Analiza Situatiilor Financiare Anuale la Sc

CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE ANUALE IN ROMANIA

1.1. BILANȚUL CONTABIL

În România, documentul oficial folosit pentru finalizarea exercițiului financiar este bilanțul contabil. Potrivit legii, bilanțul contabil se întocmește obligatoriu anual precum și în situația fuziunii sau încetării activității unității patrimoniale.

Bilanțul contabil este documentul de sinteza prin care se prezinta elementele de active, datorii si capital propriu ale persoanei juridice la incheierea exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege. Scopul bilantului este de a reflecta situatia financiara a unei intreprinderi la un moment dat.

Principiul financiar fundamental care stă la baza constituirii patrimoniului unei

întreprinderi sau al oricărei entități economice îl reprezintă egalitatea dintre activ și pasiv. Menținerea egalității constituie o regulă care trebuie să fie strict respectată la întocmirea bilanțului.

Bilantul indeplineste trei functii:

a) functia de generalizare a datelor contabile-prin centralizarea informatiilor de la nivelul diverselor trepte organizatorice pana la nivelul economiei nationale;

b) functia de informare-prin cunoasterea si aprecierea modului de desfasurare a intregii activitati a unitatii respective pe perioada la care se refera bilantul;

c) functia de analizare ca rezultanta conducerea previzibila,pe baza cunoasterii fenomenelor din trecut, fiind o continuitate si o adancire a functiei de informare, prin apelarea la diferiti algoritmi de calcul, care duc la reliefarea diverselor functii de informare ale contabilitatii.

Macheta de bilanț este următoarea (OMFP 1752/2005):

A. Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale

II. Imobilizari corporale

III. Imobilizari financiare

B. Active circulante

I. Stocuri

II. Creante (sumele ce urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an sunt prezentate separate)

III. Investitii financiare pe termen scurt

IV. Casa si conturi la banci

C. Cheltuieli inregistrate in avans

D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

I. Venituri inregistrate in avans

J. Capital si rezerve

I. Capital subscris

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

V. Rezultatul reportat

VI. Rezultatul exercitiului financiar

Se remarcă faptul că această schemă de bilanț are la bază ecuația generală:

Situația netă = Active – Datorii

1.2. Contul de profit si pierdere

1.2.1. Rolul contului de profit si pierdere in reflectarea performantelor firmei

Bilanțul este considerat documentul ce descrie situația patrimonială, financiară

a unei întreprinderi la un moment dat, indicând și mărimea rezultatului. Apare însă necesară prezența unui alt instrument de modelare contabilă care să explice modul de constituire a rezultatului și să permită desprinderea unor concluzii legate de performanțele activității întreprinderii. Acest instrument este cel de-al doilea document de sinteză al bilanțului contabil și anume contul de profit și pierdere sau contul de rezultate.În această optică, întreprinderea devine un centru de calcul economic, calculul având la bază:

– valorile produse și vândute pe piață clienților , denumite generic venituri;

– valorile utilizate pentru obținerea unor venituri, care sunt constituite în costuri angajate pe alte piețe, denumite cheltuieli. Aceasta reprezintă, în fapt, remunerarea factorilor de producție.

Din compararea celor două mărimi valorice se obține un rezultat. Acesta poate fi mărime valorică pozitivă, denumită profit, atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau o mărime valorică negativă, atunci când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.

În contextul economiei de piață, întreprinderea are ca obiectiv obținerea profitului. Astfel, profitul poate fi considerat o îmbogățire, deci o resursă, pe când pierderea este o sărăcire, fiind asimilată unei utilizări fără asigurarea unui contraechivalent valoric.

În prezentarea contului de profit și pierdere sunt conturate două modele de expunere a cheltuielilor și veniturilor: unul ia în considerare natura economică a acestora, celălalt pleacă de la funcțiunile sau activitățile unei întreprinderi (deci de la destinația veniturilor și cheltuielilor).

Contul de profit și pierdere sintetizează fluxurile economice, respectiv veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune.

Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de îmbogățire a întreprinderii legate sau nu de activitatea sa normală și curentă. Partea preponderentă a veniturilor o reprezintă cifra de afaceri realizată de întreprindere în cursul exercițiului.

Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de întreprindere în cursul exercițiului.

Dacă bilanțul contabil permite o cunoaștere a stării financiare a patrimoniului, contul de profit și pierdere oferă informații asupra activității întreprinderii, a modului cum aceasta își gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor și rezultatele pe care le generează.

1.2.2. Conținutul și structura cheltuielilor și veniturilor.

Cheltuielile sunt diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează in reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrări sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează in creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.

Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor:

A.Venituri din exploatare care cuprind:

1. venituri din vanzari de bunuri, care se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori,al livrarii lor pe baza de factura sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta dreptul de prprietate asupra bunurilor respective, catre clienti.Veniturile din vanzari de bunuri se recunosc in momentul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

persoana juridica a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor;

persoana juridica nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o in mod normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;

veniturile si respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzactie pot fi cuantificate.

2. venituri din prestari de servicii care se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora.

3. veniturile din redevente se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului.

4. veniturile din variatia stocurilor reprezinta variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs de executie de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs de executie, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite. Variatia stocurilor de produse si a productiei in curs de executie pe parcursul perioadei reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca, fie productia a marit nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor. Veniturile din productia stocata se inscriu in contul de profit si pierdere cu semnul plus (sold creditor) sau cu semnul minus (sold debitor).

5. veniturile din productia de imobilizari reprezinta costul lucrarilor si cheltuielile efectuate de unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale.

6. venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de prêt si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii (ex:finantarea activitatii de cercetare) de care beneficiaza unitatea.

7. alte venituri din exploatare curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare.

B. Venituri financiare care cuprind:

1. venituri din imobilizari financiare

2. venituri din investitii financiare pe termen scurt (dividendele se recunosc atunci cand este stabilitt dreptul actionarului de a le incasa)

3. venituri din creante imobilizate

4. venituri din investitii financiare cedate

5. venituri din diferente de curs valutar

6. venituri din dobanzi (dobanzile se recunosc periodic,in mod proportional pe masura generarii venitului respective,pe baza contabilitatii de angajamente)

7. venituri din sconturi obtinute

8. alte venituri financiare

C. Venituri extraordinare (ex: daunele pretinse de detinatorii de polite in urma producerii unor calamitati).

Veniturile din reluarea provizioanelor se evidentiaza distinct in functie de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:

A. Cheltuieli de exploatare care cuprind:

– cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consummate; costul de achizitie al materialelor nestocate trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consummate; valoarea animalelor si pasarilor;costul marfurilor vandute si al ambalajelor.

– cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii; servicii bancare si altele.

– cheltuieli cu personalul (salarii, asigurari si protectie sociala).

– alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital).

B. Cheltuieli financiare care cuprind:pierderi din creante legate de participatii; cheltuieli privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind exercitiul financiar in curs; sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de natura financiara si altele.

C. Cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare).

1.2.3. Modelul de prezentare a contului de profit și pierdere în România.

În țara noastră, contul de profit și pierdere, ca piesă componentă a documentelor contabile de sinteză, se întocmește obligatoriu de către toate unitățile patrimoniale, indiferent de forma de proprietate.

Contul de profit și pierdere cuprinde: cifra de afaceri, veniturile și cheltuielile exercițiului grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere). Rezultatul exercițiului sente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii; servicii bancare si altele.

– cheltuieli cu personalul (salarii, asigurari si protectie sociala).

– alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital).

B. Cheltuieli financiare care cuprind:pierderi din creante legate de participatii; cheltuieli privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind exercitiul financiar in curs; sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de natura financiara si altele.

C. Cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare).

1.2.3. Modelul de prezentare a contului de profit și pierdere în România.

În țara noastră, contul de profit și pierdere, ca piesă componentă a documentelor contabile de sinteză, se întocmește obligatoriu de către toate unitățile patrimoniale, indiferent de forma de proprietate.

Contul de profit și pierdere cuprinde: cifra de afaceri, veniturile și cheltuielile exercițiului grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere). Rezultatul exercițiului se defalcă în: rezultat curent, rezultat excepțional și impozitul pe profit.

Forma de prezentare a contului de profit și pierdere – conform Regulamentului de aplicare al Legii Contabilității – este cea de listă, informațiile fiind prezentate referitor la exercițiul precedent și la cel încheiat recent, astfel:

1. Cifra de afaceri neta

2. Variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie

3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata

4. Alte venituri din exploatare

5. a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile

b) Alte cheltuieli externe (cu energie si apa)

c) Cheltuieli privind marfurile

6. Cheltuieli cu personalul

7. Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale

8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Venituri din interese de participare

10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate

11. Venituri din dobanzi

12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante

13. Cheltuieli privind dobanzile

a) CHELTUIELI FINANCIARE

b) PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA

14. Profitul sau pierderea curenta

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara

a) VENITURI TOTALE

b) CHELTUIELI TOTALE

c) PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

20. Profitul sau pierderea neta a exercitiului financiar

1.3. Situatia fluxurilor de trezorerie

Trezoreria este reprezentata de activitatea in cadrul careia se cuprind tranzactiile si evenimentele prin care se gestioneaza instrumentele financiare pe termen scurt. Pentru ca un instrument financiar sa fie considerat instrument de trezorerie, trebuie sa indeplineasca mai multe criterii:

– scadenta lor este pe termen scurt si sunt extreme de lichide;

– sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar;

– pierderea de valoare in cazul in care se transforma in numerar inainte de scadenta trebuie sa fie cunoscuta si minima.

Trezoreria este perceputa si ca fiind diferenta intre disponibilitatile (lichiditatile) si exigibilitatile (datoriile) imediate. Echilibrul dintre lichiditatile si datoriile imediate depinde de suma lichiditatilor la inceputul perioadei de referinta, de fluxul de incasari si plati aferent perioadei dar si de alte variabile ca structura si dimensiunile activitatii intreprinderii.

Avantajele regăsirii tabloului fluxurilor de trezorerie în cadrul situațiilor financiare anuale sunt:

– explică modul în care operațiile desfășurate de întreprindere au influențat nivelul trezoreriei, examinând investițiile făcute (utilizări ale disponibilităților) și deciziile financiare (surse ale disponibilităților);

– permite evaluarea capacității întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie viitoare și de a-și achita datoriile (dividende sau rambursare de credite);

– evidențiază relația existentă între profitul și fluxurile de trezorerie aferente activității comerciale;

– oferă informații utile în elaborarea modelelor de stabilire a valorii întreprinderii;

– favorizează efectuarea de comparații între întreprinderi privind performanțele activității curente ale acestora;

– reflectă legătura dintre activele existente și oportunitățile de creștere ale întreprinderii. Acestea din urmă presupun investiții noi, având ca sursă primară disponibilitățile obținute din folosirea activelor deja existente.

Tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte intrările și ieșirile de fonduri ale exercițiului, clasificate în:

– fluxuri generate de activitatea de exploatare

– fluxuri generate de activitatea de investitii

– fluxuri generate de activitatea de finantare

1.4. Situația modificărilor capitalurilor proprii

• Întreprinderea trebuie să prezinte o situație a modificărilor capitalului propriu care să includă:
(a) profitul sau pierderea perioadei;
(b) fiecare element de venit și cheltuială care este recunoscut direct în capitalurile proprii, așa cum se cere în alte Standarde, cât și totalul acestor elemente;
(c) totalul veniturilor și cheltuielilor perioadei [calculate ca sumă de (a) și (b)], prezentând separat sumele aferente proprietarilor întreprinderii și interesului minoritar; și
(d) pentru fiecare componentă a capitalului propriu, efectele schimbărilor în politicile contabile și corectării erorilor recunoscute conform IAS 8.
• Întreprinderea trebuie de asemenea să prezinte în situația modificărilor capitalului propriu sau în note:
(a) tranzacțiile de capital cu proprietarii și distribuțiile către aceștia;
(b) soldul profitului cumulat sau pierderii cumulate la începutul și sfârșitul perioadei, și modificările pe parcursul perioadei;
(c) o reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei clase de capitaluri proprii și de rezerve la începutul și la sfârșitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare.

1.5. Notele la conturile anuale.

Notele explicative contin informatii referitoare la metodele de evaluare a activelor precum si orice alte informatii suplimentare care sunt relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste situatia patrimoniala a unitatii, rezultatul obtinut, politicile si principiile contabile folosite cat si explicarea detaliata a unor date inscrise in bilant si contul de profit si pierdere.

Pentru fiecare element semnificativ din bilant si din contul de profit si pierdere trebuie sa existe informatii aferente in notele explicative.

Notele explicative sunt grupate in zece formulare.

Nota 1. Active imobilizate

Active imobilizate este prima nota explicative intocmita, care contine atat valori brute cat si deprecieri (amortizarile si provizioanele inregistrate). Nota este delimitata pe fiecare categorie de imobilizari, iar pentru fiecare categorie se prezinta soldul valorii brute la inceputul perioadei, cresterile, reducerile si soldul la sfarsitul perioadei.

Nota 2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Aceasta nota contine informatii privitoare la felurile de provizioan constituite, cu precizarea soldului initial si final si cu date referitoare la transferurile de sume in cont, reprezentand scaderea provizioanelor constituite, explicandu-se totodata si natura acestora.

Nota 3. Repartizarea profitului

Repartizarea profitului este nota care contine informatii referitoare la destinatiile profitului net de repartizat la sfarsitul perioadei precum si la profitul nerepartizat.

Nota 4. Analiza rezultatului din exploatare

Aceasta nota contine indicatori care, prin analizare, ofera informatii mai detaliate asupra rezultatului financiar al unitatii si permite o comparare a acestuia cu exercitiul precedent. Indicatorii continuti de aceasta nota sunt: cifra de afaceri neta, costul bunurilpor vandute si al serviciilor prestate, cheltuielile activitatii de baza, cheltuielile activitatilor auxiliare, cheltuieli indirecte de productie, rezultatul brut al cifrei de afaceri nete, cheltuieli de desfacere, cheltuieli generale de administratie, alte venituri din exploatare si rezultatul din exploatare.

Nota 5. Situatia creantelor si datoriilor

Situatia creantelor si datoriilor prezinta soldul creantelor la sfarsitul perioadei, impartite dupa termenul de lichiditate-sub un an si peste un an, precum si soldul de sfarsit de perioada al datoriilor impartite dupa termenul de exigibilitate-sub un an, intre 1 si 5 ani si peste 5 ani.

In plus se mai furnizeaza informatii referitoare la:

– clauzele legate de achitarea datoriilor;

– datoriile pentru care nu s-au depus garantii,cu precizarea valorii datoriei si valoarea si natura garantiei depuse;

– valoarea obligatiilor pentru care s-au constituit provizioane.

Nota 6. Principii, politici si metode contabile

Aplicarea reglementarilor contabile presupune stabilirea unui set de proceduri de catre conducerea fiecarei unitati pentru toate operatiunile derulate, avandu-se in vedere specificul activitatii, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la intocmirea situatiilor financiare anuale.

In cadrul notei se prezinta abaterile de la principiile contabile si schimbarea metodelor de evaluare, mentionandu-se natura, motivele si efectele produse asupra patrimoniului, rezultatului si pozitiei financiare. Totodata se mai precizeaza si regulile de evaluare alternative, cu enumerarea elementelor afectate si valoarea acestora la costul istoric, baza de evaluare adoptata, ajustarile facute in vederea aplicarii regulilor de evaluare alternative, influenta lor asupra rezultatului, continutul, limitele si modalitatile de aplicare.

Mai trebuie aratata suma dobanzilor incluse in costul de productie al activelor imobilizate si circulante, cu ciclu lung de fabricatie.

Nota 7. Actiuni si obligatiuni

Actiuni si obligatiuni reprezinta o not ace detaliaza elementele legate de capitalul subscris, numarul si valoarea totala a fiecarui tip de actiuni emise, cantitatea actiunilor rascumparabile, data cea mai apropiata si data limita de rascumparare, valoarea primei de rascumparare, precum si informatii referitoare la actiunile emise in timpul exercitiului financiar. In legatura cu obligatiunile emise se precizeaza tipul acestora, valoarea emisa si suma primita pentru fiecare tip de obligatiune.

Nota 8. Informatii privind salariatii, administratorii si directorii

Acesta nota se refera la salarizarea directorilor si a administratorilor, la avansurile sau creditele acordate acestora in cursul exercitiului financiar, pentru a se putea cunoaste rata dobanzii, principalele clause ale creditului, sumele rambursate pana la inchiderea exercitiului financiar si obligatiile viitoare de nature garantiilor asumate de unitate in numele acestora. Referitor la salariati se precizeaza urmatoarele: numarul mediu afferent exercitiului financiar, pe total si defalcat pe categorii de salariati, salariile platite sau de platit aferente perioadei, cheltuielile cu asigurarile sociale precum si alte cheltuieli care privesc contributiile pentru pensii.

Nota 9. Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari

Nota aceasta este una din cele mai importante note explicative, deoarece prin intermediul ei se poate evalua activitatea unitatii si se pot aprecia reultatele economico-financiare. In cuprinsul sau sunt prezentate patru categorii de indicatori:

indicatori de lichiditate

indicatori de risc

indicatori de activitate (de gestiune)

indicatori de profitabilitate

Nota 10. Alte informatii

In aceasta nota se prezinta informatii cu caracter general sau informatii suplimentare despre anumite elemente:
a) informatii cu privire la prezentarea activitatii;

b) informatii cu privire la relatiile unitatii cu filialele, cu intreprinderile associate sau cu alte societati in care se detin titluri de participare strategice;

c) modalitatea folosita pentru exprimarea in moneda nationala a elementelor de active si pasiv, a veniturilor si cheltuielilor exprimate initial intr-o moneda straina;

d) informatii referitoare la profit: proportia dintre activittea curenta si cea extraordinara, reconcilierea rezultatului contabil al exercitiului cu cel fiscal, asa cum este prezentat in declaratia de impozit pe profit;

e) prezentarea cifrei de afaceri pe sectoare economice si pe tipuri de piete de desfacere;

f) cheltuielile cu chiriile si ratele achitate in cadrul unui contract de leasing operational;

g) onorariile platite persoanelor care verifica situatiile financiare anuale simplificate;

h) angajamentele acordate;

i) angajamentele primate.

2.1.Bilantul contabil conform IAS 1

2.2.Contul de profit si pierdere in conformitate cu IAS 1

2.3.IAS 7 – Situatia fluxurilor de trezorerie

2.4.IFRS 1 – Scurt rezumat al standardului

2.1.Bilantul contabil conform IAS 1

• Întreprinderea trebuie să prezinte active curente și imobilizate și datorii curente și pe termen lung ca și clasificări separate în bilanț, cu excepția cazului în care prezentarea acestora în ordinea lichidității furnizează informații mai utile și mai relevante.

• Indiferent de metoda de prezentare adoptată, întreprinderea trebuie să prezinte valoarea ce se așteaptă a fi recuperată sau achitată după mai mult de 12 luni, pentru fiecare element de activ sau datorie care conține sume ce se așteaptă a fi recuperate sau achitate atât înainte cât și după 12 luni de la data bilanțului.
Activele curente

• Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci când:
(a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii;
(b) este deținut în principal în scopul comercializării;
(c) se așteaptă a fi realizat în 12 luni de la data bilanțului; sau
(d) reprezintă numerar sau echivalente de numerar (așa cum sunt definite de IAS 7 Situația fluxurilor de trezorerie), cu excepția cazului în care asupra sa exista restricții de utilizare în scopul stingerii unei datorii în termen de cel puțin 12 luni după data bilanțului.
Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate.
Datoriile curente

• O datorie trebuie clasificată ca datorie curentă atunci când:
(a) se așteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare;
(b) este deținută în principal în scopul comercializării;
(c) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului; sau
(d) întreprinderea nu are un drept necondiționat de a amâna decontarea datoriei în următoarele 12 luni de la data bilanțului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
Informații ce trebuie prezentate în bilanț

• Bilanțul trebuie să cuprindă linii care să conțină cel puțin următoarele elemente:

(a) imobilizări corporale;
(b) investiții imobiliare;
(c) active necorporale;
(d) active financiare;
(e) investiții financiare contabilizate prin metoda punerii în echivalență;
(f) active biologice;
(g) stocuri;
(h) creanțe comerciale și alte creanțe;
(i) numerar și echivalente de numerar;
(j) datorii comerciale și alte datorii;
(k) provizioane;
(l) datorii financiare;
(m) datorii și active legate de impozitul pe profit, așa cum sunt definite în IAS 12 Impozitul pe profit;
(n) datorii și active legate de impozitul pe profit amânat, așa cum sunt definite de IAS 12;
(o) interes minoritar, prezentat în capitaluri proprii;
(p) capital emis și rezerve.

• Bilanțul trebuie să conțină linii care să cuprindă următoarele sume:
(a) active totale clasificate ca deținute spre vânzare și active incluse în grupuri deținute spre vânzare în concordanță cu IFRS 5 Active imobilizate deținute spre vânzare și activități întrerupte; și
(b) datorii incluse în grupuri deținute spre vânzare în concordanță cu IFRS 5.

• Alte elemente, titluri și subtotaluri trebuie prezentate în bilanț atunci când prezentarea lor este relevantă pentru înțelegerea poziției financiare a întreprinderii.
Informații ce trebuie prezentate fie în bilanț, fie în note

• O întreprindere trebuie să prezinte următoarele informații, fie în bilanț, fie în note:
(a) pentru fiecare clasă de capital social:
– numărul de acțiuni autorizate;
– numărul de acțiuni emise și vărsate integral, și emise și nevărsate integral;
– valoarea nominală pe acțiune, sau faptul că acțiunile nu au o valoare nominală;
– o reconciliere a numărului de acțiuni existente la începutul și la sfârșitul anului;
– drepturile, preferințele și restricțiile atașate clasei respective, inclusiv restricțiile asupra distribuirii dividendelor și rambursării capitalului;
– acțiunile proprii deținute de întreprindere sau de filiale sau întreprinderi asociate;
– acțiuni rezervate pentru emisiune în baza contractelor de opțiuni și a contractelor de vânzare, inclusiv termenele și sumele aferente;
(b) descrierea naturii și a scopului fiecărei rezerve din cadrul capitalurilor proprii.

2.2. Contul de profit și pierdere in conformitate cu IAS 1

• Toate elementele de venit și cheltuială recunoscute într-o perioadă trebuie prezentate în contul de profit și pierdere, cu excepția cazului în care un Standard sau o Interpretare cere altfel.
Informații ce trebuie prezentate în contul de profit și pierdere

• Contul de profit și pierdere trebuie să prezinte următoarele valori aferente perioadei:
(a) venituri;
(b) costurile de finanțare;
(c) partea din profit și pierdere aferentă întreprinderilor asociate și asocierilor în participațiune, contabilizate prin metoda punerii în echivalență;
(d) cheltuielile cu impozite și taxe;
(e) o singură sumă reprezentând totalul (i) profitul sau pierderea după impozitare rezultate din activități întrerupte și (ii) câștigul sau pierderea după impozitare rezultate din estimarea valorii juste mai puțin costurile de vânzare sau înstrăinare a activelor sau grupurilor de active ce compun activitatea întreruptă; și
(f) profitul sau pierderea;

• Alte elemente, titluri și subtotaluri trebuie prezentate în contul de profit și pierdere atunci când o astfel de prezentare este relevantă pentru înțelegerea situațiilor financiare ale întreprinderii.

• O întreprindere nu va prezenta nici un element de venit și cheltuială ca element extraordinar, nici în contul de profit și pierdere, nici în note.
Informații ce trebuie prezentate fie în contul de profit și pierdere, fie în note

• Atunci când elementele de venituri și cheltuieli sunt materiale, trebuie prezentate separat natura și suma aferente acestora.

• Întreprinderea trebuie să prezinte o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinația lor în cadrul întreprinderii, după cum este mai relevant.

• Întreprinderile care clasifică elementele de cheltuieli pe funcții trebuie să prezinte informații suplimentare privind natura cheltuielilor, inclusiv cheltuiala cu amortizarea și cu beneficiile angajaților.

• Întreprinderea trebuie să prezinte, fie în contul de profit și pierdere, fie în situația modificărilor capitalului propriu, fie în note, suma dividendelor recunoscute ca către acționari în cursul perioadei, și dividendele pe acțiune aferente.

2.3.Situatia fluxurilor de trezorerie- IAS7

Tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte intrarile si iesirile de fonduri ale exercitiului, clasificate in:
a)Fluxuri generate de activitatea de exploatare

Potrivit normei IAS7, sunt considerate fluxuri de trezorerie aferente exploatării:

– încasările obținute din vânzarea de bunuri, prestarea de servicii și executarea de lucrări;

– încasările ce provin din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri;

– încasările sau plățile provenite din dobânzi și dividende;

– plățile corespunzătoare datoriilor către furnizorii de bunuri și servicii, plățile în favoarea salariaților și în contul acestora;

– plățile și rambursările de impozite atunci când nu corespund activităților de investiții și finanțare.

Analiza valorii fluxurilor de trezorerie din exploatare, trebuie făcută cu atenție.

În cazul unei întreprinderi aflate în faza de expansiune, de creștere semnificativă, o valoare negativă a indicatorului reflectă plăți importante privind datoriile către furnizori și salariați, necesare susținerii eforturilor de expansiune.

În prezentarea fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare pot fi utilizate două metode:

1. Metoda directă – presupune evidențierea încasărilor și a plăților brute. Este o metodă recomandată de norma IAS 7, fiind utilă în aprecierea fluxurilor viitoare de trezorerie și implicit satisfacerii necesităților informaționale ale investitorilor.

Metoda directă (în acord cu norma IAS 7):

Încasări din vânzarea de bunuri, prestarea de servicii

+ Încasări care provin din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri

+ Încasări privind dobânzile

+ Alte încasări aferente exploatării

– Plăți către furnizorii de bunuri, servicii

– Plăți către și în contul salariaților

– Plăți TVA

– Plăți privind dobânzile și dividendele

– Plăți privind impozitul pe profit (care nu corespund activităților de investiții

și finanțare)

– Alte plăți aferente exploatării

± Elemente extraordinare

___________________________________________________________________________________________________________________________________

= Flux net de trezorerie din activitățile de exploatare

2. Metoda indirectă – se bazează pe ajustarea rezultatului ținând cont de elementele care îl influențează dar nu au caracter monetar precum și cele dependente de ciclul fondului de rulment (variația elementelor necesarului de fond de rulment):

– cheltuielile (veniturile) nemonetare sunt adunate (scăzute);

– creșterile (diminuările) elementelor de activ circulant sunt scăzute (adunate);

– creșterile (diminuările) elementelor de datorii din exploatare sunt adunate

(scăzute);

– scăderea efectelor presupuse de fluxurile de trezorerie aferente activităților de investiții și de finanțare (cesiune de active imobilizate, de titluri de plasament).

Metoda indirectă (în acord cu norma IAS 7):

± Rezultatul înaintea impozitării și a elementelor extraordinare

(Eliminarea elementelor fără caracter monetar)

+ Cheltuieli privind amortizarea și provizioanele

– Venituri din provizioane

(Eliminarea elementelor nelegate de activitatea de exploatare)

± Rezultatul din cesiunea imobilizărilor

± Rezultatul din cesiunea titlurilor de plasament

+ Cheltuieli privind dobânzile

– Venituri din dobânzi și dividende

– Subvenții pentru investiții virate la venituri

___________________________________________________________________________________________________________________________________

= Rezultatul din exploatare înaintea variației necesarului de fond de

rulment

± Variația stocurilor

± Variația conturilor clienți și a altor creanțe de exploatare

± Variația conturilor furnizori și a altor datorii din exploatare

± Variația cheltuielilor în avans

± Variația veniturilor în avans

– Dobânzi și dividende plătite

– Plăți privind impozitul pe profit (care nu corespund activităților de

investiții și de finanțare)

± Elemente extraordinare

___________________________________________________________________________________________________________________________________

= Flux net de trezorerie din activitățile de exploatare

b) Fluxuri generate de activitatea de investiții

Fluxurile de trezorerie aferente activității de investiții evidențiază operațiile legate de vânzarea sau cumpărarea de clădiri, echipamente productive ș.a., acordarea de împrumuturi și sumele obținute în urma rambursării acestora, vânzarea sau cumpărarea de titluri de participare etc.Acest tip de fluxuri de trezorerie, se referă la:

• încasări obținute în urma vânzării de active imobilizate,

• încasări din vânzarea de titluri de participare sau alte titluri de creanță, și din vânzarea de participații la întreprinderile de tip joint-venture ;

• încasări generate de rambursarea împrumuturilor și a avansurilor de trezorerie ;

• plăți efectuate pentru cumpărarea de active imobilizat ;

• plăți generate de achiziționarea de titluri de participare sau alte titluri de creanță și de participații la întreprinderile de tip joint-venture ;

• avansurile de trezorerie și împrumuturile acordate.

Modul de determinare, în acord cu exemplele oferite de norma IAS 7 a fluxului net de trezorerie aferent activității de investiții este:

– Achiziționarea filialei X (-) trezoreria achiziționată

+ Cesiunea filialei Y

– Achiziționarea de imobilizări

– Achiziționarea de titluri de plasament

+ Încasări din cesiunea de imobilizări

+ Încasări din cesiunea de titluri de plasament

+ Dobânzi încasate

+ Dividende încasate

__________________________________________________________________

= Flux net de trezorerie din activitățile de investiții

c) Fluxuri generate de activitatea de finanțare

Fluxurile de trezorerie aferente activității de finanțare au ca obiect mărimea capitalurilor întreprinderii (proprii și împrumutate).

În cadrul acestor fluxuri de trezorerie, putem include:

– încasări generate de emisiunea de acțiuni sau de alte instrumente de capital;

– încasări generate de împrumuturi obligatare, bancare, ipotecare și de alte împrumuturi pe termen scurt sau lung;

– plăți generate de rambursarea în numerar a sumelor împrumutate;

– plăți ale dividendelor către acționari;

– plăți către acționari pentru a achiziționa sau răscumpăra acțiunile întreprinderii;

– plăți efectuate de locatar pentru reducerea obligației impuse de către un contract de leasing financiar.

Pe baza exemplelor prezentate în anexa normei IAS 7 poate fi elaborată următoarea schemă pentru determinarea fluxului net de trezorerie din activitățile de finanțare:

+ Creșteri de capital în numerar

– Rambursări de capital în numerar

+ Emisiunea/contractarea de împrumuturi (obligatare, bancare ș.a. – exclusiv

cele de trezorerie)

– Rambursarea de împrumuturi (obligatare, bancare ș.a. – exclusiv cele

de trezorerie)

– Rambursarea de datorii aferente unor contracte de leasing financiar

– Dobânzi și dividende plătite

__________________________________________________________________

= Flux net de trezorerie din activitățile de finanțare

2.4.IFRS 1-Scurt rezumat al standardului

Obiectivul standardului IFRS este specificarea contabilitatii activelor detinute in vederea vanzarii precum si prezentarea si descrierea activitatilor intrerupte.Acesta cere ca astfel de active si activitati vizate sa:

fie evaluate la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si valoarea justa,minus costurile de vanzare ;

sa inceteze a mai fi amortizate;

sa fie prezentate separat in bilant;

sa aiba rezultatele aferente prezentate separat in contul de profit si pierdere.

Prezentul IFRS si cerintele sale de evaluare se aplica tuturor activelor imobilizate si grupurilor de active destinate cedarii.

O activitate este intrerupta la data la care activitatea indeplineste criteriile pentru a putea fi clasificata ca detinuta in vederea vanzarii sau atunci cand entitatea a intrerupt activitatea.

Enitatea trebuie sa clasifice un activ imobilizat ca detinut in vederea vanzarii daca valoarea sa contabila se recupereaza in principal printr-o vanzare si nu prin folosirea sa in continuare. Pentru aceasta, activul (sau grupul de active) trebuie sa fie pregatit pentru vanzarea imediata in starea sa prezenta, sub rezerva doar a termenilor care sunt obisnuiti pentru vanzarea unor astfel de bunuri (sau grupuri de bunuri), iar vanzarea sa trebuie sa fie foarte probabila.

Pentru ca o vanzare sa fie foarte probabila, trebuie ca managementul, la un nivel corespunzator, sa-si fi exprimat angajamentul fata de un plan pentru vanzarea activului si tot conducerea sa fi intiat un program activ de cautare a unui comparator si de finalizare a planului.

Un grup de active destinat cedarii este un grup de active ce urmeaza a fi cedate, prin vanzare sau alta modalitate, impreuna ca grup in cadrul unei tranzactii singulare.

Din punct de vedere a tratamentului contabil activele imobilizate detinute in vederea vanzarii:

trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si valoarea justa, minus costul de vanzare;

nu se amortizeaza.

Un activ sau grup de active destinat cedarii trebuie clasificat ca detinut in vederea vanzarii in perioada in care sunt indeplinite toate criteriile urmatoare:

Conducerea isi exprima angajamentul fata de un plan de vanzare;

Componenta este pregatita pentru vanzarea imediata in starea sa actuala;

Exista un program activ si alte masuri pentru identificarea unui cumparator;

Vanzarea este foarte probabila si asteptata sa aiba loc in cel mult un an;

Activul sau grupul de active este promovat activ la un pret rezonabil si este putin probabil ca planul sa se modifice semnificativ sau sa se aiba in vedere vreun plan pentru anularea vanzarii.

Daca o entitate achizitioneaza un activ imobilizat, exclusiv in ideea de a-l vinde ulterior,trebuie sa clasifice activul ca detinut in vederea vanzarii la data achizitiei doar daca este indeplinita cerinta de a fi vandut in cel mult un an sau/si este foarte probabil ca orice alt citeriu care nu este indeplinit la acea data sa fie indeplinit intr-o perioada scurta de timp ulterior achizitiei (de obicei 3 luni). Daca planurile sale se modifica, clasificarea ca activitate intrerupta trebuie sa inceteze imediat.

O entitate nu trebuie sa clasifice ca detinut in vederea vanzarii un activ imobiliza care urmeaza a fi abandonat. Aceasta deoarece valoarea sa contabila va fi recuperata in principal prin utilizarea sa in continuare.

O entitate trebuie sa recunoasca o pierdere din depreciere pentru orice reducere initiala sau ulterioara a valorii activului, dar care sa nu depaseasca pierderea din depreciere cumulata care a fost recunoscuta anterior.

O entitate trebuie sa recunoasca un castig pentru orice crestere ulterioara a valorii juste (sau grupului) la nivelul valorii juste,minus costurile de vanzare.

Atunci cand vanzarea este estimata a avea loc dupa mai mult de un an, entitatea trebuie sa evalueze costurile de vanzare la valoarea actualizata.

O entitate trebuie sa prezinte informatii care sa permita utilizatorilor situatiilor financiare sa evalueze efectele financiare ale intreruperii activitatii si cedarii activelor imobilizate (sau grupurilor de active).

Contul de profit si pierdere trebuie sa prezinte:

Sumele si analiza veniturilor, cheltuielilor profitului si pierderilor inainte de impozitare, atribuite activitatii intrerupte;

Valoarea castigurilor sau pierderilor recunoscute la vanzarea activelor sau stingerea datoriilor, atribuite activitatii intrerupte si impozitul pe venit aferent.

Situatia fluxurilor de numerar trebuie sa prezinte fluxurile de numerar nete, atribuibile activitatilor de exploatare, investitie si finantare ale activitatii intrerupte.

IFRS cere ca pierderile si castigurile din cedarea activelor amortizabile sa fie prezentate in contul de profit sau pierede. Daca totusi componentele activitatii unei entitati sau vandute, abandonate, lichidate sau cedate intr-un alt fel, atunci acest IFRS cere ca rezultatele activitatilor care se continua sa fie raportate separat fata de cele intrerupte pentru a facilita analiza domeniilor de baza ale entitatii.

Pentru a facilita analiza profitabilitatii, castigurile sau pierderile din cedarea unei intreprinderi in ansamblul sau sau a unui segment trebuie, deasemenea, raportate cu rezultatele aferente ale activitatilor intrerupte ca element separat in contul de profit si pierdere, sub veniturile din activitatile care se continua.

3 Analiza situatiilor financiare anuale la S.C.COMPLEX SIRET S.A.

3.1.Prezentarea societatii

3.2.Analiza pozitiei financiare pe baza bilantului

3.2.1.Analiza structurii activelor la S.C.SIRET S.A

3.3.Analiza performantelor pe baza contului de profit si pierdere

3.1.Prezentarea de asamblu a unitatii economice

Hotelul Siret este o unitate hoteliera de 2 stele, amplasata in partea de nord a statiunii Mamaia, la 50 m de mare, in vecinatate aflandu-se hotelurile Vega, Alcor, Apollo, Bicaz.

Hotelul Siret a fost construit in 1965 iar restaurantul in 1970. Hotelul este compus din doua aripi de cladire unite prin cladirea receptiei. Se intinde pe o suprafata de 4000 m patrati.

Unitatea dispune de un bar de zi cu o capacitate de 50 locuri, un restaurant categoria I, cu o capacitate de 350 locuri si o sala de conferinte cu o capacitate de 150 locuri. Separat de acestea, dar tot in incinta hotelului o farmacie si un cabinet medical.

Hotelul Siret este privatizat integral din anul 1995, sub forma de S.C.Complex Siret S.A. cu actionari personae fizice 93% si fondul proprietatii de stat 7%; ca numar sunt 26 actionari cu 88103 actiuni, valoarea unei actiuni fiind de 2,5 lei.

Capitalul social este de 220257,85 RON.

Dotarea materiala a hotelului

Hotelul Siret dispune de o capacitate de cazare de 157 camere duble, 10 camere triple si 8 apartamente insumand 350 locuri de cazare.Camerele duble sunt dotate cu televizor conectat la televiziune prin cablu, frigider, telefon, balcon. Camerele triple mai au in plus doua paturi etajate pentru familiile cu doi copii.

Apartamentele sunt formate din dormitor, living, doua grupuri sanitare, televizor conectat la televiziune prin cablu, frigider, telefon.

Obiectul propriu-zis de activitate consta in urmatoarele:

Prestarea de servicii hoteliere.

Relatia dintre solicitantii de turism si organizatiile chemate sa satisfaca cererile turistice se realizeaza prin servicii turistice: cazare, hrana, transport, agrement si informare.

Serviciile hoteliere reprezinta o suma de activitati interpretate spre satisfacerea cerintelor, preferintelor tuturor pasagerilor in conditiile realizarii unui optim economic.

Astfel, tinand cont de faptul ca in cadrul hotelului Siret turismul practicat este majoritar organizat, oferta de servicii trebuie sa fie mai diversificata pentru a putea raspunde unor nevoi tot mai eterogene.

Prestari servicii

Serviciile hoteliere se clasifica in:

-servicii de baza: cazare, alimentatie, transport;

-servicii suplimentare: cu plata, fara plata.

Prin dotarile pe care le are, hotelul Siret pune la dispozitia turistilor sai atat serviciile suplimentare cu plata cat si fara plata, urmarindu-se de la sezon la sezon diversificarea lor.

Serviciile suplimentare cu plata efectuate in cadrul hotelului sunt:

– convorbiri telefonice interurbane si internationale;

– vanzari de obiecte de stricta necesitate;

– inchirieri jocuri distractive: remy, table, sah;

– expedierea obiectelor uitate in hotel;

– rezervari locuri in alte unitati de cazare.

Serviciile suplimentare fara plata efectuate in cadrul hotelului sunt:

– informatii turistice;

– caratul bagajelor;

– pastrarea valorilor in seiful hotelului;

– trezirea pasagerilor la ora solicitata;

– acordarea primului ajutor;

– transmiterea de mesaje;

– predarea corespondentei;

– pastrarea obiectelor uitate.

Organizarea hotelului

Departamentele de baza ale hotelului Siret

Datorita varietatii serviciilor de alimentare si cazare asigurate de hotel Siret si pentru a oferi clientilor servicii eficiente, este necesara impartirea activitatii hotelului in departamente distinste:

Pornind de la aceste departamente, organizarea diviziei de cazare se prezinta astfel:

Prezentarea succinta a organizarii departamentului front-office

HOLUL RECEPTIEI

DESK (COMPTOIR)

Casierie Receptie Informatii

Front of the house

Fisele de cont ale clientilor Formalitatile de cazare Chei

Schimb valutar Situatia camerelor Informatii diverse

Incasarea notelor de plata Evidenta turistilor Pliante,brosuri

Back of the house

Evidente contabile Evidenta rezervarilor Centrala telefonica

Diverse diagrame Lista clientilor

Stabilirea structurii organizatorice a unui hotel de categorie medie si cu capacitate relativ redusa nu ridica probleme deosebite. Structura organizatorica a hotelului Siret, care are un numar mediu de 31 angajati, este urmatoarea:

Fiind o societate pe actiuni piramida ierarhica a hotelului Siret imbraca urmatoarea forma:

Baza structurii organizatorice

Deși managementul restaurantelor se bazează pe particularitățile sale specifice, pentru o mai bună realizare a funcțiilor sale este necesară stabilirea consecutivității etapelor în această activitate.

Ciclul de catering reprezintă secvența de activități implicate în elaborarea și

implementarea deciziilor de management și definește resursele (mijloacele financiare, materialele, forța de muncă și echipamentul) necesare administrării unității. Acesta permite evidențierea modului în care are loc interacțiunea și integrarea diferitelor departamente ale restaurantului.In cadrul hotelului Siret imbraca urmatoarea forma:

3.2. Analiza pozitiei financiare pe baza bilantului

3.2.1. Analiza structurii activelor la S.C. SIRET S.A.

Structura patrimoniala a S.C. COMPLEX SIRET S.A., la 01.01.2007 comparativ cu situatia la 31.12.2007, este redata in continuare prin investigarea elementelor bilantiere de activ si de pasiv, prin prisma dimensiunii si a ponderii lor in patrimoniul societatii.Metoda de analiza a situatiilor financiare anuale utilizeaza urmatoarele formule generale:

Modificarea relativa: R =

Modificarea absoluta: R =

Metoda pe care se bazeaza analiza structurii bilantiere utilizeaza ratele care se obtin prin raportarea diferitelor elemente ale bilantului, astfel:

Modificarea relativa :

Modificarea absoluta :

Ponderea activelor imobilizate :

Ponderea activelor circulante :

Ponderea cheltuielilor in avans:

Valoarea activului in anul 2007 a crescut fata de anul 2006 cu 1037236 RON, din care s-a prevazut o crestere a activelor imobilizate fata de perioada de baza cu 43.60%, o crestere a activelor circulante fata de perioada de baza cu 91.61% si o scadere a cheltuielilor in avans de 59.46%.

Analiza in marimi relative determina o crestere a activului in 2007 fata de 2006 cu 45.09%. Aceasta crestere poate fi interpretata grafic astfel:

Figura 3.1.Modificarea absoluta a activului

Figura 3.2. Ponderea activului in anul 2006

Figura 3.3. Ponderea activului in anul 2007

Ponderea mare a activelor imobilizate in totalul patrimoniului este o caracteristica a sectorului turismului in care activeaza societatea comerciala.

In continuare vom proceda la analiza structurii activului, astfel:

a)Active imobilizate

Din totalul activelor imobilizate din bilant rezulta ca acesta este impartit astfel:

Din tabelul anterior rezulta ca valoarea imobilizarilor necorporale a inregistrat o abatere negativa in anul 2007 fata de anul 2006 de 2583 RON, respectiv o scadere cu 30.73%, in timp ce imobilizarile corporale au crescut in 2007 fata de 2006 cu 971960 RON, respective o crestere cu 43.88%.

Rata imobilizarilor necorporale (ponderea activelor de tipul licentelor, brevetelor, fondului comercial, etc in cadrul patrimoniului firmei) are o valoare scazuta deoarece S.C.COMPLEX SIRET S.A. este o unitate hoteliera mica.

Rata imobilizarilor corporale (terenuri, cladiri, masini, utilaje) are un nivel ridicat deoarece societatea analizata dispune de o dotare tehnica adecvata.

De asemenea din analiza structurii activelor imobilizate rezulta ca societatea analizata nu a avut legaturi financiare in raporturile sale cu alte firme.

Aceste modificari pot fi interpretate grafic astfel:

Figura 3.4. Modificarea absoluta a activelor imobilizate

Figura 3.5. Modificarea relativa a activelor imobilizate

Figura 3.6. Ponderea activelor imobilizate in anul 2006

Figura 3.7. Ponderea activelor imobilizate in anul 2007

b) Active circulante

Structura activelor circulante este:

Din aceasta analiza rezulta ca s-a inregistrat o scadere a stocurilor fata de perioada curenta de 13709 RON.In ceea ce priveste modificarea relativa s-a inregistrat o scadere de 45.38%.Rata stocurilor inregistreaza valori scazute deoarece societatea analizata are ca obiect de activitate prestarea de servicii.

De asemenea, s-a inregistrat o crestere semnificativa a creantelor fata de perioada de baza de 101742 RON iar din analiza modificarii relative reiese o crestere cu 707.77%.Aceasta crestere s-a datorat naturii relatiilor cu clientela, termenele de plata practicate si viteza decontarilor societatii analizate.

Casa si conturile la banci a inregistrat o scadere fata de perioada de baza de 19008 RON, respectiv cu 61.81%.

Figura 3.8. Modificarea relativa a activelor circulante

Figura 3.9. Modificarea absoluta a activelor circulante

Figura 3.10. Ponderea activelor circulante in anul 2006

Figura 3.11. Ponderea activelor circulante in anul 2007

c) Cheltuieli in avans

Valoarea cheltuielilor in avans a scazut in anul 2007 fata de anul 2006 cu 1166 RON, respectiv cu 59.46%.

Aceasta modificare poate fi interpretata grafic astfel:

Figura 3.12. Modificarea absoluta a cheltuielilor in avans

Figura 3.13. Modificarea relativa a cheltuielilor in avans

3.2.2. Analiza structurii datoriilor si capitalului propriu

a) Analiza datoriilor pe termen scurt si a datoriilor pe termen lung

Rezulta astfel o scadere a datoriilor pe termen scurt in anul 2007 fata de 2006 cu 107525 RON,iar in ceea ce priveste datoriile pe termen lung se inregistreaza o crestere in anul 2007 fata de anul 2006 cu 1106184 RON, respectiv cu 141.34%.

Aceste modficari pot fi interpretate grafic astfel:

Figura 3.14.Modificarea absoluta a datoriilor

Figura 3.15. Modificarea relativa a datoriilor

Figura 3.16. Ponderea datoriilor in anul 2006

Figura 3.17. Ponderea datoriilor in anul 2007

De mentionat ca marimea datoriilor totale trebuie sa fie de cel mult de doua ori mai mare decat capitalul propriu.In continuare vom arata ca aceasta afirmatie in cazut societatii analizate este afirmativa (valoarea datoriilor fiind mai mica decat valoarea capitalului propriu).

b) Analiza capitalului propriu

Valoarea capitalului si a rezervelor a inregistrat o crestere fata de perioada de baza cu 38577 RON.

Analiza modificarii relative arata o crestere a capitalului si a rezervelor cu 2.73%.

In ceea ce priveste structura capitalului si a rezervelor putem spune ca s-a inregistrat o crestere a rezervelor fata de perioada de baza cu 71971RON si o scadere a profitului fata de perioada de baza cu 33394 RON.

Modificarea relativa indica o crestere a rezervelor fata de perioada de baza cu 35.51% si o scadere a profitului fata de perioada de baza cu 32.48%.

Nu s-au inregistrat modificari a capitalului subscris varsat si, a rezervelor din reevaluare si a profitului sau pierderii reportat(a), valoarea acestora ramanand constanta.

Reprezentare grafica:

Figura 3.18. Modificarea absoluta a capitalului si rezervelor

Figura 3.19. Modificarea relativa a capitalului si rezervelor

Figura 3.20. Ponderea capitalului si a rezervelor in anul 2006

Figura 3.21. Ponderea capitalului si a rezervelor in anul 2007

3.3.Analiza performantelor pe baza contului de profit si pierdere

a)Analiza veniturilor din exploatare

S-a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri fata de perioada curenta cu 525006 RON. Aceasta crestere se datoreaza reducerii stocurilor de produse finite destinate vanzarii.

Modificarea relativa arata o crestere a cifrei de afaceri fata de perioada de baza cu 19.68%.

S-a inregistrat o crestere si pentru indicatorul ‘alte venituri din exploatare’, cu 293 RON, respectiv cu 4.42%.

Reprezentare grafica:

Figura 3.22. Modificarea absoluta a veniturilor din exploatare

Figura 3.23. Modificarea relativa a veniturilor din exploatare

Figura 3.24. Ponderea capitalului si a rezervelor in anul 2006

Figura 3.25. Ponderea capitalului si a rezervelor in anul 2007

b) Analiza veniturilor financiare

Valoarea veniturilor financiare in anul 2007 fata de anul 2006 a scazut cu 217 RON, respective cu 71.39%.

Figura 3.26. Modificarea absoluta a veniturilor financiare

Figura 3.27. Modificarea relativa a veniturilor financiare

Figura 3.28. Ponderea veniturilor financiare in anul 2006

Figura 3.29. Ponderea veniturilor financiare in anul 2007

c) Analiza veniturilor extraordinare

Nu s-au inregistrat venituri extraordinare

d) Analiza cheltuielilor de exploatare

Valoarea cheltuielilor de exploatare a crescut fata de perioada de baza cu 122900 Ron, respective cu 18.5%.

Structural s-a inregistrat o scadere a cheltuielilor cu materii prime si materiale consumabile fata de perioada de baza cu 13579 RON, respective cu 12.7%. Cheltuielile cu personalul a inregistrat o crestere fata de perioada de baza cu 86572 RON, respective cu 33.69%. Ajustarile de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale au crescut fata de perioada de baza cu 46003 RON, respectiv cu 142.74%. S-a inregistrat si o crestere la alte cheltuieli de exploatare de 3904 Ron, respectiv cu 1.48%.

Aceste modificari pot fi interpretate grafic astfel:

Figura 3.30. Modificarea absoluta a cheltuielilor din exploatare

Figura 3.31. Modificarea relativa a cheltuielilor de exploatare

Figura 3.32. Ponderea cheltuielilor de exploatare in anul 2006

Figura 3.33. Ponderea cheltuielilor de exploatare in anul 2007

e) Analiza cheltuielilor financiare

Valoarea cheltuielilor privind dobanzile a crescut fata de perioada de baza cu 70007 RON, respective cu 59.78%.Indicatorul alte cheltuieli financiare a inregistrat o crestere fata de perioada de baza de 2787 RON, respective a crescut cu 143.82%.

Reprezentarea grafica:

Figura 3.34. Modificarea absoluta a cheltuielilor financiare

Figura 3.35. Modificarea relativa a cheltuielilor financiare

Figura 3.36. Ponderea cheltuielilor financiare in anul 2006

Figura 3.37. Ponderea cheltuielilor financiare in anul 2007

f) Analiza cheltuielilor extraordinare

Nu s-au inregistrat cheltuieli extraordinare.

g) Analiza profitului/pierderii

Valoarea profitului fata de perioda de baza a inregistrat o abatere negativa de 33394 RON, respectiv de 90.84%.

Figura 3.38. Modificarea absoluta a profitului sau pierderii net(a)

Figura 3.39. Modificarea relativa a profitului sau pierderii net(a)

In continuare vom prezenta analiza rentabilitatii pe baza ratelor :

Rata rentabilitatii economice ( Re) se calculeaza ca raport intre rezultatele economice si mijloacele economice ce sunt angajate in vederea obtinerii acestui rezultat.

Re =

In anul 2006:

Re =

In anul 2007:

Re =

Rentabilitatea comerciala (Rc) se calculeaza ca raport procentual intre rezultatul exercitiului(RE)[profit sau pierdere] si cifra de afaceri(CA).

Rc =

in anul 2006:

Rc = = 8.0322%

– in anul 2007:

Rc =

Rentabilitatea financiara (Rf) se calculeaza ca raport intre rezultatul exercitiului si activele proprii.

Rf =

in anul 2006:

Rf =

in anul 2007:

Rf =

Indicatori de eficienta economica specifici activitatii de cazare a hotelului Siret:

Productivitatea muncii (Wm) exprima gradul de utilizare a fortei de munca:

Wm =

in perioada de baza: Wm = = 23842.41 Ron

in perioada curenta: Wm = = 29547.67 Ron

Bibliografie

1.Asalos, N., Mirea, M., Nicolae, T., Contabilitate financiara, Ed. Ex Ponto, Constanta, 2004

2. Ministerul Finantelor Publice – Reglementari contabile pentru agentii economici, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

3. Ploae, Victor, Economie politica, Ed. Ex Ponto, Constanta, 2000.

4. Petrovici, Virgil – ‘Capacitatea manageriala’, Editura Fundatiei Andrei Saguna, Constanta, 1996

5. Margulescu, D., Niculescu, M., Robu, V., Diagnostic economic-financiar, Editura Romcart, Bucuresti, 1994

6. Dinu, E., Analiza economic-financiara a firmei, Editura ASE, Bucuresti, 2001

7. Spatariu, E., C., Notiuni de analiza economic-financiara la nivel macroeconomic, Editura Ex Ponto, Constanta, 2007

8. Nae, C., Plesea, D., Noua contabilitate a intreprinderilor mici si mijlocii si a microintreprinderilor, Editura Ecran Magazin, Brasov, 2003

9. Feleaga, N., Controverse contabile; Contabilitate aprofundata; Imblanzirea jungle contabilitatii; Editura Economica, Bucuresti, 1996

10.Valceanu, G., Georgescu, N., Robu, V., Analiza economic-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2005