Analiza Situatiilor Financiare ale Societatii Allied Signal S.r.l. Privind Oportunitatea Investitiei Intr Un Depozit de Turbine Auto

Economie

Analiza Situatiilor Financiare ale Societatii Allied Signal S.r.l. Privind Oportunitatea Investitiei Intr Un Depozit de Turbine Auto

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Analiza situațiilor financiare ale societății

ALLIED SIGNAL S.R.L. privind oportunitatea investiției ȋntr-un depozit de turbine auto

CUPRINS

Introducere

Investițiile ca suport material al dezvoltării unei societăți comerciale reprezintă elementul decisiv ȋn asigurarea restructurării, dezvoltării și modernizării unei societăți comerciale. Astfel, pe lângă creșterea absolută a capitalului fix apare și o optimizare structurală a acestuia cu consecințe ȋn cresterea copetitivității de piață prin fabricarea unor produse de calitate mai bună, cu un grad ridicat de complexitate și eficiență.

Oportunitatea unei investiții ȋntr-o societate comercială este o decizie deosebit de complexă, ea influențează structurile tehnologice, structurile schemei de personal, cu consecințe directe și indirecte în planul obținerii de profit, influențând ritmul de dezvoltare al entității.

Obținerea performanței reprezintă un obiectiv prioritar al oricarei întreprinderi, informațiile referitoare la performanță prezintă interes pentru o gama diversificată de utilizatori ai indicatorilor financiari. În condițiile economiei concurențiale, de piață, precum și ale existenței proprietății private, investițiile constituie cheia asigurării unei eficiențe maxime printr-un nivel cât mai ridicat al rezultatelor pe unitatea de efort. În acest context, rolul hotărâtor în atingerea obiectivelor îl au investițiile, ca motor al suplimentării, diversificării sau creșterii calitative a tuturor factorilor de producție.

Care sunt principalele instrumente de măsurare a performanței financiare a întreprinderii, cum este afectată performanța întreprinderii de efectuarea unei investitii, cum influențează eficiența economică a investițiilor poziția ȋn piața de profil, cât de oportună este prin prisma situației financiare a ȋntreprinderii, acestea sunt temele la care voi încerca să răspund pe parcursul acestei lucrări.

Lucrarea ȋși propune să analizeze performanța societății ALLIED SIGNAL S.R.L și oportunitatea realizării unei investiții ȋntr-un depozit de turbine auto prin autofinațare.

Ȋn capitolul unu voi aborda probleme teoretice privind tema lucrării, rolul și modul de evaluare a profitabilității unui proiect de investiții atât din punct de vedere comercial, la nivelul unei societăți comerciale cât și din perspectivă națională, ca motor al dezvoltății economice. De asemenea voi prezenta ultimele noutăți legislative ȋn domeniu, facilitățile fiscale ȋn domeniul investițiilor introduse prin OUG nr. 19/2014.

Ȋn capitolul doi am prezentat sistemul informatic integrat ce servește procesului de asistare decizională, am urmărit analizarea situațiilor financiare ale societății ca punct de pornire ȋn evaluarea rentabilității economice a proiectului de investiții. Ulterior am tratat cei patru indicatori BIRD ce vor fi luați ȋn calculul fezabiltății proiectului.

Capitolul trei este destinat studiului de caz, focalizat pe problema de rezolvat, include prelucrări de date realizate cu instrumente informatice și calculul indicatorilor aleși pentru fundamentarea deciziei economice de realizare a proiectului de investiții.

Investiția supusă analizei este una internă și constă ȋn alocarea de resurse financiare pentru construcția de active, un depozit necesar pentru dezvoltarea, perfecționarea aparatului productiv și de distribuție a bunurilor și serviciilor societății. Motivația acestor investiții de dezvoltare internă este o consecință a strategiei de specializare a producției și de consolidare a poziției pe piața de desfacere pe care activează ȋntreprinderea.

Capitolul 1.

Eficiența economică a investițiilor, rolul acestora în dezvoltarea și modernizarea agenților economici

Evaluarea rentabilității proiectelor de investiții

Potențialitatea unei investiții se naște fie din nevoia de a satisface o cerere curentă sau de viitor, fie din dorința de a valorifica o oportunitate.

Decizia privind realizarea proiectului este precedată de o succesiune de acțiuni de fundamentare complexă desfășurate de specialiști din diferite domenii de profil: economiști, sociologi, finanțiști, juriști, tehnicieni, ecologiști etc. Definirea țintelor ce se urmăresc prin realizarea unui proiect, înseamnă să se găsească răspuns la întrebarea: Care este nevoia pe care o satisface rezultatul concret/produsul final al proiectului? Cel care identifică acest raspuns este beneficiarul proiectului, clientul. El ajunge astfel garantul realității acestei nevoi exprimate. În cazul unui proiect extern el este relativ ușor de identificat, iar pentru un proiect intern se procedează la numirea unui membru al conducerii intreprinderii.

În cazul proiectelor cu grad ȋnalt de complexitate, de mare amploare este posibil să existe mai multe obiective care prezintă grade de importanță diferite. Încă de la început, managerul de proiect trebuie să aibă o imagine limpede asupra structurii arborescente a sistemului de obiective, construită pe baza unui principiu acceptat și reprezentativ, astfel încât să nu existe confuzii între scopurile principale si cele secundare.

Dacă în managementul de tip tradițional, evaluarea este faza ce închide ciclul, în managementul proiectelor este o activitate cu caracter de continuitate ce debutează odată cu apariția ideii de proiect. Evaluarea are un caracter pluridisciplinar și presupune o continuă măsurare și analiză a parametrilor de urmărire și control a proiectului. Scopul evaluării continue este de a stabili cauzele generatoare de abateri, astfel încât, la faza imediat următoare, să se poate lua măsurile necesare de corecție, atunci când abaterile sunt defavorabile pentru procesul monitorizat. În terminologia actuală se impune și conceptul de "pilotaj al proiectelor" care însumează activitățile de evaluare și corecție, cuantificarea și analiza cantitativă și calitativă rezultatelor, identificarea abaterilor (favorabile sau nefavorabile) și a cauzelor ce le-au provocat și stabilirea măsurilor de corecție adecvate.

Studiul de eficiență se bazeaza pe analiza comparativă și corelativă a parametrii de efort și de efect, între costurile și beneficiile proiectului (diversele clase de avantaje economice). Sunt cazuri când evaluatorul se confruntă cu dificultăți de cuantificare, de comparabilitate în timp a parametrilor de efort și de efect.

Privitor la importanța și rolul evaluării economico-financiare a proiectului, în teoria și practica cotidiană se ȋntâlnesc concepții care minimalizează importanța criteriilor economice în această fază pregatitoare a deciziei de realizare a proiectului. Acestea trebuie tratate cu rezervă dacă avem în vedere că orice efect, indiferent de natura lui, se va transforma mai devreme sau mai târziu în efecte economice. Chiar dacă soluția tehnică aleasă de către tehnicieni prezintă performanțe tehnice de excepție ea trebuie concomitent să corespundă și criteriilor economice de eficiență (corelație ȋntre efort și efect), eficacitate (corelatie ȋntre obiective și rezultate) pentru a fi acceptabilă, prin încadrarea în limitele impuse de managerul sau finanțatorul proiectului. Se poate trece peste pragul de eficiență economică numai dacă proiectul este de mare importanță strategică și în acest caz decizia aparține managementului superior existând posibilitatea să aibă un pronunțat caracter social sau politic (o ȋntreprindere proprietate de stat, o regie autonomă).

Evaluarea eficienței proiectului este necesară și utila dacă cuprinde întreaga plajă de efecte diferite ca natură: economice, sociale, tehnice, ecologice, etc. Ponderea unui tip sau altul de criterii depinde de mai mulți factori: nivelul proiectului, domeniul de aplicabilitate, opțiunile strategice care au stat la baza ideii de proiect.

Componenta obligatorie a evaluării economice este analiza sensibilității criteriilor de eficiență în raport cu variația ipotezelor de bază, pentru a permite recunoașterea acelor ipoteze de risc și a stadiului de la care acestea pun în discuție rentabilitatea sau existența proiectului.

Evaluarea concomitentă se face la punctele de avans atunci când managerul de proiect prezintă stadiul execuției proiectului factorilor interesați. Are un caracter ponderent tehnicist și se exprimă prin indicatori specifici de domeniului tehnic.

Concepția metodologică care stă la baza evaluării ante-factum a eficienței proiectelor are la bază experiența și preocuparile specialiștilor Băncii Mondiale. În viziunea acestora, în cadrul procesului de evaluare a oportunității și eficienței, orice proiect trebuie analizat sub dublu aspect: ca subsistem al sistemului economic national (sau zonal) și ca sistem-economic autonom.

Evaluarea post-factum se realizează pentru ca, pe baza concluziilor trase în urma realizării proiectului, nivelul cunoștințelor și experiența factorilor interesați, inclusiv a managerului de proiect, să se îmbogățească, concluziile trase devenind astfel informații utile viitoarelor proiecte.

Perspectiva bidimensională evidențiază eficiența și profitabilitatea proiectului și la nivel macroeconomic (profitabilitatea națională) și la nivelul agentului economic declanșator (profitabilitatea comercială). Aplicarea fără raționament a acestei concepții nu este recomandabila din cel puțin două motive:

1) Într-o economie de piață, proiectele pot să țină de sectorul public sau de sectorul privat, motiv din care se nasc două întrebări:

Este interesat agentul privat de profitabilitatea la scară națională a proiectului său? Ce relevanță are profitabilitatea comercială a unui proiect din sectorul public?

Răspunsul la aceste întrebări nuanțează analiza proiectului în funcție de sectorul (public sau particular) pentru care se face proiectul. Agentul economic privat este cel mai adesea interesat să pună în evidență eficiența la nivel național a proiectului său, în măsura în care este interesat să acceadă la anumite oportunități oferite de puterea publică asistență financiară (rambursabilă sau nerambursabilă), facilități și stimulente fiscale, juridice etc.

Ȋn același timp punerea în evidență a profitabilității comerciale a unui proiect din sectorul public va reliefa eficența intrinsecă a proiectului, prețul plătit pentru a soluționa anumite probleme de ordin social, ecologic, etc și în ultimă instanță va preântîmpina riscul evaluărilor eronate a parametrilor de efort și/sau efect. Analiza la nivel microeconomic este mai detaliată și permite managerilor să cunoască și să-și formeze o părere mult mai completă, de ansamblu despre proiect.

2) Relevanța acestui tip de abordare a analizei proiectelor din domeniile "publice" ale sistemului economic national: învățământ, sănătate, apărare și ordine publică etc. In aceste domenii, rezultatele implementării unor proiecte sunt preponderent neeconomice, iar efectele economice subsidiare sunt dificil de identificat și cuantificat. Analiza ȋn cazul acesta se va face preponderent pe criterii ținând de costuri (cuantumul și structura eforturilor, costul unei unități de efect etc). Pe de altă parte se va face și o analiză minimă privind profitabilitatea, care solicită managerului de proiect un efort suplimentar pentru a depăși barierele legate de locul, modul și momentul unde se manifestă efectele economice.

Concluzionând, un astfel de tratament al evaluării este aplicabil în mod special proiectelor publice cu pronunțat caracter economic ȋnsă datorită ȋncărcăturii sale cognitive este benefică pentru toate proiectele, fără deosebire de sectorul sau domeniul de aplicație.

Viziunea dublă asupra proiectului se transpune în faza de evaluare în două tipuri de analiză, economică și financiară, bazată pe datele cuprinse în studiul de fezabilitate care încheie de altfel formularea proiectului.

Evaluarea profitabilității naționale este o analiză de impact care studiază influențele la nivel macro sau mezo-economic ale proiectului, profitabilitatea sa ȋn plan național. Orientările de analiză principale se referă la: misiunea agentului economic sau alic sau al obiectivului proiectului, ce va produce și pentru cine, punctele forte și punctele slabe, caracterizarea mediului economico-social, oportunități și pericole (analiza SWOT).

Analiza economică este neutră față de resursele financiare ale proiectului precum și de distribuția veniturilor sale către societate. Ȋn consecință, taxele, impozitele, alte obligații față de stat sunt considerate plăți din beneficiul proiectului transferate societății, la fel și dobânzile, comisioanele aferente împrumuturilor necesare pentru proiect sunt văzute ca părți din veniturile proiectului care sunt cedate finanțatorului și nu se scad din beneficiile proiectului. Altfel, subvențiile de care beneficiază proiectul sunt considerate costuri pe care o suportă societatea pentru proiect.

Analiza economică trebuie să pună în evidență modul cum proiectul răspunde unor obiective strategice din domeniul respectiv. Fiecare obiectiv vizat trebuie să fie explicitat prin unul sau mai mulți indicatori-criteriu la nivelul proiectului. Ierarhizarea criteriilor în procesul de analiză trebuie să fie conformă cu ordinea de prioritate macroeconomică a obiectivelor ce le cuantifică.

Produsul intern brut PIB = C+G+I+(X-M) unde C – consum privat, G – cheltuieli guvernamentale, I – investițiile companiilor ȋn bunuri de capital, X – export, M – import reflectă valoarea tuturor bunurilor și serviciilor produse intr-o economie intr-o unitate de timp definită. Valoarea adaugată netă are două componente principale: salarii și surplus social format din elemente de natura venitului net. Analiza proiectului trebuie făcută prin abordând ambele componente și nu numai cea a venitului net. Structurarea salariilor la nivel macroeconomic este de asemenea foarte importantă: volum mai mare de salarii presupune mai mulți angajați și/sau venituri mai mari pe angajat, ȋn consecință o putere de cumpărare mai mare, un grad de ocupare a forței de muncă sporit, cu rezultantă o bunastare națională mai mare. Surplusul social este acea parte a valorii adăugate orientată spre dezvoltare, rezerve, ce conduc la bunăstarea firmei prin profit net, dividende, taxe, dobânzi, alocații pentru dezvoltare (profit reinvestit). Prin canalele specifice de distribuție și redistribuire surplusul social este orientat o parte spre consumul prezent și cea mai ȋnsemnată parte spre investiții. Ȋn consecință, un surplus social mai mare este o condiție importantă pentru o funcționare normală a mecanismului statului, o sursă pentru dezvoltarea economico-socială a țării și premiza unui consum privat mai mare. Analiza trebuie sa trateze cele două axe cu aceeași atenție, în funcție de prioritățile strategice se poate acționa prin mecanisme specifice pentru stimularea sau inhibarea uneia sau alteia din componente. Totuși, de cele mai multe ori, analiza economică nu ia în calcul modul cum este distribuită sau redistribuită valoarea adugată generată.

Subvențiile guvernamentale văzute ca niște costuri reprezentă cheltuielile pe care societatea le face pentru proiect.

Evaluarea profitabilității comerciale analizează avantajele economico-financiare oferite de proiect pentru agentul economic interesat. Examinarea financiară și analiza profitabilității comerciale se face din punctul de vedere al agentului economic declanșator de acțiuni investiționale sau al entității care finanțează proiectul. Astfel analiza financiară va ține cont de proveniența lichidităților banești precum și de distibuția veniturilor proiectului. Această analiză financiară determină rentabilitatea financiară – profitul, aferent capitalului cu care agentul economic participă la finanțarea proiectului.

Prin prisma beneficiarului de proiect sunt considerate costuri tot ce acesta platește pentru implementarea și exploatarea proiectului: cheltuielile de investiții, de exploatare, aici fiind incluse taxe către stat, impozite, dobânzi bancare etc. Astfel putem concluziona că analiza profitabilității comerciale, spre deosebire de analiza economică, operează cu profitul net (câștigul net) al beneficiarului de proiect, după ce a achitat de toate datoriile către terți. Finalitatea acestei analize constă în proiecția situației financiare a agentului economic, în urma implementării proiectului respectiv.

Stabilirea ariei de cuprindere a efectelor este o atribuție a analistului de proiect și depinde de mai mulți factori ȋntre care și competența sa profesională.

1.2. Rolul investițiilor ȋn contextul competiției economice

Investițiile se definesc ca fiind ''totalitatea cheltuielilor făcute pentru crearea de noi fonduri fixe, pentru reconstruirea, lărgirea și modernizarea celor existente" Ȋn condițiile economiei de piață și a unui mediu de afaceri în continuă transformare, în perspectiva globalizării, funcționarea sistemelor economico-sociale necesită adoptarea unui management anticipativ și luarea în considerare a tuturor aspectelor legate de derularea activității, relațiile cu terții, firmele trebuie să fie flexibile pentru a rămâne competitive în economia de piață. Ele trebuie să aibă permanent ȋn vedere activități de modernizare, înlocuire, extindere pe piețe noi, de identificare a noi produse sau servicii, adică să facă investiții. Aceasta conferă investiției un rol capital în creșterea economică, atât la nivel microeconomic cât și la nivel macroeconomic.

Investițiile trebuie să aibă un profund caracter novator, prin proiectele de investiții se asigură implementarea soluțiilor oferite de cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică ceea ce conduce la ridicarea nivelului tehnic al producției, la creșterea eficienței economice, “''totalitatea cheltuielilor făcute pentru crearea de noi fonduri fixe, pentru reconstruirea, lărgirea și modernizarea celor existente"

Prin intermediul efectelor de antrenare, investițiile își propagă influența în întreaga structură a economiei naționale. Ele generează efecte ample în structura și calitatea factorilor de producție deoarece au atât un efect de adăugare (creare de noi mijloace de muncă la cele existente), și mai ales unul de antrenare prin care noile capacități determină proiectarea și realizarea altora, eliminarea celor uzate moral și care devin neperformante din punct de vedere economic și tehnic.

Un rol important al investițiilor în cadrul circuitului economic este și acela de regulator (compensator) al ocupării forței de muncă.

Dezvoltarea producției de bunuri și servicii, prin construirea de noi capacități de producție, se finalizează multe ori cu crearea de noi locuri de muncă, efecte benefice asupra economiei și a nivelului de trai.

Ȋn legătură cu acest rol al investițiilor, de suport în crearea de noi locuri de muncă, Pierre Masse atribuie investiților funcția de: „mijloc activ contra șomajului și a demoralizării care îl însoțește”. Realizarea de investiții diminuează presiunea șomajului în societate.

În economie delimităm mai multe tipuri de investitii. Unele presupun tranzacții financiare ȋntre agenții economici, altele presupun tranzacții a unor bunuri materiale cum ar fi clădirile, echipamente industrial, mijloacele de transport etc. In primul caz, investitorul intră ȋn posesia unor active specifice: acțiuni, obligațiuni, certificate de depozit sau bonuri de tezaur. Ȋn al doilea caz, activele au cu totul altă natură: fabrici, hoteluri, magazine, linii de fabricație sau material rulant. In primul caz avem investiții financiare, ȋn al doilea caz investiții material, tangibile. De multe ori ȋnsă nu se poate face o delimitare precisă deoarece cele doua tipuri coexistă.

Ȋn perioadele precapitaliste majoritatea investițiilor nu implicau nici un fel de tranzacții financiare (troc), ȋn societatea contemporană aproape orice investiție are și o importantă latură financiară. De la cea mai mica afacere până la marile corporații transnaționale, activitatea de investiții se bazează pe credit, acțiuni, obligațiuni etc.

Investiția financiară constituie o formă de plasament a capitalului. Un investitor nu se preocupă cu problematica conceperii, realizării și exploatării unui proiect prin folosirea capitalului propriu, ci doar cu plasamentul acestuia (acțiuni, părți sociale, obligațiuni, alte forme de investiții), punând la dispoziția antreprenorului capitalul necesar pentru derularea afacerii și obținerea profitului.

În economia centralizată din anii socialismului, în România, prin termenul de investiții se ȋnțelegeau doar așa-zisele investiții reale (concretizate în obiective palpabile), fără a fi abordate aspectele investițiilor financiare, pentru că nu au existat capitaluri financiare și nici o piață a acestora.

În actuala perioadă de dezvoltare economică, statul ar trebui să promoveze o economie bazată pe o anumită strategie de dezvoltare macroeconomică, fapt impus de volumul redus de resurse al agenților economici, inexistența unei proprietăți private reale. Fiecare țară își dorește o economie de piață modernă și funcțională, care se realizează prin mecanisme macroeconomice unde statul influențează doar în mod indirect activitatea agenților economici, unde economia este complet descentralizată, ȋnsă toate aceste condiții nu sunt incă îndeplinite de economia țării noastre și de aceea se impune implicarea statului în procesul de reformă economică.

Un alt motiv care impune o mai mare implicare a statului în relansarea economică o constituie existența unei crize funcționale a economiei determinate și de criza care a afectat la nivel global, cu efecte directe asupra micilor întreprinzători, a societăților comerciale și a economiei naționale.

Altă direcție în care trebuie să se implice statul o reprezintă promovarea investițiilor de capital național, a investitorilor autohtoni. La acest moment investitorii români sunt dezavantajați față de cei străini deoarece dobânzile practicate de băncile comerciale, comparativ cu dobânzile practicate de băncile din străinatate, depășesc cu mult nivelul eficienței economice a viitorului proiect economic, prin aceste dobânzi supradimensionate investitorii sunt îndepărtați de sursele de finanțare sau obligați să investească în activități pur comerciale (de retail) și nu în cele de producție. Investițiile în economia națională nu reprezintă un scop în sine, doar prin transformarea lor în capacități de producție ele își împlinesc funcția economică pentru care au fost create.

Privită la nivelul unităților economice, activitatea de modernizare și restructurare presupune luarea unor măsuri organizatorice care să asigure creșterea eficienței lor economice. În cadrul acestor măsuri, un loc important îl ocupă perfecționarea metodelor de conducere care să asigure un cadru stimulator pentru toți salariații unității economice. Creșterea eficienței prin intermediul modernizărilor la nivelul societăților comerciale presupune și o mai bună amplasare a secțiilor și atelierelor de producție, astfel încât să se asigure o circulație optimă a materiilor prime, semifabricatelor și produselor finite dar și a forței de muncă.

Activitățile economice trebuie să se bazeze, din ce în ce mai mult, pe folosirea mijloacelor de prelucrare automată a datelor, astfel investițiile alocate modernizărilor ar trebui să vizeze echiparea agenților economici cu mijloace moderne de conducere automată a proceselor economice și de cibernetizare a acestora.

1.3. Noutăți privind cadrul legislativ și politici economice ȋn domeniul investițiilor

Ȋn ședința de Guvern din data de 23 aprilie 2014 s-a aprobat OUG nr. 19/2014 privind modificarea art.19^2 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, privind scutirea de la plată a impozitului pe profitul reinvestit.

Prevederile noi, parte a unui plan de relaxare fiscal și stimulare a mediului de afaceri, prevăd că agenții economici vor fi scutiți integral de la plata impozitului pe profit pentru profitul reinvestit ȋn echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru). Scutirea se aplică trimestrial sau anual, ȋn funcție de caz. Impactul bugetar estimat pentru anul 2014 este de 137,5 milioane lei.

Aplicarii acestei facilitati fiscale, se va face ȋncepând cu data de 1 iulie 2014 pentru echipamente tehnologice achiziționate după această data, scutirea de impozit a profitului reinvestit aplicându-se pana la data de 31 decembrie 2016. Echipamentele tehnologice trebuie să fie utilizate ȋn scopul desfașurării activității de bază și să fie noi, asta ȋnsemnând că:

nu au fost utilizate anterior datei achiziției/punerii ȋn funcțiune;

au durata normală de funcționare/durata de utilizare economică integral neconsumată, la data achiziției/punerii ȋn funcțiune.

Conform cu HG nr. 421/2014, producția de echipamente tehnologice se definește ca realizarea acestora ȋn regie proprie.

Sursele proprii sau atrase de finanțare a echipamentelor tehnologice se exclud de la calculul pentru determinarea profitului contabil brut.

"Prin această masură de relaxare fiscală răspundem unei mai vechi așteptari a mediului de afaceri. Prin neimpozitarea profitului reinvestit vom stimula investițiile și oferta internă", informează ministrul Finanțelor Publice, Ioana Maria Petrescu.

Normele de aplicare a modificărilor la Codul Fiscal privind facilitățile pentru investiții au fost aprobate prin HG nr. 421/2014.

Conform acestora echipamentele care fac obiectul scutirii vor fi mașinile, utilajele și instalațiile de lucru din subgrupa 2.1 a Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe prevăzut ȋn HG nr. 2139/2004.

Scutirea de impozit va fi aplicată profitului contabil brut cumulat de la ȋnceputul anului, ȋn anul punerii in funcțiune a echipamentelor tehnologice, va fi calculată trimestrial sau anual, fiind acordată investițiilor realizate ȋn limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

Conform OUG nr. 19/2014 suma profitului scutită de impozit, exceptând partea aferentă rezervei legale, va fi repartizată la sfărșitul exercițiului financiar, cu prioritate, pentru constituirea rezervelor, până la concurența profitului contabil brut ȋnregistrat. Rezerva constituită astfel urmează să fie impozitată ȋn momentul utilizării sub orice formă, precum și ȋn cazul operațiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii, dacă societatea beneficiară nu preia această rezervă, ȋnsă dacă la sfârșitul exercițiului financiar rezultă pierdere contabilă, nu se recalculează impozitul pe profit aferent profitului investit și entitatea impozabilă nu repartizează la rezerve suma profitului reinvestit.

Conform modificărilor menționate, valoarea de intrare a echipamentelor tehnologice respective se amortizează linear sau degresiv, amortizarea accelerată nefiind permisă.

Pentru echipamentele tehnologice realizate pe parcursul mai multor ani consecutivi, scutirea se acordă pentru valoarea imobilizărilor corporale ȋn curs de execuție ȋnregistrate ȋn perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2016 și puse ȋn funcțiune ȋn aceeași perioadă.

Modul de calcul al scutirii de impozit pe profit pentru sistemul trimestrial

Pentru aceasta luăm urmatorul exemplu de calcul, ȋn cazul entităților impozabile care aplică sistemul trimestrial de raportare și plată a impozitului pe profit:

Societatea comercială X cumpără și pune ȋn funcțiune ȋn data de 03 octombrie 2014 un echipament tehnologic cu valoare de intrare 65.000 lei.

Profitul contabil brut aferent ȋntregului an 2014 este 600.000 de lei, iar profitul contabil brut aferent perioadei 1 iulie – 31 decembrie 2014 este 250.000 de lei.

La sfarsitul trimestrului IV anul 2014, contribuabilul ȋnregistrează un profit impozabil de 700.000 lei.

Impozitul pe profit cumulat la sfarsitul trimestrului III este 60.000 de lei.

Pentru calculul scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit și a impozitului pe profit datorat, dupa aplicarea facilitatii, se parcurg următoarele etape:

Se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2014:

700.000 x 16% = 112.000 lei

112.000 – 60.000 = 52.000 lei.

Dupa ce s-a determinat impozitul pe profit aferent trimestrului IV anul 2014 care este de 52.000 de lei, se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit.

Conform HG nr. 421/2014, având ȋn vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1 iulie – 31 decembrie 2014 ȋn sumă de 250.000 lei este mai mare decât investiția realizată, impozitul pe profit scutit este: 65.000 x 16% = 10.400 lei.

Astfel cunoscând impozitul pe profit scutit, de 10.400 de lei, se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilității fiscale: 52.000 – 10.400 = 41.600 lei.

Potrivit actului normativ mai sus menționat, repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale, se face ȋn 2 etape:

Determinarea sumei aferente rezervei legale, dacă agentul economic are obligația constituirii acesteia conform legii; ȋn acest caz, presupunem că societatea comercială X repartizează 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale: 65.000 x 5% = 3.250 lei;

Determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizată la rezerve: 65.000 – 3.250 =61.750 lei.

Modul de calcul al scutirii de impozit pe profit pentru sistemul anual

Pentru calculul scutirii de impozit pe profitul reinvestit de către entitățile care aplică sistemul anual de raportare și plată a impozitului pe profit, luăm următorul exemplu:

La finalul anului 2015 societatea comercială X ȋnregistrează un profit impozabil ȋn valoare de 3.000.000 lei.

Profitul contabil brut realizat ȋn anul 2015 este de 2.000.000 lei.

Societatea comercială X achiziționează și pune ȋn funcțiune ȋn luna februarie 2015 un echipament tehnologic ȋn valoare de 80.000 de lei, ȋn luna august un echipament tehnologic ȋn valoare de 100.000 de lei și ȋn luna noiembrie un echipament tehnologic ȋn valoare de 95.000 de lei.

Pentru calculul scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit și a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilității, prima data se calculează impozitul pe profit aferent anului 2015: 3.000.000 x 16% = 480.000 lei.

Ulterior se determină suma investițiilor din anul 2015 realizate ȋn echipamente tehnologice: 80.000 + 100.000 + 95.000 = 275.000 lei.

Cum profitul contabil brut acoperă investițiile realizate, conform HG nr. 421/2014 impozitul pe profit aferent profitului investit este: 275.000 x 16% = 44.000 lei.

La pasul următor se calculează impozitul pe profit datorat dupa aplicarea facilității: 480.000 – 44.000 = 436.000 lei.

Odată finalizate calculele de mai sus, se poate repartiza rezerva sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, scăzând partea aferentă rezervei legale.

Presupunem că societatea comercială X are obligatia constituirii rezervei legale și repartizează 5% din profitul contabil pentru constituirea acesteia potrivit legii: 275.000 x 5% = 13.750 lei;

Ultima etapă este determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve: 275.000 – 13.750 =261.250 lei.

Președintele Consiliului Național al Ȋntreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, e de părere că sfera de aplicare ȋn ce priveste scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit este una restrânsă astfel că pentru un impact semnificativ ar trebui incluse mai multe categorii. De asemenea acesta a declarat că perioada de aplicare ar trebui sa fie una nedeterminată, forma adoptată ȋn prezent stabilind o perioadă de doi ani și jumătate, până la data 31 decembrie 2016. Ȋn acelasi timp el atrage atenția asupra faptului că sunt exceptate de la aceste prevederi construcțiile și mijloacele de transport:

"O afacere fară teren nu există. Dacă ne uităm pe cifre, ȋn ultima lună, comenzile din construcții au scăzut cu 15% față de aceeași perioadă din anul trecut. Scade atat de mult și noi nu luăm nicio măsură.(…) Mijloacele de transport sunt și ele scoase de sub influența acestei măsuri. Se știe că stăm foarte prost cu infrastructura, iar mașinile se uzează foarte repede. Din acest motiv, această catagorie ar trebui luată și ea ȋn calcul", a declarat președintele CNIPMMR.
Ȋn completare, consultantul fiscal de la NNDKP a menționat că introducerea scutirii de la plata impozitului pe profitul reinvestit ȋn echipamente tehnologice se dorește a fi o masură prin care este sustinută creșterea economică și conturarează premisa atragerii de noi investiții, dar și o masură prin care se stimulează competitivitatea și inovarea.

"Tehnic, este o masură prin care se amană taxarea profiturilor respective până la momentul utilizării rezervei constituite prin aplicarea scutirii. Astfel, ȋn esență, aceasta reprezintă o masură menită să favorizeze existența fondurilor bănesti la nivelul companiilor, care comportă un anumit risc, de exemplu, recalcularea impozitului pe profit datorat, inclusiv dobânzi și penalități de ȋntârziere, ȋn cazul nerespectării condițiilor impuse. Pe baza experienței noastre ȋnsa, credem că pentru relansarea investițiilor, companiile asteaptă semnale mai concrete privind ieșirea din criză și creșterea economică, semnale ce deocamdată ȋntârzie", a spus Mihaela Ioja.

Capitolul 2.

Prezentarea proiectului de investiție prin prisma diagnosticului financiar al firmei

2.1. Sistemul informatic integrat OMNIDATA – parte a asistării decizionale

Sistemele expert pot fi utilizate ca sisteme informatice specializate sau pot fi integrate ca subsisteme ȋn sisteme informatice hibride, inclusive ȋn sisteme informatice de asistare a deciziei (SIAD sau DSS, Decision Support Systems) și ȋn sisteme informatice integrate economice, ȋn conformitate cu concepția holonică asupre sistemelor.

Resursele informaționale sunt componenta a cărei calitate tinde să condiționeze ȋntr-o manieră crescândă rezultatul de ansamblu al societății comerciale.

Procesele de natură managerială, ce impun adaptarea societății comerciale la un mediu tot mai complex și în schimbare, necesită informații vitale cu privire la piața pe care-și desfașoară activitatea, la resursele de aprovizionare, la clienți, la competiția din domeniu. De aici nevoia organizării la nivelul firmei a unui sistem cadru eficient de procurare, prelucrare și stocare a acestor informații, transformarea lor ȋn cunoștințe, care să asigure fundamentarea deciziilor pentru activitatea curentă și de viitor a firmei.

Resursele informaționale determină ȋntr-o pondere semnificativă atât manifestarea pe plan comercial al societății comerciale cât și construcția structurilor organizatorice.

S.C. OMNIDATA SRL a fost ȋnființată în anul 1991 și are ca obiect de activitate crearea și dezvoltarea de programe informatice, consultații ȋn domeniul echipamentelor de calcul, prelucrarea datelor, activități legate de bazele de date, întreținerea și repararea echipamentelor de birotică și sistemelor de calcul, consultații în domeniul fiscal, alte activități și servicii conexe domeniului informatic. De-a lungul timpului, firma OMNIDATA a creat numeroase programe în special cu caracter economic: programe contabilitate, gestiuni materiale, salarizare – atât pentru sectorul privat cât și pentru insituții bugetare, programe specifice pentru Casele de Ajutor Reciproc din Romania, programe de urmărire și încasare creanțe, programe activități bancare, programe evidență farmacii – spitale, evidență și urmărire transporturi – parcuri auto, alte programe informatice la solicitarea beneficiarilor.

Software-ul integrat OMNIDATA este dezvoltat pe platforma C++, susținut de PostgreSQL, tehnologie ce permite acces direct la baza de date în mod optim și eficient.

În asistarea deciziei, managerul general are la dispoziție trei module (Contab – contabilitate, Sal – salarizare, Gestoc – gestiune), fără drept de modificare a datelor, care revin lucrătorilor cu date, informații și cunoștințe (OAS, KWS) de la fiecare departament în parte, transferul de date ȋntre module se realizându-se automatizat.

2.2. Prezentarea de ansamblu a societății ALLIED SIGNAL S.R.L.

Allied Signal Turbo S.A. s-a constituit ȋn octombrie 1995, când societatea a semnat un contract cu Turbomecanica București pentru prelucrarea de componente pentru turbosuflante, activitate derualată până ȋn mai 1998 ȋntr-una dintre secțiile uzinei. Fabrica Allied Signal a ȋnceput producția ȋn iunie 1998 și avea 190 de angajați. Ȋn 1997, a fost ȋnființată societatea Allied Signal Romania S.A. care a achiziționat atât afacerea Allied Signal din Turbomecanica, cât și o secție de producție, transferând din Turbomecanica utilajele aferente și personalul implicat ȋn activitatea de producție.

Transferul instalațiilor ȋn noua fabrică a fost realizat ȋn trei saptămâni cu o ȋntrerupere a procesului de producție de numai trei zile. Actualmente, fabrica se ȋntinde pe o suprafață de 11.100 mp, dintre care secția și birourile ocupă o suprafață de aproximativ 7000 mp. Inaugurarea oficială a noii fabrici a avut loc la 30 septembrie 1998. Obiectivul a fost de a asigura companiei Allied Signal flexibilitate și un ritm de producție sporit ȋn domeniul fabricării componentelor, precum și de a veni ȋn ȋntampinarea cererii ȋn continuă creștere a clienților. Odata cu creșterea capacității de fabricație, Allied Signal S.A. a ȋnregistrat și o ȋmbunătățire continuă a calității produselor sale. Implementarea cu succes și buna funcționare a unui sistem al calității a fost concretizată ȋn decembrie 1999 prin obținerea certificării ISO 9002 acordată de Loyd’s Register Quality Assurance. Ȋn luna mai 2000, Allied Signal Romania a fost certificată Clasa A ERP (Planificarea resurselor ȋntreprinderii) de catre BUKER Inc. Ȋn 2003, fabrica ȋși schimbă activitatea principală trecând de la producerea de componente la asamblarea propriu-zisă a turbinelor. Primul client a fost grupul Volkswagen de la care uzina din București a primit cel mai ȋnalt calificativ, cel de furnizor “clasa A”. Ȋn septembrie 2005 fabrica a sarbătorit asamblarea pe liniile de producție a turbosuflantei cu numarul “1 milion”.

2.3. Analiza situațiilor financiare ale S.C. ALLIED SIGNAL S.R.L.

Ȋn tabelul nr. 2.1. sunt prezentate activele imobilizate – imobilizări necorporale ale S.C. ALLIED SIGNAL S.R.L.

Tabelul nr. 2.1.

-lei-

Ȋn tabelul nr. 2.2. prezint Active imobilizate – Imobilizări corporale ale societății studiate

Tabelul nr 2.2.

-lei-

Imobilizări achiziționate de la părti afiliate

Activele imobilizate achiziționate ȋn anul financiar ȋnchiat la 31 decembrie 2013 includ achiziții de imobilizări corporale de la părți afiliate de 2.761.047 lei.

Reevaluarea imobilizărilor corporale

La 31 decembrie 2013 Societatea a procedat la reevaluarea categoriei “Terenuri și construcții” acestea fiind reflectate ȋn contabilitate la această dată la valoarea justă. Aducerea terenurilor și construcțiilor la valoarea justă s-a realizat prin eliminarea amortizării cumulate și ajustării costului astfel ȋncat la 31 decembrie 2013 aceasta să reflecte valoarea justă a imobilizărilor. Reevaluarea a fost realizată de către un evaluator independent, membru ANEVAR și a rezultat o creștere a valorii terenurilor de 16.289.231 lei și o reducere a valorii nete a amenajărilor de terenuri și constructiilor ȋn sumă de 8.984.818 lei. Surplusul din reevaluare a fost creditat ȋn contul de rezerve din reevaluare ȋn cadrul capitalurilor proprii, iar deprecierea imobilizărilor corporale ȋn sumă de 8.984.818 lei a fost ȋnregistrată ȋn contul de profit și pierdere pe linia de “Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale”

Modificările rezervei din reevaluare pe parcursul exercițiului financiar sunt prezentate astfel ȋn tabelul nr. 2.3.

Tabelul nr.2.3.

-lei-

Ȋn cazul ȋn care imobilizările corporale ar fi fost ȋnregistrate la cost istoric acestea ar fi avut urmatoarele valori, prezentate ȋn tabelul nr.2.4.

Tabelul nr.2.4.

-lei-

Imobilizări financiare

Tabelul nr. 2.5.

-lei-

Provizioanele pentru impozite (tabelul nr. 2.5.) se referă la datorii suplimentare privind impozitul pe profit, precum și majorări și penalități de ȋntârziere corespunzătoare, calculate de autoritățile fiscale, ȋn urma unui control efectuat ȋn cursul anului 2010. Societatea a depus la Ministerul Finanțelor Publice o contestație ȋmpotriva actului de control și a ȋnregistrat ȋn situațiile financiare un provizion pentru sumele stabilite suplimentar de autoritățile fiscale. Ȋn cursul lunii octombrie 2013 Ministerul Finanțelor Publice a decis reverificarea perioadei respective ȋn ceea ce priveste datoriile suplimentare privind impozitul pe profit. Astfel, ȋn cazul ȋn care ȋn urma controlului de reverificare decizia finală va fi nefavorabilă Societații, vor putea apărea datorii suplimenare privind impozitul pe profit pentru perioada supusă controlului.

Conducerea Societății estimează ca nu există risc semnificativ al unei decizii nefavorabile care să conducă la necesitatea recunoașterii unui provizion adițional. Până la această dată, controlul privind impozitul pe profit a fost reluat, dar interupt de către autoritătile fiscale din motive care nu au fost comunicate Societății.

Repartizarea profitului

Repartizarile din tabelul de mai jos, tabelul nr. 2.6., au fost facute de Societate conform reglementarilor ȋn vigoare privind repartizările obligatorii care se fac conform Legii 31/1990 privind societățile comerciale.

Tabelul nr. 2.6.

-lei-

Analiza rezultatului din exploatare Tabelul nr.2.7.

-lei-

Evoluția indicatorilor de mai sus în anii 2012 – 2013 este redată în graficul nr.2.1.

Graficul nr. 2.1. – Rezultatul comparativ al rezultatului din exploatare pentru anii 2012 și 2013

Situația creanțelor și datoriilor

Tabelul 2.8.

-lei-

Amortizare

Amortizarea se calculează la valoarea contabila brută, folosindu-se metoda liniară, de-a lungul duratei utile de viață estimate a activelor, așa cum se poate vedea ȋn tabelul nr.2.9:

Tabelul nr.2.9.

Capitalul social

Valoarea capitalului subscris la 31 decembrie 2013 este de 5.054.650 lei, reprezentând 101.093 părți sociale (tabelul nr. 2.10.). Toate părțile sociale au același drept de vot și au o valoare nominală de 50 lei/parte socială.

Tabelul nr. 2.10.

Informații privind salariații și membrii organelor de administrație, conducere și supraveghere

Tabelul nr. 2.11.

Numărul mediu de angajați și cheltuielile cu salariile ȋn timpul anului a fost după cum urmează:

Tabelul nr. 2.12.

Tabelul nr.2.13.

Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Indicatori de lichiditate

Tabelul nr. 2.14

Indicatori de risc

Nu s-au calculat acești indicatori la 31 decembrie 2012 ȋntrucât Societatea nu avea capital ȋmprumutat și nici cheltuieli cu dobânda (tabelul nr. 2.15).

Tabelul nr. 2.15.

Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)

Tabelul nr. 2.16.

Indicatori de profitabilitate

Tabelul nr. 2.17

Informații referitoare la impozitul pe profit curent

Tabelul nr. 2.18.

Cifra de afaceri

Ȋmpărțirea cifrei de afaceri pe servicii din asamblarea de produse:

Tabelul nr. 2.19.

Prestarea serviciilor s-a realizat ȋn totalitate către piața externă ȋn 2012 si 2013, către Allied Signal SARL conform contractului ȋncheiat ȋntre cele două părți.

Venituri și cheltuieli extraordinare

Societatea nu a avut venituri și cheltuieli extraordinare ȋn cursul anului 2013.

Cheltuielile cu chiriile și ratele achitate ȋn cadrul contactelor de leasing operațional

Societatea a ȋnregistrat următoarele cheltuieli:

Tabelul nr. 2.20.

Societatea nu are contracte de leasing financiar la 31 decembrie 2013.

Onorariile plătite auditorilor

Societatea a plătit ȋn exercițiul financiar ȋncheiat la 31 decembrie 2013 onorarii referitoare la auditul financiar de 129.675 lei aferente auditului situațiilor financiare ȋntocmite ȋn conformitate cu Ordinul 3055/2009 și modificările ulterioare (exercițiul financiar ȋncheiat la 31 decembrie 2012: 92.344 lei).

Datorii probabile și angajamente acordate

Angajamente de capital

Tabelul nr.2.21.

Garanții acordate terților

La 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie 2013, Societatea nu avea emise scrisori de garanție ȋn favoarea beneficiarilor.

Cheltuieli privind prestațiile externe

Tabelul nr.2.22.

Tranzacții cu părtile afiliate

Societatea face parte din grupul Allied Signal Inc. Grup care include următoarele societăți aflate sub control comun: Allied Garrett Italia SRL, Allied Deutschland Holding GMBH, Alleid Technologies SARL, Allied Garrett SA, Allied Japan Garrett Turbo INC., Allied Europe SAS, Allied Signal UK Ltd Cheadle, Allied Signal GMBH Academy, Allied Signal (România) S.R.L. Tranzacțiile cu părțile afiliate au avut loc ȋn cursul activității curente.

Vanzări de bunuri și servicii:

Tabelul 2.23.

Cumpărări de bunuri și servicii:

Tabelul 2.24.

Rezultă următoarele solduri din vânzarea/cumpărarea de bunuri/servicii:

Tabelul nr. 2.25.

Ȋn 2013 ȋmprumuturile acordate ȋn anii precedenți către Allied Europe SA au fost rambursate ȋn totalitate, inclusiv dobânda aferentă acestora. Dobânda aferentă acestor ȋmprumuturi a variat ȋntre 4,13% și 5,21% (anul 2012: 4,2855% și anul 2013: 4,8475%).

Ȋncepând din decembrie 2013, Societatea participă la structura de “cash pooling” implementată ȋntre entitățile Allied Signal de pe teritoriul României, având rol de entitate coordonatoare. Ȋn acest context, deține un cont bancar ȋn care celelalte entități contribuie cu disponibilități sau se alimentează, ȋn funcție de necesități, astfel ȋncât la sfârșitul zilei contul bancar curent ȋn EURO al fiecăreia este 0.

Alte informații

Cheltuieli și venituri aferente ȋmprumuturilor acordate și luate:

Tabelul nr.2.26.

Dividende acordate către părti afiliate:

Tabelul nr. 2.27.

Fluxul de numerar net din activități operaționale:

Tabelul nr. 2.28.

Prețul de transfer

Legislația fiscală din România conține reguli privind definirea valorii de piață și a prețurilor determinate ȋn condiții obiective, identificarea persoanelor afiliate din punct de vedere fiscal cât și reguli privind prețurile de transfer ȋntre aceste personae afiliate. Cadrul legislativ curent definește principiul “valorii de piață” pentru tranzacțiile ȋntre persoane afiliate, precum și metodele de stabilire a prețurilor de transfer.

Societățile care desfășoară tranzacții cu părțile afiliate au sarcina de a pregati documentație justificativă pentru tranzacțiile cu părțile afiliate și de a o prezenta ȋn cazul unui control fiscal. Este de așteptat ca autoritățile fiscale să inițieze verificări amănunțite ale prețurilor de transfer, pentru a se asigura că rezultatul fiscal și/sau valoarea ȋn vamă a bunurilor importate nu sunt distorsionate de efectul prețurilor practicate ȋn relațiile cu persone afiliate. Compania nu poate cuantifica rezultatul unei astfel de verificări.

Asigurări ȋncheiate

La sfârșitul exercițiilor financiare ȋncheiate la 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie 2013 Societatea are ȋncheiată o poliță de asigurare ȋn care sunt incluse imobilizările corporale, bunurile de inventar și investițiile ȋn curs, daune materiale și riscul pentru ȋntreruperea activității.

Contingente legate de mediu

Reglementările privind mediul ȋnconjurător sunt ȋn dezvoltare ȋn România, iar Societatea nu a ȋnregistrat nici un fel de obligații la 31 decembrie 2012 și 31 decembrie 2013 pentru nici un fel de costuri anticipate, inclusiv onorarii juridice și de consultanță, studii ale locului, designul și implementarea unor planuri de remediere, privind elemente de mediu ȋnconjurator. Conducerea Societății nu consideră cheltuielile asociate cu eventualele probleme de mediu ca fiind semnificative.

Pretenții referitoare la defecțiuni ale produselor

La 31 decembrie 2012 și 31 decembrie 2013, Societatea nu a ȋnregistrat nici un fel de obligații pentru eventuale pretenții referitoare la defecțiuni ale produselor. Conducerea Societății nu consideră semnificativă existența unor astfel de pretenții. Ȋn cursul exercițiilor financiare ȋncheiate la 31 decembrie 2012 și 31 decembrie 2013, Societatea nu a avut polițe de asigurare privind garanția produselor și respectiv a serviciilor prestate.

2.4. Metodologia BIRD de evaluare a rentabilității economice a unui proiect de investiții

În scopul sprijinirii și stimulării economice a diferitelor țări, în special a celor în curs de dezvoltare, s-a creat o instituție financiară dedicate acestui scop care poartă de numește Banca Mondială. Aceasta și-a constituit organisme specializate pe diferite segmente de activitate care contribuie direct cu fonduri financiare, asistență tehnică de înalt nivel, transferuri de tehnologii novatoare la cresterea economică a țărilor care au nevoie de un asemenea suport. Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.I.R.D.), principala instituție financiară a Băncii Mondiale, acordă credite numai pentru obiective concrete de investiții și numai pentru acelea au nevoie de suport extern, pentru acele obiective care prezintă o importanță strategică deosebita dublată de o înaltă eficiență economică.

Radiografia eficienței economice a proiectelor ce vor fi susținute se face printr-un sistem de indicatori elaborați special pentru acest scop. Acest sistem de indicatori ulterior s-a generalizat, fiind adoptat treptat de aproape toate marile bănci axate pe finanțarea de investiții.

Această metodologie prezintă o serie de cerințe specifice ce sunt utilizate la elaborarea studiilor de fezabilitate și la evaluarea rentabilității proiectelor de investiții.

Eficiența economică a proiectului de investiții va fi evaluată cu ajutorul următorilor indicatori specifici metodologiei BIRD:

Raportul dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate

Acest indicator prezintă o deosebită importanță privind alegerea variantei optime de investiții. La evaluarea proiectelor de investiții se acordă o mare importanță calculului și analizei raportului venituri/costuri pe variante de proiecte și alternative.

Metoda de comparare a veniturilor cu costurile are ca obiectiv stabilirea legăturii dintre acesti doi parametri ai proiectului, fapt foarte important pentru măsurarea eficienței, dar și din perspectiva posibilităților de a asigura fondurile necesare finanțării.

Prin acest indicator se obțin informații ce vor permite identificarea variantelor și alternativelor avantajoase, rentabile din punct de vedere al veniturilor preconizate și raspunsuri la alte întrebări pe care le ridică adoptarea deciziei.

Analiza venituri-costuri se bazează pe evaluarea raportului și a diferenței absolute dintre veniturile totale actualizate (Vta) și costurile totale actualizate reprezentate prin capitalul angajat actualizat (Kta). Este important de menționat că raportul Vta/Kta este sensibil la mărimea ratei de actualizare, de aceea aceasta trebuie să fie aleasă corect pentru a se evita fie aprobarea de proiecte neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile.

Raportul venituri-costuri este utilizat de multe ori în calitate de criteriu decizional în investiții și corespunde obiectivului economic al oricărui decident de a maximiza încăsarile de venituri pentru fiecare unitate a costurilor.

Venitul net actualizat (VNA)

Indicatorul reprezintă aportul de avantaj economic al unui proiect de investiții, profitul investitorului pentru capitalul investit în proiectul respectiv, exprimat fie sub formă de cash-flow în valoare actuală, fie ca valoare netă actualizată.

Indicatorul asigură compararea între cash-flow-ul total actualizat degajat pe durata de viată economică a proiectului sau variantele de proiect de investitii (CFta) și efortul investițional total generat de acel proiect, exprimat în valoare actuală (Ita).

Venitul net actualizat este un indicator integral de eficiență a investițiilor, deoarece momentul de referință pentru calcularea lui este cel de începere a lucrărilor (m˳).

Daca VNA > 0, proiectul sau variantele de proiect sunt acceptate. Aceasta înseamna că acel proiect are capacitatea de a rambursa capitalul investit pe perioada duratei de viață economică (De), de a obține un anumit volum de valoare netă. Cu cât VNA este mai mare, cu atât și rentabilitatea proiectului este mai mare.

Acest indicator are și unele dezavantaje: ne permite sa verificăm dacă proiectul de investitii este sau nu rentabil dar nu pune în evidență importanța relativă, comparativă a aportului acelui proiect, nu permite soluționarea problemelor de decizie când durata de viață economică este diferită de la un proiect la altul. Pot exista proiecte sau variante de proiecte care au un volum de VNA egal, dar durata eficientă de funcționare (De) nu este constanta, indicatorul nu ține cont de mărimea termenului de recuperare static sau actualizat. Marimea acestui indicator depinde de mărimea ratei de actualizare folosită în calcule.

Rata internă de rentabilitate (RIR)

Acest indicator se definește ca fiind acea rată a dobânzii compuse care, atunci când se folosește ca rată de actualizare pentru calculul valorii actuale a fluxurilor de cash-flow și de investiții ale proiectelor, face ca valorea actuală a cash-flow-ului să fie egală cu valorea actuală a costurilor de investiții și ȋn concluzie venitul net actualizat să fie nul:

RIR = a, pentru care VNA = 0

Rata internă de rentabilitate se obține printr-un process de aproximare succesivă după ce se calculează fluxurile de numerar pentru un număr de rate de actualizare luate arbitrar. Spre exemplu, dacă fluxul de numerar (VNA) este pozitiv la o rată de 15% și negativ la o rată de 20%, atunci rata internă de rentabilitate se va găsi între cele două valori.

Ȋn stabilirea ei se folosește metoda interpolării, adică aflarea unei valori între o rată minimă ce determină un venit net total actualizat pozitiv (+) și o rată maximă ce determină un venit net total actualizat negativ (-).

Studiile menționează că R.I.R. se poate determina atât grafic, cât și analitic.

Rata internă de rentabilitate este un indicator de eficiență cu o capacitate de informare mai mare comparativ cu termenul de recuperare, coeficientul de rentabilitate, dar pentru exprimarea conformității unui proiect trebuie utilizat în combinație cu alți indicatori: raportul venituri/cheltuieli, indicele de profitabilitate, etc.

Sensibilitatea, riscul și incertitudinea

Activitatea de investiții se derulează sub incidența riscului și incertitudinii. Investiția înseamnă de principiu să faci o cheltuială certă pentru un rezultat incert.

Riscul poate fi definit, ca variație a valorilor constatate față de cele estimate în proiect, sub influența unor cauze diverse.

Incertitudinea presupune, la modul general, variația valorilor reale datorită erorilor de estimare generate fie de influența unor informații nesatisfăcătoare asupra factorilor de influență, fie de imposibilitatea includerii în calcule și analize a tuturor factorilor sub incidența cărora se află proiectul.

Chiar dacă există deosebiri între risc și incertitudine, în ambele ipostaze rezultatele variază față de valoriile previzionate și deci nu este necesară tratarea lor separată.

Sensibilitatea exprimă deci nivelul modificărilor care ar putea interveni în soluția adoptată pentru un proiect, când unul din factorii de influență nu se manifestă conform previziunii. Cunoscând factorii de risc și sensibilitatea proiectului la acești factori putem lua decizii cu un grad de risc mai mic.

Principalele modificări care pot interveni, atât în cursul procesului de investiții, cât și în cel de exploatare a capitalului fix, cu influențe nedorite asupra eficienței proiectului sunt următoarele:

– depășirea bugetului de investiții planificat;

– mărirea duratei de execuție a proiectului;

– creșterea prețurilor de achiziție la materiile prime implicate, energie, combustibil etc.;

– reducerea prețurilor de piață la produsele finite sau la tarifele prestațiilor.

Toate aceste modificări în evoluția ulterioară a factorilor de influență duc la modificarea ratei interne de rentabilitate. Din acest motiv se impune realizarea studiului de sensibilitate care ne permite să știm în ce condiții decizia de a investi este sau nu este indicată. Pentru aceasta calculele se refac ȋn cascadă, modificȃnd succesiv cȃte un element, iar ulterior o combinație selectivă de elemente.

Ȋntrucât eficiența investițiilor este influențată și de gradul de folosire a capacității de producție proiectată , indicatorii BIRD urmăresc, prin metodologia de analiză a eficienței proiectelor și nivelul minim, denumit punct critic, sub care gradul de utilizare a capacității de producție nu trebuie să coboare, întrucât va denera pierderi în activitatea curentă și nu se va recupera investiția. Acest punct critic este prezentat procentual și exprimă chiar pragul de rentabilitate, adică acel procent de utilizare a capacității de producție la care profitul este zero, și se calculează după relația:

PR ,

unde: PR – pragul de rentabilitate;

CF – cheltuieli fixe (constante);

Vh – venituri din prestații;

Cv – cheltuieli variabile.

Capitolul 3.

Studiu de caz – Fundamentarea economica a deciziei de finanțare a investiției

3.1. Asistarea deciziei la S.C. ALLIED SIGNAL S.R.L. prin intermediul sistemului informatic integrat OMNIDATA

Software-ul integrat OMNIDATA este compus din trei module, cu drepturi de acces și modificare date limitat:

Modulul contabiliate, denumit Contab, al cărui ecran de întâmpinare arată ca în figura 3.1.:

Figura 3.1. – Ecran de start modul Contab

Modulul salarizare, denumit Sal, al cărui ecran de start arată ca în figura 3.2.:

Figura 3.2. – Ecran de start modul Sal

Gestiune, denumit GestWin, al cărui ecran de întâmpinare arată ca în figura 3.3.:

Figura 3.3. – Ecran de start modul GestWin

Interconectarea între departamente

Departamentul salarizare definitivează statul de plată (figura 3.4.) pentru luna decembrie 2013:

Figura 3.4. – Stat de plată decembrie 2014

Concomitent, informația ajunge atât la managerul general, la managementul strategic spre analiză cât și la departamentul contabilitate unde se înregistrează automat, pe baza notelor contabile prealabil stabilite (figura 3.5.).

Figura 3.5. – Transfer automatizat din modulul Sal în modulul Contab

Programul Sal de salarizare permite o configurare de cel mai avansat nivel, precum și acces la date de personal, necesare atât la nivel de departament cât și la nivelul decizional, ca în figura 3.6.:

Figura 3.6. – Ecran de configurare aplicația Sal

Transferul de materiale, dictat de rațiuni economice, între locații de gestiune (depozite) distincte se realizează din butonul „transfer materiale” (figura 3.7.):

Figura.3.7. – Transfer între depozite proprii

În tot acest timp, managementul de nivel superior are acces la informațiile din departament sub formă de rapoarte de intrări, de ieșiri, stocuri, prețuri de achiziție și de comercializare, alte rapoarte specifice, deci toate informațiile necesare în asistarea deciziei pe care le poate furniza departamentul gestiune (figura 3.8.):

Figura 3.8. – Balanța analitică a materialelor în luna 12 anul 2013

De asemenea transferul de la departamentul gestiune la departamentul contabilitate se face automatizat, modulul GestWin transmițând modului Contab notele contabile aferente (figura 3.9.):

Figura 3.9. – Transfer automatizat de la modulul GestWin la modulul Contab

Modulul Contab, cel care centralizează date de la alte departamente dar conține și operații proprii, are un puternic rol de sinteză și analiză a activității economice, furnizând pe lângă rapoartele în format legal și informații pentru factorii de decizie ai societății comerciale. Principalul raport de sinteză în cadrul departamentului financiar-contabil, oglindă a activității, este balanța de verificare lunară, care face obiectul unei ședințe dedicate pentru fiecare punct de lucru în parte ca în figura 3.10:

Figura 3.10 – Secțiune Balanță de verificare la 31/12/2013

De asemenea, după analizarea indicilor generali se iau în discuție rapoarte specifice pentru a se identifica de unde provin diverse disfuncționalități sau nerealizări de obiective.

Unul dintre acestea este balanța clienților așa cum se vede în figura 3.11:

Figura 3.11. – Balanță clienți decembrie 2013

Urmează balanța furnizorilor de la punctul de lucru (figura 3.12):

Figura 3.12. – Secțiune Balanță furnizori decembrie 2013

Se ia apoi în discuție situația cash-flow-ului pe baza registrului de casă (figura 3.13):

Figura 3.13. – Secțiune Registrul de casă

Cash-flow-ul este analizat și prin prisma registrului de banca prezentat în figura 14:

Figura 3.14. – Secțiune Registrul de bancă

Sistemul informatic integrat OMNIDATA oferă informații care vor fi utilizate la toate nivelurile de decizie ale conducerii și controlului activității societății comerciale. Conceptul actual sub care este realizat permite up-datarea lui instant prin conexiune la rețeaua Internet, astfel este eliminată prezumția de neconformitate a diverselor raportări către instituțiile statului, versiunea actualizată fiind distribuită tot automat în interiorul sistemului prin rețeaua Intranet specifică organizației.

Pachetul de programe informatice OMNIDATA poate fi personalizat după specificarea cerințelor de către client prin cereri de modificări, astfel poate genera rapoarte într-un limbaj specific diverselor departamente responsabile cu măsuri și analize.

Relevant, pentru analiza fiecărui punct de lucru în teritoriu sunt analizele anuale din care se pot trasa tendințe sezonaliere, cu învățăminte pentru anii ce urmează, un indicatoriu definitoriu fiind cifra de afaceri, graficul 3.1.:

Graficul 3.1. – Evoluția lunară a cifrei de afaceri în anul 2013

De asemenea, în strânsă legătură cu cifra de afaceri este cuantumul și distribuția cheltuielilor în anul consumat 2013, graficul 3.2.:

Graficul 3.2. – Evoluția lunară a cheltuielilor în anul 2013

În exemplele de mai jos am expus niște rapoarte cu caracter general dar funcție de necesități pot fi reliefate și evoluții punctuale, relevante pentru managementul de nivel superior (graficul 3.3.).

Graficul 3.3. – Evoluția lunară a cheltuielilor cu carburantul auto în anul 2013

3.2. Descrierea proiectului de investiții într-un depozit de turbine auto

Societatea Allied Signal S.R.L. ȋși propune să investească ȋn construirea unui depozit pentru turbine auto. Datorită măririi capacității de producție ȋn anul 2013 dat de transferul unor capacități de producție de la Allied Garrett Italia SRL spațiul de depozitare turbine auto devine insuficient.

Dimensiunile depozitului vor fi următoarele: suprafața de 2000 mp, lungime de 100 m, lațime 20m, ȋnălțime 12m.

Costurile de construcție se ridică la aproximativ 75 euro/mp, adică la o nevoie totală de finanțare de 150.000 euro (75euro*2000mp), la un curs valutar stabilit de B.N.R. la 4,4847 lei/euro (la 31.12.2013) adică aproximativ 670.000 lei; deci avem Io = 670000 lei – investiția inițială a cărei valoare cuprinde prețul aferent construcției necesare, cheltuielile cu transportul, comisioanele, taxele, asigurarea depozitului, precum și alte cheltuieli legate de punerea ȋn funcțiune a investiției făcute.

3.3. Analiza eficienței economice a proiectului de investiții

În vederea construirii unui depozit pentru turbine auto, S.C. Allied Signal S.R.L. a elaborat un proiect.

Voi testa eficiența economică a acestui proiect de investiții folosind indicatorii BIRD, cunoscȃndu-se următoarele date inițiale:

Tabel 3.1.

Ȋn calcule se va folosi un coeficient de actualizare a = 0,2

Indicatorii specifici metodologiei BIRD de evaluare a proiectelor de investiții sunt:

1) Raportul ȋntre veniturile totale actualizate și costurile totale actualizate

Acest indicator prezintă o deosebită importanță ȋn ceea ce privește variant optimă de investiții, permite comparația ȋntre suma veniturilor pe ȋntreaga durată de funcționare a obiectivului și cheltuielile totale efectuate pentru construcția obiectivului și pentru exploatarea sa.

Pentru calculul acestui indicator se va folosi relația:

unde: Vh – venituri anuale realizate în anul h (veniturile totale, atȃt cele din vȃnzarea producției, cȃt si cele din alte activități);

Ih – investiția anuală;

Chh – cheltuieli anuale de producție;

a – coeficientul de actualizare;

d – durata de realizare a obiectivului de investiții;

D – durata de funcționare a obiectivului.

Pentru proiectul de investiții, raportul se calculează pe baza următorului tabel:

Tabelul 3.2.

Graficul 3.4. – Tendințele principalilor indicatori 2016-2035

Raportul reprezintă suma factorilor de actualizare pe perioada cuprinsă între anii 1 si 20 ani a duratei de funcționare eficiente.

Calculul se mai poate efectua și cu ajutorul formulelor:

Rezultă,

În această situație proiectul poate fi acceptat pentru ca R > 1, ceea ce inseamnă că la un leu cheltuit se vor obține 1,24 lei venituri, adică firma ȋși va recupera cheltuielile și va obține și un profit.

2) Venitul net actualizat (VNA) reflectă efectele nete obținute după recuperarea cheltuielilor cu investiția si producția.

În funcție de acest indicator, variantele acceptate vor fi acelea la care VNA > 0.

Pentru aflarea diagnosticului economic se aplică formula:

3) Rata internă de rentabilitate (RIR).

RIR generează rata de discontare care egalizează valorile actualizate ale producției cu costurile (de investiție și de producție pe ȋntreaga perioadă de funcționare a obiectivului) și RIR reprezintă acea rată de actualizare la care valoarea venitului net actualizat este zero, respectiv producția actualizată este egală cu costurile actualizate.

Acest indicator exprimă capacitatea investiției de a furniza profit pe ȋntreaga durată de funcționare a obiectivului, dacă RIR este egală sau mai mare decat eficiența medie în ramura respectivă.

Stabilirea acestui indicator se face fie prin reprezentare grafică, fie prin calculul analitic cu ajutorul formulei.

În calcule vom lua a = 30%.

Pentru determinarea RIR vom utiliza următorul tabel:

Tabelul 3.3.

-mii lei-

Graficul 3.5. – Tendințele principalilor indicatori 2016-2035

VNA = 924.000 – 906.700 = 17.300 mii lei;

VNA > 0 => proiectul se acceptă.

În continuare voi determina VNA negativ, crescȃnd rata cu 5 %.

În calcule vom lua a = 35%.

Voi obține:

Tabelul 3.4.

-mii lei-

Graficul nr. 3.6. – Tendințele principalilor indicatori 2016-2035

VNA= 880.000 – 884.700 = – 4.700 mii lei.

Rezultă:

Metoda grafică pentru determinarea RIR permite obținerea următorului grafic:

Graficul 3.7. – Graficul pentru determinarea RIR

În cadrul analizelor economice RIR are funcția de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiții = 36,87% > 20% eficiența medie pe economie deci proiectul se acceptă.

4) Analiza senzitivității, incertitudinii și riscului.

O investiție reprezintă o cheltuială de fonduri financiare certă pentru un viitor ce cuprinde venituri marcate de incertitudine.

Orice investiție ȋntr-un proiect conține elemente de incertitudine și risc.

Pe parcursul desfășurării activității economice pot apărea elemente care să influențeze rezultatele economice, cum ar fi:

– prelungirea duratei de realizare a proiectului sau de atingere a parametrilor stabiliți;

– depășirea fondului de investiții prevăzut inițial;

– creșterea prețurilor la materii prime si material, energie, etc;

– modificări ale prețurilor de vânzare cu reflectare ȋn veniturile totale, fapt ce depinde ȋn principal de piața externă.

Toate aceste elemente mai sus menționate antrenează modificarea RIR a proiectului de investiții, fapt ce impune o analiză a senzitivitații proiectelor față de diferite modificări neprevăzute ce pot apărea ȋn timp.

În analiza de mai jos vom testa gradul de senzitivitate a proiectului de investiții față de modificarea costului energiei.

Studiile efectuate au dus la concluzia că există posibilitatea ca prețul la energie să crească în viitor, fapt ce va determina o modificare a nivelului costurilor de producție.

În continuare vom prezenta modificarea costurilor și a veniturilor, precum și calculul venitului net actualizat corespunzător.

Calculul tabelar se va face astfel:

Tabelul 3.5.

Rezultă VNA = 972.000 – 995.700 = – 23.700 mii lei.

În continuare voi calcula VNA pentru a = 30% și asemănător calculului anterior voi obține:

Tabelul 3.6.

Graficul 3.8. – Tendințele comparative pentru cele două perioade luate ȋn studio

VNA= 1.496.000 – 1.283.700 = 212.300 mii lei

Deci RIR va fie egală cu:

Se observă că RIR a scăzut, dar nu sub nivelul mediu al eficienței.

Ȋn aceste condiții se constată viabilitatea proiectului, chiar dacă apar modificări la costul energiei utilizată ȋn procesul de producție.

Concluzii, contribuții originale și propuneri

Ȋn urma studiului, după analiza impactului tuturor factorilor de influență asupra proiectului de investiții, acesta se consideră a fi viabil și poate fi demarat. Investiția ȋntr-un depozit de turbine auto ȋn valoare de 670.000 lei prezintă un raport ȋntre veniturile totale actualizate și costurile totale actualizate supraunitar (R˃1), venitul net actualizat este pozitiv (VNA˃0), rata internă de rentabilitate (RIR) de 36,87% este superioară eficienței medie pe economie de 20%, riscul la creșterea ȋn timp a costului parametrului “energie” este acceptabil.

Pe parcursul acestei lucrări am ȋncercat sa analizez rentabilitatea unui proiect de investiții folosind cei mai pertinenți indicatori pentru măsurarea acesteia, să evidențiez importanța și necesitatea investițiilor, ca motor la creșterea eficienței și profitabilității firmei analizate. Investițiile nerentabile nu sunt o urmare a întâmplărilor, ele reprezintă rezultatul lipsei de perspectivă, de planificare, organizare și de evaluare din partea celui care coordonează.

În viitor, firmele care vor pune ȋn primul plan metodele și tehnicile de analiză a riscului sunt cele ce vor reuși să reziste și să se dezvolte ȋntr-o economie concurențială. Rezistența la schimbări și inerția sunt principalii adversari ai modernizării, dar schimbările accelerate și imprevizibile ale mediului de afaceri se vor reflecta asupra rezultatelor deciziilor luate la întâmplare, vor determina responsabilii care sunt implicați în activitatea firmei să se adapteze și să țină pasul cu noile metode, care îi ajută să treacă mai ușor peste astfel de probleme. Devine evident faptul că cel ce-și poate face planifica viitorul, va ști și cum să reacționeze în noile situații care pentru ceilalți vor reprezenta ceva nou, fiind luați prin surprindere.

După tipologia sa, un proiect de investiții are implicații de o amploare variată asupra diferitelor aspecte ale gestiunii ȋntreprinderii.

Ȋn planul comercial, o investiție are implicatii asupra imaginii ȋntreprinderii, asupra sortimentelor producției, lanțului de distribuție, raporturilor cu terții, strategiei de vanzare, marketingului etc.

Ȋn planul producției, investițiile au implicații asupra asupra productivității muncii, asupra modernizării capacităților de producție, de aducere a ceea ce este nou ȋn locul utilajelor uzate fizic și moral etc.Cât privește resursele umane antrenate ȋn societatea comercială, un proiect de investiții produce efecte asupra gestiunii efectivului de salariați și a calificării acestora, asupra structurii de personal, asupra condițiilor de muncă și a organizării muncii.

Investițiile noi modifică circuitul fluxurilor fizice și informaționale determinând o continuă transformare la nivel administrativ și logistic ȋn cadrul firmei.

Un proiect nou de investiții are ȋn principal rolul de a ȋntării poziția ȋntreprinderii față de concurenții de piață, de fabricanții aceluiași produs. Acesta trebuie să fie convergent cu relațiile stabilite de firmă cu terții (client, furnizori, concurenți, autoritatea publică) dar trebuie să fie și compatibil cu structura internă a ȋntreprinderii.

Politica investițională trebuie să se bazeze pe criterii și metode complexe de evaluare a proiectelor unde cele rezultând din analiza financiară aduc informații precise, clare dar parțiale. Concluziile evaluării financiare nu stabilesc singure ȋn ceea ce privește investițiile din viitor, dar oferă informații de referință care vor putea fi convergente sau divergente cu alte indicații emise specialiști din alte domenii: ingineri, tehnicieni, responsabilii cu gestiunea personalului și consultanții fiscali care ȋși vor exprima punctele de vedere din perspectivă proprie.

Din discuțiile cu directorul economic al firmei, există ȋn continuare ȋngrijorare privind criza finaciară globală, care poate fi considerată un risc ale investiției prin prisma scaderii cererii, la incertitudini cu privire la evoluția cursului valutar și intrarea României ȋn “zona euro”. Printre soluțiile identificate se vor diversifica și vor crește ȋn ponderea producției sortimentele destinate consumatorilor cu venituri mai mici, ȋntr-o piață guvernată momentan de “cel mai mic preț” acestea ajungând să ocupe până la 70% din nivelul producției. Ȋn continuare, ȋntreprinderea va promova o politică susținută de promovare a investițiilor, va consulta permanent ofertele ȋn vederea achiziționării de noi utilaje tehnologice, pentru finanțare avându-se ȋn vedere inclusiv atragerea de noi actionari.

Dintre propunerile personale pe care le-am prezentat ȋn discuții menționez următoarele:

– majorarea capitalului social subscris ȋn numerar, cu scopul reducerii creditărilor externe ȋntreprinderii, realizabil prin emiterea de acțiuni și obligațiuni, atragerea de parteneri interni sau externi;

– o ȋntâlnire cu reprezentantul Băncii Mondiale și al BIRD ȋn Romania pentru discuții privind acordarea unui credit cu dobandă preferențială de 7%, având ȋn vedere modernizarea liniilor de producție cu scopul alinierii la politica globală de realizare a unor produse cât mai economice la consumul de carburant, mai puțin poluante și prietenoase cu mediul.

Contribuțiile originale s-au materializat ȋn prezentarea sintetică a sistemului integrat economic Omnidata, modul cum acesta servește ca suport ȋn luarea deciziilor privind activitatea curentă și cea de perspectivă, investițională.

De asemenea am prezentat ultimele noutăți legislative privind stimularea investițiilor cu simulări și exemple concludente ale aplicabilității acestora.

Pe parcursul lucrării am realizat diagnostice, pe care le-am interpretat vis-à-vis de obiectivul urmărit, am prezentat situația economico-financiară ȋnainte de investiție pentru a evalua punctul de plecare, prin intermediul situațiilor financiare consolidate ale firmei. Ȋn cadrul analizei proiectului de investiții, am identificat principalii indicatori reprezentativi ȋn determinarea rentabilității economice, am testat diferite ipoteze cu privire la investiție și la factorii care o pot afecta ȋn perspectivă.

Studiul a evidențiat importanța finanțării unui proiect de investiții care să ducă la creșterea eficienței activității derulate, de maximă importanță ȋn contextul pieței concurențiale, să fie competitivă pentru a-și putea crește cifra de afaceri și implicit profitul realizat, principalul scop al unei societăți comerciale.

Bibliografie

Băileșteanu Gh., – Diagnostic, risc și eficiență în afaceri, Editura Mirton, Timișoara, 2000;

Blidaru, G., – Eficiența investițiilor, Editura Bibliotheca, București, 2007;

Bogdan, A.M., Bogdanoiu, C.L., Georgescu, F., Scheau, I.,- Contabilitate informatizată pentru afaceri, Editura Euc, Craiova, 2011;

Brealey, R., Myers, S. – Principles of corporate finance, The McGraw Hill Companies, 2003;

Cocoșilă, M., – Eficiența investițiilor, Editura Sitech, București, 2004;

Doval, E., – Managementul investițiilor, Editura Fundația România de Mâine, București, 2008;

Dragota, V., – Evaluarea și finanțarea investițiilor directe: Culegere de studii de fezabilitate, Editura ASE, Bucuresti, 2010;

Fusaru, D., Gherasim, Z., – Informatică managerială, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008;

Gherasim, Z., Fusaru, D., Andronie, M., – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei economice, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008;

Gherasim, Z.; Cocianu, C.L., – Sisteme expert ȋn economie, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005;

Ionescu, L., Ilincuță, L.D., Georgescu, F.,- Contabilitatea aprofundată a societăților comerciale, EdituraFundației România de Mâine, București, 2009;

Jianu, I., – Evaluarea, prezentarea și analiza performanțelor întreprinderii, Ed. CECCAR, București, 2007;

Lavalette, Niculescu M., – Stratégies de croissance, Ed. Organisation, Paris, 1999;

Listecan L. – Economia, eficiența și finanțarea investițiilor, Editura Economică, București, 2009;

Niculescu, M., – Diagnostic global strategic, vol.I, Ed. Economică, București, 2003;

Reid, Gavin C.; Smith, J.A., – Risk appraisal and venture capital in high technology new ventures, Editura Routledge Taylor & Francis Group, New York, 2010;

Românu I., Vasilescu I., – Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar, București, 2008;

Stancu I., Armeanu Ș.D., – Evalarea riscului activitații financiare cu aplicații pe economia românescă, Editura A.S.E., București 2005;

Stoian M., – Gestiunea investițiilor, ASE, București, 2008;

Țole M., Matei N., – Analiza economico-financiară a entităților economice, Editura ProUniversitaria, București, 2006;

Vasilescu I., – Pregatirea, evaluarea si auditul proiectelor, Editura Eficon Press, București, 2006;

Zaman, Gh.; Geamănu, M., – Eficiența Economică, Editura Fundația România de Mâine, București, 2006;

Lungu I.C., – Politici și tratamente contabile privind evaluarea performanței financiare a întreprinderii”, Teză de doctorat, conducător științific: prof. univ. dr. Octavian Bojian, București, 2006;

Jianu, I., Performanța – o noțiune care se caută pentru a se regăsi, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr.5, 2006, pag.18;

*** Legea nr. 571/2003 coroborată cu HG nr. 44/2004 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

*** Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările și completările ulterioare;

*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2869/2010 pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile;

*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 40/2013 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice;

*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;

www.omnidatagrup.ro;

www.avocatnet.ro;

www.mfinante.ro;

www.anaf.ro;

www.capital.ro;

www.zf.ro;

www.standard.ro;

www.economica.net.

Anexe

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9

Anexa 10

Anexa 11

Anexa 12