proiectele de dezvoltare ale localității și cu regulile de urbanism, ilustrate prin Planul Urbanistic General al localității.

6. Social

6.1. Sănătate (infrastructură, resurse umane)

Asistența sanitară în orașul Ștei este asigurată de două spitale:

1. Spitalul Orășenesc Ștei este structurat în pavilioane, fiind dotat cu anexe specifice activității medicale:

Pavilionul A – secția interne compartimentul neurologie, compartimentul recuperare medicină fizică și

balneologie, compartimentul îngrijiri paliative, camera de gardă;

Pavilionul B – compartiment pediatrie;

Figură 29: Spitalul Orășenesc Ștei

Pavilionul C – ambulatoriul integrat cu cabinetele de medicină internă/ cardiologie/ reumatologie, pediatrie, obstetrică ginecologie, ORL, neurologie, psihiatrie, chirurgie generală, oftalmologie, dermatovenerologie; laborator de radiologie și imagistică medicală, laborator de analize medicale; bază de tratament; cabinet diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, farmacie cu circuit închis;

Pavilionul D – arhivă, spălătorie, garaje, magazie de alimente, bloc alimentar, sterilizare.

Clădiri anexe – morgă, centrală termică, magazie.

Spitalul deține 52 paturi spitalizare continuă, 5 paturi spitalizări de zi și 5 paturi pentru însoțitori la secția pediatrie. Paturile sunt împărțite astfel:

Secția medicină internă – 40 paturi, din care:

neurologie – 3 paturi;

recuperare – 6 paturi;

îngrijiri paliative – 6 paturi.

Pediatrie – 12 paturi

Spitalizări de zi – 5 paturi

Însoțitori – 5 paturi Servicii medicale:

Spitalizare continuă în specializările: medicină internă, neurologie, recuperare, medicină fizică și balneologie, pediatrie și îngrijiri paliative.

Spitalizare de zi în specializările: medicină internă, pediatrie, ORL

Laborator: analize medicale, radiologie și imagistică medicală

Ambulatoriul de specialitate al spitalului este împărțit astfel:

medicină internă/ cardiologie/ reumatologie,

pediatrie,

obstetrică ginecologie,

ORL,

neurologie,

psihiatrie,

chirurgie generală,

oftalmologie,

dermatovenerologie.

Repartizarea personalului medical pe specializări în cadrul secțiilor medicale, precum și departamentelor specifice este următoarea:

Medicină internă – 3 medici;

Pediatrie – 1 medic;

ORL – 1 medic;

Recuperare fizică și balneo – 1 medic;

Neurologie – 1 medic;

Îngrijiri paliative – 1 medic;

Radiologie – 1 medic;

Laborator analize – 1 medic

Total: 10 medici

În plus, spitalul mai dispune de serviciile unor medici cu contract de prestări servicii medicale în specialitățile ginecologie, oftalmologie, chirurgie generală, psihiatrie, dermatovenerologie.

Spitalul mai dispune de următorul personal:

biolog;

farmacist (spitalul are o farmacie cu circuit închis);

sociolog;

balneofiziokinetoterapeut;

asistente medicale;

infirmiere;

personal TESA.

Total personal non medical – 14 persoane.

Pavilioanele în care funcționează spitalul au fost reabilitate în anii 2008, 2009 și 2010, cu fonduri de la Ministerul Sănătății, fonduri proprii și cu sprijin de la Primăria Ștei.

Încălzirea spitalului se face cu GPL.

Începând cu 01.04.2011, contractul de furnizare de servicii medicale a fost întrerupt conform HG 345/2011. Ca urmare a demersurilor întreprinse, în 2013 Spitalul Orășenesc Ștei a primit avizul Ministerului Sănătății de a-și relua activitatea.

În anul 2013, în cadrul Spitalului Orășenesc Ștei au fost internați 1.117 pacienți.

2. Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță

Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei este unul dintre cele 4 spitale de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță din țară (celelalte trei spitale aflându-se în Sapoca, Jebel și Pădureni, Grajduri), care internează bolnavi psihici în baza prevederilor Codului Penal.

Figură 30: Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Ștei

Unitatea a fost înființată în anul 1966, funcționând în subordonarea Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Bihor, conform Deciziei nr. 359/07.07.1973, sub denumirea de Spitalul de Psihiatrie Oraș Dr. Petru Groza.

A intrat în funcțiune cu 225 paturi pentru bolnavi psihici cronici, fiind deservit de medici detașați de la Spitalul de Psihiatrie Oradea, 11 cadre medii sanitare, 15 cadre auxiliare și 29 personal administrativ.

În primele luni spitalul nu a avut nici un pacient internat, în această perioadă salariații au amenajat saloanele, sălile de mese, au confecționat lenjerie și s-au amenajat rezervoare pentru combustibil lichid.

În anul 1973 s-a schimbat denumirea spitalului din Spital de Neuro-psihiatrie în Spital de Psihiatrie și s-a înființat o secție pentru dezalcoolizare cu 25 de paturi.

Din anul 2001 spitalul a beneficiat de finanțare în cadrul PNS – Profilaxia în patologia psihiatrică și psihosocială – situație în care s-a putut înființa un centru de consiliere pentru bolnavii psihici unde își desfășoară activitatea un psiholog, ateliere pentru terapie ocupațională, amenajarea saloanelor bolnavilor și dotări pentru activitatea culturaleducativă (TV color, stație de difuzare prin radio în toate saloanele).

În cursul anilor s-au realizat o serie de obiective care au contribuit la buna funcționare a spitalului: spălătorie mecanică, atelier de croitorie, magazii de alimente, garaj auto, gospodăria anexă, plantația de pomi fructiferi și ornamentali, viță de vie, iluminatul căii de acces spre spital și terenul de sport. De asemenea, s-au organizat sesiuni de comunicări științifice și simpozioane pe teme de psihiatrie, la care au luat parte figuri proeminente ale psihiatriei românești din centrele universitare Cluj și Timișoara.

În baza Hot. Guv. nr. 1106/10.10.2002 – pentru declararea unităților sanitare de interes public național aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Sănătății spitalul a intrat în subordonarea Ministerului Sănătății Publice, funcționând sub denumirea de Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei.

Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Stei funcționează în baza Legii Spitalelor nr.95/2006 cu modificările și completările ulterioare.

Este o instituție de stat cu personalitate juridică, are buget de venituri și cheltuieli proprii, dispunând independent de creditele bugetare repartizate pe care le utilizează, numai pentru nevoile unității, în condițiile stabilite prin dispoziții legale, în calitate de ordonator terțiar de credite, funcționând în prezent la o capacitate de 235 de paturi cu profil de psihiatrie, plasate în trei pavilioane care se află în incinta unității cu toate structurile activității medicale, auxiliare și funcționale, care formează o singură unitate cu conducere unică și în consecință oricărui salariat, indiferent de locul și funcția pe care o are în cadrul aceleiași structuri de activitate, în scopul asigurării bunei funcționalități, i se poate schimba locul de muncă.

Spitalul este normat și organizat în baza Ordinului Ministrului Sănătății și Familiei nr. 208/17.03.2003 ca unitate de categoria a V-a, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Sănătății Publice nr. 1487/2005 privind aprobarea Criteriilor pentru clasificarea pe categorii a unităților și subunităților sanitare.

Unitatea are un specific mixt: medical și medico-judiciar.

Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei este unitatea sanitară cu paturi care asigură asistență medicală completă de specialitate, curativă și de recuperare a bolnavilor internați în conformitate cu prevederile Codului Penal.

Conform adresei M.S. OB. 6259/AN/201/69/23.06.2004 unității îi sunt arondate un număr de 13 județe: Alba, Arad, Bihor, Brașov, Bistrița Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, conform Legii Sănătății Mintale și a Protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, a Ordinului Ministrului Sănătății nr. 372 privind Normele de aplicare a Legii nr. 487/2002.

În prezent, spitalul operează, în medie, circa 650 de internări anual și are un număr de 181 de salariați permanenți, atât personal medical cât și auxiliar, 3 angajați cu prestări servicii.

Serviciile medicale preventive, curative și de psihiatrie judiciară cuprind:

Psihiatrie adulți o Evaluare, diagnostic și tratamentul afecțiunilor psihice la adulți o Linie de Gardă pentru urgențe psihiatrice o Cabinet de psihiatrie – Ambulatoriu Integrat o Cabinet de psihologie – psihoterapie, consiliere, teste psihologice

o Atelier de terapie ocupațională, având diverse activități sub îndrumarea unor pedagogi de recuperare.

Psihiatrie judiciară

Internare conform Codului Penal

Când făptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman și se află într-o stare care prezintă pericol pentru societate, se poate lua măsura internării într-un institut medical de specialitate până la însănătoșire. Această măsură poate fi luată în mod provizoriu și în cursul urmăririi penale sau al judecății.

Asistență complexă medico-socio-judiciară pentru bolnavii internați în baza Codului

Penal

Internări nevoluntare conform Legii nr. 487/2002.

Servicii medicale generale o Cabinet de stomatologie o Investigații radiologice o Laborator de analize medicale – în vederea evaluării stării somatice și diagnostic o Cabinet de explorări funcționale – EKG și EEG

Cabinet de fizioterapie, având dotări moderne pentru proceduri cu ultrasunet, laser, impulsuri, ionizări, magnetodiaflux.

Repartizarea personalului medical pe specializări în cadrul serviciilor medicale este următoarea:

3 medici psihiatri

1 medic psihiatru – contract prestări servicii

1 medic internist

1 medic generalist

1 medic stomatolog

1 medic radiologie și imagistică medicală – contract prestări servicii

1 medic rezident anul III

Total: 8 medici + 1 medic rezident

În cadrul celorlalte departamente sunt repartizați 174 de angajați astfel: 2 psihologi, 1 farmacist, 1 biolog specialist, asistenți medicali, 2 asistenți sociali, infirmieri, îngrijitoare, spălătorese, personal TESA, personal pază, muncitori.

Spitalul este dotat cu aparatură de specialitate, însă există necesitatea achiziționării unui ecograf. Spitalul este împărțit în două componente: 1 secție de psihiatrie care vizează tratarea bolilor acute, iar cealaltă secție este pentru măsuri de siguranță, unde sunt internați bolnavii psihici care au săvârșit infracțiuni.

În 2013 s-au efectuat 317 internări în sfera bolilor acute, iar pe partea de cod penal s-au internat 240 de persoane și s-au externat 63.

Tabel 14: Indicatori aferenți spitalelor din Ștei

Sursă: Direcția de Sănătate Publică – Bihor Investiții realizate:

Spitalul Orășenesc Ștei (parțial modernizat): modernizarea laboratorului de analize medicale (2011)

Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță: reparații capitale – reabilitare izolație termică exterioară corp clădire A, B, C (2011). Spitalul este modernizat, excepție făcând ambulatoriul de specialitate integrat, care necesită extindere.

Spitalul Orășenesc Ștei dispune de o rețea informatică internă, în schimb Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță nu are o astfel de rețea.

Sistemul privat de sănătate din orașul Ștei este caracterizat de existența a 20 de cabinete medicale individuale, 6 cabinete medicale stomatologice și 4 farmacii.

În sectorul privat nu există unități sanitare cu paturi.

În cursul anului 2013, sediul central al Serviciului de Ambulanță Județean Bihor a inaugurat sediul stației de la Ștei.

Clădirea nouă, situată pe str. Cuza Vodă din orașul Ștei, are o suprafață totală de 489 mp și e compusă din 5 spații speciale (pentru păstrarea în condiții optime a autosanitarelor din dotare) și dintr-o parte operativă în care conviețuiesc dispeceratul 112 al Ambulanței Ștei, depozitul medical, farmacia și sala de așteptare pentru personalul medical din tură. De asemenea, la etaj sunt camerele personalului medical. La Ștei activează 3 medici specialiști cu atestat în medicina de urgență prespitalicească, 12 asistenți medicali de urgență și 14 ambulanțieri. Vechiul sediu (de pe str. Nicolae Iorga) „era impropriu, personalul medical operativ fiind înghesuit în câteva camere ce aparțineau fostei Policlinici din Ștei” (Dr.

Boțcău). De asemenea, înainte, mașinile de intervenție erau parcate pe stradă, „alături de autoturismele private ale locatarilor din zonă”.

În cadrul Compartimentului de Asistență Medicală Comunitară din Primăria Ștei81 activează în prezent un asistent medical comunitar, având următoarele atribuții:

culege date despre starea de sănătate a familiilor din teritoriul unde își desfășoară activitatea;

stimularea de acțiuni destinate protejării sănătății;

efectuează vizite la domiciliul lăuzelor, recomandând măsurile necesare de protecție a sănătății mamei și nou-născutului;

supraveghează în mod activ starea de sănătate a sugarului și a copilului mic, în colaborare cu asistența medicală a medicului de familie;

participă, în echipă, la desfășurarea diferitelor acțiuni colective, pe teritoriul comunității: vaccinări, programe de screening populațional, implementarea programelor de sănătate;

informeză medicul de familie cu privire la cazurile suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia activităților în teren;

urmărește și supraveghează în mod activ copiii din evidența specială (TBC, HIV/SIDA, copii prematuri, anemici);

identifică cazurile de violență domestică, cazurile de abuz, persoanele cu handicap, bolnavii cronici din familiile vulnerabile;

efectuează activități de educație pentru sănătate în vederea adoptării unui stil de viață sănătos;

răspunde de aplicarea normelor eticii profesionale, inclusiv asigurarea păstrării confidențialității în exercitarea profesiei.

Departamentul de Medicină Școlară este subordonat ca activitate Direcției de Sănătate Publică Bihor, astfel încât, toate activitățile care implică sănătatea copiilor din școlile șteiene sunt declanșate de la Direcția de Sănătate Publică Bihor și raportate tot acesteia.

Bugetul alocat pentru derularea activităților din cabinetele medicale școlare este asigurat integral de către Primăria Ștei, prin aprobarea Consiliului Local, într-o ședintă care are loc la începutul fiecărui an calendaristic.

Orașul Ștei are o creșă de copii cu cabinet medical propriu, o grădiniță cu program normal care dispune de o trusă de prim ajutor, o grădiniță cu program prelungit în incinta căreia se află un alt cabinet medical școlar, o școală generală cu clasele I – VIII dotată cu un cabinet medical și două colegii (național și tehnic), ambele cu câte un cabinet medical, resursele umane implicate constând într-un medic, iar în fiecare dintre cele 5 cabinete medicale școlare fiind câte o asistentă medicală.

Începând cu anul 2010, prin fondurile alocate de la bugetul local, neprimind fonduri de la Ministerul Sănătății, s-a inițiat modernizarea acestor cabinete atât ca renovare cât și ca dotare mobilier. Acest proces a fost încheiat în anul 2012, după care s-a solicitat Direcției de Sănătate Publică Bihor un control în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare, în conformitate cu normativele europene de funcționare. De la începutul anului 2013, fiecare cabinet medical școlar are autorizație sanitară proprie de funcționare.

Fiecare cabinet medical școlar este prevăzut cu o pardoseală poliepoxică de rășini sau gresie ceramică și pereți tarchetați sau lucrați în gresie ceramică, tâmplărie PVC și geamuri termopan, chiuvetă porțelanată cu boiler pentru încălzirea apei, pat pentru consultații, dulap tip vestiar pentru vestimentație, dulap pentru depozitarea dezinfectanților și a materialelor de curățenie, un dulap-aparat cu geam transparent pentru medicamente, materiale sanitare și instrumentar medical, două noptiere pentru arhivă și documente aferente derulării activităților strict medicale, de consemnare individuală a stării de sănătate pentru elevi, un frigider pentru păstrarea vaccinurilor și un container pentru materiale biologice periculoase, pentru care există un contract de ridicare și incinerare a acestor deșeuri periculoase, cu o companie acreditată de Ministerul Sănătății, în acest sens.

Apa utilizată, electricitatea și deșeurile menajere sunt singurele servicii pe care le suportă financiar fiecare instituție de învățământ în parte.

Coordonarea activității medicale școlare și comunitare este realizată de 1 medic, împreună cu 6 asistente medicale: 5 asistente în cabinetele medicale școlare și 1 asistentă medicală comunitară, care are un birou în incinta primăriei, această asistentă derulând o activitate medicală de teren, în folosul comunității șteiene.

Responsabilitatea asistentelor din medicina școlară este aceea de menținere a stării de sănătate a elevilor și cadrelor didactice pe tot parcursul orelor de program. Întreaga activitate se derulează pe baza legislației specifice medicinei școlare.

În prezent, numărul personalului specializat care activează în domeniul medical în Ștei acoperă necesarul minim în vederea oferirii unui act medical corespunzător, fiind necesare pe de o parte rezolvarea necesității de deblocare a posturilor și pe de altă parte, măsuri de stimulare a medicilor specialiști pentru a se stabili în oraș.

6.2. Protecție socială (infrastructură, persoane și problematici)

Compartimentul Asistență Socială din cadrul Serviciului Resurse Umane, Protecție Socială, Administrație ca parte componentă a aparatului de specialitate din Primăria Ștei asigură activitatea de prevenție și intervenție primară pentru persoanele aflate în dificultate în scopul îmbunătățirii calității vieții acestora.

Obiectivul serviciului îl constituie realizarea ansamblului de măsuri, programe și servicii de protecție a persoanelor, familiilor, grupurilor și comunităților cu probleme speciale aflate în dificultate și un grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace și eforturi proprii un mod normal și decent de viață.

În continuare este prezentată situația la nivelul anului 2013 privind beneficiarii care fac obiectul diferitelor tipuri de ajutoare sociale:

Tabel 15: Categorii de beneficiari asistați social

Sursă: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor

Prestațiile sociale oferite de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor pentru persoane încadrate în grad de handicap (mediu, accentuat și grav) de pe raza localității Ștei, se prezintă astfel:

la 31.12.2012, valoarea prestațiilor este de 51.121,00 lei pentru 176 beneficiari

la 31.12.2013, valoarea prestațiilor este de 53.083,50 lei pentru 183 beneficiari

Situația pe ultimii 4 ani a persoanelor (adulți și copii) aflate în evidența DGASPC Bihor cu certificat de încadrare în grad de handicap, este prezentată în continuare:

Tabel 16: Persoane cu certificat de încadrare în grad de handicap

Sursă: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor

Conform evidențelor Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din ultimii 3 ani, există copii instituționalizați ai căror părinți au domiciliul pe raza orașului Ștei, situația acestora fiind următoarea:

1 copil în plasament la asistent maternal, cu vârsta de 4 ani

1 copil în vârstă de 12 ani, în plasament la o casă de tip familial din cadrul unei fundații

Situația copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate la nivelul trim. IV 2013 se prezintă astfel:

Tabel 17: Copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate

Sursă: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor

În evidența Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor figurează un număr de 53 persoane încadrate în grad de handicap grav cu asistent personal, dintre care 18 persoane beneficiază de asistenți personali și 23 de indemnizații lunare acordate persoanelor cu handicap grav, situație aferentă lunii decembrie 2013.

Raportul asistenți personali/ persoane cu handicap grav (cu asistent) este de 0,3.

În orașul Ștei nu există unități sociale rezidențiale, furnizori de servicii sociale acreditați și nici asistenți maternali profesioniști.

6.3. Educație

Sistemul educațional din orașul Ștei este reprezentat inclusiv până la nivelul de învățământ liceal și tehnic, fiind structurat astfel:

1 grădiniță cu program prelungit,

1 grădiniță cu program normal,

1 școală din învățământul primar și gimnazial, respectiv Școala Gimnazială “Miron Pompiliu”,

2 licee/ colegii, din care unul pe filieră teoretică și unul cu profil tehnologic, respectiv Colegiul Național „Avram Iancu” Ștei și Colegiul Tehnic „Unirea” Ștei.

În incinta Colegiului Național „Avram Iancu” funcționează Școala Postliceală „Henri Coandă” Ștei, unitate de învățământ privată, cu activitate în domeniul sănătății și asistenței pedagogice, calificarea profesională oferită fiind asistent medical generalist.

Baza materială (săli de clasă, biblioteci, laboratoare, dotări didactice) din cadrul unităților de învățământ, respectiv umană (cadre didactice) asigură în bune condiții desfășurarea actului educațional.

Cu toate acestea, sunt necesare diferite investiții atât în privința infrastructurii fizice, cât și în ceea ce privește pregătirea continuă a cadrelor didactice, în vederea alinierii la schimbările și exigențele actuale în domeniu.

Unitățile de învățământ sunt dotate cu echipamente IT și rețea de comunicații electronice.

Deși este un oraș de dimensiuni foarte mici, cu profil industrial, în Ștei există unități de învățământ cu tradiție, care oferă oportunități de educare și instruire de înaltă calitate, prin acțiuni de mare responsabilitate și de calitate, urmărind satisfacerea nevoilor de învățare pentru ca absolvenții școlilor să poată fi integrați mai departe în forme de învățământ superior bune și foarte bune, să realizeze performanțe.

Prin activitățile desfășurate se asigură elevilor sporirea calității vieții, a performanței, a spiritului de echipă, a învățării pe tot parcursul vieții, formarea unor cetățeni activi și responsabili, în acest sens fiind demnă de luat în considerare contribuția semnificativă a cadrelor didactice în obținerea acestor rezultate.

Colegiul Național „Avram Iancu” Ștei dispune de un număr de 19 săli de clasă, 2 laboratoare de informatică, 2 laboratoare de fizică, un laborator de biologie, un laborator de chimie, bibliotecă și două săli de sport.

Figură 31: Colegiul Național „Avram Iancu” Ștei

Pe lângă Colegiul Național „Avram Iancu” funcționează Clubul Sportiv Școlar Ștei cu secție volei, având o echipă de junioare cât și una de cadete înscrise în campionatul național de volei. De-a lungul anilor echipele de volei ale Clubului Sportiv Școlar au obținut rezultate deosebite atât la nivel județean cât și la nivel național.

Starea tehnică a echipamentelor cu care sunt dotate laboratoarele este bună. Elevii unității de învățământ au acces la internet, atât în timpul orelor prevăzute în planurile de învățământ, cât și prin telefonul mobil, în acest sens având instalat un wireles în cadrul unității.

Problemele cu care se confruntă sunt lipsa fondurilor pentru investiții (intervenții necesare: lucrări de renovare a internatului, a centralei termice, schimbarea instalației electrice, realizarea terenului de sport în aer liber).

Promovabilitatea la nivelul claselor terminale de gimnaziu în ultimii trei ani a fost de peste 95%, iar la clasele terminale de liceu promovabilitatea a fost de 97%. Nu au fost înregistrate cazuri de abandon școlar la nivelul instituției de învățamânt.

În ultimii trei ani unitatea a fost implicată într-o serie de proiecte educaționale cu diverse țări din Europa, amintind aici Grecia, Franța, Turcia, Germania, Portugalia, Italia, beneficiarii acestor proiecte fiind atât profesorii cât și elevii. În cadrul instituției s-a implementat un proiect educațional derulat prin Consiliul Județean Bihor împreună cu Microsoft România intitulat ”Intel Classmate”, fiind dotat un laborator de informatică cu notebook-uri pe care au fost instalate softuri educaționale pentru diferite discipline, ca de exemplu matematică, biologie, chimie, profesorii putând desfășura lecții interactive cu elevii la clasă. De asemenea trebuie menționat faptul că instituția de învățământ a fost prima instituție din țară în care s-a implementat acest proiect.

Pentru o mai bună desfășurare a procesului instructiv – educativ și dezvoltarea instituției de învățământ ar fi necesare realizarea unui teren de sport în aer liber, înlocuirea instalației electrice, lucrări de renovare precum și crearea unui centru de documentare științifică.

Colegiul Tehnic „Unirea” Ștei este unul dintre cele mai mari licee industriale din județul Bihor, având ca cifră anuală de școlarizare peste 800 de elevi în patru forme de învățământ: liceu curs de zi, liceu curs seral, școală profesională, școală postliceală.

Figură 32: Colegiul Tehnic „Unirea” Ștei

Școala a luat ființă în anul 1962, sub denumirea de Grupul Școlar Minier, continuând activitatea de pregătire a cadrelor necesare industriei miniere, din județul Bihor, începută în anul 1952 printr-o unitate special profilată în acest scop și care și-a întrerupt activitatea în anul 1959.

Înființarea acestei unități de învățământ s-a dovedit imperios necesară atât economiei județului, cât și populației din zonă, pregătind personal de specialitate precum: maiștrii electromecanici, maiștrii minieri și tehnicieni geologi.

Începând cu anul 1965 aria de pregătire s-a extins la pregătirea de muncitori prin școli profesionale în meseriile electrician de mină, lăcătuș de mină, miner, sondor de mină, preparator de minereuri, strungari, sudori și alte meserii practicate în industria minieră. Din anul 1975 a luat ființă Liceul industrial nr. 2 Petru Groza cu profilele mine-petrolgeologie, mecanic și electrotehnic. În anul 1991 liceul își schimbă denumirea în Grup Școlar Minier Petru Groza, iar din anul 1993 devine Grup Școlar Unirea Ștei, prin preluarea profilelor tehnologice de la Liceul Avram Iancu Ștei, care devine liceu teoretic.

Începând cu anul școlar 1995-1996, Grupul Școlar Unirea Ștei se unifică cu Școala Profesională Auto Ștei păstrându-și denumirea, devenind unul dintre cele mai mari licee din județ și singurul din oraș care pregătește forța de muncă pentru zona Ștei, cât și pentru zonele limitrofe, având personal calificat cu rezultate deosebite. Dinamica dezvoltării școlii a permis creșterea numărului de elevi de la aproximativ 100 la înființare, la peste 800 în prezent reușind să se adapteze din mers noilor cerințe de forță de muncă.

Începând cu anul școlar 2009-2010 vine și satisfacția binevenită și binemeritată de ridicare a instituției de învățământ la rangul de Colegiu Tehnic, astfel Grupul Școlar Industrial Unirea Ștei devine Colegiul Tehnic „Unirea” Ștei. Conducerea Colegiului Tehnic "Unirea” a înțeles că viitorul școlii depinde de flexibilizarea ofertei educaționale, de adaptarea acesteia la cerințele pieței muncii, oferta educațională suprapunându-se perfect peste posibilitățile de absorbție a forței de muncă pe care Șteiul și zona limitrofă le au.

Resursele fizice de care dispune unitatea de învățământ sunt următoarele, în cadrul a 5 locații:

1. Sediul central din str. Independenței nr. 19, care cuprinde:

Clădirea liceului construită în anul 1975, reabilitată în anul 2008, având 31 săli de clasă din care 3 laboratoare de Tehnologia Informației și comunicării dotate fiecare cu 1 server și 25 stații de lucru moderne, 3 laboratoare de CHIMIE, FIZICĂ și BIOLOGIE,

Internat reabilitat în anul 2008 cu 200 locuri de cazare.

Clădire centrală proprie pe combustibil termic lichid din anul 2000.

2. Clădirea Școlii de Arte și Meserii din str. Independenței nr. 31, care cuprinde:

Sediul Școlii de Arte și Meserii, construită în 1962, reabilitată în anul 2009 cu 12 săli de clasă având 1 cabinet de legislație rutieră și prim ajutor, 1 cabinet de cunoașterea automobilului, 1 cabinet de desen tehnic și cultură tehnică,

2 Ateliere motoare, 2 Ateliere transmisia automobilului, 2 Ateliere lăcătușerie generală,

O clădire construită în anul 2009 pe fonduri PHARE 2006 cu toate dotările necesare în domeniul auto, industrie alimentară și construcții în valoare de aprox. 1.000.000. euro având:

1 Laborator de Industrie alimentară, 1 Laborator de mecatronică, 1 Atelier de construcții,

1 Atelier de reparația autovehiculelor, 1 Atelier de sudură,

O centrală termică proprie construită pe combustibil termic lichid din anul 2002,

1 parc auto compus din: 5 autoturisme Dacia Logan pentru categoria B, o remorcă Stema de 1300 Kg pentru categoria BE, 2 autoutilitare Volvo FL 250 de 15000 Kg pentru categoria C, 1 remorcă KRONE de 11000 kg pentru categoria CE, toți elevii școlii având posibilitatea obținerii permisului de conducere pentru categoriile B, BE, C și CE indiferent de profilul de școlarizare.

Sală de sport și sală de forță.

Cantină unde pot servi masa un număr de 400 elevi.

5. Internat și cantină

Colegiul Tehnic “Unirea” dispune de toate utilitățile necesare: curent electric, alimentare cu apă și canalizare, două centrale termice proprii, telefon, internet și spații amenajate de depozitare a gunoiului.

Toate spațiile sunt reabilitate termic, având toate condițiile necesare desfășurării procesului instructiv educativ la standarde europene și mondiale.

Biblioteca școlară dispune de peste 26.000 de volume.

Aspecte cantitative privind spațiul de învățământ:

Săli de clasă – 43

Laboratoare – 5 (3 Informatică, 1 Chimie, 1 Industrie alimentară)

Cabinete – 9

Ateliere -11

Sală de sport improvizată

Teren sport

Echipamente IT

Rețea de comunicații electronice

Unitatea de învățământ a ținut cont în elaborarea structurii planului de școlarizare de specificul unității școlare, resursele umane și materiale existente, cât și pe baza studierii cererii de forță de muncă pe piața locală și la nivel național, precum și diverșilor agenți economici cu care sunt în derulare relații de parteneriat.

Colegiul Tehnic “Unirea” școlarizează elevi din întreaga depresiune a Beiușului, dar și din județele limitrofe Alba, Arad, Hunedoara, etc. Majoritatea elevilor sunt navetiști și un număr de 65 de elevi sunt cazați în internatul școlii. Ei se deplasează la școală cu mijloace de transport în comun. Recrutarea și admiterea elevilor se face conform reglementărilor Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Colegiul Tehnic “Unirea” mai oferă și următoarele servicii:

Internat

Cantină

Cabinet medical cu medic școlar și cadre medii sanitare

Accesul la obținerea permisului de conducere auto categoriile B, C și CE pentru toți elevii

Cabinet pentru consiliere psiho-pedagogică

Burse de performanță, merit, studii, sociale, precum și programul național "Bani de liceu" și Bursa profesională în cuantum de 200 lei/lună pentru elevii înscriși la școala profesională.

Tabel 18: Indicatori Colegiul Tehnic “Unirea”

Sursă: Informații furnizate de Colegiul Tehnic “Unirea” (martie 2014)

Gradul de promovabilitate la examenul de bacalaureat a înregistrat următoarele rezultate aferente ultimilor 3 ani școlari:

Anul școlar 2010-2011: 53%

Anul școlar 2011-2012: 67%

Anul școlar 2012-2013: 73,75%

Nu s-a înregistrat abandon școlar la nivelul unității de învățământ.

În vederea modernizării care se impune în cadrul unității de învățământ, se propune realizarea următoarelor investiții:

reabilitare clădire liceu

reabilitare clădire internat

reabilitare cantină

reabilitare clădire sală sport existentă

construire clădire sală sport

construire teren de sport

amenajări curți și împrejmuiri

achiziții autovehicule

dotări

proiecte "Erasmus plus" pentru schimb de experiență cu alte școli din Europa

proiecte "Leonardo Da Vinci" pentru practica elevilor în alte țări din Europa

perfecționarea cadrelor didactice prin programe naționale și internaționale.

Școala Gimnazială “Miron Pompiliu” este cea mai veche școală din Ștei și cea mai mare școală gimnazială din zona Ștei-Beiuș, având un număr de 710 elevi și 62 de angajați; are local propriu care cuprinde patru clădiri și o sală de sport.

Figură 33: Școala Gimnazială “Miron Pompiliu” Ștei

Clădirea mare (5.818 mp), situată pe strada N. Iorga la nr. 28, unde învață elevii din ciclul gimnazial, are două etaje și parter, are o curte și un teren de joacă amenajate, teren de sport. La parter sunt șase săli de clasă, un laborator de chimie, grupuri sanitare. Tot la parter se află secretariatul, contabilitatea, birourile directoriale și alte săli cu diverse destinații.

La etajul I sunt cinci săli de clasă, sala profesorală, cabinetul psihologului și al logopedului școlar, centrul de documentare și informare, grupuri sanitare, un cabinet medical.

La etajul al doilea există 4 săli de clasă, cabinet de desen, depozitul de carte și manuale, un cabinet cu 8 calculatoare, grupuri sanitare.

În clădirea mare funcționează ciclul gimnazial într-un singur schimb. Tot în incinta clădirii mari sunt laboratoare de fizică, chimie, informatică (dotat cu 11 calculatoare Pentium 4 legate în rețea, cu imprimantă, videoproiector și legătură la internet), cabinete de limba română, franceză, engleză. La etajul I, funcționează un Centru de Documentare și Informare (CDI) dotat corespunzător cu materiale didactice moderne, audio – video (tablă interactivă, videoproiector, tv, radio, casetofon, combină audio, aparat foto digital), cărți, aparatură IT (7 calculatoare legate în rețea cu legătură la internet, scanner, imprimante, video-proiector), mobilier adecvat. Sunt funcționale 3 faxuri, 2 la secretariat și unul la CDI.

Sălile de clasă sunt amenajate corespunzător. Condițiile de iluminat și încălzire sunt bune, toate corpurile de clădire beneficiază de centrală termică proprie. Toate clădirile au conexiune la internet prin rețea cu fir și wireles.

Pentru a oferi siguranță și protecție bunurilor școlii, clădirea mare beneficiază de un sistem de supraveghere cu alarmă și sistem de supraveghere cu camere video, pază proprie pe timpul zilei și contract cu firme de pază și protecție pe timp de noapte și în weekend.

Clădirea mică (1.916 mp), aflată în incinta curții școlii mari, are la parter patru săli de clasă, cancelaria, grupuri sanitare. La etaj sunt șase săli de clasă și grupuri sanitare. Aici funcționează într-un singur schimb clase primare (9 clase).

Pe strada Tineretului, există o altă clădire a școlii (1.916 mp) unde funcționează clase primare (8 clase). La parter sunt patru săli de clasă, cancelaria, grupuri sanitare. La etaj sunt cinci săli de clasă și grupuri sanitare. Aici se află o curte unde copiii se pot recrea în pauze.

Sala de sport (str. Sportului nr. 2) are o suprafață de 1.142,5 mp, fiind structurată într-o sală mare, două săli mici, un coridor mare și două coridoare mici; curtea aferentă sălii de sport are o suprafață de 2.800 mp și este funcțională.

Biblioteca școlii funcționează în clădirea școlii, nefiind separată. Este înglobată în Centrul de documentare și informare, înființat în decembrie 2006 cu fonduri de la Ministerul Educației Cercetării și Tineretului. Centrul are 23.792 volume. Dotarea cu aparatură modernă, multimedia, internet, telefon/fax, fotocopiator, face din C.D.I. o sursă de informare prețioasă atât pentru școală, cât și pentru întreaga zonă. Activitatea se desfășoară în ritm propriu, fiind organizată și condusă de către un profesor documentarist, ajutat de bibliotecar.

În curtea școlii funcționează și un chioșc alimentar, oferind posibilitatea achiziționării de către elevi a diferitelor produse alimentare.

Tabel 19: Indicatori Școala Gimnazială “Miron Pompiliu”

Sursă: Informații furnizate de Școala Gimnazială “Miron Pompiliu” (martie 2014)

Gradul de promovabilitate la examenul de capacitate a înregistrat următoarele rezultate aferente ultimilor 3 ani școlari:

Anul școlar 2010-2011: 86,4%

Anul școlar 2011-2012: 88,04%

Anul școlar 2012-2013: 87,02%

Nu s-a înregistrat abandon școlar la nivelul unității de învățământ.

Deși unitatea de învățământ nu deține suficiente calculatoare, un număr mare de elevi are acces la computer. Școala dispune de un număr de 10 calculatoare în laboratorul de informatică, în condițiile în care clasele au efective între 22-30 de elevi. Centrul de documentare și informare în care este încorporată și biblioteca școlii dispune de 4 calculatoare care sunt la dispoziția elevilor. În anul 2013, pentru a încuraja învățarea cu ajutorul calculatorului, pentru îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor proveniți din familii cu un potențial financiar scăzut, școala a beneficiat de o donație constând în 8 calculatoare care au fost folosite în cadrul proiectului “Performanțe crescute pentru elevii

din învățământul preuniversitar.”

Unitatea de învățământ a încheiat parteneriate cu școli din județ, precum și cu instituțiile din oraș.

Cadrele didactice s-au implicat în diverse proiecte educaționale, astfel un număr de 45 de elevi împreună cu 3 cadre didactice au fost înscriși în Proiectul operațional “Performanțe

crescute pentru elevii din învățământul preuniversitar” (POSDRU 85/1.1/S 64320), proiect în colaborare ISJ Alba, Olt, Bihor.

Școala este implicată și în proiectele eTwinning-Christmas Decorations, Decorating the European Christmas Tree, Education saves lives, „1,2,3…play with me”. Cadrele didactice au fost antrenate în diverse proiecte educaționale, atât la nivel local, cât și județean/ interzonal (Festivalul “Miron Pompiliu”, “Magia Crăciunului”, Lectura – pasiunea mea, Să trăim și să mâncăm sănătos, Urmașii lui Pompiliu printre cărți, Din tradițiile și obiceiurile zonei, Ce știu despre U.E., O jucărie, o bucurie, Prietenii noștri, Trăim într-un mediu sănătos, Cei mici și cei mari, O serbare literară, Toleranța, 1 Decembrie, Ziua Unirii, 8 Martie, Ziua Eroilor, serbări cu ocazia marilor sărbători creștine, Dragobetele și altele).

A fost asigurată logistica pentru activități comunitare (multe activități organizate în Centrul de documentare și informare; Întâlnirea între generații – ediția a V-a, Stop violența în școală!, Ecologizarea zonelor de agrement, Nu există viață fără verdeață, Proiect S.N.A.C., Job`s shadows, Școli pentru un viitor verde, Let’s do it Romania, Colțul verde din școala mea, Protecția liliecilor – factor determinant în combaterea biologică a dăunătorilor, Miam! axate pe voluntariat și protecția mediului).

Școala a participat la desfășurarea de activități în proiectele internaționale “Signs Around Us”, “British Culture in our school”, “Artined”.

Pentru promovarea valorilor și a activității școlii – profesori, elevi, părinți, este utilizat siteul școlii (www.mpompiliu.ro), pagina de facebook, publicațiile electronice (“Oglinda”, “Curcubeul junior”, “Picuri de lumină”) și s-au mediatizat periodic, în presă și televiziunea locală, activitățile cele mai importante. De asemenea elevii și profesorii au participat la toate concursurile și olimpiadele școlare, precum și la campaniile organizate de Inspectoratul Școlar Județean, alte instituții, comunitatea locală, cu scopul realizării unei educații complexe și a formării caracterului sănătos al tânărului elev.

Școala urmărește în perioada următoare să se modernizeze și să se dezvolte, prin realizarea următoarelor investiții:

Reabilitarea terenului de sport, care în prezent este neadecvat pentru desfășurarea orelor de educație fizică

Reabilitarea sistemului de încălzire și reabilitarea termică a clădirilor

Dotarea cu un număr suficient de computere (60 buc) a 2 laboratoare de informatică, deoarece numărul de elevi este mare, iar dorința lor de a le utiliza și cerințele unui învățământ modern presupun dotări corespunzătoare

Dotarea cu mobilier, echipament și materiale noi a laboratoarelor de chimie și biologie ale școlii, care presupune costuri prea mari pentru a fi refăcute din sumele de care dispune școala, provenite din costul standard pe elev; dotarea cu echipament IT a fiecărei clase și a cabinetelor metodice

Implementarea proiectului “Școala după școală”, întrucât sunt foarte multe solicitări la învățământul primar unde sunt înmatriculați 400 de elevi și nu există finanțare pentru un astfel de proiect, iar activitățile didactice și de timp liber nu se pot face doar în regim de voluntariat

Dotarea cu sisteme de supraveghere video a tuturor clădirilor școlii

Implementarea unor proiecte de tipul “Școala părinților”, proiecte de voluntariat comunitar,”Școala din vacanța de vară”

Proiecte transfrontaliere, schimburi culturale cu alte comunități din țară și din afara țării, prin intermediul Primăriei orașului Ștei

Reluarea unui proiect mai vechi al școlii – ”Primăria copiilor”, care presupune implicarea elevilor în viața și dezvoltarea comunității și care are ca efect o mai mare responsabilizare a lor.

Grădinița din Ștei și-a început activitatea în anul 1952, funcționând pe lângă Școala cu clasele I-VIII Ștei, cu un număr de 50 de copii repartizați în 4 grupe de program normal, fiecare grupă fiind condusă de către o educatoare.

Din anul 2007, având denumirea de Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 a obținut statutul de personalitate juridică, având ca structură Grădinița cu Program Normal Nr. 2.

În prezent grădinița funcționează cu 8 grupe de copii, dintre care 5 de program prelungit și 3 de program normal.

Activitatea grădiniței se desfașoară în două locații diferite cu următoarele spații: 2 clădiri pentru programul prelungit (o clădire cu etaj și una cu un singur nivel unde funcționează și Creșa de copii) și 1 clădire pentru programul normal.

În ultimii ani s-au făcut investiții în reabilitarea acestor clădiri și a spațiilor aferente, astfel încât la momentul actual putem oferi cele mai bune condiții pentru desfășurarea calitativă și eficientă a procesului instructiv-educativ.

Baza materială de care dispune Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 – G.P.P. Nr. 1 (programul prelungit) este prezentată în continuare:

5 săli de clasă cu dublă funcționalitate (dormitor și sală pentru joacă și activități)  1 vestiar

1 cabinet metodic

3 săli de mese

2 oficii pentru distribuirea mesei

bucătărie parțial utilată

1 cabinet medical

3 laptopuri, 1 imprimantă, 1 multifuncțională, 1 videoproiector, 2 televizoare LCD, 1 combină muzicală, televizoare color în fiecare grupă, 4 MP3 playere

teren mare de joacă parțial amenajat

Baza materială aferentă Grădiniței cu Program Normal Nr. 2 – G.P.N. Nr. 2 – este constituită din următoarele:

4 săli de grupă

1 sală pentru proiecții

1 vestiar

teren de joacă (suprafață mică) amenajat

Ambele unități sunt încălzite cu centrale pe lemne.

Tabel 20: Indicatori G.P.P. Nr. 1 + G.P.N. Nr. 2

Sursă: Informații furnizate de G.P.P. Nr. 1 (martie 2014)

Activitățile instructiv-educative desfășurate în grădiniță se concentrează pe dezvoltarea armonioasă și deplină a copilului preșcolar, deziderat realizat prin asigurarea accesului la o educație complexă și echilibrată pentru fiecare copil, precum și prin stimularea acestuia pentru a dobândi cunoștințe, capacități și atitudini necesare integrării în viața școlară și în societate.

Cadrele didactice care își desfășoară activitatea în unitate, deși sunt în totalitate calificate, manifestă interes deosebit pentru perfecționare și dezvoltare personală, aplicând cunoștințele și abilitățile dobândite în activitatea cu copiii.

Oferta educațională a grădiniței este bine fundamentată, cuprinzând pe lângă activitățile din planul de învățământ, activități opționale atractive, precum și activități extracurriculare și extrașcolare, cum ar fi:

concursuri și proiecte educaționale locale, județene, naționale și internaționale

serbări și spectacole de teatru

plimbări, vizite și excursii

Întreg personalul unității se caracterizează prin responsabilitate, calitate și performanță.

Creșa de copii are o capacitate de 20 de locuri și cuprinde următoarea structură a spațiilor de desfășurare a activității:

1 sală de clasă cu dublă funcționalitate (dormitor și sală pentru joacă)  1 sală de mese

1 sală de baie

Tabel 21: Indicatori Creșă

Sursă: Informații furnizate de G.P.P. Nr. 1 (martie 2014)

Deși necesitățile de investiții sunt numeroase, au fost sintetizate pentru început următoarele priorități:

G.P.P. Nr. 1 + G.P.N. Nr. 2 o izolarea termică a clădirii o reabilitarea instalației electrice o reabilitarea instalației de apă la unitatea structură o zugrăveli interioare la unitatea cu program prelungit o achiziționarea unei sobe electrice cu cuptoare o amenajarea unui teren de joacă (jocuri de curte specifice vârstei) în curtea grădiniței

construirea unei săli de sport/festivități o instalarea unui sistem video de supraveghere o dotarea bazei didactico-materiale și a grupelor cu jucării o finalizarea împrejmuirii cu gard a curții grădiniței

schimbarea tâmplăriei din lemn cu tâmplărie PVC (ușile interioare) o constituirea Asociației grădiniței

Creșa de copii o schimbarea tâmplăriei din lemn cu tâmplărie din PVC o achiziționarea de jucării specifice vârstei și cărți de povești o achiziționarea unui DVD player pentru desene animate o achiziționarea unor jocuri de curte adecvate vârstei 0-2 ani

6.4. Cultură și sport

Orașul Ștei dispune de infrastructură de bază în vederea desfășurării de activități culturale, beneficiind în acest sens de următoarea infrastructură: casa de cultură “Miron Pompiliu”, bibliotecă orășenească, muzeu, două săli de sport (una situată la Colegiul Național „Avram Iancu” Ștei, iar cealaltă în cadrul Școlii Gimnaziale “Miron Pompiliu”).

Casa de cultură “Miron Pompiliu” Ștei beneficiază de o locație proaspăt renovată, respectiv lucrările au fost finalizate în anul 2011.

În cadrul acesteia au loc cursuri de dans (dans popular), chitară, aerobic, pictură, ș.a.

Figură 34: Casa de cultură “Miron Pompiliu” Ștei

Tipurile activităților desfășurate se pot clasifica astfel:

de natură permanentă, dedicate evenimentelor din calendarul cultural

literare: lansări de carte, evenimente dedicate personalităților culturale, medalioane, seri literare, etc

artistice: festivaluri și concursuri (Varietăți Bihorene, Toamna Orădeană, etc), zilele orașului Ștei și a altor localități, parada portului popular, “Colinde, colinde”, „E vremea colindelor”, „Datini și obiceiuri pascale”, Festivalul Mărțișorului, spectacole (teatru, concerte de muzică populară, ușoară, simfonică, Miss Liceu)

alte tipuri de activități: Festivalul gastronomic, întruniri cu tinerii, întruniri cu persoanele de vârsta a III-a, expoziții cu caracter permanent și ocazional, seminarii pe diverse teme (reintegrarea seniorilor în cotidian, pentru tineri), precum și participarea la seminariile organizate de Asociația Friedrich Herbert pe diverse teme pentru tineri și seniori în domeniul cultural.

De asemenea, Casa de cultură are colaborări cu Consiliul local Ștei, Primăria, Biserica, Biblioteca Orășenească Ștei, Poliția, instituțiile de învățământ, Clubul copiilor, Centrul de tineret, agenți economici.

Are în derulare parteneriate cu instituții de cultură din Drajna (Prahova), Sulina (Tulcea), Șvinița (Mehedinți), Mândra (Brașov), Hajdudorog (Ungaria), Beiuș (Bihor), etc.

Proiectele în care este implicată Casa de cultură sunt: culegeri de folclor autentic din Țara Beiușului, datini și obiceiuri pierdute, culegeri de strigături de nuntă și înmormântare, dans de societate, precum și Festivalul Folcloric Șteian aflat în anul 2014 la prima ediție.

Biblioteca Orășenească Ștei dispune de o infrastructură modernizată, respectiv clădirea a fost renovată în anul 2010.

Fondul de carte se cifrează la 31.311 volume, aproximativ 20.700 volume cu acces liber la raft.

Analizând datele din ultimii 4 ani, se poate constata că numărul utilizatorilor este în creștere, după cum urmează: 2010 (132 utilizatori), 2011 (306 utilizatori), 2012 (351 utilizatori), 2013 (378 utilizatori).

Tranzacțiile de împrumut individual pe anul 2013 s-au concretizat în 10.413 documente specifice.

Numărul vizitelor la bibliotecă pe anul 2013 au fost în număr de 6.982.

Serviciile oferite în mod curent de bibliotecă sunt:

Informare și informatizare (Biblionet)

Împrumut documente specifice la bibliotecă și prin serviciul mobil

Instruire și creație artistică

Instruire IT (Biblionet)

Activități desfășurate: lectură, educație preventivă, educație pentru sănătate, educație pentru protejarea mediului înconjurător, lecții de conduită și combatere a violenței, ședințe de abilități practice, activități de aptitudini artistice, acțiuni de comunicare și socializare, etc.

Proiecte în desfășurare în care este implicată Biblioteca Orășenească:

„Copiii vor să crească și să se joace într-un mediu curat” – proiect conceput pentru formarea unor deprinderi sănătoase, cultivarea simțului pentru curățenie și ordine, grija față de mediul înconjurător și respectul față de munca acelora care întrețin curățenia în orașul Ștei.

„Proiect de lectură” – se urmărește cultivarea interesului pentru lectură, descoperirea în afara familiei sau a școlii a plăcerii de a citi, manifestarea interesului pentru aplicarea cunoștințelor dobândite prin lectură, dezvoltarea laturii moralestetice a personalității, descoperirea universului cărții.

„Împreună împotriva violenței” – proiect prin care se urmărește atragerea atenției asupra diferitelor forme de violență cu care se confruntă comunitatea, sensibilizarea opiniei publice cu privire la implicațiile fenomenului violenței și a consecințelor sale, accentuarea faptului că, orice formă de violență reprezintă o încălcare a drepturilor omului.

„Micii bibliotecari” – proiect conceput pentru copii de vârstă școlară pentru integrarea copilului în sfera de relație cu publicul, dezvoltarea unui limbaj pentru comunicare cu toate categoriile de utilizatori (copii, adulți, vârstnici), introducerea copilului în sfera ocupațională a adultului (locul de muncă), deprinderea cu activitățile specifice meseriei de bibliotecar.

„Ateliere artistice” – Lecția de desen, Decorațiuni din hârtie, Așa lucra bunica și mămica. Este un proiect conceput pentru instruirea artistică, dezvoltarea și cultivarea gustului pentru frumos, stimularea creativității și a simțului artistic, promovarea aptitudinilor artistice, redescoperirea unor îndeletniciri artistice uitate (brodatul, croșetatul, tricotatul).

Partenerii cu care colaborează Biblioteca Orășenească: Primăria, Consiliul Local, Casa de cultură „Miron Pompiliu”, instituțiile de învățământ din Ștei și alte localități, Poliția, Jandarmeria, Asociația Speranța pentru România din Arad.

În orașul Ștei există un singur obiectiv încadrat în Lista monumentelor istorice 2010, aprobată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național prin Institutul Național al Patrimoniului, respectiv Casa Memorială “Miron Pompiliu”, care datează din sec. XIX.

De asemenea, există o serie de clădiri caracterizate de o arhitectură de inspirație sovietică, acestea putând constitui un punct de atracție turistică.

Având în vedere faptul că, în ciuda dimensiunilor mici atât din punct de vedere al suprafeței teritoriale, cât și al numărului de locuitori, orașul Ștei se caracterizează printr-o multitudine de religii și culte religioase, trebuie menționate, ca obiective de interes cultural următoarele biserici din orașul Ștei:

Biserică ortodoxă – str. Sportului – str. Unirii

Biserică ortodoxă – str. George Enescu

Biserică greco-catolică – str. Independenței

Biserică romano catolică – str. Andrei Mureșanu

Biserică penticostală – lângă pasarela spre Petrileni

Biserică penticostală – la ieșire spre Vașcău

Biserică baptistă – str. Tineretului

Martorii lui Iehova – str. M. Pompiliu

În domeniul sportiv activează următoarele entități:

Clubul de fotbal CSO (Clubul Sportiv Orășenesc) Ștei

Cluburile Minerul și Oțelul și-au încetat activitatea din cauza problemelor financiare. Astfel, în anul 2010, s-au pus bazele Clubului Sportiv Orășenesc Ștei, având finanțatori Primăria și Consiliul Local Ștei, care a pornit la drum cu o singură secție, cea de fotbal. Înscrisă în ediția 2010-2011 în seria a III-a din Liga a V-a la fotbal, CSO Ștei "a câștigat campionatul, promovând astfel în Liga a IV-a, eșalon în care evoluează din vara anului 2011 . Obiectivul prioritar constă în formarea unei echipe competitive și promovarea jucătorilor tineri. În anul 2013 echipa de fotbal juniori ai clubului CSO Ștei au reușit să obțină locul 4 pe țară.

Club de tenis Iris Ștei

Tenis Club Iris Ștei a avut rezultate bune de-a lungul timpului, în care tenismenii s-au remarcat în turnee naționale și internaționale.

Club de karate Crișul Negru

Sportivii care activează în cadrul acestui club s-au remarcat prin rezultate deosebite obținute la diferite competiții, câștigând titluri naționale, europene și mondiale.

În general, problemele cu care se confruntă cluburile sportive sunt legate de lipsa fondurilor și a sponsorilor.

Din acest motiv nu au putut fi realizate investiții pentru susținerea în condiții optime a activităților desfășurate, precum participarea sportivilor la competiții și motivarea acestora.

Unul dintre obiectivele vizate în domeniul sportiv la nivel local în prezent constă în promovarea echipei de volei băieți în divizia B.

6.5. Analiza SWOT în domeniul social

Concluzii capitol 6. Social

Orașul Ștei dispune de infrastructură de bază în domeniul social, însă lipsa fondurilor pentru investiții și implicarea extrem de scăzută în accesarea fondurilor europene afectează dezvoltarea locală.

Potențialul datorat așezării geografice și valorificarea acestuia ar putea conduce la modernizarea infrastructurii și dezvoltarea serviciilor existente, precum și creșterea atractivității localității pentru populație, în special tineri, al căror număr este în scădere.

7. Mediu

7.1. Factori și probleme de mediu

7.1.1. Factorul de mediu aer

Protecția atmosferei este un domeniu de mare importanță în asigurarea sănătății umane și a protecției mediului. Prevederile directivelor europene în domeniul calității aerului și a legislației naționale în domeniu stipulează încadrarea zonelor și aglomerărilor în regimuri de evaluare și gestionare a calității aerului. Această încadrare depinde de nivelul concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți și de încadrarea acestora peste sau sub obiectivele de calitate definite: VL – valoare limită, PSE – prag superior de evaluare, PIE – prag inferior de evaluare. Depășirea valorilor limită/pragurilor de alertă impune elaborarea de planuri/programe care să conducă la reducerea emisiilor de poluanți la sursă, respectiv la încadrarea concentrațiilor ambientale în valorile limită.

Agenția pentru Protecția Mediului Bihor prin Raportul privind starea mediului în județul Bihor în anul 2012, evidențiează inventarul de emisii în atmosferă. Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care descriu fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanțe reziduale poluante, rezultate preponderent din activitățile antropice.

Conform Raportului privind starea mediului în județul Bihor, în orașul Ștei poluarea aerului este nesemnificativă. Noxele emanate în aer în zona platformei industriale a orașului se încadrează în limitele admise și nu au o toxicitate care să pună în primejdie sănătatea populației.

Poluarea aerului

Vântul dominant ferește orașul Ștei de noxele emanate în aer, în zona platformei industriale a orașului. În oraș se emană în atmosferă noxe rezultate în procesul de producție, dar ele se încadrează în limite admise și nu au o toxicitate care să pună în primejdie sănătatea locuitorilor.

7.1.2. Factorul de mediu apă

Apele de suprafață din zona Ștei aparțin bazinului hidrografic al Crișurilor, drenat de principalele râuri: Crișul Repede, Crișul Negru, Barcăul și Ierul.

Localitatea Ștei este străbătută de Crișul Negru la vest, Valea Sighiștelului la nord și Crișul Băița care-l traversează diagonal.

Tabel 22: Caracteristicile regimului hidrologic

Sursă: Planul de Management al Spațiului Hidrografic Crișuri 2009-2015

Tabel 23: Starea ecologică a cursurilor de apă în stare naturală în anul 2012

Sursă: Raport privind Starea Mediului în Județul Bihor pentru Anul 2012

Apele subterane din Depresiunea Beiuș sunt reprezentate de corpul de apă subterană – ROCR09 Depresiunea Beiuș, care este dezvoltat în depozitele de vârstă panonian cuaternară și este de tip poros-permeabil. Ca urmare a evaluărilor corpul de apă subterană are stare chimică bună. Din punct de vedere al stării cantitative, corpul de apă subterană se află în stare bună.

Poluarea apei

În prezent, tendința este de reducere a poluării apelor uzate evacuate în receptori datorită lucrărilor de investiții pe rețele de canalizare și stații de epurare finalizate sau

aflate în derulare/promovare:

Tabel 24: Lucrări de investiții pe rețele de canalizare și stații de epurare finalizate sau aflate în derulare/promovare

Sursă: Raport privind Starea Mediului în Județul Bihor pentru Anul 2012 și Solceta S.A.

Surse cu potențial de producere a poluărilor accidentale

Calitatea resurselor de apă este influențată într-o anumită măsură și de poluările accidentale, care reprezintă alterări bruște de natură fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste limitele admise. În funcție de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini și efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apă.

La nivelul Districtului Internațional al Dunării, pe baza metodologiei de evaluare a riscului potențial (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apă) elaborată de Grupul de Experți ICPDR privind poluarea accidentală (Accident Pollution Task Group), au fost identificate sursele industriale cu risc potențial ridicat de poluare accidentală din spațiul hidrografic Crișuri – zona Ștei, luând în considerare lista „Zone industriale cu risc potențial ridicat din România”. În tabelul următor se evidențiază aceste surse, localizarea, receptorul și indexul de risc pentru apă.

Tabel 25: Surse industriale cu risc potențial ridicat de poluare accidentală din spațiul hidrografic Crișuri – Ștei

Sursă: Planul de Management sl Spațiului Hidrografic Crișuri 2009-2015

7.1.3. Factorul de mediu sol

Calitatea solului este afectată într-o măsură mai mică sau mai mare de diverse restricții determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acțiuni antropice agricole și industriale. În multe cazuri, factorii menționați pot acționa sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calității solurilor și chiar anularea funcțiilor acestora.

Factori de poluare

Problemele de poluare ale solului se ridică în zona haldei de gunoi a localității. Depozitul de gunoi menajer a fost închis și se va amenaja o nouă platformă de depozitare temporară, conform normelor în vigoare. Halda veche a intrat în conservare.

Crișul Negru nu produce inundații în zona intravilanului dar el necesită îndiguire și regularizare pe porțiunea orașului pentru a feri zona de degradări sau de revărsările de ape.

Stația de epurare se află doar la 140 m de albia Crișului Negru care trece prin zona de protecție aferentă stației și la 120 m de albia pârâului Băița. Atenția trebuie să fie îndreptată asupra posibilelor infiltrații de ape infectate direct în apa râurilor.

7.1.4. Alți factori cu impact asupra mediului

Riscurile naturale

În intravilanul orașului nu s-au identificat riscuri naturale latente și potențiale. Crișul Negru are un curs sinuos, meandrat, ca urmare au loc eroziuni de mal, dar acestea nu afectează localitatea.

Versanții dealurilor sunt domoli și împăduriți, nu se produc alunecări de teren sau rupturi de versanți, iar zonele locuite nu sunt afectate de aceste fenomene.

Măsuri în zonele de risc

Pe cursul Crișului Negru , pentru preîntâmpinarea fenomenului de inundații, sunt necesare lucrări de indiguiri și amenajări de maluri. De asemenea, pe Crișul Băița și Valea Sighiștelului sunt necesare lucrări de decolmatare și întreținere a lucrărilor existente de amenajare a malurilor.

Formațiunile geologice caracteristice sunt alcătuite din depozite de suprafață loessoide străbătute de pietrișuri și nisipuri. Roca de bază este prezentă prin complexul nisipurilor și argilelor cenușii-gălbui, îndesate sau plastic vârtoase, formațiunile acoperitoare fiind pietrișuri de terasă. Cu mici îmbunătățiri, aceste formațiuni sunt favorabile pentru construcții. Având în vedere calitatea terenului de fundare, în cazul noilor construcții sunt necesare studii geotehnice prealabile.

Amplasamente care se încadrează sub incidența Directivei SEVESO II

Scopul Directivei Seveso II este dublu. În primul rând, directiva are drept scop prevenirea riscurilor de accidente majore care implică substanțe periculoase. În al doilea rând, deoarece accidentele continuă să se producă, directiva are ca scop limitarea consecințelor unor astfel de accidente nu numai pentru om (aspectele de securitate și sănătate), dar și pentru mediu (aspectul de mediu). Ambele obiective trebuie urmate în vederea asigurării unor niveluri înalte de protecție pe întreg teritoriul comunității, într-o manieră consecventă și eficientă.

La nivelul orașului Ștei este inventariat un amplasament care intră sub incidența prevederilor Directivei SEVESO II, respectiv SC Corsar Gas SRL (producție gaze) cu amplasament în localitatea Ștei.

7.2. Sistemul actual de gestionare a deșeurilor

Deșeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viață al unui produs (intervalul de timp între data de fabricație a produsului și data când acesta devine deșeu). Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operații și monitorizarea depozitelor de deșeuri după închiderea lor.

Deșeurile menajere și cele nepericuloase sunt transportate în totalitate la ECO Bihor Oradea iar de activitatea de salubrizare se ocupă S.C. Solceta S.A.

Pe teritoriul orașului există un depozit neconform de deșeuri menajere: depozitul Ștei – sistare în anul 2010. Suprafața depozitului la momentul sistării era de 1,68 ha. Depozitul de deșeuri neconform urban Ștei este situat la o distanța de aprox. 2,5 km sud de orașul Ștei și la aprox. 84 km Sud-Est de municipiul Oradea. Accesul la depozitul de deșeuri neconform urban se face din marginea sudică a acestuia și este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietriș de 300 m.

Conform Agenției de Protecția Mediului Bihor, în acest moment depozitul este sistat și supravegheat. Deoarece actuala groapă de gunoi nu mai are autorizație, este necesară implementarea proiectului de ecologizare.

În prezent, colectarea selectivă a deșeurilor se realizează parțial. Este necesar crearea unor mecanisme de colectare selectivă a deșeurilor și instalarea de pubele pentru colectarea selectivă a deseurilor.

La nivelul județului Bihor, este în curs de implementare proiectul ,,Sistemul de

Management Integrat al Deșeurilor la nivelul județului Bihor”, proiect în valoare de 54.145.089 Euro. Proiectul face parte din Programul Operațional Sectorial Mediu – POS MEDIU 2007 – 2013, care continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel național și care au fost inițiate în cadrul asistenței de pre-aderare, în particular PHARE și ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare). Din punct de vedere geografic, sistemul de management al deșeurilor se referă la tot județul Bihor, atât mediul urban (inclusiv orașul Ștei), cât și mediul rural. Obiectivele proiectului se referă la gestionarea deșeurilor și sunt grupate în două categorii:

Obiectivele generale (la nivel național): aspectele instituționale și organizatorice necesare implementării sistemului integrat de gestionare a deșeurilor la nivel de județ, finanțarea sistemului de gestionare a deșeurilor, conștientizarea părților implicate și colectarea și raportarea datelor și informațiilor privind gestionarea deșeurilor;

Obiective tehnice: prevenirea generării deșeurilor prin promovarea compostării individuale în mediul rural, campanii de informare și conștientizare privind metodele de prevenire a generării deșeurilor municipale, colectarea și transportul deșeurilor – modernizarea și extinderea sistemelor actuale de colectare și transport, colectarea selectivă – colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile, promovarea valorificării deșeurilor, tratarea deșeurilor și eliminarea deșeurilor.

Prin proiectul ,,Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul județului Bihor” se propune ecologizarea depozitului neconform din orașul Ștei (depozit sistat în prezent) și înființarea unei zonei de gestionare a deșeurilor: Zona 4 de gestionare a deșeurilor – Beiuș. Zonă acoperă partea de Sud-Est a județului Bihor (inclusiv municipiul Beiuș), și va fi deservită de o stație de transfer nouă, o stație de sortare nouă și o platformă temporară de stocare a deșeurilor la Ștei.

Stația de stocare temporară de la Ștei pentru deșeurile reziduale, care ulterior vor fi transportate la stația de transfer respectiv, stația de sortare Beiuș, va avea o capacitate de 3.500 t/an. În acest scop, zona stației de stocare temporară de la Ștei, va fi echipată cu 4 containere de 30 m3, care vor fi transportate la stația de transfer și sortare Beiuș de 1-2 ori pe zi (la orele de vârf). În acest sens, va fi utilizată una din mașinile de tip șasiu cu sistem de încărcare cu cârlig din stația de transfer Beiuș. Platforma Ștei va avea și un încărcător pentru încărcarea deșeurilor în container.

Alimentarea cu apă – deoarece în zona stației de stocare temporară de la Ștei nu se găsește o sursă de apă potabilă, alimentarea cu apă potabilă a obiectivului se va realiza prin intermediul unui puț forat cu adâncimea cuprinsă între 150 și 260 m, care se va executa pe amplasament. Debitul mediu necesar de apă potabilă este de 1,0 m3/zi (0,5 m3/zi pentru consum menajer, 0,5 m3/zi pentru spălări).

Evacuarea apelor uzate – debitul mediu de ape uzate evacuate este de 1 m3/zi (0,5 m3/zi ape uzate menajere, 0,5 m3/zi spălări tehnologice). Aceste ape vor fi înmagazinate într-un bazin vidanjabil cu un volum de 1 m3, de unde vor fi preluate periodic și transportate la o stație de epurare disponibilă. În viitor se are în vedere realizarea unor lucrări de racord la rețelele de apă și canalizare existente în zonă, lucrări care se vor executa pe alte investiții.

Depozitul neconform și platforma temporară sunt amplasate în extravilanul localității Ștei, în partea de Sud-Vest, astfel:

Figură 35: Amplasament depozit neconform și platforma temporară stocare Ștei

Figură 36: Plan general platformă de stocare temporară Ștei

În scopul implementării proiectului ,,Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul județului Bihor” (SMID), precum și a unificării gestiunii serviciilor de colectare, transport, tratare și depozitare a deșeurilor municipale, în anul 2010 s-a înființat ,,Asociația

de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect Group" – persoană juridică de drept privat și de

utilitate publică, care are următorii asociați:

Județul Bihor prin Consiliul Județean Bihor;

Municipiile Oradea, Beiuș, Marghita și Salonta din județul Bihor prin consiliile locale;

Orașele Aleșd, Nucet, Săcueni, Ștei, Valea lui Mihai și Vașcău din județul Bihor prin consiliile locale;

Comunele Abram, Abrămuț, Aștileu, Aușeu, Avram Iancu, Balc, Batăr, Biharia, Boianu Mare, Borod, Borș, Bratca, Brusturi, Budureasa, Buduslău, Bulz, Buntești, Căbești, Căpâlna, Cărpinet, Cefa, Ceica, Cetariu, Cherechiu, Chișlaz, Ciuhoi, Ciumeghiu, Cîmpani, Cociuba Mare, Copăcel, Criștioru de Jos, Curățele, Curtuișeni, Derna, Diosig, Dobrești, Drăgănești, Drăgești, Finiș, Gepiu, Girișu de Criș, Hidișelu de Sus, Holod, Husasău de Tinca, Ineu, Lazuri de Beiuș, Lăzăreni, Lugașu de Jos, Lunca, Mădăras, Măgești, Nojorid, Olcea, Oșorhei, Paleu, Pietroasa, Pocola, Pomezeu, Popești, Răbăgani, Remetea, Rieni, Roșia, Roșiori, Săcădat, Sălacea, Sălard, Sâmbăta, Sânmartin, Sânnicolau Român, Sântandrei, Sărbi, Spinuș, Suplacu de Barcău, Șimian, Șinteu, Șoimi, Șuncuiuș, Tarcea, Tămășeu, Tărcaia, Tăuteu, Tileagd, Tinca, Toboliu, Tulca, Țețchea, Uileacu de Beiuș, Vadu Crișului, Vârciorog și Viișoara din județul Bihor prin consiliile locale.

Scopul Asociației este promovarea și reprezentarea intereselor unităților administrativteritoriale membre, în legătură cu:

inființarea, organizarea, coordonarea, reglementarea, finanțarea, monitorizarea și controlul furnizării/prestării serviciilor publice comunitare de salubrizare a localităților; funcționarea, administrarea și exploatarea în comun a sistemelor de utilități publice aferente serviciilor comunitare de salubrizare a localităților;

realizarea în comun a proiectelor de investiții publice pentru realizarea, reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de salubrizare și a sistemelor de utilități publice aferente.

7.3. Spațiile verzi

În orașul Ștei, suprafața spațiilor verzi este sub formă de spații verzi între blocuri, scuaruri de mici dimensiuni în zonele Primăriei și pieței agro-alimentare, locuri de joacă pentru copii, precum și terenuri sportive. În anul 2012, suprafața de spații verzi a orașului a fost de 17 ha, conform fișei localității Ștei furnizată de Direcția Județeană de Statistică Bihor.

Tabel 26: Suprafața spațiilor verzi a orașului Ștei

Sursă: Fișa localității Ștei – Direcția Județeană de Statistică Bihor

Datele de mai sus relevă faptul că, la nivelul orașului, suprafața de spații verzi a rămas constantă. Totuși, trebuie să se ia măsuri de conservare a spațiilor verzi existente și de amenajarea a unor suprafețe noi, întrucât ambele sunt departe de normele impuse la nivel european.

Spațiile plantate existente vor trebui reamenajate deoarece în marea lor majoritate nu sunt amenajate corespunzător. Sunt necesare amenajări locale ambientale atât în zonele rezidențiale, cât și în cele de producție. Se impune, de asemenea, amenajarea zonelor verzi de aliniament existente, zonele verzi de protecție sanitară (cimitir), ca și amenajarea malurilor de ape.

Lacul natural, cunoscut sub denumirea Acumularea Ștei de pe Valea Curăturii constituie principala resursă urbană de agrement periodic nerestricționat. Lacul face parte din domeniul public, având o suprafața de 33.102 mp, fiind situat într-un cadru natural deosebit, într-o vale împădurită cu rășinoase (pin Douglas) și foioase (în special stejar), existând și largi suprafețe cu pășune și fânețe, iar diversele specii de pești fiind la mare căutare de pescari. Accesul spre lac se face pe drumul asfaltat ce duce către Spitalul de Psihiatrie, bifurcându-se la stânga pe un drum pietruit.

Se impune, amenajarea zonei lacului de acumulare ca zonă de agrement, valorificând cadrul natural existent.

7.4. Rezervații naturale și areale protejate

Localitatea Ștei se află în apropierea Parcului Natural Apuseni care este o arie protejată de interes național – parc natural de tip peisaj terestru. Parcul național se află în partea central-estică a Munților Apuseni, înconjurat de Masivul Vlădeasa la Nord, Munții Pădurea Craiului la Nord-Vest, Munții Bihorului la Sud, Munții Gilău la Est și Munții Codru-Moma la Sud-Vest. Accesul din localitatea Ștei la Parcul Natural Apuseni se face pe drumul național (DN75): Ștei – Fânațe – Gârda de Sus – Albac.

De asemenea, orașul Ștei se află în aproprierea Parcului Natural Codru Moma (sit Natura 2000 ROSCI0042) care cuprinde o vastă și unitară suprafață calcaroasă cu numeroase fenomene carstice. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor și cea nord-estică a județului Arad, în Munții Codru-Moma (grupare montană a Munților Apuseni ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Occidentali) și este străbătută de drumul național DN76 care leagă municipiul Oradea de Deva.

Figură 37: Amplasare Parc Natural Apuseni

Figură 38: Amplasare Parc Natural Codru Moma

7.5. Analiza SWOT a mediului

Concluzii capitol 7. Mediu

În prezent nu există presiuni semnificative asupra mediul înconjurător, dar managementul defectuos ar putea duce în timp la modificarea acestora.

Măsurile necesare pentru păstrarea și refacerea echilibrului natural sunt următoarele: finalizare acțiunilor de reabilitare și extinderi a rețelelor de aducțiune apă/canalizare; diminuarea până la eliminare a surselor de poluare majoră: poluarea solului prin lipsa sistemului unitar de canalizare menajeră, respectiv poluarea din trafic; organizarea sistemelor de spații verzi cu rol de

protecție sanitară; conservarea și punerea în valoare a unităților de peisaj; gestiunea deșeurilor – serviciul actual nu satisface cerințele Uniunii Europene.

8. Administrația publică locală

8.1. Structură, servicii și ordine publică

Consiliul Local al orașului Ștei

Consiliul Local este autoritatea administrației publice prin care se realizează autonomia locală în oraș. Consiliul Local și Primarul sunt aleși în condițiile prevăzute de legea privind alegerile locale.

Consiliul Local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice, locale sau centrale.

Numărul de comisii de specialitate în cadrul Consiliului local al orașului Ștei este de 3, iar numărul de membri din fiecare comisie de specialitate este de 5 consilieri.

Comisiile de specialitate ale Consiliului local al orașului Ștei sunt organizate după cum urmează:

Comisia nr. 1 – Comisia economico-financiară și pentru agricultură

Comisia nr. 2 – Comisia de urbanism și amenajarea teritoriului, protecția mediului și turism

Comisia nr. 3 – Comisia social culturală, culte, învățământ, sănătate și familie, muncă și protecție socială, tineret și sport, juridică și de disciplină.

Comisiile de specialitate au următoarele atribuții principale:

Analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local;

Se pronunță asupra altor probleme trimise de consiliul local spre avizare;

Întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri și asupra problemelor analizate pe care le prezintă consiliului local;

Comisiile de specialitate lucrează în plen și iau hotărâri cu votul majorității membrilor lor.

Primăria orașului Ștei

Primarul orașului Ștei este șeful administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al acesteia. Primarul răspunde de buna funcționare a administrației publice locale și reprezintă orașul Ștei în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție. Primarul îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege sau încredințate de Consiliul Local.

Primarul este ordonatorul principal de credite.

Atribuțiile de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară pot fi delegate viceprimarului, Secretarului Orașului Ștei sau altor funcționari publici din aparatul de specialitate cu competențe în acest domeniu, potrivit legii.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, primarul este ajutat de 1 viceprimar, 1 secretar și aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local.

Aparatul de specialitate al Primarului Orașului Ștei funcționează în temeiul Legii nr. 215/2001, republicată privind administrația publică locală, în organizarea acesteia urmărindu-se realizarea condițiilor de operativitate și eficiență.

În vederea rezolvării operative și oportune a sarcinilor ce le revin, compartimentele de specialitate ale Aparatului de specialitate al Primarului Orașului Ștei, sprijină activitatea societăților comerciale, instituțiilor publice bugetare și extrabugetare din subordinea Consiliului Local.

În vederea asigurării ordinii publice și siguranței cetățenilor, pe raza orașului Ștei funcționează un sediu al Inspectoratului de Poliție Bihor, precum și Secția Jandarmi Ștei, aflată în subordinea Inspectoratului de Jandarmi Județean Bihor.

Poliția orașului Ștei exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii.

Secția Jandarmi Ștei are ca atribuții:

asigurarea ordinii publice cu ocazia mitingurilor, marșurilor, demonstrațiilor, procesiunilor

asigurarea ordinii publice la acțiunile promoționale, comerciale, manifestărilor culturalartistice organizate de diferite firme care implică participarea unui număr mare de persoane

asigurarea ordinii publice la sărbătoarea localității

pe timpul desfășurării adunărilor publice cu caracter religios, comemorativ, precum și a altor asemenea activități care se desfășoară în spațiul public și care implică aglomerări de persoane

execută misiuni de restabilire a ordinii publice când aceasta a fost tulburată prin orice fel de acțiuni sau fapte care contravin legilor în vigoare

Aparatul de specialitate al primarului funționează în prezent cu 63 de persoane, din care funcții alese – 2 persoane, funcții publice – 30 de persoane, funcții contractuale – 31 de persoane, conform Organigramei – Anexa 1 HCL nr. 67/25.07.2013.

Primăria nu dispune în prezent de un sistem informatic integrat pentru gestiunea activităților desfășurate, însă accesul la internet este asigurat în totalitate pentru buna funcționare a aparatului de specialitate.

Dotările specifice IT ale primăriei orașului Ștei sunt următoarele:

rețea de calculatoare structurată pe 3 nivele

internet broadband în fiecare compartiment (fibră optică)

programe specifice fiecărui compartiment (contabilitate, taxe impozite, soft legislativ)

sisteme de operare Windows (XP, Windows7)  Microsoft Office.

Dotările prezentate anterior sunt insuficiente pentru desfășurarea activității în condiții optime și acoperirea necesarului minimal al fiecărui compartiment din primăria orașului Ștei, impunându-se achiziționarea unor echipamente IT suplimentare (calculatoare, sisteme de operare, imprimante și multifuncționale).

Orașul Ștei a beneficiat de o Strategie de dezvoltare locală pentru perioada 2007-2010, respectiv “Dezvoltarea durabilă a orașului Ștei”, elaborată de Grupul Local de Lucru al Primăriei Ștei, în baza consultărilor și discuțiilor cu grupurile formale sau informale de cetățeni, cu grupurile civice, respectiv cu reprezentanți ai instituțiilor publice și private din Ștei.

Ca urmare a elaborării acestei strategii, în perioada imediat următoare au fost implementate următoarele proiecte:

Tabel 27: Proiecte implementate/în curs de implementare de Primăria Ștei

Sursă: Primăria orașului Ștei

De asemenea, Consiliul Local Ștei a fost lider de proiect în cadrul Proiectului de Coeziune Culturală între Ștei și Hajdudorog , cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2011, în valoare de 125.430,09 euro, având ca obiectiv specific crearea cadrului necesar cooperării în diferite domenii de activitate, între cele două orașe.

Beneficiarii proiectului au fost, în special, preșcolarii și elevii de la instituțiile de învățământ din cele două localități înfrățite din anul 1993, dar și cei aproximativ 20.000 de locuitori.

Proiectul a fost implementat în cursul anului 2011, când au fost realizate activitățile specifice asumate prin acest proiect.

Parteneri în implementarea proiectului au fost Școala Generală și Institutul de Instruire Artistică de Bază Móra Ferenc – Hajdudorog, , Școala cu clasele I-VIII "Miron Pompiliu" Ștei, Colegiul Tehnic "Unirea" Ștei, respectiv Casa de Cultură "Miron Pompiliu" Ștei.

Dintre activitățile derulate prin proiect menționăm: Tradiții de Paști specifice zonelor celor două orașe, Tabăra de creație artistică, Săptămâna Culturală Euroregională, desfășurată la Hajdudorog, în luna iunie, și la Ștei, în luna octombrie, Ziua Funcționarului Public, în 4 iulie, la Ștei, și 15-16 iulie, la Hajdudorog, precum și un concert de colinde desfășurat în cele două orașe cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă.

Scopul proiectului a fost acela de dezvoltare a cooperării transfrontaliere între cele două comunități, creșterea gradului de colaborare între instituțiile din cele două orașe înfrățite, creșterea responsabilității manageriale în cadrul administrațiilor publice.

Până în prezent, Primăria Ștei nu a implementat proiecte pentru dezvoltarea resurselor umane și a capacității administrative.

Bugetul orașului Ștei a înregistrat în ultimii ani un trend ascendent, inclusiv în contextul aplicării Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, astfel încât din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se repartizează pentru bugetele locale, în vederea echilibrării bugetelor locale, de exemplu impozitul pe salarii aferent angajaților autorităților publice și agenților economici de pe raza localității.

Tabel 28: Evoluția bugetului de venituri și cheltuieli al orașului Ștei

Sursă: http://www.primariastei.ro/

În continuare se poate observa faptul că bugetul a înregistrat o creștere pe ambele componente ale sale, respectiv Funcționare și Dezvoltare, în perioada 2012-2014:

Tabel 29: Detalierea bugetului pe componentele de funcționare, respectiv dezvoltare

Sursă: http://www.primariastei.ro/

Domeniile aferente alocărilor de fonduri pentru dezvoltare la nivelul orașului Ștei în perioada 2013-2014 sunt prezentate în continuare:

Tabel 30: Fonduri dezvoltare – clasificare pe domenii

-mii lei-

Sursă: http://www.primariastei.ro/

În vederea susținerii efortului investițional a fost contractat un credit pentru investiții în valoare de 2.104.150 lei, prin Ministerul Finanțelor Publice în conformitate cu OUG 3/2013, prin convenția de împrumut din 12.03.2013.

Creditul este acordat pe o perioadă de 5 ani, gradul de îndatorare la nivelul anului 2014 fiind de 10,78%.

Obiectivele de investiții aferente sunt următoarele:

Cofinanțare proiect Casa de Cultură cu CNI București

Cofinanțare proiect apă canal cu CNI București și cu MMP

8.2. Asociere regională

Orașul Ștei, prin Consiliul Local Ștei, face parte începând cu anul 2010 dintr-o formă de asociere regională și microregională, respectiv Asociația De Dezvoltare Intercomunitară "Ecolect Group" Bihor.

Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înființate în condițiile legii de unitățile administrativ teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte pentru dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.

La această asociație au aderat toate cele 102 unități administrativ – teritoriale de pe raza județului Bihor și Consiliul Județean Bihor.

Scopul Asociației îl reprezintă promovarea și reprezentarea intereselor unităților administrativ-teritoriale membre, în legătură cu:

înființarea, organizarea, coordonarea, reglementarea, finanțarea, monitorizarea și controlul furnizării/prestării serviciilor publice comunitare de salubrizare a localităților

funcționarea, administrarea și exploatarea în comun a sistemelor de utilități publice aferente serviciilor comunitare de salubrizare a localităților

realizarea în comun a proiectelor de investiții publice pentru realizarea, reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de salubrizare și a sistemelor de utilități publice aferente.

Obiective și atribuții:

implementarea Proiectului prin înființarea/extinderea, organizarea, gestionarea și exploatarea în interes comun a Serviciilor

promovarea și implementarea în comun a unor programe de înființare, eficientizare și/sau dezvoltare a serviciilor publice comunitare de salubrizare a localităților

asigurarea furnizării/prestării pe raza unităților administrativ-teritoriale asociate a serviciilor publice comunitare de salubrizare a localităților, în condiții de eficiență și eficacitate

promovarea, finanțarea și implementarea în comun a unor programe de investiții pentru înființarea, reabilitarea, dezvoltarea și/sau, după caz, modernizarea sistemelor de utilități publice aferente serviciilor publice comunitare de salubrizare a localităților

dezvoltarea capacității instituționale și decizionale a autorităților administrației publice locale membre ale Asociației

susținerea și stimularea inițiativelor de participare și/sau de asociere cu sectorul privat pentru gestionarea propriu-zisă a serviciilor publice comunitare de salubrizare a localităților

atragerea capitalului privat în gestiunea și managementul serviciilor publice comunitare de salubrizare și finanțarea investițiilor necesare

să coordoneze planificarea locală și județeană, prin pregătirea și aprobarea Strategiei pentru dezvoltarea Managementului Deșeurilor pentru Proiect.

8.3. Analiza SWOT a administrației publice locale

Concluzii capitol 8. Administrație publică locală

Primăria beneficiază de experiența implementării unor proiecte de infrastructură

publică, însă nu au fost accesate fonduri europene pentru dezvoltarea comunității

potrivit potențialului de care dispune localitatea.

1. Cadru european, național, regional și județean

Strategia de Dezvoltare Locală a orașului are rolul de a canaliza forțele care acționează la nivel local în vederea îndeplinirii unui obiectiv general comun, trasat de viziunea de dezvoltare a acestuia și corelat cu strategiile județene, regionale, naționale și europene. Impactul realizării și implementării unei Strategii de Dezvoltare Locală nu se limitează la efectele directe la nivelul comunității locale, rezultând și numeroase efecte indirecte la nivel județean, regional, național și chiar european.

Contextul european

În elaborarea strategiei orașului Ștei au fost luate în considerate cele 11 obiective tematice propuse de Strategia Europa 2020. Obiectivele tematice enunțate în cadrul Strategiei Europa 2020 constau în domenii care se doresc a fi dezvoltate și ținte ce se doresc a fi atinse în perioada 20142020, după cum urmează:

Cercetare și inovare

Tehnologiile informației și comunicării (TIC)

Competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri)

Trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon

Adaptarea la schimbările climatice și prevenirea și gestionării riscului

Protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor

Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore

Ocupare și facilitarea mobilității forței de muncă

Incluziune socială și combaterea sărăciei

Educație, dezvoltarea de competențe și învățarea pe tot parcursul vieții

Consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă.

Încadrarea Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Ștei în obiectivele tematice enunțate anterior se va realiza prin luarea în considerare a acestora în stabilirea obiectivelor strategice care vor urmări necesitățile comunității locale.

Contextul național

Sub auspiciile Strategiei Europa 2020, România și-a asumat să îndeplinească anumite ținte referitoare la ocuparea forței de muncă, inovare, educație, incluziune socială și mediu/energie.

Tabel 31: Alinierea țintelor asumate de România la Obiectivele Strategiei Europa 2020

Sursa: Acordul de Parteneriat 2014 – 2020

Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Ștei, prin direcțiile de acțiune, proiectele și intervențiile propuse, va contribui în mod proactiv la atingerea țintelor asumate de către România prin identificarea, prioritizarea și realizarea acelor proiecte care pot genera cea mai mare valoare adăugată la nivelul comunității locale, fără a neglija efectele de amplificare ce pot rezulta la nivel regional și chiar național.

Contextul regional

În cadrul Strategiei de Dezvoltare Regională a regiunii Nord-Vest, pentru perioada de programare 2014-2020, s-au identificat prioritățile de dezvoltare și s-au stabilit obiectivele specifice și domeniile prioritare de intervenție. Strategia de Dezvoltare a Regiunii NordVest cuprinde 4 domenii strategice de dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri specifice:

După cum rezultă inclusiv din obiectivele enunțate în cadrul Strategiei de Dezvoltare Regională se poate remarca consistența și consensul existente în ceea ce privește principalele direcții de dezvoltare urmărite în stabilirea obiectivelor strategice de dezvoltare la nivel european, național și regional. Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Ștei se încadrează în liniile directoare trasate de aceste documente strategice, în realizarea ei ținându-se cont de necesitatea implicită a unei dezvoltări armonioase si coordonate la toate nivelurile pentru valorificarea efectelor amplificatoare care vor fi obținute.

Context județean

În elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Județului Bihor s-au avut în vedere prevederile documentelor de dezvoltare teritorială la nivel internațional, național și regional, iar construirea viziunii de dezvoltare a avut la bază analizarea detaliată a „Profilului socio-economic al județului Bihor”.

Pe baza acestora au fost definite următoarele obiective pentru dezvoltarea județului Bihor în următoarea perioadă:

Dezvoltarea infrastructurii publice din județ: Distribuirea uniformă în teritoriu a unei baze pe care județul să se dezvolte, reprezintă un obiectiv strategic pentru dezvoltarea armonioasă și reducerea decalajelor dintre diferite zone ale județului;

Creșterea competitivității economice în industrie și agricultură: se vor promova soluțiile inovative ce pot îmbrăca forma parteneriatelor, clusterelor sau parcurilor industriale, implicând structuri de cercetare și inovare, instituții și programe de educație specializate;

Valorificarea potențialului turistic al județului: identificarea, promovarea și dezvoltarea serviciilor și infrastructurii turistice a județului cu scopul de a valorifica oportunitățile oferite de patrimoniul natural și cel construit bihorean;

Dezvoltarea serviciilor publice și a capacității administrative: creșterea calității serviciilor oferite de instituțiile publice locale și județene și promovarea colaborării dintre mediul public și cel privat.

În oglindă cu această abordare de sus în jos, Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Ștei, județ Bihor, pentru perioada 2014-2020, colectează informațiile de la nivel local, analizează nevoile și vine să răspundă, prin proiecte concrete, la obiectivele și țintele asumate de contextul județean, regional, național și cel european.

Conceptul strategic răspunde la obiectivele de dezvoltare ale regiunii Nord-Vest, punânduse accent pe obiectivele verticale – dezvoltarea economică, crearea unui mediu urban locuibil și atractiv și servicii publice de calitate, ca suport în vederea dezvoltării zonei urbane.

La nivel orizontal, strategia nu pierde din vedere importanța dezvoltării zonei urbane în armonie cu mediul, acordând atenția cuvenită conservării acestuia, precum si dezvoltării turismului ca punte de sprijin în vederea susținerii durabile a obiectivelor propuse prin strategie.

2. Viziune

Situat în depresiunea Beiușului – o fostă zonă minieră care a intrat în recesiune după Revoluția din 1989, cu o poziție strategică bună, străbătut de DN 76 ce leagă municipiile Oradea și Deva și nod de comunicare pe direcția Oradea – Brad – Deva, respectiv Câmpeni – Alba, orașul Ștei prezintă un potențial economic deosebit de semnificativ datorită existenței unei platforme industriale unde se concentrează importante activități economice productive precum grupul de firme European Drinks & Food care reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte de investiții private din România.

Viziunea de dezvoltare a orașului Ștei pentru perioada 2014-2020 trasează în perspectivă imaginea unui centru urban atractiv pentru comunitatea locală și pentru investitorii existenți și potențiali, ținând cont în același timp de realitatea actuală a orașului și de resursele disponibile.

Viziunea de dezvoltare este generată de rezultatul Analizei socio-economice a situației existente, pornind de la punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările identificate.

Conceptul de dezvoltare al orașului își propune să înglobeze totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare existente la nivelul comunității locale, astfel încât, pe termen lung, să creeze un fundament pentru asigurarea unui echilibru între elementele capitalului natural și creșterea bunăstării.

Principii de dezvoltare

În cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală sunt utilizate o serie de ”Principii de dezvoltare” care urmăresc organizarea direcțiilor de dezvoltare a proiectelor și intervențiilor propuse, în vederea creării unui mecanism dinamic de dezvoltare bazat pe obiective pragmatice, corelate cu realitatea socio-economică specifică la nivelul comunității locale. La stabilirea obiectivelor strategice la nivelul orașului s-a ținut cont de principiile dezvoltării convergente, intercorelate și durabile la nivelul comunității locale:

dezvoltarea convergentă are în vedere identificarea acelor inițiative care vor conduce la maximizarea performanțelor fără a crea decalaje semnificative în dezvoltarea comunității locale;

intercorelarea presupune ca la stabilirea obiectivelor strategice să se țină cont de obiectivele și rezultatele urmărite în cadrul strategiilor județene, regionale, naționale și europene, proiectele propuse ținând cont de politicile de guvernare stabilite la nivel județean, regional, național și european;

dezvoltarea durabilă presupune propunerea unui model de dezvoltare care să asigure un echilibru între componentele sociale, economice și ecologice, urmărind asigurarea resurselor necesare pentru generațiile viitoare.

3. Obiective strategice și obiective generale suport

Pentru atingerea viziunii de dezvoltare a orașului Ștei pentru perioada 2014-2020 se intercorelate cu două obiective generale suport, după cum urmează:

Obiectivele strategice propuse sunt prezentate în continuare, cu prezentarea principalelor aspecte urmărite în definirea și stabilirea modalității de îndeplinire a acestora.

Obiectiv strategic 1 – Construirea unui centru urban locuibil și atractiv

Pentru a menține tinerii și populația activă în oraș și pentru a crea un mediu de afaceri prietenos investitorilor este esențială construirea unei centru urban locuibil și atractiv.

Modernizarea și extinderea infrastructurii urbane (drumuri, utilități), cât și dezvoltarea infrastructurii de agrement reprezintă o necesitate în lipsa căreia se poate bloca dezvoltarea economică, spațială și socială.

Creșterea atractivității orașului se va face prin dezvoltarea accesibilității, prin extinderea și modernizarea infrastructurii de transport, a infrastructurii și serviciilor de utilități (în special asigurarea încălzirii orașului printr-un sistem centralizat) și prin îmbunătățirea calității vieții urbane și asigurarea accesului la locuință, asigurarea infrastructurii și a serviciilor de educație, sănătate și sociale.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de bază reprezintă prioritatea numărul unu pentru ca Șteiul să se poată poziționa ca oraș atractiv pentru locuit și dezvoltare economică, accesul facil la utilități și infrastructura de transport constituind una din necesitățile materiale de bază ale populației și mediului economic.

De asemenea, un alt aspect care contribuie semnificativ la creșterea atractivității orașului este reprezentat de starea și diversitatea infrastructurii de petrecere a timpului liber, fiind esențiale investițiile în patrimoniul cultural și în amenajarea unor zone speciale pentru petrecerea timpului liber, extinderea și refacerea de spații verzi, amenajarea de terenuri pentru practicarea sporturilor, piscine închise și în aer liber și centre de agrement.

Dezvoltarea infrastructurii de agrement, precum și construirea unor obiective pentru petrecerea timpului liber vor putea valorifica mai mult potențialul de dezvoltare al orașului și resursele sale naturale (păduri, lacuri, resurse de apă geotemală etc.).

Obiectiv strategic 2 – Dezvoltarea capacitătii administrative și a serviciilor publice

Administrația publică locală se va orienta prin acțiunile și serviciile întreprinse atât către cetățenii orașului, în vederea optimizării relației cu aceștia, dar nu în ultimul rând în vederea sprijinirii și revitalizării mediului de afaceri, inclusiv prin stabilirea unui set de facilități la înființarea unei afaceri pe teritoriul orașului și promovarea oportunităților de investiții disponibile pentru tineri cu finanțare din fonduri nerambursabile.

În acest sens, strategia de dezvoltare a orașului Ștei pentru perioada 2014 – 2020 propune o serie de proiecte destinate modernizării și eficientizării serviciilor furnizate cetățenilor, având la bază creșterea coeziunii sociale la nivel local.

Proiectele propuse vor avea ca obiective îmbunătățirea procedurilor administrative, creșterea calității serviciilor, optimizarea modului de planificare a activităților și gestionarea resurselor umane, aspecte care se vor concretiza în creșterea satisfacției generale care se va resimți în rândul cetățenilor orașului Ștei, putând constitui de asemenea un bun exemplu pentru alte comunități.

Orașul Ștei va miza, de asemenea, pe oportunitatea deloc neglijabilă de a-și dezvolta relațiile și cooperarea cu comunitățile învecinate care pot completa paleta de resurse disponibile la nivelul acestuia, având în vedere ca această strategie va conduce avantaje economice comune. Localitățile învecinate oferă obiective turistice importante care atrag un număr considerabil de turiști în regiune.

Aceste măsuri vor avantaja comunitățile implicate, unul dintre efectele importante constând în creșterea ocupării forței de muncă la nivel regional ca urmare a eforturilor comune de creștere a atractivității zonei pentru investitori.

În acest sens se recomandă cooperarea intraregională în domeniile care țin de îmbunătățirea la nivel regional a infrastructurii de transport, de promovare, atragerea de investitori, implementarea unor politici de dezvoltare turistică a zonei, etc.

Prin urmare, adoptarea unei atitudini și orientări ale administrației publice locale spre cooperare și înțelegere a contextului regional este esențială pentru dezvoltarea viitoare a orașului Ștei.

Obiectiv strategic 3 – Construirea unui centru economic important prin relansarea mediului de afaceri local

Pornind de la evoluția economică în timp a orașului Ștei, respectiv specificul activităților desfășurate, care au format de-a lungul timpului o forță de muncă puternic specializată în domeniile industriei extractive și de prelucrare, precum și schimbările la nivel socioeconomic survenite în ultimii ani pe plan local, pentru a-și dezvolta o economie sustenabilă, orașul Ștei trebuie, pe de o parte, să consolideze baza sa economică existentă, iar pe de altă parte să identifice modalități de a valorifica oportunitățile economice locale folosind capacitatea și resursele disponibile.

Astfel, trebuie să fie susținută o diversificare a paletei de activități economice practicate de mediul de afaceri local, reducând dependența economiei orașului de cele câteva domenii principale active în prezent la nivel local.

Administrația publică locală va sprijini astfel în continuare afacerile existente, din cadrul cărora se remarcă în special grupul de firme European Drinks & Food având în vedere contribuția semnificativă la nivel local și nu numai, acesta fiind principalul investitor din zonă, dar nu în ultimul rând ceilalți agenți economici importanți care se remarcă printr-o activitate de amploare în producția de textile și industria alimentară.

În plus, administrația publică locală trebuie să acționeze ca un partener al mediului de afaceri și să întreprindă măsuri de creștere a competitivității și atractivității pentru noi dezvoltatori și investitori, în comparație cu alte locații din zonele învecinate, inclusiv prin crearea și dezvoltarea serviciilor de asistență pentru investitori.

Prin abordarea celor prezentate mai sus se urmărește o dezvoltare durabilă a orașului Ștei și revitalizarea economiei locale, ceea ce va avea implicații benefice la nivelul comunității locale, prin creșterea capacității de a oferi locuri de muncă la nivelul cererii existente și venituri salariale decente pentru populația activă a orașului.

Pentru următorul orizont de dezvoltare 2014 – 2020, este esențial ca administrația locală să asigure capacitatea fizică necesară pentru dezvoltarea suplimentară industrială și comercială la nivel local, astfel încât orașul Ștei să devină un loc atractiv și competitiv pentru afaceri și dezvoltare urbană.

Administrația publică locală trebuie să susțină în continuare, prin instrumentele de care dispune, un mediu atractiv comparativ cu alte localități din regiune, prin practicarea unei politici de impozitare a terenurilor și activelor avantajoasă pentru investitori, precum și asigurarea unor condiții flexibile de concesionare a terenurilor/clădirilor pentru realizarea de investiții.

Analizând tendințele mediului de afaceri din ultimii ani se constată că firmele se pot localiza acolo unde vor avea acces la forță de muncă specializată, medii de afaceri competitive și facilități.

Prin urmare, este esențială orientarea administrației publice locale spre crearea unui mediu economico-social atractiv pentru existenții și potențialii investitori, cu scopul de a pune bazele unei economii sustenabile a orașului.

Este necesară conștientizarea importanței planificării orientate către cerințele pieței, de a crea un mediu de afaceri prietenos investitorilor, de a iniția acțiuni de promovare a imaginii orașului la nivel național și internațional, de a face cunoscute oportunitățile de investiții și resursele care pot fi valorificate din punct de vedere economic, de a facilita investițiile prin măsuri/politici fiscale atractive și prin informarea populației locale.

Două obiective generale suport, vin să întregească strategia de dezvoltare a orașului Ștei, după cum urmează:

Protejarea mediului înconjurător

Dezvoltarea turismului

Măsurile de dezvoltare ale domeniilor avute în vedere de aceste obiective, trebuie să se constituie într-un suport pentru asigurarea sustenabilității rezultatelor obținute prin implementarea proiectelor și inițiativelor din cadrul obiectivelor strategice. În același timp asigură o dezvoltare integrată și armonioasă a comunității, din perspectiva aspectelor sale socio-economice și ecologice.

Obiectiv general suport 1 – Protejarea mediului înconjurător

Dezvoltarea durabilă urmărește dezvoltarea economică și socială în concordanță cu menținerea unui echilibru rațional între elementele evoluției societății umane și integritatea mediului natural.

Strategia de dezvoltare a unui oraș, măsurile de creștere a atractivității sale, nu mai pot exista în ziua de astăzi fără întărirea sinergiilor dintre protecția mediului, creșterea economică și regenerarea urbană. Astfel, toate obiectivele strategice vor avea ca și o componentă fundamentală grija pentru protecția mediului.

Crearea de noi oportunități de creștere economică durabilă și de creștere a calității vieții se va face prin prezervarea, protejarea, dezvoltarea și punerea în valoare a patrimoniului natural și construit și prin creșterea calității mediului și promovarea activă de protecție a acestuia.

Dezvoltarea orașului în cadrul normelor de ecologie va reprezenta un pas important spre recuperarea calității factorilor de mediu și a armoniei dintre om și natură.

Obiectiv general suport 2 – Dezvoltarea turismului

Orașul Ștei, pe lângă potențialul turistic propriu reprezentat de obiectivele cultural – istorice, dispune de o localizare strategică extrem de favorabilă, fiind situat la poalele Munților Apuseni, într-o frumoasă zonă turistică. La o distanță de 14 Km de oraș se găsește Peștera Urșilor, unica din Europa prin formele carstice pe care le adăpostește. În apropiere se află stațiunile turistice montane Stâna de Vale, Arieșeni, Moneasa, obiective care atrag un număr considerabil de turiști.

Acest avantaj trebuie valorificat prin transformarea orașului Ștei într-o destinație turistică de succes, fiind necesare o serie de eforturi și politici comune ale administrației publice locale și a operatorilor economici locali care activează în turism.

Pentru o dezvoltare cu succes a orașului se vor avea în vedere următoarele direcții: acces și accesibilitate ridicată, infrastructură de turism dezvoltată, atracții și activități diverse, servicii de informare turistică, a căror implementare integrată va conduce la conturarea imaginii de oraș – destinație turistică, ce poate concura din punct de vedere turistic la nivel național și internațional.

Astfel, provocarea administrației publice locale în materie de turism este de a crea o destinație turistică care oferă experiențe de calitate vizitatorilor săi în acord cu necesitățile acestora.

O destinație urbană modernă trebuie să dispună de o infrastructură rutieră care asigură accesul facil al vizitatorilor către și în interiorul acesteia. Astfel, este important ca administrația publică locală să reabiliteze și să modernizeze infrastructura rutieră orășenească dar și să facă demersurile necesare pentru reabilitarea drumurilor de acces către orașul Ștei care nu sunt în administrarea proprie. De asemenea, extrem de importantă este și orientarea facilă a vizitatorilor în oraș dar și către obiectivele turistice principale ale regiunii, fiind necesară amplasarea de panouri informative și de direcționare în scop turistic.

Pe lângă dezvoltarea infrastructurii și crearea unor condiții moderne și atractive de cazare, este necesară dezvoltarea unei infrastructuri turistice care să permită oferirea de servicii de petrecere a timpului liber, sport, afaceri și alte activități care contribuie la ocuparea timpului turiștilor pe perioada de sejur. Pentru a deveni o destinație turistică atractivă și competitivă este necesar ca în orașul Ștei să se dezvolte structuri de primire turistică care să ofere o paletă variată de facilități pentru turiști. Serviciile calitative și integrate de informare a turiștilor sunt esențiale pentru orice destinație turistică de succes, fiind indicat să acopere toate canalele de informare la care aceștia apelează, de la centre de informare turistică până la pagini de prezentare web.

Fundamentală, în atingerea acestei direcții de dezvoltare, este abordarea de tip parteneriat public -privat, singura care poate conduce la maximizarea valorificării superioarea a întregului potențial turistic oferit de zonă. Succesul depinde în mare măsură și de realizarea unei strategii de marketing al localității care să conducă la identificarea și atragerea unui număr cât mai mare de categorii de turiști, prin promovarea intensă a orașului din punct de vedere turistic.

4. Obiectivele specifice, obiective generale suport și direcțiile de acțiune – proiecte și intervenții

Obiectivele strategice reprezintă un prim pas necesar pentru stabilirea direcțiilor de acțiune, respectiv identificarea și definirea proiectelor și inițiativelor ce vor trebui realizate la nivelul orașului pentru realizarea obiectivelor și atingerea viziunii de dezvoltare enunțate.

Realizarea obiectivelor strategice presupune îndeplinirea unui set de obiective specifice, prin intermediul unor măsuri diferite care grupează proiecte, intervenții, decizii, de al căror mod de concretizare depinde implementarea în condiții optime a Strategiei de Dezvoltare Locală.

Obiectiv strategic 1 – Construirea unui centru urban locuibil și atractiv

Influența majoră a gradului de dezvoltare a infrastructurii (tehnico-edilitară, de transport și de agrement) și a calității vieții asupra nivelului de trai al locuitorilor și dezvoltării economice determină rezolvarea problemelor existente la nivelul orașului.

Ținând cont de cele expuse, obiectivele specifice pentru îndeplinirea obiectivului strategic 1 „Construirea unui centru urban locuibil și atractiv” sunt următoarele:

1.1. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere și de acces

1.2. Dezvoltarea infrastructurii rețelelor de infrastructură tehnico-edilitare (energie electrică, termică și regenerabilă, gaze naturale, rețele de apă și canalizare) 1.3. Crearea de condiții de viață calitative

Pentru fiecare dintre aceste obiective specifice au fost identificate proiecte, intervenții și inițiative, grupate în seturi de măsuri concrete, care să permită atingerea acestora și care sunt prezentate în continuare:

Obiectiv strategic 2 – Dezvoltarea capacității administrative și a serviciilor publice

Obiectivele dezvoltării capacității administrative și a serviciilor publice sunt rezolvarea nevoilor de bază ale comunității și asigurarea unui echilibru între nevoi și resurse. Evoluția planificată a acestora în cadrul comunității este foarte importantă întrucât ele au o influență semnificativă asupra creșterii calității vieții membrilor colectivității.

Ținând cont de cele expuse, obiectivele specifice cu rol suport pentru îndeplinirea obiectivului strategic 2.„Dezvoltarea capacității administrative și a serviciilor publice” sunt următoarele:

2.1. Dezvoltarea serviciilor publice în vederea asigurării unui management instituțional și strategic orientat spre dezvoltarea economico-socială a orașului

2.2. Creșterea capacității administrative și a eficienței actului decizional

Pentru fiecare dintre aceste obiective specifice au fost identificate proiecte, intervenții și inițiative, grupate în seturi de măsuri concrete, care să permită atingerea acestora și care sunt prezentate în continuare:

Obiectiv strategic 3 – Construirea unui centru economic important prin relansarea mediului de afaceri local

Dezvoltarea economică a orașului reprezintă unul din elementele principale ale dezvoltării unei comunități. Ținând cont de specificul economic al orașului, propunem susținerea mediului de afaceri existent și diversificarea mediului de afaceri prin atragerea de noi investitori ca principale modalități de relansare a mediului de afaceri local.

Ținând cont de cele expuse, obiectivele specifice pentru îndeplinirea obiectivului strategic 3.„Construirea unui centru economic important prin relansarea mediului de

afaceri local” sunt următoarele:

3.1. Susținerea mediului de afaceri existent

3.2. Diversificarea mediului de afaceri și atragerea de noi investitori

Pentru fiecare dintre aceste obiective specifice au fost identificate proiecte, intervenții și inițiative, grupate în seturi de măsuri concrete, care să permită atingerea acestora și care sunt prezentate în continuare:

Obiectivele generale suport

Obiectivele generale suport sunt intercorelate cu obiectivele strategice, asigurând coerența și echilibrul în dezvoltarea viitoare a comunității.

Obiective generale suport se realizează printr-o serie de proiecte care sprijină realizarea și îndeplinirea obiectivelor strategice.

1. Protejarea mediului înconjurător

2. Dezvoltarea turismului

5. Plan de acțiune

Planul de acțiune propus pentru atingerea obiectivelor presupune împărțirea proiectelor și intervențiilor identificate în trei niveluri de prioritate, fiecare dintre proiecte înscriindu-se într-unul dintre aceste niveluri:

proiecte directe – care contribuie direct și nemijlocit la realizarea obiectivelor strategice;

proiecte suport – proiecte a căror implementare/realizare susține atingerea obiectivelor strategice;

proiecte punctuale – proiecte care presupun dezvoltarea punctuală a orașului.

Împărțirea proiectelor în cele trei niveluri de prioritate nu presupune stabilirea vreunei ordini a importanței proiectelor. Dincolo de importanța aparentă a proiectelor cu impact direct asupra atingerii obiectivelor strategice enunțate, nerealizarea sau neîncadrarea în orizontul de timp a proiectelor suport sau a proiectelor punctuale poate conduce la ratarea țintelor propuse de dezvoltare și la ineficiența utilizării unor resurse limitate aflate la dispoziția orașului.

Astfel, planul de acțiune propus indică mai ales raporturile de dependență dintre rezultatele unor acțiuni din domenii diferite, de planificarea acestora (inițierea, realizarea și rezultatele obținute) depinzând succesul implementării strategiei propuse.

6. Implementarea și monitorizarea strategiei de dezvoltare locală

Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Ștei pentru perioada 2014-2020, reprezintă un document legal de lucru al Consiliului Local Ștei, având caracter normativ și prospectiv și este supus unui proces continuu de reevaluare și optimizare a opțiunilor de dezvoltare în vederea adecvării evoluției realităților economice și sociale.

Succesul unei strategii depinde în mod direct de capacitatea de implementare a ei de către comunitatea locală. Condițiile pentru implementarea cu succes a unui plan strategic ar fi următoarele:

Transformarea planului strategic în planuri operaționale anuale care sunt revizuite și modificate cu regularitate;

Acordarea unei atenții deosebite participării la procesul de planificare strategică a fiecărui membru al organizației;

Realizarea unei liste de responsabilități pentru fiecare persoană;

Numirea unei persoane responsabile pentru implementarea planului strategic, care va supraveghea procesul de implementare.

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală

Implementarea constă în punerea în practică a planului de acțiuni stabilit în cadrul strategiei de dezvoltare locală, prin respectarea principiilor care au stat la baza fundamentării acesteia pentru a garanta atingerea obiectivelor țintite în scopul ameliorării gradului de dezvoltare a comunității locale. Responsabilitatea coordonarea implementării strategiei revine Primarului și Consiliului Local.

Implementarea strategiei se poate realiza prin mai multe procedee:

Implementare prin intermediul instituțiilor existente – avantajul acestui procedeu este dat de faptul că se elimină necesitatea constituirii unei structuri paralele pentru implementare, însă există și o serie de dezavantaje: de multe ori apar dificultăți în îndeplinirea sarcinilor de implementare pe lângă sarcinile specifice ale instituției, disfuncționalitățile se accentuează când specificul domeniului curent de activitate al instituției diferă de activitatea de implementare.

Implementarea prin înființarea unei Agenții de implementare a strategiei – această metodă presupune constituirea unui organism cu identitate juridică și cu autonomie organizațională, ce are ca obiect principal de activitate asigurarea managementului implementării strategiei de dezvoltare locală.

Avantajul acestei alegeri constă în faptul că se poate realiza o supervizare mai atentă în etapa de implementare întrucât personalul este special dedicat și instruit în acest scop.

Dezavantajul este generat de costurile suplimentare pentru constituirea agenției, atât costuri de înființare, organizare cât și costuri de funcționare.

Implementarea prin Unități de implementare a proiectelor – acest model este specific Uniunii Europene și constă în formarea unui departament specializat în cadrul administrației publice și are ca dezavantaj principal faptul că se creează o structură paralelă.

Implementarea prin Consorțiu Comunitar – această metodă reprezintă o structură comunitară participativă prin reprezentarea tuturor factorilor interesați în procesul dezvoltării la nivel local împreună cu partenerii externi. Consorțiul poate dobândi identitate juridică și se transformă într-o agenție sau poate funcționa ca un comitet de conducere a structurilor enunțate anterior.

Procesul de implementare trebuie să se desfășoare conform graficului indicat în planul de acțiune, prin respectarea termenelor de realizare a activităților, prin respectarea ordinii indicate/prestabilite a acestora și prin respectarea indicațiilor menționate în planul de acțiune.

Pe parcursul implementării strategiei de dezvoltare locală actorii implicați în această etapă se vor confrunta cu o serie de probleme/disfuncționalități care vor solicita o soluționare imediată pentru a decongestiona circuitul activităților specifice implementării.

Monitorizarea Strategiei de Dezvoltare Locală

Monitorizarea este procesul de colectare periodică și analiză a informației cu scopul de fundamenta procesul de luare a deciziei de către cei abilitați, asigurând transparența în luarea deciziei și furnizând o bază pentru viitoarele acțiuni de evaluare.

Rolul monitorizării:

Permite supravegherea implementării strategiei oferind posibilitatea revizuirii periodice a planificării strategice

Actualizarea și corectarea termenilor avuți în vedere la momentul planificării

Anticipează eventualele probleme prin efectuarea de corecții și ajustări

Evaluarea Strategiei de Dezvoltare Locală este un proces în cadrul monitorizării care presupune aprecierea activităților sau a rezultatelor implementării Strategiei, utilizând informațiile obținute pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de implementare a Strategiei și eficienței acesteia. În general, evaluarea poate fi realizată de către aceeași echipă care realizează și activitatea de monitorizare a strategiei.

Tipurile de evaluare sunt:

Evaluarea continuă (auto-evaluarea) pentru identificarea la timp a posibilelor riscuri

Evaluarea intermediară – la interval de șase luni, pentru a introduce schimbările necesare și acțiuni corective atunci când este necesar. Evaluarea este un proces prin care pe baza feed-back-ului primit pe parcurs determină îmbunătățirea continuă a formei și conținutului.

Evaluarea finală – cu participarea tuturor factorilor interesați în strategie, pentru a urmări măsura în care au fost realizate obiectivele

Evaluarea ex-post – o activitate menită să identifice efectele pe termen lung și sustenabilitatea efectelor pozitive

Planificarea integrată este o soluție modernă pentru dezvoltarea inițiativelor și acțiunilor instituționale, administrative și socio-economice, care duc la optimizarea folosirii resurselor, în scopul administrării schimbării și maximizării impactului pozitiv al schimbării, conform strategiei stabilite. Planificarea integrată va ajuta autoritățile locale să deruleze proiecte care au impact multiplu, coerență inter-sectorială și sunt justificate pentru finanțarea și sprijinul oferit de fondurile județene, guvernamentale sau europene.

Schema de implementare și monitorizare a strategiei

7. Portofoliu de proiecte – Fișe de proiect

FIȘA 1 – Modernizarea și reabilitarea străzilor urbane

FIȘA 2 – Extinderea infrastructurii de apă și canal

FIȘA 3 – Executarea unor noi foraje pentru apă geotermală care impreună cu cele existente sa satisfacă necesarul pentru încălzirea cu agent geo-termal

DOMENIU – AMENAJARE ȘI ECHIPARE TERITORIU

Titlul proiectului: EXECUTAREA UNOR NOI FORAJE PENTRU APĂ GEOTERMALĂ CARE IMPREUNĂ CU CELE EXISTENTE SA SATISFACĂ NECESARUL PENTRU ÎNCĂLZIREA CU AGENT GEO-TERMAL

Obiectiv strategic 1: Construirea unui centru urban locuibil și atractiv

Obiectiv Specific 1.2: Dezvoltarea infrastructurii rețelelor de

Relevanța pentru Strategia de infrastructură tehnico-edilitare (energie electrică, termică și

Dezvoltare a orașului Ștei

regenerabilă, gaze naturale, rețele de apă și canalizare)

Măsura 1.2.1: Modernizarea și extinderea rețelelor tehnicoedilitare din oraș

Context european: Strategia Europa 2020 – Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale

Încadrarea în strategii regionale Context regional: Planul De Dezvoltare Al Regiunii Nord-Vest / naționale/ europene: 2014–2020 – Creșterea calității vieții locuitorilor din regiune

Context județean: Strategia de Dezvoltare a Județului Bihor

2014–2020 – Dezvoltarea infrastructurii publice din județ

Teritoriu vizat Oraș Ștei

Justificarea necesității proiectului: Îmbunătățirea infrastructurii urbane din orașul Ștei în vederea introducerii apei geotermale, ca sursă de încălzire, creșterii calității vieții și protecției mediului înconjurător Etape necesare:

Identificare zone cu apă geotermală

Elaborarea studiului de fezabilitate (întocmire documentație, caiet de sarcini și SF);

Stabilirea sursei de finanțare;

Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect, obținere avize și acorduri);

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare în vederea obținerii finanțării; 6) Implementarea proiectului, care presupune:

Inceperea/demararea proiectului – organizarea echipei/responsabilului de implementare a proiectului

Realizarea documentației de avizare a lucrărilor

Pregătirea documentației și lansarea procedurii de atribuire a lucrărilor și a serviciilor necesare implementării proiectului (supervizare lucrări, asistență tehnică din partea proiectantului, publicitate, management proiect, etc)

Realizarea/execuția lucrărilor

Recepția și punerea în funcțiune a lucrărilor

Publicitatea și promovarea proiectului  Monitorizarea/controlul proiectului  Auditul proiectului.

Impactul proiectului: standard de viață îmbunătățit pentru locuitorii orașului, atragerea investitorilor, crearea de locuri de muncă în perioada de execuție, eliminarea riscurilor care pot afecta o viață sănătoasă pentru locuitorii orașului

Orașul Ștei

Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 2020 Axa 6.1 – Creșterea producției de energie din resurse regenerabile prin noi capacități de producție de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate – http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/2014-2020/po/VO.POIM.2014-2020.pdf

Administrația Fondului pentru Mediu – Programul privind creșterea producției de energie din surse regenerabile – http://www.afm.ro/energii_regenerabile.php

Buget estimat 500.000 euro

Perioada de implementare: 2014 – 2020 Grad de prioritizare: Proiect direct

Stadiul proiectului (menționarea unor activități deja întreprinse, spre exemplu studiu de fezabilitate realizat, aplicație depusă, etc.):

Proiect demarat

FIȘA 4 – Sprijin pentru înființarea rețelei de distribuție a gazelor naturale în oraș

FIȘA 5 – Eficientizarea sistemului termic prin introducerea gazului și a apei geotermale, ca sursă de încălzire a locuințelor și clădirilor cu diferite funcțiuni

DOMENIU – AMENAJARE ȘI ECHIPARE TERITORIU

Titlul proiectului: EFICIENTIZAREA SISTEMULUI TERMIC PRIN INTRODUCEREA GAZULUI ȘI A APEI GEOTERMALE, CA SURSĂ DE ÎNCĂLZIRE A LOCUINȚELOR ȘI CLĂDIRILOR CU DIFERITE FUNCȚIUNI Obiectiv strategic 1: Construirea unui centru urban locuibil și atractiv

Obiectiv Specific 1.2: Dezvoltarea infrastructurii rețelelor de

Relevanța pentru Strategia de infrastructură tehnico-edilitare (energie electrică, termică și

Dezvoltare a orașului Ștei

regenerabilă, gaze naturale, rețele de apă și canalizare)

Măsura 1.2.1: Modernizarea și extinderea rețelelor tehnicoedilitare din oraș

Context european: Strategia Europa 2020 – Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale

Încadrarea în strategii regionale Context regional: Planul De Dezvoltare Al Regiunii Nord-Vest / naționale/ europene: 2014–2020 – Creșterea calității vieții locuitorilor din regiune

Context județean: Strategia de Dezvoltare a Județului Bihor

2014–2020 – Dezvoltarea infrastructurii publice din județ

Teritoriu vizat Oraș Ștei

Justificarea necesității proiectului: Îmbunătățirea infrastructurii urbane din orașul Ștei în vederea introducerii apei geotermale și a gazului, ca sursă de încălzire, creșterii calității vieții și protecției mediului înconjurător Etape necesare:

Înființarea rețelei de distribuție a gazelor naturale în oraș și executarea unor noi foraje pentru apă geotermală

Elaborarea studiului de fezabilitate (întocmire documentație, caiet de sarcini și SF); 3) Stabilirea sursei de finanțare;

Elaborarea Proiectului Tehnic și Detalii de Execuție (efectuare mǎsurǎtori, elaborare proiect, obținere avize și acorduri);

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare în vederea obținerii finanțării; 6) Implementarea proiectului, care presupune:

Inceperea/demararea proiectului – organizarea echipei/responsabilului de implementare a proiectului

Realizarea documentației de avizare a lucrărilor

Pregătirea documentației și lansarea procedurii de atribuire a lucrărilor și a serviciilor necesare implementării proiectului (supervizare lucrări, asistență tehnică din partea proiectantului, publicitate, management proiect, etc)

Realizarea/execuția lucrărilor

Recepția și punerea în funcțiune a lucrărilor

Publicitatea și promovarea proiectului  Monitorizarea/controlul proiectului  Auditul proiectului.

Impactul proiectului: standard de viață îmbunătățit pentru locuitorii orașului, atragerea investitorilor, crearea de locuri de muncă în perioada de execuție, eliminarea riscurilor care pot afecta o viață sănătoasă pentru locuitorii orașului

Aplicant și potențiali parteneri:

Orașul Ștei

Surse potențiale de finanțare:

Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 2020 Axa 6.1 – Creșterea producției de energie din resurse regenerabile prin noi capacități de producție de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate – http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/20142020/po/VO.POIM.2014-2020.pdf

Administrația Fondului pentru Mediu – Programul privind creșterea producției de energie din surse regenerabile – http://www.afm.ro/energii_regenerabile.php

Fonduri publice prin instituțiile publice competente

Buget estimat 3.000.000 euro

Perioada de implementare: 2015 – 2020 Grad de prioritizare: Proiect direct

Stadiul proiectului (menționarea unor activități deja întreprinse, spre exemplu studiu de fezabilitate realizat, aplicație depusă, etc.):

Proiect propus

FIȘA 6 – Realizarea unui teatru de vară alături de centrul de creație

DOMENIU – SOCIAL

FIȘA 7 – Amenajarea lacului Ștei și crearea unei zone de agrement

FIȘA 8 – Modernizare ștrand orășenesc Ștei și introducerea apei geotermale

FIȘA 9 – Modernizarea și reabilitarea infrastructurii de educație în cadrul Colegiului Tehnic

"Unirea" Ștei

FIȘA 10 – Amenajare și dotare Centru de recuperare balneo – fizio – terapie

FIȘA 11 – Alte servicii on line, de ex. urmărirea stadiului de rezolvare a unei cereri, etc.

FIȘA 12 – Înființare parc industrial pe o suprafață de 13 ha