Analiza Situatiei Financiare la S.c. Rusca S.a

Analiza situatiei financiare la SC Rusca SA

CUPRINS

1 PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. RUSCA SA

1.1 Elemente de identificare

1.2 Prezentarea societății în cadrul pieței. Concurența

1.3 Indicatori economico – financiari

2 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE

2.1 Analiza ratelor de structură ale activului

2.1.1 Rata activelor imobilizate

2.1.2 Rata activelor circulante

2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

2.2.1 Rata stabilității financiare

2.2.2 Rata autonomiei financiare

2.2.3 Rata autonomiei financiare globale

2.2.4 Rata îndatorării

2.2.5 Rata îndatorării globale

2.2.6 Rata îndatorării la termen

3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII

3.1 Analiza fondului de rulment

3.1.1 Nivelul și dinamica fondului de rulment

3.1.2 Analiza structurii fondului de rulment

3.2 Analiza necesarului de fond de rulment

3.3 Analiza trezoreriei nete

3.3.1 Analiza structurii funcționale a trezoreriei

4 ANALIZA RATELOR DE FINANȚARE

4.1.1 Rata finanțării stabile

4.1.2 Rata finanțării activelor imobilizate din capitaluri proprii

4.1.3 Rata finanțării ciclice

4.1.4 Rata finanțării globale

5 ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE

5.1 Viteza de rotație a activelor imobilizate

5.2 Viteza de rotație a activelor circulante

5.2.1 Viteza de rotație a stocurilor

5.2.2 Viteza de rotație a creditului-client

5.2.3 Viteza de rotație a creditului-furnizor

6 ANALIZA PERFORMANȚELOR FINANCIARE

6.1 Analiza dinamică structurală și factorială a profitului din cazare

6.2 Analiza rentabilității economice

6.2.1 Analiza ratei rentabilității economice în raportul RE/AT

6.2.2 Analiza rentabilității economice aferente activității de cazare

6.3 Analiza rentabilității financiare

6.3.1 Analiza ratei rentabilității financiare nete

6.3.2 Analiza ratei de rentabilitate financiară aferentă activității de cazare

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. RUSCA SA

Elemente de identificare

Prezentarea societății în cadrul pieței. Concurența

Societatea a fost înființată în anul 1991, în baza HG nr.1041/1991, cu denumirea SC AT RUSCA SA.. Activitatea desfășurată de societate este prestări servicii de tip cazare în unitățile hoteliere, alimentație publică, organizare de mese festive, nunți, botezuri.

Principalele produse realizate sau servicii prestate:

în ceea ce privește activitatea de cazare, aceasta se realizează in hotelul propriu, care este situat in centrul municipiului Hunedoara și reprezintă servicii hoteliere prestate persoanelor fizice și juridice aflate în tranzit în județ (delegații, grupuri organizate din țară și străinătate, turiști etc);

activitatea de alimentație publica este reprezentată prin organizarea de mese festive, nunți, botezuri, acestea desfășurându-se în restaurantul și barul aflat în incinta clădirii hotelului, destinate persoanelor fizice și juridice aflate în județul Hunedoara, dar și persoanelor aflate în tranzit.

Ponderea fiecărei categorii de servicii în total venituri și în cifra de afaceri, în ultimii 3 ani:

Piața de desfacere o reprezintă în principal județul Hunedoara.

Fig. 1.1 HARTA JUDEȚULUI HUNEDOARA

Societatea își va continua activitatea curenta de servicii hoteliere, organizarea de mese festive, nunti , botezuri etc și pe viitor. Se va încerca menținerea contractelor cu cluburile sportive care organizează concursuri și cantonamente în zonă, încheierea de contracte cu agenții de turism. De asemenea, se urmărește atragerea de noi clienți, printr-o mai bună servire și prin modernizările care se aduc hotelului și restaurantului situat în incinta acestuia.

Principalii concurenți: în orașul Hunedoara nu există alte unități de cazare hotelieră, există în schimb în municipiul Deva ( Hotel Sarmis, Hotel Deva, Hotel Decebal). În ceea ce privește alimentația publică, există o concurență ridicată. Persoanele fizice, care reprezintă și principalii clienți, au venituri modeste, ceea ce influențează numărului clientelei și orientarea acesteia către localuri mici și fără pretenții.

Dependenta semnificativă a societății fata de un singur client sau un grup:

există un contract de prestări servicii hoteliere încheiat cu principalul client SC LISA DRAXLMAIER SRL care are rezervate în permanență un număr de 13 camere.

Principalii furnizori:

Electrica SA,

Distrigaz SA,

RAIL HD,

Romtelecom,

Mobifon SA,

Orange România,

TVS Holding,

Eon Programing

De asemenea, societatea are relații comerciale și cu furnizori mai mici, pentru aprovizionările curente pentru activitatea restaurant-bar și cea hotelieră ( magazine cu amănuntul și en-gros-uri care livrează marfă prin agenți comerciali).

Numărul de angajați: numărul mediu de angajați cu contracte de munca in anul 2004 este 25. In prezent societatea are 30 de salariați, ceea ce a necesitat încheierea unui contract colectiv de munca .Nu exista conflicte, in ceea ce privește raportul management-salariați.

Tendințe, elemente, evenimente sau alți factori care afectează sau ar afecta lichiditatea societății: gradul de lichiditate al societății a crescut ca urmare a majorării de capital, majorare făcut[ ca aport în numerar în conturile de disponibilități ale societății, precum și creșterii încasărilor datorita dezvoltării activității.

Alte elemente, tranzacții sau schimburi care afectează veniturile activității de bază: În cursul anului 2004 s-au efectuat lucrări majore de reparații cum ar fi:

finalizarea procesului de zugrăvire exterioara a hotelului,

schimbarea instalației sanitare și a mobilierului din camerele renovate ale hotelului,

renovarea și mobilarea restaurantului,

utilarea bucătăriei cu cele mai moderne utilaje,

înlocuirea tâmplăriei din lemn cu tâmplărie de PVC si geamuri termopan,

renovarea și mobilarea birourilor aferente compartimentului administrativ.

Activele corporale ale societății comerciale : Complex Rusca situat în centrul orașului Hunedoara, compus din clădirea Hotelului Rusca – 4 nivele cu 104 camere, bar și restaurant. Gradul de uzură al proprietăți societății comerciale: aproximativ 23%.

Eventualele probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor corporale ale societății: societatea este proprietara bunurilor din patrimoniu, bunuri evidențiate în situațiile financiar-contabile. În cursul anului 2002 s-a întocmit documentația pentru obținerea titlului de proprietate asupra terenului aferent clădirii hotelului, titlu obținut în cursul anului 2004, terenul fiind întăbulat pe SC RUSCA SA urmând ca societatea să-și majoreze capitalul social cu valoarea terenului.

Principalele date cu privire la acțiunile emise de SC RUSCA SA:

Piața valorilor mobiliare pe care se tranzacționează titlurile emise de societatea comercială: piețele din România și alte țări pe care se negociază valori mobiliare – Piața RASDAQ.

Deținătorii valorilor mobiliare:

valori mobiliare-acțiuni nominative;

număr actiuni-885.464; valoare nominala 25.000 lei/acțiune;

capital social- 22.136.600 mii lei;

Tabel 1.1

PRINCIPALII ACȚIONARI

Indicatori economico – financiari

Pentru evidențierea situației reale a unei întreprinderi trebuie să avem în vedere o serie de indicatori economico-financiari, precum: cifra de afaceri, valoarea adăugată, excedentul brut din exploatării, venituri totale, cheltuieli totale, rezultatul brut al exercițiului, rezultatul net și numărul de salariați.

Tabel 1.2

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

Grafic, evoluția principalilor indicatori se prezintă astfel:

Fig. 1.2 EVOLUȚIA CIFREI DE AFACERI

Fig. 1.3 EVOLUȚIA PRINCIPALELOR SOLDURI DE GESTIUNE

Fig. 1.4 EVOLUȚIA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR TOTALE

Din cele prezentate se observă o evoluție ascendentă a indicatorilor, și o îmbunătățire semnificativă a performanțelor financiare ale societății în anul 2004.

Tabel 1.3

PRODUCTIVITATEA MUNCII

Ținând cont de specificul activității societății, de creșterea atât a cifrei de afaceri, cât și a numărului de salariați în toată perioada de analiză, trendul crescător al productivității muncii reflectă o eficientizare a activității, deoarece ritmul de creștere a cifrei de afaceri este superior ritmului de creștere a numărului de salariați, cea mai mare valoare atingându-se în anul 2004, când cifra de afaceri aproape s-a dublat față de anul precedent.

Tabel 1.4

RATELE DE PROFITABILITATE

Fig. 1.5 EVOLUȚIA RATELOR DE PROFITABILITATE

Profitabilitatea comercială a înregistrat o evoluție oscilantă pe toată perioada analizată, cu un salt de la 2002 la 2003, valorile mici obținute în toți cei trei ani analizați arătând faptul că nivelul de profitabilitate degajat de întreprindere în activitatea desfășurată este scăzut.

Profitabilitatea veniturilor totale a manifestat, de asemenea, un trend oscilant de-a lungul celor trei ani de analiză, valorile rezultate fiind mici, reflectând faptul că și profitabilitatea generală a întreprinderii în formă brută este scăzută.

Profitabilitatea resurselor consumate a înregistrat și ea aceeași tendință oscilantă pe parcursul perioadei analizate. Valorile mici obținute prin calcul reflectă faptul că, la un profit brut de un leu, se consumă resurse foarte mari.

ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE

Analiza ratelor de structură ale activului

Aceste rate evidențiază, în mărimi relative, modul de structurare a mijloacelor economice din activul bilanțier, funcție de rolul și destinația lor precum și în funcție de durata utilizării acestora. Prin studiul ratelor de structură ale activului bilanțier se poate evidenția destinația economică a capitalului investit, gradul de lichiditate al capitalului investit, precum și capacitatea întreprinderii de a-și modifica structura activului sub acțiunea factorilor conjuncturali ai pieței în care aceasta își desfășoară obiectul de activitate.

În dinamică posturile din bilanț care cresc într-un ritm superior creșterii activului total vor crește ca pondere în totalul activului, cele care cresc în aceeași proporție își mențin ponderea în totalul activ, iar posturile care se modifică într-o proporție mai mică decât activul total vor scădea ca pondere în totalul activului.

Cele mai importante rate de structură ale activului sunt :

Rata activelor imobilizate;

Rata activelor circulante;

rata stocurilor;

rata creanțelor;

rata disponibilităților.

Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate (Rai) măsoară gradul de investire a capitalului și se calculează ca raport între nivelul total al activelor imobilizate și nivelul total al bilanțului, după formula:

Tabel 2.1

RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Fig.2.1 RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Rata activelor imobilizate este în creștere pe toată perioada analizată, depășind în anul 2003 și 2004 maximul admisibil, acest fapt datorându-se exclusiv specificului activității hoteliere, ținând de asemenea cont și de faptul că întreprinderea analizată a desfășurat în anii respectivi investiții pentru a ridica nivelul serviciilor oferite pe piață.

În dinamică, creșterea ratei activelor imobilizate în 2004 cu 5,9 puncte procentuale se datorează ritmului creșterii activului total de 67,7 procente față de ritmul activelor imobilizate care a scăzut fată de 2003 cu 443,9 procente.

Analizând totodată ritmul cifrei de afaceri (126% în 2003 și 176% în 2004) și comparându-l cu indicele activelor imobilizate (715,9% în 2003 și 272 în 2004) se remarcă o creștere a eficienței utilizării activelor imobilizate.

Remarcăm o creștere a gradului de investire a capitalului în societate datorată creșterii valorii activelor imobilizate, fapt care duce la o stabilitate financiară.

Analiza ratei imobilizărilor necorporale

Rata imobilizărilor necorporale (Rin) arată ponderea valorii activelor intangibile în total imobilizări. Formula de calcul este următoarea:

Datorită specificului activității hoteliere, acest indicator nu este relevant în analizarea structurii patrimoniale, deoarece întreprinderea a realizat o activitate de cercetare doar în anul 2004, când ui.

Cele mai importante rate de structură ale activului sunt :

Rata activelor imobilizate;

Rata activelor circulante;

rata stocurilor;

rata creanțelor;

rata disponibilităților.

Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate (Rai) măsoară gradul de investire a capitalului și se calculează ca raport între nivelul total al activelor imobilizate și nivelul total al bilanțului, după formula:

Tabel 2.1

RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Fig.2.1 RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Rata activelor imobilizate este în creștere pe toată perioada analizată, depășind în anul 2003 și 2004 maximul admisibil, acest fapt datorându-se exclusiv specificului activității hoteliere, ținând de asemenea cont și de faptul că întreprinderea analizată a desfășurat în anii respectivi investiții pentru a ridica nivelul serviciilor oferite pe piață.

În dinamică, creșterea ratei activelor imobilizate în 2004 cu 5,9 puncte procentuale se datorează ritmului creșterii activului total de 67,7 procente față de ritmul activelor imobilizate care a scăzut fată de 2003 cu 443,9 procente.

Analizând totodată ritmul cifrei de afaceri (126% în 2003 și 176% în 2004) și comparându-l cu indicele activelor imobilizate (715,9% în 2003 și 272 în 2004) se remarcă o creștere a eficienței utilizării activelor imobilizate.

Remarcăm o creștere a gradului de investire a capitalului în societate datorată creșterii valorii activelor imobilizate, fapt care duce la o stabilitate financiară.

Analiza ratei imobilizărilor necorporale

Rata imobilizărilor necorporale (Rin) arată ponderea valorii activelor intangibile în total imobilizări. Formula de calcul este următoarea:

Datorită specificului activității hoteliere, acest indicator nu este relevant în analizarea structurii patrimoniale, deoarece întreprinderea a realizat o activitate de cercetare doar în anul 2004, când indicatorul a luat valoarea de 0,1%.

Analiza ratei imobilizărilor corporale

Analiza ratei imobilizărilor corporale (Ric) arată ponderea valorii activelor corporale în total imobilizări depinde de natura activității desfășurate, fiind mai scăzută la societățile de prestări de servicii. Această rată exprimă capacitatea întreprinderii de rezista în cazul un ei crize, de a se adapta la schimbarea bruscă a cerințelor pieței, deoarece la o valoare mai ridicată a acestei rate este dificilă conversia activelor în disponibilități.

Tabel 2.2

RATA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Fig.2.2 RATA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Observăm un nivel ridicat al ratei imobilizărilor corporale, fapt datorat, în primul rând specificului activității. Menținerea relativ constantă a ponderii activelor corporale în total active imobilizate se datorează creșterii imobilizărilor corporale într-un ritm apropiat cu cel al creșterii activelor imobilizate nete.

În toți cei trei ani analizați rata imobilizărilor corporale se situează peste nivelul minim acceptat, fapt care denotă că situația firmei este pozitivă din punct de vedere al investițiilor în imobilizări.

În structură, ponderea cea mai mare în imobilizările corporale o au terenurile și construcțiile.

Structura activului imobilizat este normală pentru profilul de activitate

Tabel 2.3

STRUCTURA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

În structură, ponderea cea mai mare în cadrul imobilizărilor corporale o dețin terenurile și construcțiile, această situație putând fi considerată normală ținând cont de specificul activității întreprinderii. În anul 2004 se observă o creștere a valorii avansurilor și a imobilizărilor corporale în curs datorită investirii capitalurilor în acest sens.

Analiza ratei imobilizărilor financiare

Tabel 2.4

RATA IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE

Nivelul ratei imobilizărilor financiare este situată sub valoarea de 1% pentru toată perioada de analiză. Această situație denotă faptul că întreprinderea nu este interesată de plasamente financiare, nu tranzacționează titluri ale altor întreprinderi pe piața de capital și de asemenea întreprinderea nu face parte dintr-un holding.

Rata activelor circulante

Arată ponderea pe care o dețin utilizările cu caracter ciclic în total activ. Această rată exprimă în mărimi relative nivelul capitalului imobilizat în procesul de exploatare. Se calculează după formula:

Tabel 2.5

RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

Fig.2.3 RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

Se observă că, pentru toată rata activelor circulante are o tendință de scădere, doar în anul 2002 aceasta se situează peste nivelul minim acceptat iar în 2003 și 2004 are loc o scădere sub nivelul minim acceptat, din acest punct de vedere situația întreprinderii este negativă, deoarece creșterea valorii activului total se datorează în cea mai parte creșterii activelor imobilizate și nu a activelor circulante, fapt care se datorează obiectului de activitate al hotelului.

Ponderea activelor circulante crește în 2004 față de 2003 cu 158,1% ca urmare a creșterii valorii activelor circulante dar această creștere nu devansează creșterea activului total în același an de analiză 254% (Iac < Iat) și nici ritmul de creștere al cifrei de afaceri 176%, rezultând astfel o scădere a vitezei de rotație a activelor circulante, deci o înrăutățire a eficienței utilizării acestora.

Ratele complementare ale ratei activelor circulante sunt:

Rata stocurilor;

Rata creanțelor;

Rata disponibilităților.

Rata stocurilor

Rata stocurilor (Rst) reflectă nivelul stocajului înregistrat de unitate. Ținând cont de sfera de activitate a întreprinderii în cauză ( de natura serviciilor) ne așteptăm ca valoarea ratei stocurilor să fie scăzută și datorită faptului că ciclul de exploatare este redus. Trebuie luați în considerare și factorii conjuncturali ai pieței pe care acționează întreprinderea luată în calcul. Se determină după formula:

Tabel 2.6

RATA STOCURILOR

Fig.2.3 RATA STOCURILOR

Rata stocurilor a înregistrat o evoluție oscilantă situându-se sub valoarea maxim acceptată în toți cei trei ani ai perioadei analizate. Ea a scăzut cu 5,1% în 2003 față de 2002 și a scăzut apoi cu 3% în 2004 față de 2002,

În anul toți cei trei ani, indicele de creștere al stocurilor este mai lent decât cel al creșterii activelor circulante (Ist< Iac). Situația întreprinderii este considerată ca fiind normală ținând seama de obiectul său de activitate, datorită faptului că ciclul de exploatare este redus, este totuși necesară o îmbunătățire a utilizării acestora deoarece Ica<Ist.

Analiza structurii stocurilor nu necesită o analiză separată, deoarece ponderea cea mai mare în cadrul stocurilor o au mărfurile în strânsă corelație cu obiectul de activitate al firmei.

Rata creanțelor

Rata creanțelor (Rcr) arată ponderea creanțelor pe care le are firma în total active circulante. Această rată reflectă politica de credit comercial a întreprinderii analizate și este influențată de domeniul de activitate și de termenele de plată practicate.

Tabel 2.7

RATA CREANȚELOR

Fig.2.3 RATA CREANȚELOR

Pe întreaga perioadă analizată, rata creanțelor a înregistrat o traiectorie crescătoare reflectând creșterea ponderii valorii creanțelor în totalul activelor circulante. Această tendință pozitivă reflectă creșterea într-un ritm mai accentuat al valorii creanțelor față de creșterea activelor circulante (Icr> Iac).

În anul 2002, valoarea scăzută a creanțelor se datorează nivelului ridicat al disponibilităților pe care întreprinderea analizată le deține în totalul activelor circulante.

Luând în considerare ritmul creșterii activelor circulante într-un ritm mai ridicat decât cel al creșterii indicelui cifrei de afaceri, ne confruntăm în toată perioada analizată cu o îmbunătățire a încasărilor, fapt care are efect pozitiv asupra lichidității întreprinderii.

Rata disponibilităților

Rata disponibilităților (Rdb) arată ponderea disponibilităților în total active circulante, adică gradul de lichiditate imediată a activelor curente. Rata disponibilităților bănești reflectă ponderea disponibilităților bănești în patrimonialul întreprinderii. Această rată se calculează după formula:

Tabel 2.8

RATA DISPONIBILITĂȚILOR

Fig.2.3 RATA DISPONIBILITĂȚILOR

Deși rata disponibilităților bănești are un trend descrescător pe toată perioada de analiză, nivelul acesteia este situată mult peste nivelul optim acceptat, totuși indicele de creștere al disponibilităților nu devansează indicele de creștere al activelor circulante (Idb< Iac). Acest nivel foarte ridicat se poate datora faptului că întreprinderea nu a apelat la credite și nu a realizat plăți substanțiale în acești ani.

Disponibilitățile bănești ale întreprinderii sunt constituite în proporție de 100% din disponibilitățile din conturi curente la bănci și din casierie.

Analiza ratelor de structură ale pasivului

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii adoptată de întreprindere în domeniul financiar putându-se identifica, la un moment dat existența sau inexistența unei structuri financiare adecvate pentru întreprinderea analizată, precum și autonomia financiară și gradul de îndatorare.

Principalele rate de structură ale pasivului sunt:

Rata stabilității financiare;

Rata autonomiei financiare;

Rata îndatorării

Rata stabilității financiare

Rata stabilității financiare ( Rsf) reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent față de total resurse de finanțare. Aceste capitaluri permanente sunt formate din capitalul propriu și capitalul împrumutat cu durată mai mare de un an, motiv pentru care se mai numesc și surse stabile de finanțare.

Tabel 2.9

RATA STABILITĂȚII FINANCIARE

Fig.2.3 RATA STABILITĂȚII FINANCIARE

În toți cei trei ani de analiză, întreprinderea înregistrează un nivel ridicat de stabilitate financiară, nivelul acestei rate situându-se peste nivelul minim acceptat.

Această situație favorabilă este rezultatul politicii întreprinderii de creștere a capitalurilor proprii, în toți cei trei ani de analiză. De menționat faptul că doar în anul 2004 întreprinderea a apelat la credite pe termen mediu și lung, reflectând o situație de independență financiară din acest punct de vedere.

Acest evoluție a stabilității financiare este rezultatul creșterii indicelui capitalurilor permanente într-un ritm mai ridicat decât cel al pasivului total(ICpm>Ipt).

Rata autonomiei financiare

Autonomia financiară (Raf) arată cât din patrimoniul întreprinderii este finațat din resursele proprii . Cu cât sursele proprii dețin o pondere mai importantă în totalul surselor de finanțare cu cât autonomia financiară a întreprinderii este mai ridicată.

Autonomia financiară este de două tipuri:

autonomie financiară globală;

autonomie financiară la termen

Rata autonomiei financiare globale

Această rată arată cât din patrimoniul firmei este finanțat pe baza resurselor proprii. Reflectând ponderea capitalurilor proprii în total surse de finanțare, este dorit ca nivelul ratei să fie cât mai mare. Este totuși dificil de stabilit un nivel optim al ratei, ținând cont de politica financiară a fiecărei întreprinderi, se consideră satisfăcătoare o rată a autonomiei financiare globale care să fie mai mare decât 1/3.

Formula de calcul este următoarea:

Tabel 2.10

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE

Fig.2.3 RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE

Rata autonomiei financiare globale a luat de-a lungul celor trei ani ai perioadei de analiză valori care depășesc valoarea minim acceptată, întreprinderea prezintă garanții pentru a beneficia de credite. Acest indicator în anii 2002 și 2003 a luat aceleași valori cu rata stabilității financiare, deoarece întreprinderea nu a apelat la credite pe termen mediu și lung. În anul 2004 întreprinderea a apelat la credite pe termen mediu și lung, dar acest fapt nu a influențat nivelul indicatorului, acesta situându-se mult peste nivelul minim.

În anul 2003, rata a luat cea mai mare valoare, deoarece indicele de creștere a capitalului propriu a devansat indicele de creștere al pasivului total (213,5% > 186,3%).

Rata autonomiei financiare la termen

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) reflectă măsura în care datoriile pe termen mediu și lung pot fi acoperite din capitaluri proprii.

Formula de calcul este următoarea:

În cazul întreprinderii analizate, precizăm faptul că capitalurile proprii au aceeași valoare în anii de analiză 2002 și 2003 cu capitalurile permanente, acest fapt reflectă că întreprinderea dispune de o autonomie financiară la termen foarte bună. În anul 2004, valoarea indicatorului este de 99,5%, un nivel forte bun al indicatorului.

De menționat este și faptul că nivelul capitalului propriu este în creștere pe toată perioada de analiză, datorită creșterii capitalului social și a profitului.

Rata îndatorării

Rata îndatorării globale

Măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei. De asemenea arată în ce măsură sursele împrumutate și atrase participă la finanțarea activității. Se determină după formula:

Tabel 2.11

RATA ÎNDATORĂRII GLOBALE

Fig.2.3 RATA ÎNDATORĂRII GLOBALE

În toată perioada analizată rata îndatorării globale s-a situat sub valoarea maximă admisă, dar înregistrându-se pe toată perioada o scădere a valorii acesteia. În anul 2003, valoarea ratei este minimă, deoarece nivelul datoriilor totale este cel mai mic, indicele de creștere al datoriilor totale devansând ritmul de creștere al pasivului total. Și din acest punct de vedere întreprinderea este viabilă putând oricând apela la împrumuturi.

Datorită obiectului de activitate, ponderea cea mai mare în cadrul datoriilor pe termen scurt o dețin datoriile comerciale, iar pe termen lung datoriile bancare, după cum reiese din tabelul cu structura datoriilor:

Tabel 2.12

STRUCTURA DATORIILOR

Rata îndatorării la termen

Reflectă măsura în care datoriile pe termen mediu și lung participă la formarea resurselor permanente.

În anul 2002 și 2003 rata îndatorării la termen a fost nulă, deoarece întreprinderea nu a apelat la împrumuturi pe termen mediu și lung. În anul 2004 rata îndatorării la termen este de 0,5% situându-se cu mult sub valoarea maximă acceptată de 50% sub valorare maxim acceptată, reflectând faptul că datoriile pe termen mediu și lung participă într-o proporție redusă la formarea resurselor permanente.

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII

Analiza echilibrului financiar al patrimoniului firmei presupune reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele de finanțare și utilizările resurselor de financiare, dintre veniturile și cheltuielile aferente desfășurării activității firmei pe termen lung mediu și scurt.

Menținerea echilibrului financiar este un obiectiv permanent al politicii financiare fiind în același timp o condiție de bază pentru derularea unei activități profitabile.

Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul următorilor indicatori, pe baza bilanțului financiar: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria, echilibrul financiar implicând armonizarea surselor financiare cu nevoile financiare ale întreprinderii.

Echilibrul financiar se analizează pe trei nivele:

pe termen mediu și lung prin compararea resurselor permanente cu utilizările permanente (active imobilizate),

pe termen scurt prin compararea resurselor temporare cu utilizările temporare (activele circulante)

echilibrul curent prin compararea disponibilităților cu nivelul creditelor bancare temporare.

Analiza fondului de rulment

Nivelul și dinamica fondului de rulment

Fondul de rulment net (FRN) reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă in urma acoperirii activelor permanente din resurse permanente și care poate fi folosit pentru finanțarea activelor curente. Practic, fondul de rulment net este partea din capitalul permanent care depășește valoarea imobilizărilor nete și este destinată finanțării activelor circulante.

Pornind de la partea de sus a bilanțului, FRN se poate calcula astfel:

FRN = Capital permanent – Active imobilizate nete

Pornind de la partea de jos a bilanțului, FRN se determină astfel:

FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Tabel 3.1

FONDUL DE RULMENT NET

Fig.3.1 FONDUL DE RULMENT NET

Fondul de rulment este pozitiv pe toată perioada de analiză, ceea ce înseamnă că sursele permanente finanțează integral nevoile permanente, rămânând un surplus pentru finanțarea nevoilor ciclice. Acest fapt se datorează creșterii capitalului permanent într-un ritm mai scăzut decât indicele de creștere al imobilizărilor (Icprm < Iain). Această situație reflectă un echilibru, o stare favorabilă sub aspectul solvabilității. Întreprinderea, prin obiectul său de activitate a avut încasări foarte bune, a obținut termene de plăți mai lejere.

În anul 2002 fondul de rulment are cea mai mare valoare, ținând cont de mărimea capitalului permanent, care a devansat cu mult mărimea activelor imobilizate nete. Scăderea fondului de rulment în anii 2003 și 2004 nu are consecințe negative deoarece nu s-a realizat pe seama reducerii capitalurilor proprii, ci a creșterii activelor imobilizate.

Analiza structurii fondului de rulment

Formele sub care se regăsește fondul de rulment în funcție de apartenența capitalului sunt:

fondul de rulment propriu (FRP);

fondul de rulment străin sau împrumutat (FRS).

Fondul de rulment propriu

Fondul de rulment propriu ( FRP ) arată excedentul de resurse proprii care se degaja în urma finanțării activelor imobilizate nete. Se calculează pe baza relațiilor:

FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete

FRP = Fond de rulment net – Datorii pe termen mediu și lung

Tabel 3.2

FONDUL DE RULMENT PROPRIU

Din analiza efectuată se poate observa că fondul de rulment propriu este egal cu fondul de rulment net în anii de analiză 2002 și 2003, deoarece întreprinderea nu a apelat în acești ani la împrumuturi pe termen mediu și lung, fondul de rulment propriu acoperă necesitățile de exploatare.

În anul 2004 fondul de rulment propriu ia valori pozitive de 2,732,059 mii lei, situația este în continuare bună datorită creșterii capitalurilor proprii (250,1%) concomitent cu creșterea valorii imobilizărilor (272%).

Fondul de rulment străin

Fondul de rulment străin (FRS) reprezintă partea din datoriile pe termen mediu și lung care depășesc valoarea imobilizărilor nete și care sunt destinate finanțării activelor circulante. Se determină astfel:

FRS = Fond de rulment net – Fond de rulment propriu

FRS = Capital permanent – Capital propriu

În ceea ce privește fondul de rulment străin, acesta se înregistrează doar în al treilea an de analiză ca diferență între fondul de rulment net și fondul de rulment propriu, luând valori de 219,683 mii lei, în momentul în care întreprinderea a apelat la credite pe termen mediu și lung.

Analiza necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanțare rămase după acoperirea nevoilor curente pe seama resurselor curente și care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente. Practic, reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanțate din resurse stabile. Se poate determina astfel:

NFR = [Active circulante – Disponibilități] -[Obligații pe termen scurt – (Credite curente+ Soldul creditor al contului curent)]

NFR = Active curente – Resurse curente

Necesarul de fond de rulment este compus din necesarul de fond de rulment aferent activității de exploatare (NFRE) și necesarul de fond de rulment în afara activității de exploatare (NFRAE).

NFR = NFRE + NFRAE

Necesarul de fond de rulment din exploatare (NFRE) reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanțare rămas după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente provenite din activitatea de exploatare și care vor trebui să fie acoperite din resurse permanente.

NFRE = Nevoi curente de exploatare – Resurse curente de exploatare

Nevoile curente de exploatare cuprind: stocuri, avansuri acordate clienților, clienți și conturi asimilate, cheltuieli efectuate în avans privind activitatea de exploatare. Resursele curente de exploatare cuprind: furnizori și conturi asimilate, avansuri primite de la clienți, datorii fiscale și sociale, venituri înregistrate în avans ce privesc activitatea de exploatare.

Necesarul de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE) reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanțare rămas după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente provenite din afara activității de exploatare și care vor trebui să fie acoperite din resurse permanente.

NFRAE = NFR – NFRE

Este important ca NFRE să dețină o pondere majoritară și în creștere în necesarul de fond de rulment global.

Tabel 3.3

NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Fig.3.2 NECESARUL DE FOND DE RULMENT

În anul 2002 de analiză, necesarul de fond de rulment are valori negative, situație datorată creșterii vitezei de rotație a activelor circulante și angajării unor datorii cu termene de plată mari. Această situație nu reprezintă o nevoie de fond de rulment ci o degajare de surse atrase.

În anii 2003 și 2004 necesarul de fond de rulment este pozitiv, ceea ce semnifică existența unor creanțe și stocuri care ar trebui finanțate din fondul de rulment pozitiv. Această situație poate fii considerată normală datorită faptului că rata necesarului de fond de rulment are valori cuprinse între 30 și 60 zile, iar raportul dintre NFR și cifra de afaceri are valori cuprinse între 10- 15%.

Analiza trezoreriei nete

Trezoreria netă (TN) reprezintă disponibilitățile bănești rămase la dispoziția firmei rezultate din activitatea desfășurată pe parcursul unui exercițiu financiar. Trezoreria netă reprezintă excedentul de lichidități rămase după acoperirea excedentului de nevoi ciclice de către excedentul de resurse permanente.

La nivelul unei întreprinderi, trezoreria netă este imaginea disponibilităților monetare și a plasamentelor pe termen scurt. Practic trezoreria netă reprezintă diferența dintre FR si NFR .

TN = Fond de rulment –Necesar de fond de rulment

TN = Disponibilități și plasamente – Credite de trezorerie

Tabel 3.4

TREZORERIA NETĂ

Fig.3.3 TREZORERIA NETĂ

Trezoreria a înregistrat valori pozitive în perioada analizată, rezultând un echilibru deoarece nevoia de fond de rulment a putut fi finanțată în întregime din resurse permanente. Întreprinderea a dispus pe toată perioada de analiză de lichidități care îi permit plata datoriilor pe termen scurt. Acest fapt reflectă un echilibru financiar, întreprinderea nu este dependentă de resursele financiare externe pe termen scurt.

Analiza structurii funcționale a trezoreriei

Disponibilitățile și plasamentele firmei, trezoreria de activ (Ta) sunt compuse din: trezoreria netă (Tn) și trezoreria de pasiv (Tp). Trezoreria netă se calculează după relația:

TN = Trezoreria de activ – Trezoreria de pasiv

Tabel 3.5

TREZORERIA NETĂ

În toată perioada analizată, trezoreria netă a luat valori pozitive, trezoreria de activ fiind mai mare decât trezoreria de pasiv, confirmând faptul că întreprinderea nu a apelat la credite de trezorerie pentru a-și finanța activitatea curentă.

ANALIZA RATELOR DE FINANȚARE

Ratele de finanțare pun în evidență modalitățile de finanțare ale investițiilor întreprinderii, care pot fi strategice, de exploatare și de echilibru.

Pentru analiza echilibrului prin ratele de finanțare folosim următorii indicatori:

rata finanțării stabile;

rata finanțării activelor imobilizate din capitaluri proprii;

rata finanțării ciclice;

rata finanțării globale.

Rata finanțării stabile

Rata finanțării stabile (Rfs) arată gradul în care activele stabile sunt finanțate din pasive stabile și reflectă, în mărimi relative echilibrul financiar pe termen lung. Formula de calcul este următoarea:

Dacă valoarea indicatorului este mai mare decât 100%:

Activele stabile sunt finanțate integral din surse stabile;

Există un surplus de surse permanente care constituie fondul de rulment global

Dacă valoarea indicatorului este egală cu 100%(caz pur teoretic):

Se respectă relația principală a bilanțului când activele stabile sunt acoperite din surse stabile, și activele ciclice din surse ciclice

Fondul de rulment este egal cu zero.

Dacă valoarea indicatorului este mai mică decât 100%

Parțial activele stabile sunt finanțate din surse ciclice;

Fondul de rulment este negativ.

Tabel 4.1

RATA FINANȚĂRII STABILE

Fig.4.1 RATA FINANȚĂRII STABILE

În anii 2003 și 2004 rata finanțării stabile se situa între limite normale, capitalurile proprii au acoperit nevoile cu caracter permanent, rezultând un fond de rulment pozitiv pentru perioada analizată. În anul 2001, nivelul indicatorului a avut valoarea de 389%, această valoare datorându-se creșterii mult mai accentuate a capitalului permanent față de activele imobilizate nete. Tendința ratei reflectă o situație financiară stabilă, excedentul va putea finanța activele circulante .

Rata finanțării activelor imobilizate din capitaluri proprii

Rata finanțării activelor imobilizate din capitaluri proprii (Rfp) arată proporția în care capitalul propriu participă la finanțarea activelor imobilizate. Formula de calcul este următoarea:

Dacă valoarea indicatorului este mai mare decât 100%:

Activele imobilizate sunt finanțate integral din capitalul propriu, realizându-se cel mai mic cost al capitalului;

Există fond de rulment propriu.

Dacă valoarea indicatorului este egală cu 100%:

Activele imobilizate sunt finanțate integral din capital propriu;

Nu există fond de rulment propriu.

Dacă valoarea indicatorului este mai mică decât 100%

Activele imobilizate sunt finanțate numai parțial pe seama capitalului propriu, diferența fiind finanțată pe baza datoriilor pe termen mediu și lung și chiar pe seama surselor ciclice;

Fondul de rulment este negativ.

Tabel 4.2

RATA FINANȚĂRII ACTIVELOR IMOBILIZATE DIN CAPITALURI PROPRII

Nivelul indicatorului a fost în perioada analizată egal cu rata finanțării stabile, deoarece întreprinderea nu a apelat decât în ultimul an la credite pe termen mediu și lung, de aceea valoarea capitalurilor proprii este egală în 2002 și 2003 cu valoarea capitalurilor permanente.

Concluzionăm că activele imobilizate sunt finanțate integral din capitalul propriu, realizându-se cel mai mic cost al capitalului, există fond de rulment propriu.

Rata finanțării ciclice

Rata finanțării ciclice (Rfc) reflectă măsura în care resursele financiare grupate în capitalurile temporare acoperă utilizările grupate în active temporare. Formula de calcul este următoarea:

Tabel 4.3

RATA FINANȚĂRII CICLICE

Fig.4.2 RATA FINANȚĂRII CICLICE

Nivelul indicatorului pe întreaga perioadă analizată arată că nevoile cu caracter temporar nu au fost acoperite din surse cu caracter temporar, degajându-se un necesar de fond de rulment pozitiv în ultimii doi ani și negativ în primul.

Rata finanțării globale

Rata finanțării globale (Rfg) adică a necesarului de fond de rulment din fond de rulment net, arată măsura în care excedentul neutilizat de resurse permanente acoperă nevoile ciclice neacoperite.

Dacă valoarea indicatorului este mai mare decât 100%:

Integral NFR este asigurat prin capitalul permanent;

Se creează trezorerie netă pozitivă.

Dacă valoarea indicatorului este egală cu 100%:

NFR este finanțat integral pe baza FR;

Trezorerie nulă.

Dacă valoarea indicatorului este mai mică decât 100%:

NFR este finanțat parțial pe seama FR și parțial sau integral pe seama datoriilor pe termen scurt;

Trezoreria este negativă.

Tabel 4.4

RATA FINANȚĂRII GLOBALE

În anul 2002 nu se poate pune problema acoperirii necesarului de fond de rulment din fondul de rulment net. În anii de analiză 2003 și 2004, necesarul de fond de rulment a fost acoperit în totalitate din fond de rulment, situația fiind favorabilă din acest punct de vedere, deoarece reflect[ degajarea unei trezorerii nete pozitive.

ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE

Analiza gestiunii resurselor urmărește completarea informațiilor statice cu valoarea descriptivă rezultată din analiza echilibrului financiar și a lichidității întreprinderii cu informații care reflectă manifestarea dinamică a echilibrului financiar.

Exprimarea sintetică a modului de gestionare a resurselor se realizează prin viteza de rotație a lor cu ajutorul cărora se măsoară durata în timp necesară parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare și comercializare .

Ratele de rotație furnizează cele mai importante informații calitative privind elementele bilanțului financiar, asupra modului de folosire a resurselor, în special a celor temporare. În acest caz analiza ratelor de gestiune permite aprecierea comportamentului fiecărei componente a necesarului de fond de rulment, măsurând ritmul de înnoire a elementelor patrimoniale pe de o parte, lichiditatea stocurilor și creanțelor comerciale pe de altă parte exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Măsurarea vitezei de rotație se realizează cu ajutorul a doi indicatori: numărul de rotații (Nr) și durata în zile a unei rotații (dz) .

Numărul de rotații (Nr) arată de câte ori se rotește elementul de activ sau de pasiv analizat prin elementul de venit într-o perioadă de gestiune; creșterea numărului de rotații înseamnă creșterea eficienței utilizării resurselor.

Durata în zile a unei rotații (Dz) arată durata medie în care elementul analizat parcurge întregul ciclu economic și se reîntoarce în firmă sub formă inițială bănească; reducerea duratei medii în zile a unei rotații înseamnă o recuperare mai rapidă a resurselor utilizate sub formă bănească.

Cei doi factori ai vitezei de rotație se condiționează reciproc (veniturile depind în mare măsură de nivelul și evoluția elementelor de activ și pasiv, care la rândul lor depind direct de nivelul veniturilor).

Accelerarea vitezei de rotație, concretizată în creșterea numărului de rotații sau diminuarea duratei în zile a unei rotații, înseamnă reducerea necesarului absolut și /sau relativ de resurse pentru realizarea unui anumit nivel al venitului, deci obținerea unui venit mai mare la un consum dat de resurse.

Încetinirea vitezei de rotație, constatată prin reducerea numărului de rotații sau creșterea duratei în zile a unei rotații, înseamnă creșterea necesarului absolut și / sau relativ de resurse pentru atingerea unui anumit nivel de venit, deci obținerea unui nivel mai scăzut al venitului la un consum total dat de resurse. Are loc când dinamica elementului de venit este devansat ca ritm de dinamica elementului de activ sau de pasiv.

Viteza de rotație a resurselor este elementul determinant al nivelului și evoluției eficienței economice, a rentabilității și a masei profitului. Accelerarea sau încetinirea vitezei de rotație are ca efect direct eliberarea (E ) sau imobilizarea ( I ) absolută sau relativă de resurse.

Analiza ratelor de gestiune se poate detalia pe:

Viteza de rotație a activelor imobilizate:

– viteza de rotație a imobilizărilor necorporale;

– viteza de rotație a imobilizărilor corporale;

– viteza de rotație a imobilizărilor financiare;

Viteza de rotație a activelor circulante:

– viteza de rotație a stocurilor;

– viteza de rotație a creditului – client;

Viteza de rotație a datoriilor curente:

viteza de rotație a creditului – furnizor.

Analiza gestiunii generale urmărește să aprecieze nivelul general de utilizare a resurselor aflate la dispoziția întreprinderii, respectiv viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic și ajung să revină sub formă bănească pentru firmă.

Viteza de rotație a activelor imobilizate

Analiza vitezei de rotație a activelor imobilizate exprimă numărul de rotații sau durata medie a unei rotații efectuate de activele imobilizate prin cifra de afaceri.

Tabel 5.1

VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Fig.5.1 VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Așa cum se observă, viteza de rotație a imobilizărilor scade de la un an la altul. Dacă recuperarea capitalului investit în active corporale și necorporale necesita 163 zile în 2002, adică sub un an, investițiile realizate în 2003 se recuperează în peste 2 ani, iar cele realizate în 2004 majorează durata în zile a rotației activelor imobilizate la peste trei ani. Având în vedere industria în care activează societatea, putem considera că durata de recuperare a investiției se încadrează în limite acceptabile de eficiență a gestiunii resurselor. Cu toate acestea, în ultimii doi ani politica de investire a condus la o imobilizare tot mai mare de resurse financiare, aceasta depășind pentru anul 2004 14 miliarde lei.

Viteza de rotație a activelor circulante

Analiza vitezei de rotație a activelor circulante exprimă numărul de rotații sau durata medie a unei rotații efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri.

Tabel 5.2

VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Fig.5.2 VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

Pentru întreaga perioadă de analiză viteza de rotație a activelor circulante se situează sub minimul admisibil, dar în continuă creștere de la un an la altul. Îmbunătățirea majoră a vitezei de rotație a activelor circulante se observă în anul 2003, când se eliberează resurse financiare de peste 6,5 miliarde lei. Rezultatele obținute ne determină să considerăm necesară analiza detaliată a vitezei de rotație a activelor circulante.

Viteza de rotație a stocurilor

Rotația stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activității până se reîntorc în formă bănească inițială. Cu cât viteza de rotație a lor este mai mare cu atât eficiența folosirii lor este mai mare, având drept efect eliberarea de resurse financiare.

Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotații, care corespunde unui termen mediu de revenire sub formă bănească inițială de 45 zile.

Efectele directe și indirecte ale modului de gestionare a resurselor materiale pot fi sintetizate în eliberări sau imobilizări de resurse materiale și financiare și creșterea sau diminuarea masei profitului.

1. Eliberările ( E ) sau imobilizările ( I ) se determină cu relația :

E(-)sau I (+) = ( Dz1 – Dz0 ) * CA/ T

Eliberările de resurse sunt echivalente cu reducerea stocului de resurse materiale și creșterea resurselor financiare disponibile pe când imobilizările de resurse sunt echivalente cu creșterea stocurilor și creșterea necesarului de resurse financiare.

Tabel 5.3

VITEZA DE ROTAȚIE A STOCURILOR

Fig.5.3 VITEZA DE ROTAȚIE A STOCURILOR

În anul 2002, stocurile se roteau prin cifra de afaceri de 9,18 ori, recuperându-se sub formă bănească inițială în 39,21 zile. Numărul de rotații a crescut cu în 2003 cu 8,34 rotații față de anul precedent, iar durata în zile a unei rotații a scăzut cu 18 zile, ceea ce înseamnă o eficientizare a utilizării stocurilor, acestea recuperându-se sub formă bănească inițială într-un timp mai redus, ceea ce produce un cash-flow pozitiv de peste 4,4 miliarde lei.

În ultimul an de analiză stocurile se roteau de 26,08 ori recuperându-se sub formă bănească inițială într-un termen de 13,8 zile. Față de anul 2003 numărul de rotații a crescut cu 8,56, iar durata în zile a unei rotații a crescut cu 7 zile, ceea ce înseamnă creșterea eficienței utilizării stocurilor, respectiv diminuarea duratei medii de recuperare a lor sub formă inițială bănească prin cifra de afaceri și eliberarea de numerar de peste 600 milioane lei.

Căile de creștere a vitezei de rotație în stadiul serviciilor vor urmări reducerea duratei de imobilizare în materiale consumabile.

Viteza de rotație a creditului-client

Viteza de rotație a creanțelor clienți exprimă durata medie în zile de încasare a contravalorii creanțelor curente, adică decalajul în zile între data facturării și data încasării creanței.

În dinamică este recomandabil ca durata în zile să se reducă, respectiv să crească numărul de rotații și durata medie de plată a datoriilor curente să fie mai mare decât durata medie de încasare a creanțelor curente.

Tabel 5.4

VITEZA DE ROTAȚIE A CREANȚELOR

Fig 5.4 VITEZA DE ROTAȚIE A CREANȚELOR

Viteza de rotație a creanțelor a înregistrat pentru perioada analizată un trend descrescător, ceea ce a dus la efecte negative asupra trezoreriei, în sensul decalării în timp a încasărilor, în principal creșterea duratei medii a creditului comercial. În anul 2003 numărul de rotații a scăzut cu 38,64 rotații, iar durata în zile a crescut față de anul 2002 cu 12,46 zile, ceea ce înseamnă prelungirea duratei medii de recuperare a lor ( presiune financiară de circa 200 milioane lei). Această situație se datorează devansării ritmului de creștere al cifrei de afaceri de către ritmul de creștere al creanțelor (Icl>ICA).

Dacă însă comparăm rata de gestiune a creanțelor curente cu valoarea de referință, se constată că efectul este totuși pozitiv, deoarece numărul de rotații este mai mare decât nivelul minim admis ( de 4 rotații ) pe parcursul întregii perioade de analiză, iar durata în zile a unei rotații depășește doar în 2004 nivelul maxim.

Modificarea duratei în zile a unei rotații de la o perioadă la alta se poate calcula cu relația:

Această abatere poate fi explicată pe seama modificării următorilor factori de influență:

pe seama modificării soldului creanțelor clienți:

perioada 2002-2003

=

23,54 – 6,22 = +17,32 zile

perioada 2003-2004

=

91,14 – 18,68 = +72,46 zile

pe seama modificării cifrei de afaceri:

perioada 2002-2003

zile

perioada 2003-2004

zile

Tabel 5.5

Analiza factorială a vitezei de rotație a clienților

Pentru perioada 2002 – 2003, se constată încetinirea vitezei de rotație a clienților care a condus la o creștere a duratei în zile a unei rotații cu 12,47 zile. Această situație este nefavorabilă întreprinderii deoarece a majorat durata de transformare a creanțelor clienți în lichidități. Acest fapt se datorează:

creșterii soldului mediu al creanțelor clienți în 2003 față de 2002 cu 278,66%, cu efect negativ, deoarece a condus la creșterea durata în zile a unei rotații cu 17,32 zile;

creșterii cifrei de afaceri cu 26,01% în anul 2003 față de 2002, cu efect pozitiv asupra indicatorului, ducând la reducerea duratei în zile a creanțelor față de clienți cu 4,86 zile.

Pentru perioada 2003 – 2004 durata în zile a rotației clienților crește cu 32,98 zile, fapt datorat:

creșterii soldului mediu al creanțelor clienți în 2003 față de 2002 cu 287,84%, cu efect negativ, sporind durata în zile a rotației cu 72,46 zile;

creșterii cifrei de afaceri cu 76,42% în anul 2004 față de 2003, cu efect pozitiv asupra indicatorului, ducând la reducerea duratei în zile a stocurilor cu 39,48 zile.

Viteza de rotație a creditului-furnizor

Rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotație a furnizorilor) ne arată în câte zile firma își achită obligațiile față de furnizori.

Rata de gestiune a furnizorilor exprimă creditul furnizori primit de firmă, adică durata medie în zile de plată a contravalorii bunurilor achiziționate de la furnizori. Practic, indică decalajul mediu în zile între data facturării și data plății contra valorii bunurilor achiziționate.

Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor față de furnizori, este de cel puțin 8 rotații, care corespunde unei durate medii de plată a facturilor de 45 de zile. Valoarea optimă ar fi de maxim 30 de zile.

Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor din exploatare este de cel puțin 6 rotații, care corespunde unei durate optime de plată a datoriilor de 45 de zile.

Mărimea acestui indicator este influențată de – poziția firmei furnizoare pe piață comparativ cu clienții săi; – relațiile stabilite firmei cu furnizorul; – specificul activității; – conjunctura economică; – politica de credit practicată pe piață.

Tabel 5.6

VITEZA DE ROTAȚIE A CREDITULUI-FURNIZOR

Fig.5.5 VITEZA DE ROTAȚIE A CREDITULUI-FURNIZOR

În anul 2003 datoriile față de furnizori se roteau prin cifra de afaceri de 58,64 ori, achitându-se într-un termen de 6,14zile. Față de anul 2002, valoarea indicatorului a crescut 47,02 rotații iar durata medie a unei zile a scăzut cu 24,83 zile, ceea ce înseamnă o majorare a plăților furnizorilor, acest fapt generând efecte negative asupra trezoreriei, în sensul că întreprinderea a efectuat plăți la intervale scurte de timp, imobilizând disponibilitățile pentru decontările cu furnizorii, în timp ce putea opta pentru o gestionare mai profitabilă a resurselor financiare.

Modificarea duratei în zile a unei rotații de la o perioadă la alta se poate calcula cu relația:

Această abatere poate fi explicată pe seama modificării următorilor factori de influență:

pe seama modificării soldului furnizorilor:

2002-2003:

= 7,74 – 30,97 = -23,23 zile

2003-2004:

= 7,70 – 6,14 = +1,56 zile

pe seama modificării cifrei de afaceri:

2002-2003

zile

2003-2004

zile

Tabel 5.7

ANALIZA FACTORIALĂ A VITEZEI DE ROTAȚIE A FURNIZORILOR

Pentru perioada 2002- 2003 se constată o accelerare a vitezei de rotație a furnizorilor care a condus la o scădere a duratei în zile a unei rotații cu 24,83zile. Această situație este nefavorabilă întreprinderii deoarece a redus durata de plată către furnizori. Acest fapt se datorează:

scăderii soldului mediu al furnizorilor în 2003 față de 2002 cu 75,02%, cu efect negativ, deoarece conduce la reducerea duratei în zile a rotației furnizorilor cu 23,23 zile;

majorării cifrei de afaceri cu 26,01% în anul 2003 față de 2002, cu efect negativ asupra indicatorului, ducând la reducerea duratei rotației furnizorilor cu 1,6 zile.

Pentru perioada 2003 – 2004, viteza de rotație a furnizorilor a crescut cu 23,86 rotații față de anul precedent, ceea ce înseamnă o scădere a duratei în zile a unei rotații cu 1,78 zile, fapt datorat:

creșterii soldului mediu al furnizorilor în 2004 față de 2003 cu 76,42%, cu efect pozitiv, majorând durata în zile a rotației creditului furnizor cu 1,56 zile;

sporirii cifrei de afaceri cu 76,42% în anul 2004 față de 2003, cu efect negativ asupra indicatorului, ducând la reducerea duratei în zile a furnizorilor cu 3,34 zile.

Tabel 5.8

Compararea ratei de gestiune a clienților cu rata de gestiune a furnizorilor

După cum se poate observa, începând cu 2003, există o necorelare majoră între viteza de rotație a clienților și a furnizorilor, ceea ce va crea probleme de lichiditate societății în viitorul apropiat.

ANALIZA PERFORMANȚELOR FINANCIARE

Analiza dinamică structurală și factorială a profitului din cazare

În cazul unităților de turism (cu referire la activitatea de cazare), principalele modele de analiză ce se pot avea în vedere sunt:

unde:

P = profitul aferent cifrei de afaceri din activitatea de cazare

Nt = numărul de turiști; Ntz = numărul de zile turist;

CA = cifra de afaceri din activitatea de cazare;

Lzd = locuri de cazare disponibile; Lzo = locuri de cazare ocupate;

= tarif mediu pe zi turist = cost mediu pe zi turist

În cele ce urmează vom încerca să analizăm profitul aferent cifrei de afaceri din cazare, pe baza datelor avute la dispoziție:

Tabel 6.1

INDICATORI UTILIZAȚI ÎN ANALIZA FACTORIALĂ A PROFITULUI DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

Analiza factorială pe baza modelului:

Fig. 6.1 EVOLUȚIA PROFITULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI

DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

Evoluția în mărimi absolute și relative a profitului aferent cifrei de afaceri din cazare se prezintă astfel:

Tabel 6.2

EVOLUȚIA PROFITULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

Se constată că profitul aferent cifrei de afaceri din cazare menține pe întreaga perioadă de analiză un trend crescător.

El crește în 2003 față de 2002, în mărimi absolute, cu 126.303 mii lei, ceea ce reprezintă, în mărimi relative, o creștere cu 521,07% (de peste 5 ori) față de perioada de bază, considerată 2002.

În exercițiul financiar 2004, profitul aferent cifrei de afaceri din cazare crește în mărimi absolute cu 360.741 mii lei față de anul precedent, 2003, ceea ce în mărimi relative echivalează cu o creștere de 239,63% (de peste 2 ori) față de anul considerat bază, 2003.

Factorii de influență sunt:

ΔNt

ΔNtz/Nt

ΔCA/Ntz

ΔP/CA

Măsurarea influenței factorilor:

Influența modificării numărului de turiști:

perioada 2002-2003

=

mii lei

perioada 2003-2004

=

mii lei

Influența modificării duratei medii a sejurului:

perioada 2002-2003

=

mii lei

perioada 2003-2004

=

mii lei

Influența modificării tarifului mediu pe zi turist:

perioada 2002-2003

=

mii lei

perioada 2003-2004

=

mii lei

Influența modificării profitului la 1 leu cifră de afaceri din cazare

perioada 2002-2003

=

mii lei

perioada 2003-2004

=

mii lei

Tabel 6.3

ANALIZA FACTORIALĂ A PROFITULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI DIN CAZARE

Pentru întreaga perioadă analizată, cea mai mare influență asupra profitului aferent cifrei de afaceri din activitatea de cazare a avut-o profitul la 1 leu cifră de afaceri.

În perioada 2002-2003, creșterea numărului de turiști cazați cu 16% a condus la majorarea profitului aferent cifrei de afaceri din cazare cu 3.990 mii lei. Prelungirea sejurului mediu de la 3 la 3,5 zile a condus la o majorare a indicatorului analizat cu 4.705 mii lei. Cumulat, influența celor doi factori de influență este favorabilă, deoarece hotelul nu numai că a atras mai mulți turiști, dar a reușit să-i determine să-și prelungească șederea față de anul precedent. Strategia firmei, se pare, a fost de a diminua puțin prețurile, pentru a-și îmbunătăți situația pe piață, și a dat roade. Deși scăderea încasărilor medii pe turist a condus la diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri din activitatea de cazare, a fost compensată de creșterea numărului de turiști și de influența duratei prelungite a sejurului. Creșterea profitului la un leu cifră de afaceri de peste 6 ori a influențat major, în bine, evoluția profitului aferent cifrei de afaceri din cazare.

În perioada 2003-2004, creșterea cu 4,9% a numărului de turiști cazați a condus la o creștere a profitului aferent cifrei de afaceri din cazare cu 7.447 mii lei. Prelungirea duratei medii de sejur cu 1,5 zile – de la 3,5 zile în 2003 la 5 zile în 2004 – a condus la creșterea indicatorului cu 67.680 mii lei. Față de perioada precedentă, în 2004 încasările pe zi turist cresc cu 64,9%, ceea ce a condus la creșterea profitului aferent activității de cazare cu 150.750 mii lei. Situația reflectă o ameliorare a activității de cazare, în cazul în care această creștere se datorează în special îmbunătățirii calității serviciilor, și nu creșterii prețurilor de consum. Creșterea profitului aferent unui leu cifră de afaceri a condus la majorarea profitului din activitatea de cazare cu 134.864 mii lei. Putem aprecia, coroborând influențele, că situația este favorabilă, creșterea profitului aferent cifrei de afaceri din cazare datorându-se, în principal, ameliorării condițiilor calitative, pe baza eforturilor interne.

Analiza rentabilității economice

Rata rentabilității economice măsoară performanțele activului total al întreprinderii, fără a ține cont de modul de procurare a capitalurilor (proprii sau împrumutate) alocate pentru constituirea acestui activ. Din acest motiv se spune că rata rentabilității economice este independentă de politica de finanțare promovată de întreprindere.

Rentabilitatea economică se poate determina pe baza relației:

unde: Re= rata rentabilității economice

RE= rezultatul exploatării

AT= activ total

Modelele de analiză se bazează pe descompunerea ratei de rentabilitate în rate explicative care evidențiază căile prin care se poate spori rentabilitatea economică a întreprinderilor.

Analiza ratei rentabilității economice în raportul RE/AT

Tabel 6.4

RATA RENTABILITĂȚII ECONOMICE ÎN RAPORTUL RE/AT

Fig. 6.2 EVOLUȚIA RENTABILITĂȚII ECONOMICE

Pe întreaga perioadă de analiză, rentabilitatea economică se situează mult sub nivelul minim acceptabil. Evoluția sa este oscilantă, cu un maxim în exercițiul 2003, urmat de o scădere de mai mult de jumătate de procent în 2004.

În cele ce urmează, vom analiza evoluția ratei rentabilității economice pe baza modelului:

Unde: = viteza de rotație a activelor totale

= rata rentabilității comerciale

Modelul factorial este:

AT

CA

Re

100

Tabel 6.5

INDICATORI UTILIZAȚI ÎN ANALIZA FACTORIALĂ

Perioada 2002-2003

Variația rentabilității economice în mărimi absolute:

Re=Re2003-Re2002 = 2,56 – 0,77 = +1,78%

a)Influența modificării vitezei de rotație a activelor totale

–

=0,33 1,60 – 0,77 = 0,53 – 0,77 = -0,24 %

a1)Influența modificării activelor totale

=

= (4.581.808/17.626.078) 1,60 – 0,77 = 0,26 1,60 – 0,77 = 0,42 – 0,77 = – 0,35%

a2)Influența modificării activelor totale

= 0,53 – 0,42 = +0,11%

b)Influența modificării rentabilității comerciale

= 2,56 – 0,53 = +2,03%

Perioada 2003-2004

Variația rentabilității economice în mărimi absolute:

Re=Re2004-Re2003 = 1,99 – 2,56 = -0,57%

a)Influența modificării vitezei de rotație a activelor totale

=

=0,23 7,81 – 2,56 = 1,8 – 2,56 = -0,76 %

a1)Influența modificării activelor totale

=

= (5.773.583/44.778.349) 7,81 – 2,56 = 0,13 7,81 – 2,56 = 1,02 – 2,56 = – 1,54%

a2)Influența modificării activelor totale

= 1,8 – 1,02 = +0,78%

b)Influența modificării rentabilității comerciale

= 1,99 – 1,80 = +0,19%

Tabel 6.6

ANALIZA RENTABILITĂȚII ECONOMICE ÎN RAPORTUL RE/AT

În anul 2003 față de anul 2002 rentabilitatea economică a crescut cu 1,76%. Această modificare se datorează:

scăderii vitezei de rotație a activului total de la 0,44 la 0,33 rotații pe an, care a determinat scădere a rentabilității economice cu 0,24%. Prin intermediul vitezei de rotație a activului își transmit influența:

– creșterea activului total cu 86,31%, care a avut un efect negativ asupra rentabilității economice, contribuind la scăderea acesteia cu 0,35%

– creșterea cifrei de afaceri cu 26,01% a avut un efect pozitiv asupra indicatorului, contribuind la majorarea acestuia cu 0,11%

creșterea rentabilității comerciale de la 1,6% în anul 2002 la ,7,81% în anul 2003 a avut un efect pozitiv asupra rentabilității economice, conducând la o creștere puternică a acesteia, cu 2,03%, care a compensat scăderea datorată încetinirii vitezei de rotație a activului total.

În anul 2004 față de anul 2003 rentabilitatea economică a scăzut cu 0,57%. Această modificare se datorează:

reducerea vitezei de rotație a activului total de la 0,33 rotații în anul 2003 la 0,23 rotații în anul 2004, cu 0,10 rotații, care a influențat negativ indicatorul, în sensul reducerii rentabilității economice cu 0,76%;această modificare este determinată de:

– creșterea activului total cu 154,05%, care a avut un efect negativ asupra rentabilității economice în sensul reducerii acesteia cu 1,54%;

– creștere cifrei de afaceri într-un ritm inferior activului total, cu 76,42%, nu a reușit să compenseze efectele negative ale investițiilor masive realizate și încă nefructificate, deși a condus la o creștere a rentabilității economice cu 0,78%;

creșterea ușoară a rentabilității comerciale cu 0,94% a avut un efect pozitiv asupra rentabilității economice, deoarece a condus la o creștere a acesteia cu 0,19%. Din păcate, această creștere nu a putut compensa scăderea datorată încetinirii vitezei de rotație a activului total.

Analiza rentabilității economice aferente activității de cazare

Putem analiza rentabilitatea economică aferentă activității de cazare pe baza relației:

,

de unde

unde:

Recazare = rentabilitatea economică aferentă activității de cazare

CAcazare = cifra de afaceri aferentă activității de cazare

= profitul la 1 leu cifra de afaceri din cazare

ATcazare = activul total utilizat pentru activitatea de cazare

Modelul factorial este:

ATcazare

Nt – număr de turiști

CAcazare – durata sejurului

Re – cifra de afaceri pe zi

Tabel 6.7

INDICATORI UTILIZAȚI ÎN ANALIZĂ

Perioada 2002-2003

Variația rentabilității economice aferentă activității de cazare în mărimi absolute:

Re=Re2003-Re2002 = 1,06 – 0,36 = +0,7%

a)Influența modificării activelor totale aferente activității de cazare:

=

=

b)Influența modificării cifrei de afaceri din activitatea de cazare:

=

=

b1)Influența modificării numărului de turiști

=

b2)Influența modificării duratei medii a sejurului

=

b3)Influența modificării încasărilor pe zi turist

=0,39 – 0,44 = -0,05%

c)Influența modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri din cazare

=

= 1,06 – 0,39 = +0,67%

Perioada 2003-2004

Variația rentabilității economice aferentă activității de cazare în mărimi absolute:

Re=Re2004-Re2003 = 1,28 – 1,06 = +0,22%

a)Influența modificării activelor totale aferente activității de cazare:

=

=

b)Influența modificării cifrei de afaceri din activitatea de cazare:

=

=

b1)Influența modificării numărului de turiști

=

b2)Influența modificării duratei medii a sejurului

=

b3)Influența modificării încasărilor pe zi turist

=1,04 – 0,63 = +0,41%

c)Influența modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri din cazare

=

= 1,28 – 1,04 = +0,24%

Fig. 6.3 EVOLUȚIA RENTABILITĂȚII ECONOMICE

DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

Se observă că, pe întreaga perioadă de analiză, rentabilitatea economică din activitatea de cazare se situează mult sub limita minimă, apropiindu-se de zero. Cu toate acestea, situația este în ameliorare continuă, deoarece indicatorul prezintă un trend crescător.

Tabel 6.8

ANALIZA RENTABILITĂȚII ECONOMICE DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

În anul 2003 față de anul 2002 rentabilitatea economică din activitatea de cazare a crescut cu 0,7%. Această modificare se datorează:

creșterea activelor totale aferente activității de cazare în 2003 față de 2002 cu 108,74% a condus la evoluția în sens opus a rentabilității aferente activității de cazare cu 0,19%

creșterea cifrei de afaceri de la un an la altul cu 26,04% a condus la creșterea indicatorului analizat cu 0,22%. Prin intermediul cifrei de afaceri din activitatea de cazare își transmit influența:

– creșterea numărului de turiști de la 12.150 la 14.150 persoane a condus la creșterea, pe baze cantitative, a rentabilității economice aferente activității de cazare cu 0,22%;

– prelungirea duratei medii a sejurului de la 3 la 3,5 zile a avut ca efect o creștere, datorată în principal eforturilor calitative de a face șederea cât mai agreabilă, a rentabilității economice aferentă activității de cazare cu 0,20%;

– scăderea încasărilor medii pe zi turist de la 64 la 57 mii lei a condus la diminuarea rentabilității economice aferente activității de cazare cu 0,05%

creșterea profitului mediu la un leu cifră de afaceri din activitatea de cazare a condus la creșterea rentabilității economice din activitatea de cazare cu 0,67%.

În anul 2004 față de anul 2003 rentabilitatea economică din activitatea de cazare a crescut cu 0,22%. Această modificare se datorează:

creșterea activelor totale aferente activității de cazare în 2004 față de 2003 cu 181,16% a condus la evoluția în sens opus a rentabilității aferente activității de cazare cu 0,64%. După cum se poate observa, pe întreaga perioadă de analiză societatea se află într-o fază de investire, rezultatele fiind așteptate în viitorul apropiat.

creșterea cifrei de afaceri pentru activitatea de cazare de la un an la altul cu 150,04% a condus la creșterea rentabilității aferente cu 0,62%. După cum se poate observa, rezultatele procesului de investire încep să se vadă destul de devreme. Prin intermediul cifrei de afaceri din activitatea de cazare își transmit influența:

– creșterea numărului de turiști de la 14.150 la 14.850 persoane a condus la creșterea, pe baze cantitative, a rentabilității economice aferente activității de cazare cu 0,02%;

– prelungirea duratei medii a sejurului de la 3 la 3,5 zile a avut ca efect o creștere, datorată în principal eforturilor calitative de a face șederea cât mai agreabilă, a rentabilității economice aferentă activității de cazare cu 0,20%;

– creșterea încasărilor medii pe zi turist de la 57 la 94 mii lei a condus la evoluția în același sens a rentabilității economice aferente activității de cazare cu 0,41%. Situația se poate aprecia favorabil, dacă această creștere nominală este însoțită de o creștere reală a cifrei de afaceri din activitatea de cazare pe zi turist.

creșterea profitului mediu la un leu cifră de afaceri din activitatea de cazare a condus la creșterea rentabilității economice din activitatea de cazare cu 0,24%. Situația exercițiului precedent se prelungește, favorabil pentru unitate, reflectând o bună gestionare a costurilor, în raport cu tarifele practicate.

Analiza rentabilității financiare

Ratele de rentabilitate financiară măsoară performanța capitalului propriu, iar în mod indirect, oportunitatea menținerii acestuia în afacere.

Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende și creșterea capitalurilor proprii (creșterea rezultatelor), constituind un mijloc de stimulare a participării la creșterea capitalului social, atât pentru acționarii existenți cât și pentru noii acționari.

Rata rentabilității financiare este dependentă de modalitățile de finanțare a activității, fiind sensibilă la modificarea structurii financiare, în special a gradului de îndatorare. De asemenea este influențată de regimul de calcul al amortizărilor și provizioanelor, al cheltuielilor deductibile și nedeductibile pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit.

Analiza ratei rentabilității financiare nete

Rata rentabilității financiare nete, care remunerează proprietarii întreprinderii direct, prin acordarea de dividende și prin creșterea rezervelor și indirect prin alocarea de sume pentru dezvoltarea întreprinderii(în acest caz are loc creșterea valorii acesteia)

Relația de calcul: Rrfn=

unde: Rrfn= rata rentabilității financiare nete

Rn= rezultatul net al exercițiului

Cpr= capitalul propriu

Tabel 6.8

RATA RENTABILITĂȚII FINANCIARE NETE

Fig. 6.4 EVOLUȚIA RENTABILITĂȚII FINANCIARE

Rata rentabilității financiare prezintă o evoluție oscilantă în perioada 2002-2004 pentru SC RUSC SA, cu un vârf de rentabilitate în exercițiul 2003. Pentru întreaga perioadă, nivelul ratei se situează mult sub cel minim de referință, ceea ce reflectă o situație delicată a societății, cu privire la remunerarea capitalurilor acționarilor.

Modelul factorial și factorii de influență:

Rrfn=

Rrfn

100

Tabel 6.9

INDICATORI UTILIZAȚI ÎN ANALIZA FACTORIALĂ

Influența modificării factorilor:

Perioada 2002-2003

Modificarea ratei rentabilității financiare nete:

3,56 – 0,8 = +2,76

a)Influența modificării rotației capitalurilor proprii

– =

= 0,33 × 1,41 – 0,8 = 0,47 – 0,8 = -0,33%

b)influența modificării rentabilității comerciale nete

–

= 3,56 – 0,47 = +3,09%

Perioada 2003-2004

Modificarea ratei rentabilității financiare nete:

2,33 – 3,56 = -1,23

a)Influența modificării rotației capitalurilor proprii

– =

= 0,24 × 10,62 – 3,56 = 2,55 – 3,56 = -1,01%

b)influența modificării rentabilității comerciale nete

–

= 2,33 – 2,55 = -0,22%

Tabel 6.10

ANALIZA FACTORIALĂ A RENTABILITĂȚII FINANCIARE

În anul 2003 față de anul 2002, rata rentabilității financiare a crescut cu 2,76%, ceea ce se apreciază favorabil, ea fiind explicată prin evoluția următorilor facori de influență:

încetinirea vitezei de rotație a capitalului propriu cu 0,23 rotații care a avut un efect negativ asupra indicatorului, în sensul scăderii acestuia cu 0,33%;

creșterea rentabilității comerciale nete cu 9,21% a avut efect pozitiv asupra indicatorului,în sensul creșterii acestuia cu 7,65%

În anul 2004 față de anul 2003, rata rentabilității financiare a scăzut cu 1,23%, ceea ce se apreciază nefavorabil. Descreșterea poate fi explicată prin evoluția următorilor facori de influență:

încetinirea vitezei de rotație a capitalului propriu cu 0,10 rotații a avut un efect negativ asupra rentabilității financiare, în sensul scăderii acesteia cu 1,01%;

scăderea rentabilității comerciale nete cu 0,75% a avut efect negativ asupra indicatorului,în sensul scăderii acestuia cu 0,22%.

Analiza ratei de rentabilitate financiară aferentă activității de cazare

Putem analiza rentabilitatea financiară aferentă activității de cazare pe baza relației:

,

de unde

unde:

Rfcazare = rata de rentabilitatea financiară aferentă activității de cazare

CAcazare = cifra de afaceri aferentă activității de cazare

= profitul la 1 leu cifra de afaceri din cazare

Cpr = total capitaluri proprii

Modelul factorial este:

Cpr

Nt – număr de turiști

CAcazare – durata sejurului

Rf – cifra de afaceri pe zi

Tabel 6.11

INDICATORI UTILIZAȚI ÎN ANALIZĂ

Perioada 2002-2003

Variația rentabilității economice aferentă activității de cazare în mărimi absolute:

Rf=Rf2003-Rf2002 = 0,88 – 0,31 = +0,57%

a)Influența modificării activelor totale aferente activității de cazare:

=

=

b)Influența modificării cifrei de afaceri din activitatea de cazare:

=

=

b1)Influența modificării numărului de turiști

=

b2)Influența modificării duratei medii a sejurului

=

b3)Influența modificării încasărilor pe zi turist

=0,33 – 0,37 = -0,04%

c)Influența modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri din cazare

=

= 0,88 – 0,33 = +0,55%

Perioada 2003-2004

Variația rentabilității economice aferentă activității de cazare în mărimi absolute:

Rf=Rf2004-Rf2003 = 1,19 – 0,88 = +0,31%

a)Influența modificării activelor totale aferente activității de cazare:

=

=

b)Influența modificării cifrei de afaceri din activitatea de cazare:

=

=

b1)Influența modificării numărului de turiști

=

b2)Influența modificării duratei medii a sejurului

=

b3)Influența modificării încasărilor pe zi turist

=0,97 – 0,59 = +0,38%

c)Influența modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri din cazare

=

= 1,19 – 0,97 = +0,22%

Fig. 6.5 EVOLUȚIA RENTABILITĂȚII FINANCIARE

DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

Se observă că, pe întreaga perioadă de analiză, rentabilitatea financiară aferentă activității de cazare se situează mult sub limita minimă, apropiindu-se de zero. Situația este similară rentabilității economice, și este și sub acest aspect în ameliorare continuă, deoarece indicatorul prezintă un trend crescător.

Tabel 6.12

ANALIZA RENTABILITĂȚII FINANCIARE DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

În anul 2003 față de anul 2002 rentabilitatea financiară din activitatea de cazare a crescut cu 0,57%. Această modificare se datorează:

creșterea capitalurilor proprii în 2003 față de 2002 cu 113,48% a condus la evoluția în sens opus a rentabilității financiare aferente activității de cazare cu 0,04%

creșterea cifrei de afaceri din activitatea de cazare de la un an la altul cu 26,04% a condus la creșterea indicatorului analizat cu 0,06%. Prin intermediul cifrei de afaceri din activitatea de cazare își transmit influența:

– creșterea numărului de turiști de la 12.150 la 14.150 persoane a condus la creșterea, pe baze cantitative, a rentabilității financiare aferente activității de cazare cu 0,05%;

– prelungirea duratei medii a sejurului de la 3 la 3,5 zile a avut ca efect o creștere a rentabilității financiare aferentă activității de cazare cu 0,05%;

– scăderea încasărilor medii pe zi turist de la 64 la 57 mii lei a condus la diminuarea rentabilității financiare aferente activității de cazare cu 0,04%

creșterea profitului mediu la un leu cifră de afaceri din activitatea de cazare a condus la creșterea rentabilității financiare pentru activitatea de cazare cu 0,55%.

În anul 2004 față de anul 2003 rentabilitatea financiară aferentă activității de cazare a crescut cu 0,31%. Această modificare se datorează:

creșterea capitalurilor proprii în 2004 față de 2003 cu 150,12% a condus la evoluția în sens opus a rentabilității financiare aferente activității de cazare cu 0,49%.

creșterea cifrei de afaceri pentru activitatea de cazare de la un an la altul cu 150,04% a condus la creșterea rentabilității financiare aferente cu 0,58%.Prin intermediul cifrei de afaceri din activitatea de cazare își transmit influența:

– creșterea numărului de turiști de la 14.150 la 14.850 persoane a condus la creșterea, pe baze cantitative, a rentabilității financiare aferente activității de cazare cu 0,02%;

– prelungirea duratei medii a sejurului de la 3,5 la 5 zile a avut ca efect o creștere, datorată în principal eforturilor calitative, a rentabilității financiare aferentă activității de cazare cu 0,18%;

– creșterea încasărilor medii pe zi turist de la 57 la 94 mii lei a condus la evoluția în același sens a rentabilității financiare aferente activității de cazare cu 0,38%.

creșterea profitului mediu la un leu cifră de afaceri din activitatea de cazare a condus la creșterea rentabilității financiare din activitatea de cazare cu 0,22%.

cONCLUZII

SC RUSCA SA. este o societate c capital integral privat, care pe parcursul perioadei analizate, 2002-2004, prezintă următorii indicatori financiari

După cum se observă din tabloul de sinteză, SC RUSCA SA are o situație financiară destul de bună, însă lipsa de încredere a factorilor decizionali în capacitatea structurilor de cazare de a aduce profit a condus la limitarea activității și amânarea retehnologizării societății.

Concluziile pe care le putem trage pentru principalii indicatori analizați în această lucrare sunt prezentați mai jos:

Gestiunea creanțelor și datoriilor

Atât în ceea ce privește gestiunea creanțelor, cât și gestiunea creditului furnizor, societatea înregistrează o înrăutățire a gestiunii resurselor, însă, pe de altă parte, corelarea între durata creditului client și a creditului furnizor păstrează situația la limita de acceptabilitate. Gestiunea corelată a datoriilor și a creanțelor totale este excedentară, generând efecte pozitive asupra trezoreriei.

Structura financiară

Din punctul de vedere al ratelor de structură ale pasivului, care reflectă modul de formare a resurselor financiare pe termene și surse de proveniență, se poate conchide că firma are o structură satisfăcătoare, cu un grad scăzut de autonomie financiară globală foarte ridicat. Stabilitatea financiară se încadrează în limite normale.

Din punctul de vedere al ratelor de structură ale activului, care reflectă utilizarea, termenele și gradul de lichiditate al elementelor patrimoniale de natura mijloacelor economice se observă că rata activelor imobilizate are o tendință de creștere pe când rata activelor circulante are o tendință de reducere. Analizând în contextul activității, situația este favorabilă pentru societate, deoarece reflectă încercarea structurilor de management de a revitaliza activitatea și de a îmbunătăți condițiile de cazare.

Echilibrul financiar

Din perspectiva echilibrului financiar pe termen lung (fondul de rulment) societatea are o situație satisfăcătoare. Din perspectiva echilibrului financiar curent însă (necesarul de fond de rulment), situația este precară în primul an de analiză, îmbunătățindu-se însă în următorii doi ani.

Din punct de vedere al trezoreriei nete, aceasta este pozitivă pe întreaga perioadă de analiză, reflectând un echilibru financiar pe termen foarte scurt.

Performanțele financiare și rentabilitatea

Performanțele financiare indică o tendință de creștere a eficienței globale a activității, a capacității de dezvoltare a firmei. Aceasta se traduce printr-o creștere a cifrei de afaceri și a valorii adăugate pe întreaga perioadă de analiză, atât pe global cât și din activitatea de cazare.

Rata rentabilității economice și rata rentabilității financiare au o evoluție bună, însă se situează cu foarte mult sub nivelul minim de referință.

Din analiza rentabilității economice și financiare pe societate, comparativ cu rentabilitățile din activitatea de cazare, putem concluziona că, în urma investițiilor realizate începând cu anul 2002, cazarea a devenit motorul rentabilității generale a firmei.

În ceea ce privește posibilitățile de ameliorare a situației financiare a societății, putem sugera:

îmbunătățirea politicii de gestiune a resurselor, reducând la minim creditul client și respectând termenele de plată a datoriilor, pentru menținerea credibilității;

majorarea valorii adăugate de firmă, prin reducerea costurilor și eficientizarea activității, cu obligativitatea menținerii sau chiar îmbunătățirii calității serviciilor;

corelarea tarifelor practicate la piață și la conjunctura economică, pentru a îmbunătăți performanțele financiare și rentabilitatea.

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Buglea – Analiza situației financiare a întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara,2004;

2. Ioan Mihai ( coordonator ) – Analiză economico-financiară, Editura Mirton, Timișoara, 1999;

3. Ioan Mihai, Alexandru Buglea, Petru Ștefea – Analiza financiară a Întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara, 1999;

4. A. Ișfănescu, C. Stănescu, A. Băicuși – Analiza economico – financiară, Editura Econonică, București, 1999;

5. Dumitru Mărgulescu, Maria Niculescu, Vasile Robu, – Diagnostic economico – financiar. Concepte, metode, tehnici, Editura Romcart, București, 1994;

6. Dumitru Mărgulescu și colectiv – Analiza economco-financiară, Editura Fundației România de Mâine, București, 1999

7. Maria Niculescu, – Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997;

8. x x x Bilanțul contabil, Contul de profit și pierderi, Anexele la bilanț pe anii 2002-2004.

ANEXE

ANEXA 1 – SITUATIA FINANCIARA

ANEXA 2 – CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

ANEXA 3 – TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

ANEXA 4 – INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Buglea – Analiza situației financiare a întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara,2004;

2. Ioan Mihai ( coordonator ) – Analiză economico-financiară, Editura Mirton, Timișoara, 1999;

3. Ioan Mihai, Alexandru Buglea, Petru Ștefea – Analiza financiară a Întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara, 1999;

4. A. Ișfănescu, C. Stănescu, A. Băicuși – Analiza economico – financiară, Editura Econonică, București, 1999;

5. Dumitru Mărgulescu, Maria Niculescu, Vasile Robu, – Diagnostic economico – financiar. Concepte, metode, tehnici, Editura Romcart, București, 1994;

6. Dumitru Mărgulescu și colectiv – Analiza economco-financiară, Editura Fundației România de Mâine, București, 1999

7. Maria Niculescu, – Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997;

8. x x x Bilanțul contabil, Contul de profit și pierderi, Anexele la bilanț pe anii 2002-2004.

ANEXE

ANEXA 1 – SITUATIA FINANCIARA

ANEXA 2 – CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

ANEXA 3 – TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

ANEXA 4 – INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI