. Analiza Situatiei Financiare
CUPRINS
CAP.1. PREZENTAREA SOCIETǍȚII “MONDO PLAST”
1.1. Elemente de identificare
1.2. Obiect de activitate
1.3. Scurt istoric
1.4. Principalii indicatori economico-financiari
CAP.2. ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE
2.1. Analiza cifrei de afaceri
2.1.1. Analiza evoluției cifrei de afaceri
2.1.2. Analiza factorială a cifrei de afaceri
2.2. Analiza valorii adăugate
2.2.1. Analiza evoluției valorii adăugate
2.2.2. Analiza factorială a valorii adăugate
2.3. Analiza rezultatului exploatării
2.3.1. Analiza evoluției rezultatului exploatării
2.3.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării
2.4. Analiza rezultatului exercițiului
2.1.1. Analiza evoluției rezultatului exercițiului
2.1.2. Analiza factorială rezultatului net al exercițiului
CAP.3. ANALIZA CHELTUIELILOR
3.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale
3.1.1. Analiza nivelului și structurii cheltuielilor totale
3.1.2. Analiza factorială a cheltuielilor totale
3.2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor de exploatare
3.2.1. Analiza nivelului și structurii cheltuielilor de exploatare
3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor de exploatare
CAP.4. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE
4.1. Rata profitabilității comerciale
4.2. Rata profitabilității cheltuielilor
4.3. Rata rentabilității economice
4.3.1. Nivel și dinamică
4.3.2. Analiza factorială a rentabilității economice
4.4. Rata rentabilității financiare
4.4.1. Nivelul și dinamica ratei rentabilității financiare
4.4.2. Analiza factorială a rentabilității financiare
CAP.5. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE ȘI LICHIDITATE
5.1. Ratele de gestiune
5.1.1. Viteza de rotație a activelor circulante
5.1.2. Viteza de rotație a datoriilor curente
4.2. Ratele de lichiditate
CAP.6. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
CAP.1. PREZENTAREA SOCIETǍȚII “MONDO PLAST”
1.1. Elemente de identificare
Societatea comercială este persoană juridică română, de la data înmatriculării în Registrul Comerțului Jud. Caraș-Severin și este organizată sub formă de societate comercială cu răspundere limitată (S.R.L.) cu trei asociați.
Denumirea societății comerciale este “ MONDO PLAST “ SRL, cu numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului J11/53/2000, cod unic de înregistrare 12755240 și atribut fiscal RO.
Sediul social este în România, localitatea Bocșa, str. Damaschin Bojinca, nr. 1, sc. 1, ap. 1, județul Caraș-Severin.
Societatea se înființează pe o perioadă nelimitată în timp, cu începere de la data înmatriculării la Registrul Comerțului, adică 11.02.2000.
Capitalul social subscris și vărsat este de 10.000.000 lei vechi numerar, și este împărțit în 100 de părți sociale în valoare nominală de 100.000 lei vechi fiecare.
1.2. Obiectul de activitate
Principalul obiect de activitate este comerțul cu ridicata a produselor nealimentare având codul CAEN 5147. Adițional acestuia, în actul constitutiv sunt trecute și toate celelalte coduri CAEN.
1.3. Scurt istoric
Societatea comercială MONDO PLAST a fost înființată în data de 11.02.2000 și face parte din grupul de firme BRAUN GROUP alaturi de: SC MONDO STYLE SRL, SC SCHURING SRL și SC WEST STUDIO SRL.
Firma MONDO PLAST are în țără patru puncte de lucru, astfel: unul în București, unul în Arad și două în Timișoara (unul en-gros și unul en-detail).
Întreprinderea desfășoară activități de import și distribuție de:
– instrumente și aparate electrice și electronice de măsură, pentru valori electrice
– produse electrice și electronice de uz industrial
– cabluri din fibre optice și echipament conex
– echipament pentru telecomunicații
– antene, emițătoare și receptoare de unde
– receptoare pentru transmisii prin satelit, antene parabolice și accesorii
– echipament de intercomunicații telefonice, interfoane
– amplificatoare de sunet, difuzoare si microfoane
– computere, periferice si echipamente auxiliare
– etc.
De asemenea, desfășoară și activități de export în Ungaria, Serbia și Montenegro, Slovenia, Slovacia, Bulgaria și Italia.
1.4. Principalii indicatori economico-financiari
În cadrul acestui subcapitol vom releva nivelul principalilor indicatori economico–financiari ai firmei Mondo Plast pe întreaga perioadă de analiză.
Tabelul 1.
Principalii indicatori economico-financiari
Fig.1. Evoluția indicatorilor de natura rezultatelor
Cifra de afaceri înregistrează nivele foarte mari pentru o firmă care are numai șapte ani de la înființare. Astfel la numai doi ani de la înființare cifra de afaceri avea un nivel de aproximativ 4.000.000 euro, ajungând la 10.000.000 euro peste trei ani.
După cum se observă toți indicatorii de rezultate înregistrează o evoluție crescătoare pe întreaga perioadă de analiză, fapt ce indică o situație bună a firmei Mondo Plast, care este încă în dezvoltare. Acestă afirmație este susținută și de faptul că în fiecare an întreprinderea și-a mărit numărul de salariați, după cum se observă și din tabelul 1.
Vom analiza însă mai detaliat situația financiară a firmei Mondo Plast în capitolele ce urmează.
Cap. 2. ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE
2.1. Analiza cifrei de afaceri
2.1.1. Analiza evolutiei cifrei de afaceri
Cifra de afaceri (CA) reprezintă principalul indicator care măsoară venitul întreprinderii, constiutind unul din cele mai importante obiective ale unei firme, fiind barometrul de comparație a societăților cu același obiect de activitate și dimensiuni aproximativ egale.
Relația de calcul a cifrei de afaceri este următoarea:
CA = Producția vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor + Venituri din subvenții aferente cifrei de afaceri
Cifra de afaceri trebuie să dețină o pondere de minim 85% din totalul veniturilor de exploatare și 75% din total venituri ale întreprinderii pentru a reflecta o situație normală de realizare a activității.
Tabel 2.1
Evoluția cifrei de afaceri
Fig. 2.1. Evoluția cifrei de afaceri
În perioada de analiză, cifra de afaceri înregistrează o tendință de creștere, datorită creșterii în anul 2003 atât a veniturilor din vânzarea mărfurilor (cu 68.95%) cât și a creșterii producției vândute (cu 233.04%). În anul următor producția vândută scade cu 45.75%, însă această scădere este compensată de creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor (cu 30.72%). În anul 2005 cifra de afaceri crește cu doar 1.79%, chiar dacă producția vândută crește cu 167.98%, aceasta are o pondere de 0.92% în cifra de afaceri,deci influența este nesemnificativă.
După cum se observă, în toți cei patru ani de analiză, ponderea cea mai mare în cifra de afaceri o au veniturile din vânzarea mărfurilor, lucru care este normal având în vedere faptul că firma Mondo Plast desfășoară o activitate de comercializare.
Ponderea cifrei de afaceri în veniturile de exploatare, precum și în total venituri înregistrează valori bune pe toată perioada de analiză, ceea ce reflectă o desfășurare normală a activității.
2.1.2. Analiza factorială a cifrei de afaceri
Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, prin descompunerea în rate explicative, folosim următorul model:
Tabel 2.2
Indicatori utilizați în analiza factorială
Tabel 2.3
Analiza factorială a cifrei de afaceri
În anul 2003 față de anul 2002, cifra de afaceri a înregistrat o creștere cu 10.939.729 lei în mărimi absolute (aproximativ 70% în mărimi relative). Această creștere se datorează:
– modificării în sens pozitiv a activului total, mai exact cu 4.347.552 în mărimi absolute, respectiv 39.28% în mărimi relative, fapt ce a determinat o creștere a indicatorului cu 6.179.697 lei
– reducerii ratei activelor circulante cu 8% față de anul 2002, ceea ce a determinat reducerea indicatorului cu 1.926.229 lei
– reducerea ratei stocurilor cu 1% comparativ cu anul anterior, fapt ce a condus la reducerea cifrei de afaceri cu 363.356 lei
– însă sporirea vitezei de rotație cu 1.02 rotații/an a influențat cel mai mult creșterea cifrei de afaceri și anume contribuind cu 7.047.077 lei la creșterea acesteia.
În anul 2004 comparativ cu anul 2003 cifra de afaceri a înregistrat o evoluție crescătoare, sporind cu 7.991.768 lei ( 30% în mărimi relative) datorită:
– sporirii activului total cu 6.888.726 lei, adică cu 45% în mărimi relative, contribuind semnificativ la creșterea indicatorului, determinând o modificare de 11.917.854 lei a cestuia în sens pozitiv
– creșterii ratei activelor circulante cu 4%, ceea ce a condus la o creștere de 1.859.576 lei a cifrei de afaceri
– modificării cu 4% în sens pozitiv a ratei stocurilor, determinând creșterea indicatorului cu 2.995.984 lei
– diminuării vitezei de rotație a stocurilor cu 0.83 rotații/an, cu efecte negative asupra cifrei de afaceri, aceasta reducându-se cu 9.502.158 lei.
Și în anul 2005 indicatorul înregistrează o creștere, cu 620.255 lei în mărimi absolute (2% în mărimi relative), față de 2004, datorită:
– creșterii activului total cu 6.934.480 lei față de anul 2004, determinând o creștere a cifrei de afaceri cu 10.785.190 lei
– diminuării ratei activelor circulante cu 2%, conducând la o scădere a indicatorilui cu 1.045.375 lei
– sporirii ratei stocurilor în anul 2005 cu 2% față de 2004, contribuind la creșterea cifrei de afaceri cu 1.506.048 lei
– reducerii vitezei de rotație cu 0.71 rotații/an, ducând la o scădere a indicatorului cu 10.763.522 lei.
2.2. Analiza valorii adăugate
2.2.1. Analiza evoluției valorii adăugate
Valoarea adăugată (VA) exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție într-o perioadă de gestiune. Aceasta reprezintă bogăția creată prin valorificarea resurselor firmei peste valoarea consumurilor intermediare provenite de la terți.
Valoarea adăugată se calculează cu formula:
VA = Marja comercială + Producția exercițiului – Consumuri intermediare
Tabelul 2.4
Evoluția valorii adăugate
Fig. 2.2. Evoluția valorii adăugate
Pe întreaga perioadă de analiză, valoarea adăugată înregistrează o tendință de creștere, reflectând o creștere tot mai bună a bogăției pe seama utilizăzii resurselor firmei.
Valoarea adăugată înregistrează cea mai mare creștere în anul 2003 cu 52.28% în mărimi relative, 1.382.632 lei mărimi absolute față de anul precedent, datorită creșterii impresionante a producției exercițiului cu 233.04%, de la 72.685 lei în anul 2002 la 242.068 lei în anul 2003, și creșterii marjei comerciale cu 63.22%, care devansează creșterea consumurilor intermediare de 108.42%.
În anul 2004, indicatorul crește cu 34.29% față de anul precedent, datorită sporirii marjei comerciale cu 1.084.621 lei în mărimi absolute (19.07% în mărimi relative) și scăderii consumurilor intermediare cu 416.641 lei în mărimi absolute (21.89% în mărimi relative), care devansează diminuarea producției exercițiului de aproape 50%.
În ultimul an de analiză, valoarea adăugată înregistrează, de asemenea, o evoluție crescătoare, cu 285.701 lei mărimi absolute (5.28% în mărimi relative), ca urmare a sporirii marjei comerciale cu 10.73% și a producției exercițiului cu 167.98%, care depășesc creșterea consumurilor intermediare (43.40%).
Se observă ca în anul 2003 ritmul de creștere a valorii adăugate este depășit de ritmul de creștere a producției exercițiului (152.28% < 333.04%), fapt ce semnifică reducerea gradului de valorificare a resurselor, situație care este îmbunătățită în anul 2004 (134.29% > 50.23%). Însă în anul 2005 se observă, din nou, că indicele de creștere a valorii adăugate este devansat de indicele de creștere a producției exercițiului (105..28% < 267.98%), reflectând diminuarea capacității întreprinderii de a crea bogăție prin resursele proprii.
2.2.2. Analiza factorială a valorii adăugate
Analiza factorială o vom realiza prin utilizarea modelului bazat pe influența resurselor de muncă, prin descompunerea în rță de creștere, reflectând o creștere tot mai bună a bogăției pe seama utilizăzii resurselor firmei.
Valoarea adăugată înregistrează cea mai mare creștere în anul 2003 cu 52.28% în mărimi relative, 1.382.632 lei mărimi absolute față de anul precedent, datorită creșterii impresionante a producției exercițiului cu 233.04%, de la 72.685 lei în anul 2002 la 242.068 lei în anul 2003, și creșterii marjei comerciale cu 63.22%, care devansează creșterea consumurilor intermediare de 108.42%.
În anul 2004, indicatorul crește cu 34.29% față de anul precedent, datorită sporirii marjei comerciale cu 1.084.621 lei în mărimi absolute (19.07% în mărimi relative) și scăderii consumurilor intermediare cu 416.641 lei în mărimi absolute (21.89% în mărimi relative), care devansează diminuarea producției exercițiului de aproape 50%.
În ultimul an de analiză, valoarea adăugată înregistrează, de asemenea, o evoluție crescătoare, cu 285.701 lei mărimi absolute (5.28% în mărimi relative), ca urmare a sporirii marjei comerciale cu 10.73% și a producției exercițiului cu 167.98%, care depășesc creșterea consumurilor intermediare (43.40%).
Se observă ca în anul 2003 ritmul de creștere a valorii adăugate este depășit de ritmul de creștere a producției exercițiului (152.28% < 333.04%), fapt ce semnifică reducerea gradului de valorificare a resurselor, situație care este îmbunătățită în anul 2004 (134.29% > 50.23%). Însă în anul 2005 se observă, din nou, că indicele de creștere a valorii adăugate este devansat de indicele de creștere a producției exercițiului (105..28% < 267.98%), reflectând diminuarea capacității întreprinderii de a crea bogăție prin resursele proprii.
2.2.2. Analiza factorială a valorii adăugate
Analiza factorială o vom realiza prin utilizarea modelului bazat pe influența resurselor de muncă, prin descompunerea în rate explicative. Acest model este:
Tabel 2.5
Indicatori utilizați în analiza factorială
Tabel 2.6
Analiza factorială a valorii adăugate
Creșterea valorii adăugate cu 1.382.632 lei în anul 2003 față de anul 2002 a fost determimată de:
– creșterea numărului de salariați cu 4 persoane față de anul precedent, ceea ce a condus la creșterea valorii adăugate cu 377.874 lei
– îmbunătățirea productivității muncii cu 4.969 lei/pers (cu 191.41% în mărimi relative), fapt ce a determinat creșterea indicatorului cu 5.786.301 lei
– reducerea valorii adăugate la 1 leu producția exercițiului față de anul 2002, cu efecte negative asupra indicatorului, care a scăzut cu 4.781.080 lei.
În anul 2004 valoarea adăugată a crescut cu 52.28% față de anul 2003, adică cu 1.380.832 lei mărimi absolute, ca urmare a:
– creșterii numărului de angajați cu 7 persoane față de anul 2003, fapt ce a determinat sporirea indicatorului cu 881.171 lei
– diminuării productivității muncii cu 4446 lei/pers, ceea ce a condus și la scăderea indicatorului cu 2.885.276 lei
– creșterea ratei valorii adăugate cu 167.19%, cu efecte pozitive asupra indicatorului, care a sporit cu 3.384.053 lei.
În anul 2005, comparativ cu anul 2004, valoarea adăugată a înregistrat cea mai mică creștere din toată perioada de analiză, și anume cu 285.701 lei (5.28% mărimi relative). Această creștere s-a datorat:
– sporirii numărului de angajați cu 15 persoane față de anul precedent, ceea ce a determinat creșterea valorii adăugate cu 2.080.061lei
– modificării în sens pozitiv a productivității muncii, adică cu 2.917 lei/ pers. (cu 93.52 puncte procentuale), care a avut cea mai mare contribuție la creșterea indicatorului în această perioadă (a crescut cu 7.003.250 lei)
– reducerii valorii adăugate la 1 leu producția exercițiului cu aproximativ 60% în mărimi relative, având efecte negative asupra indicatorului, care s-a diminuat cu 8.797.229 lei față de anul 2004.
2.3. Analiza rezultatului exploatării
2.3.1 Analiza evoluției rezultatului exploatării
Rezultatul exploatării (RE) reprezintă mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare. Se determină prin aplicarea următoarei formule:
RE = Venituri totale din exploatare – Cheltuieli totale de exploatare
Tabel 2.7
Evoluția rezultatului exploatării
Fig. 2.3. Analiza rezultatului exploatării
Din analiza evoluției rezultatului exploatării se poate observa că între anul 2002 și 2003 indicatorul înregistrează cea mai mare creștere, de 82.03% mărimi relative, datorită ritmului de creștere mai mare a veniturilor din exploatare comparativ cu ritmul de creștere a cheltuielilor aferente (170.19% > 168.34%).
În anul 2004 față de anul 2003, rezultatul exploatării înregistrează o creștere cu 475.637 lei mărimi absolute (cu 12.29 puncte procentuale), ca urmare a sporirii veniturilor cu 7.864.081 lei (29.40%) și a cheltuielilor de exploatare cu 7.388.444 lei (32.30%), cu toate că indicele de creștere a cheltuielilor devansează indicele de creștere a veniturilor.
În ultima perioadă de analiză 2005/2004, societatea înregistrază o scădere cu 4.44% a rezultatului exploatării, fapt ce se datorează devansării ritmului de creștere a veniturilor de către ritmul de creștere a cheltuielilor (103.17% > 102.22%).
2.3.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării
În vederea identificării factorilor de influență ai rezultatului exploatării vom utiliza un model de analiză factorială prin descompunerea în rate explicative. Acest model este bazat pe influența patrimoniului și a elementelor sale componente.
Tabel 2.8
Indicatori utilizați în analiza factorială
Tabel 2.9
Analiza factorială a rezultatului exploatării
Creșterea cea mai semnificativă a rezultatului exploatării a fost în perioada 2002/2003, adică cu 1.743.957 lei mărimi absolute, de la 2.125.920 lei la 3.869.877 lei (cu 82.03%), fiind determinată de:
– creșterea activului total cu 4.347.552 lei în mărimi absolute, respectiv 39.28% în mărimi relative, cu efecte pozitive asupra indicatorului, acesta înregistrând o creștere de 864.050 lei
– reducerea ponderii activului circulant în total activ cu 8.8% în valori relative față de anul 2002, având efecte negative asupra rezultatului exploatării, deoarece acesta se reduce cu 269.327 lei în valori absolute
– îmbunătățirea vitezei de rotație a activelor circulante cu 0.54 rotații comparativ cu anul precedent, fapt care a determinat creșterea indicatorului anlizat cu 967.246 lei în mărimi absolute
– sporirea profitabilității vânzărilor cu 7.14 puncte procentuale față de anul anterior, ceea ce a condus la modificarea rezultatului exploatării cu 268.679 lei.
În anul 2004 comparativ cu anul 2003, indicatorul a crescut cu 475.637 lei mărimi absolute, datorită:
– sporirii activului total cu 6.888.726 lei, adică cu 45% în mărimi relative, contribuind semnificativ la creșterea indicatorului, determinând o modificare de 1.801.057 lei a cestuia în sens pozitiv
– creșterii ponderii activului circulant în total activ cu 4.82 puncte procentuale față de anul 2003, cu efecte pozitive asupra indicatorului, acesta înregistrând o sporire cu 281.024 lei în valori absolute
– diminuării vitezei de rotație a activelor circulante cu 0.32 rotații față de anul precedent, fapt ce a determinat modificarea în sens negativ a rezultatului exploatării cu 931.394 lei
– modificării în sens negativ a profitabilității comerciale cu 13.33% mărimi relative față de anul precedent, ceea ce a contribuit la scăderea indicatorului analizat cu 690.784 lei mărimi absolute.
În perioada 2004/2005, rezultatul exploatării înregistrează o scădere de 188.508 lei valori absolute, datorită:
– modificării în sens pozitiv a activului total cu 6.934.480 lei față de anul 2004 ( cu 31.09% mărimi relative), cu efecte pozitive asupra indicatorului, acesta înregistrând o creștere cu 1.396.036 lei
– reducerii ponderii activului circulant în total activ cu 2.30 în valori relative comparativ cu anul 2004, având efecte negative asupra rezultatului exploatării, deoarece acesta se reduce cu 135.313 lei
– diminuarea vitezei de rotație a activelor circulante cu 0.35 de rotații față de anul precedent, fapt ce a contribuit cel mai mult la scăderea indicatorului analizat, adică cu 1.130.779 lei valori absolute
– modificării în sens negativ a profitabilității comerciale, cu 7.69% mărimi relative comparativ cu anul anterior, ceea ce a determinat diminuarea rezultatului exploatării cu 355.388 lei mărimi absolute.
2.4. Analiza rezultatului exercițiului
2.4.1. Analiza evoluției rezultatului exercițiului
Rezultatul net al exercițiului (Rn) exprimă în mărimi absolute rentabilitatea netă sau pierderile aferente activității întreprinderii, după deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale și a impozitului pe profit aferent unui exercițiu financiar. Indicatorul măsoară masa profitului care rămâne la dispoziția proprietarilor întreprinderii și care urmează a fi distribuit.
Acesta se determină după formula:
Rn = RE + Rfin + Rextr – Impozit pe profit = Rbex – Impozit pe profit
Tabel 2.10
Evoluția rezultatului net al exercițiului
Fig. 2.4. Evoluția rezultatului net al exercițiului
Pe întreaga perioadă de analiză, rezultatul net al exercițiului înregistrează o evoluție crescătoare, astfel:
În anul 2003 față de anul 2002 indicatorul crește cu 93.91% în mărimi relative, de la 898.380 lei la 1.742.051 lei, datorită ritmului de creștere mai mare a veniturilor totale față de ritmul de creștere a cheltuielilor totale (166.23% > 164.38%).
În perioada 2003/2004 rezultatul exercițiului sporește cu 92.01% în valori relative, cu 1.602.846 lei în valori absolute, ca urmare a creșterii veniturilor totale într-un ritm mai mare decât creșterea cheltuielilor totale (131.35% > 125.55%).
Ultima perioadă de analiză relevă o creștere mai mică în puncte procentuale a indicatorului, de numai 16.95%, de la 3.344.897 lei în anul 2004 la 3.911.881 lei în anul 2005, fapt datorat ritmului de creștere a veniturilor totale mai mare decât ritmul de creștere a cheltuielilor totale (103.68% > 103.59%).
2.4.2. Analiza factorială a rezultatului net al exercițiului
Un model de analiză factorială a rezultatului net al exercițiului prin descompunerea în rate explicative este:
Tabel 2.11
Indicatori utilizați în analiza factorială
Tabel 2.12
Analiza factorială a rezultatului net al exercițiului
Față de anul 2002, în anul 2003 rezultatul net al exercițiului înregistrează o evoluție crescătoare cu 843.671 lei în valori absolute, 93.91% în valori relative, datorită:
– faptului că cifra de afaceri a înregistrat o creștere cu 10.939.729 lei în mărimi absolute, aproximativ 70% în mărimi relative, determinând o sporire a indicatorului cu 623.565 lei
– modificării în sens pozitiv a profitabilității comerciale cu 0.8 puncte procentuale față de anul precedent, având ca urmare creșterea rezultetului net al exercițiului cu 213.245 lei în mărimi absolute.
Evoluția crescătoare cea mai mare a rezultatului exercițiului în mărimi absolute a fost înregistrată în perioada 2003/2004, adică cu 1.602.846 lei , de la 1.742.051 lei la 3.344.897 lei (cu 92.01%), fiind determinată de:
– creșterea cu 7.991.768 lei a cifrei de afaceri, cu 30% în mărimi relative comparativ cu anul 2003, având efecte pozitive asupra indicatorului, care a crescut cu 519.465 lei în valori absolute
– sporirii rezultatului net al exercițiului la 1 leu cifră de afaceri cu 3.2% fața de anul anterior, ceea ce a contribuit cel mai mult la modificarea în sens pozitiv a indicatorului în această perioadă, și anume cu 1.108.723 lei.
În ultima perioadă de analiză (2004/2005), ritmul de creștere a indicatorului a scăzut, acesta înregistrând o sporire cu numai 566.984 lei în mărimi absolute, de la 3.344.897 lei la 3.911.881 lei, 16.95% în valori absolute, ca urmare a:
– creșterii mult mai lente a cifrei de afaceri, cu numai 620.255 lei în mărimi absolute comparativ cu anul 2004, cu 2% în mărimi relative, fapt ce a contribuit într-o mică măsură la creșterea indicatorului, și anume cu 60.165 lei
– modificării în sens pozitiv a profitabilității comerciale cu 1.4 puncte procentuale, având contribuția cea mai semnificativă la sporirea rezultatului net al exercițiului în această perioadă, și anume cu 493.750 lei.
CONCLUZII
Pe întreaga perioadă de analiză indicatorii de natura rezultatelor au înregistrat o evoluție crescătoare, situație care este foarte bună, însă pentru ca situația să se mențină sau chiar să devină mai bună recomand următoarele modalități de îmbunătățire:
În cazul cifrei de afaceri:
– creșterea activului total, în condițiile în care ritmul de creștere a cifrei de afaceri depășește ritmul de creștere a activului total;
– sporirea ratei activelor circulante, în condițiile în care indicele de creștere al cifrei de afaceri devansează indicele de creștere al activelor circulante;
– creșterea ponderii stocurilor în cadrul activelor circulante, cu condiția ca ritmul de creștere a cifrei de afaceri să depășească ritmul de creștere a stocurilor;
– sporirea vitezei de rotație a stocurilor; o mai bună gestionare a acestora, în principal prin reducerea stocurilor cu mișcare lentă sau fără mișcare.
În cazul valorii adăugate:
– creșterea în continuare a numărului de salariați, în condițiile în care ritmul de creștere al rezultatelor devansează ritmul de creștere a numărului de salariați;
– creșterea productivității muncii;
– sporirea valorii adăugate la 1 leu producția exercițiului , prin reducerea consumurilor intermediare la 1 leu producția exercițiului.
În cazul rezultatului exploatării:
– creșterea activului total, în condițiile în care ritmul de creștere a indicatorilor de rezultate depășește ritmul de creștere a activului total;
– sporirea ratei activelor circulante, în condițiile în care indicele de creștere al cifrei de afaceri devansează indicele de creștere al activelor circulante;
– sporirea vitezei de rotație a activelor circulante, prin creșterea vitezei de rotație a stocurilor și a creanțelor;
– creșterea profitabilității comerciale prin:
– îmbunătățirea structurii producției în sensul creșterii ponderii produselor cu rată comercială unitară ridicată;
– creșterea prețurilor atât cât suportă piața;
– negocierea cu furnizorii pentru obținerea unor prețuri de aprovizionare mai mici;
– accelerarea vitezei de rotație a stocurilor;
– optimizarea cheltuielilor.
În cazul rezultatului net al exercițiului:
– creșterea cifrei de afaceri având în vedere, în principal, optimizarea structurii produselor vândute în sensul creșterii ponderii produselor cu un preț unitar superior prețului mediu și reducerea ponderii produselor cu un preț unitar inferior prețului mediu, precum și creșterea cantității produselor vândute și a prețului de vânzare în condițiile în care nu există greutăți întâmpinate pe piată;
– creșterea profitabilității comerciale prin modalitățile enumerate mai sus.
Cap. 3. ANALIZA CHELTUIELILOR
3.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale
3.1.1. Analiza nivelului și structurii cheltuielilor totale
Conform principiului contabilității de angajamente, cheltuielile/veniturile constituie sume plătite/încasate sau de plătit/încasat pentru/din realizarea activității de exploatare, activității financiare și a unor operațiuni exepționale aferente unui exercițiu și delimitate pe baza principiului independenței exercițiului.
Tabel 3.1
Structura cheltuielilor totale
Fig. 3.1. Evoluția cheltuielilor
Cheltuielile totale, pe intervalul analizat, înregistrează o tendință anuală de creștere, însă ritmul de creștere este tot mai lent pe măsura trecerii anilor.
Astfel, în perioada 2002/2003, cheltuielile totale cresc cu 64.38%, datorită creșterii cheltuielilor de exploatare și a celor financiare, cu 68.34% respectiv 60.80%.
În anul 2004 față de anul 2003, cheltuielile totale cresc cu 25.55%, ca urmare a sporirii cheltuielilor de exploatare cu 7.388.444 lei în mărimi absolute (cu 32.30%), depășind scăderea de 1.081.880 lei (cu 59.86%) a cheltuielilor financiare.
În ultima perioadă de analiză indicatorul înregistrează cea mai mică creștere, de numai 3.59 puncte procentuale, deoarece și cheltuielile de expoatare sporesc cu numai 3.17%, creșterea cu 21.43% a cheltuielilor financiare fiind nesemnificativă.
După cum se observă din tabelul de mai sus, ponderea cea mai importantă în total cheltuieli o dețin cheltuielile de exploatare, de peste 90% în fiecare an.
Cheltuielile financiare dețin o pondere de peste 7% în primii doi ani, însă ponderea acestora scade în ultimii doi ani la aproximativ 3%.
Un aspect pozitiv reprezintă faptul că începând cu anul 2003 cheltuielile cu caracter întâmplător se elimină din structura cheltuielilor.
3.1.2. Analiza factorială a cheltuielilor totale
Analiza factorială a cheltuielilor aferente veniturilor totale se realizează cu ajutorul indicatorului “cheltuieli totale la 1.000 lei venituri totale”:
Ch/1000VT
Tabel 3.2
Indicatori utilizați în analiza cheltuielilor arefente veniturilor totale
Analizând datele din tabelul de mai sus, se poate observa că în anul 2002, pentru a obține un venit de 1000 lei la nivelul societății s-au cheltuit 927.82 lei, în anul 2003 s-au cheltuit 917.52 lei, în anul 2004 876.97 lei și respectiv în anul 2005 s-au cheltuit 876.21 lei.
Nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, pe intervalul analizat, este mai mic decât 1000 lei, ceea ce înseamnă că societatea înregistrează profit.
De asemenea, se observă că indicatorul are o tendință de scădere în fiecare an, fapt ce reflectă că are loc chiar o îmbunătățire a eficienței utilizării resurselor.
În primii doi ani, în cazul cheltuielilor financiare se observă un nivel de aproximativ zece ori mai mare decât nivelul veniturilor corespondente, ceea ce înseamnă că această activitate înregistrează pierderi. Situația se ameliorează în următorii doi ani (2004,2005), nivelul cheltuielilor ajungând sub 1000 lei, raportat la venituri.
În cazul activității extraordinare, în primul an veniturile acoperă cheltuielile, care înregistrează un nivel de 859.67 lei la 1000 lei venituri. În următorii ani însă, activitatea extraordinară este inexistentă.
Tabel 3.3
Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale
În anul 2002/2003 are loc o reducere a cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale cu 10.3 lei. Această reducere, cu efect favorabil asupra situației cheltuielilor întreprinderii s-a datorat:
– modificării structurii veniturilor totale, care a avut ca și efect scăderea cheltuielilor totale cu 12.2 lei la 1.000 lei venituri totale. Această influență este rezultatul creșterii pondeii veniturilor de exploatare în total venituri, de la 97.10% la 99.42%, care depășeste scăderea veniturilor financiare ( care înregistrează în perioada de bază un nivel al cheltuielilor financiare la 1.000 lei venituri financiare de zece ori mai mare decât nivelul cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale) și a celor extraordinare.
– modificării cheltuielilor la 1.000 lei venituri pe activități, care a determinat creșterea cheltuielilor totale cu 1.9 lei la 1.000 lei venituri totale, având o influență aproape nesemnificativă asupra indicatorului.
În perioada următoare de analiză (2003/2004) se înregistrează tot o reducere a cheltuielilor totale cu 40.5 lei la 1.000 lei venituri totale. Această reducere, cu efect favorabil, a fost determinată de:
– modificarea structurii veniturilor totale, care a avut ca efect creșterea cheltuielilor totale cu 158.3 lei la 1.000 lei venituri totale. Această influență este rezultatul scăderii ponderii veniturilor de exploatare de la 99.42% la 97.94%, precum și creșterii ponderii veniturilor financiare de la 0.58% la 2.06% ( care înregistrează în perioada de bază un nivel al cheltuielilor financiare la 1.000 lei venituri financiare mai mare decât nivelul cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale).
– modificării cheltuielilor la 1.000 lei venituri pe activități, care a determinat scăderea cheltuielilor totale cu 198.8 lei la 1.000 lei venituri totale, având o influență semnificativă asupra reducerii indicatorului.
Ultima perioadă de analiză înregistrează, de asemenea, o reducere a indicatorului, însă aproape nesemnificativă, mai exact cu 0.7 lei la 1.000 lei venituri totale.
Această reducere s-a produs ca urmare a:
– modificarea structurii veniturilor totale, care a avut ca efect creșterea cheltuielilor totale cu 1.8 lei la 1.000 lei venituri totale. Această influență este rezultatul scăderii ponderii veniturilor de exploatare de la 97.94% la 96.56%, precum și creșterii ponderii veniturilor financiare de la 2.06% la 3.44% ( care înregistrează în perioada de bază un nivel al cheltuielilor financiare la 1.000 lei venituri financiare mai mare decât nivelul cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale).
– modificării cheltuielilor la 1.000 lei venituri pe activități, care a determinat scăderea cheltuielilor totale cu 2.5 lei la 1.000 lei venituri totale, având cea mai mare influență asupra reducerii indicatorului.
În ultimele două perioade analizate se poate observa că influența structurii veniturilor totale a fost nefavorabilă asupra modificării indicatorului, pe când influența cheltuielilor la 1.000 lei pe activități a fost favorabilă.
3.2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor de exploatare
3.2.1. Analiza nivelului și structurii cheltuielilor de exploatare
Cheltuielile de exploatare constituie componenta de bază a cheltuielilor unui agent economic cu activitate de producție și comercializare (cum este și în cazul de față), deținând ponderea principală în total cheltuieli, după cum s-a observat și mai sus.
Tabel 3.4
Structura cheltuielilor din exploatare
Fig. 3.2. Evoluția cheltuielilor din exploatare
Cheltuielile de exploatare, pe intervalul analizat, înregistrează o tendință anuală de creștere, însă ritmul de creștere este tot mai lent pe măsura trecerii anilor.
Astfel, în perioada 2002/2003, cheltuielile de exploatare cresc cu 68.34% în mărimi relative, de la 13.590.115 lei la 22.877.101 lei, datorită în principal creșterii cheltuielilor privind mărfurile cu 70.59%, dar și datorită creșterii celorlalte tipuri de cheltuieli de exploatare.
În anul 2004 față de anul 2003 indicatorul a crescut cu 7.388.444 lei în mărimi absolute, adică cu 32.30% în mărimi relative, ca rezultat al creșterii cheltuielilor privind mărfurile cu 33.91% (care au înregistrat cea mai mare creștere), dar și datorită creșterii celorlalte tipuri de cheltuieli de exploatare, care acoperă scăderea cu 42.48% a cheltuielilor cu materii prime și materiale , alte cheltuieli materiale și din afară.
Ultima perioadă de analiză înregistrează o creștere a indicatorului cu doar 3.17 puncte procentuale, de la 30.265.545 lei în anul 2004 la 31.223.743 lei în anul 2005, fapt datorat creșterii cheltuielilor cu materii prime și materiale , alte cheltuieli materiale și din afară, a cheltuielilor cu personalul și a altor cheltuieli de exploatare, care depășesc scăderea cu 1.22% în mărimi relative a cheltuielilor privind mărfurile.
După cum se observă din tabelul, precum și din graficul de mai sus, ponderea cea mai importantă în cadrul cheltuielilor de exploatare o dețin cheltuielile privind mărfurile , de aproximativ 90% în fiecare an, iar cea mai mică pondere o au cheltuielile cu materii prime și materiale , alte cheltuieli materiale și din afară, în medie de 1% pe an.
3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor de exploatare
Analiza factorială a cheltuielilor aferente veniturilor de exploatare se realizează cu ajutorul indicatorului “cheltuieli la 1.000 lei venituri de exploatare”, utilizând următoarea formulă de calcul matematic:
Ch/1000VT
Tabel 3.5
Indicatori utilizați în analiza cheltuielilor arefente veniturilor de exploatare
Analizând datele din tabelul de mai sus, se poate observa că în anul 2002, pentru a obține un venit de 1000 lei la nivelul societății s-au cheltuit 864.73 lei, în anul 2003 s-au cheltuit 855.32 lei, în anul 2004 s-au cheltuit 874.45 lei și respectiv în anul 2005 s-au cheltuit 882.51 lei.
Nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare, pe intervalul analizat, este mai mic decât 1000 lei, reflectând faptul că societatea înregistrează profit, ceea ce denotă faptul că resursele societății sunt utilizate eficient.
Chiar dacă în ultimii doi ani de analiză se înregistrează o creștere a cheltuielilor la 1.000 lei venituri din exploatare, nivelul acestora este destul de mic, însă dacă vor continua să crească situația va deveni îngrijorătoare.
În structură se observă că nivelul cheltuielilor în cazul producției vândute și în cazul altor venituri este mai mare decât 1.000 lei, ceea ce înseamnă că aceste categorii de venituri înregistrează pierderi.
Tabel 3.6
Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 venituri din exploatare
În anul 2002/2003 are loc o reducere a cheltuielilor la 1.000 lei venituri din exploatare cu 10 lei. Această reducere, cu efect favorabil asupra situației cheltuielilor întreprinderii s-a datorat:
– modificării structurii veniturilor din exploatare, care a avut ca și efect creșterea cheltuielilor de exploatare cu 410 lei la 1.000 lei venituri din exploatare. Această influență este rezultatul scăderii ponderii veniturilor din mărfuri în total venituri de exploatare, de la 99.48% la 98.75%, care depășeste creșterea veniturilor din producția vândută (cu 0.45%), precum și creșterea altor venituri de exploatare (cu 0.28%).
– modificării cheltuielilor la 1.000 lei venituri pe tipuri de venit, care a determinat scăderea cheltuielilor cu 422 lei la 1.000 lei venituri din exploatare.
În perioada următoare de analiză (2003/2004) se înregistrează creștere a cheltuielilor cu 19 lei la 1.000 lei venituri din exploatare. Această creștere, cu efect nefavorabil, a fost determinată de:
– modificarea structurii veniturilor, care a avut ca efect scăderea cheltuielilor cu 61 lei la 1.000 lei venituri din exploatare. Această influență este rezultatul creșterii ponderii veniturilor din vânzarea mărfurilor de la 98.75% la 99.61%, precum și scăderii ponderii veniturilor din producția vândută (cu 0.56%) și a altor venituri de exploatare (cu 0.30%)
– modificării cheltuielilor la 1.000 lei venituri pe tipuri de venit, care a determinat creșterea cheltuielilor cu 84 lei la 1.000 lei venituri din exploatare.
Ultima perioadă de analiză înregistrează, de asemenea, o creștere a indicatorului, însă mai mică decât în perioada precedentă, mai exact cu 8 lei la 1.000 lei venituri de exploatare. Această reducere s-a produs ca urmare a:
– modificarea structurii veniturilor , care a avut ca efect scăderea cheltuielilor cu 50 lei la 1.000 lei venituri din exploatare. Această influență este rezultatul scăderii ponderii veniturilor din vânzarea mărfurilor de la 99.61% la 99.07%, scăderii ponderii altor venituri de exploatare (cu 0.03%), și creșterii veniturilor din producția vândută (cu 0.57%)
– modificării cheltuielilor la 1.000 lei venituri pe tipuri de venit, care a determinat creșterea cheltuielilor cu 58 lei la 1.000 lei venituri din exploatare, având cea mai mare influență asupra creșterii indicatorului.
În ultimele două perioade analizate se poate observa că influența structurii veniturilor totale a fost favorabilă asupra modificării indicatorului, pe când influența cheltuielilor la 1.000 lei pe activități a fost nefavorabilă.
Cap. 4. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE
4.1. Rata profitabilității comerciale
Rata profitabilității comerciale (Rpv) arată rezultatul brut din exploatare (Rbex) aferent cifrei de afaceri. Indicatorul apreciază eficiența politicii comerciale, reflectând mai ales politica de prețuri practicată de întreprindere. Relația de calcul este următoarea:
Tabel 4.1
Rata profitabilității comerciale
Fig. 4.1. Rata profitabilității comerciale
Indicatorul are în anul 2003 un nivel de 8,32%, ceea ce înseamnă că la 100 de lei cifră de afaceri întreprinderii îi revin 8,32 lei sub forma rezultatului brut al exercițiului, nivelul este redus față de 15% nivel recomandat. Comparativ cu anul 2002, nivelul ratei profitabilității a crescut cu 0,89%, ceea ce exprimă o sporire a eficienței cu care sunt valorificate produsele firmei. Situația este datorată creșterii într-un ritm mai rapid a profitului față de dinamica cifrei de afaceri.
În perioada 2003/2004 rata profitabilității a înregistrat cea mai mare creștere în mărimi relative (cu 50.84%), de la 8.32 lei la 12.55 lei datorată creșterii într-un ritm mai rapid a profitului față de dinamica cifrei de afaceri. Situația este mult îmbunătățită având în vedere că indicatorul are o valoare mult mai apropiată de valoarea recomandată, probabil datorită eficientizării politicii comerciale.
În perioada 2004/2005 indicatorul are un nivel de 12.86%, ceea ce înseamnă că la 100 de lei cifră de afaceri întreprinderii îi revin 12.86 lei sub forma rezultatului brut al exercițiului, nivelul fiind și mai apropiat de cel recomandat. Față de anul precedent, nivelul ratei a crescut cu 0,31%, ceea ce exprimă o sporire a eficienței cu care sunt valorificate produsele firmei, chiar dacă nu este foarte semnificativă. Situația este datorată tot creșterii într-un ritm mai rapid a profitului față de dinamica cifrei de afaceri.
Analiza profitabilității comerciale poate fi explicitată prin analiza a două rate:
-rata profitabilității comerciale brută (rata marjei brute)
-rata profitabilității comerciale netă (rata marjei nete).
Rata marjei brute (Rpb) indică aptitudinea proprie a activității de exploatare de a genera profit, indiferent de politica de amortizare, de politica fiscală și financiară, precum și de incidența elementelor extraordinare. Reflectă excedentul brut de exploatare (EBE) aferent cifrei de afaceri. Relația de calcul este :
Tabel 4.2
Rata marjei brute
În anul 2003 a avut loc o creștere a ratei marjei brute datorită creșterii excedentului brut de exploatare cu 85,84%, în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 69,61%. În acest an rata profitabilității brute este de 15.06%, ceea ce înseamnă că la 100 lei cifră de afaceri, întreprinderii îi revin 15.06 lei excedent brut din exploatare. Această evoluție a ratei profitabilității brute (crește cu 1,31%) semnifică o creștere a eficenței cu care sunt valorificate resursele firmei.
Însă în următorii doi ani rata marjei brute scade. În anul 2004 cu 1.57% și în anul 2005 cu 1.18%, ceea ce indică o reducere a eficenței cu care sunt valorificate resursele firmei.
Rata marjei nete reflectă eficiența activității de exploatare, fiind influențată de amortismente și provizioane. Aceasta arată cât profit net se crează la o unitate cifră de afaceri.
Se calculează cu formula următoare :
Tabel 4.3
Rata marjei nete
De-a lungul întregii perioade de analiză, întreprinderea a înregistrat o profitabilitate comercială netă scăzută, dar cu un trend crescător.
Astfel, în anul 2003 rata marjei nete a crescut cu 0.82%, adică în mărimi relative cu 14.34 puncte procentuale, datorită creșterii mai mari a rezultatului net decât a cifrei de afaceri.
Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat însă în anul 2004, cu 3.11%, de la 6.54% la 9.65%, ca urmare a creșterii într-un ritm mult mai alert a rezultatului net al exercițiului față de cifra de afaceri (192.01%>>130%).
În ultimul an de analiză , indicatorul a înregistrat un nivel destul de ridicat, de 11.09% ceea ce înseamnă ca la 100 lei cifră de afaceri revin întreprinderii 11.09 lei profit net. Comparativ cu anul trecut rata profitabilității nete a crescut cu 1.44%, ceea ce semnifică o sporire a eficienței valorificării produselor firmei în termeni de câștig. Situația este posibilă datorită creșterii într-un ritm mai ridicat a rezultatului net al exercițiului (116.95%) față de dinamica cifrei de afaceri (169,61%).
În final se poate observa că în fiecare an a sporit eficiența politicii comerciale.
Fig. 4.2. Rata marjei brute și rata marjei nete
4.2. Rata profitabilității cheltuielilor
Rata profitabilității resurselor consumate reflectă capacitatea firmei de a genera profit prin costuri. Profitabilitatea cheltuielilor se calculează prin raportarea rezultatului aferent cifrei de afaceri ( rezultatul exploatării , rezultatul exercițiului ). Nivelul recomandat al ratei profitabilității cheltuielilor este cuprins între 9% și 15%. Pentru analiza acesteia vom folosi următoarea formulă de calcul :
Tabel 4.4
Rata profitabilității cheltuielilor
Fig. 4.3. Rata profitabilității cheltuielilor
Analizând situația firmei Mondo Plast, observăm că în anul 2003 rata profitabilității resurselor cosumate este de 15,68% , adică la 100 lei costuri totale înregistrează 15,6 lei rezultat de exploatare . În primii doi ani trendul e unul crescător, ceea ce e favorabil pentru firmă. Indicatorul crește cu 1,52%, lucru datorat creșterii rezultatului exploatării într-un ritm mai rapid (182,03%) față de dinamica costurilor totale (164,38%), aceasta înseamnă că firma obține un rezultat din exploatare mai mare în anul 2003 față de anul 2002, deci o gestionare mai eficientă a costurilor totale.
În anii următori rata profitabilității cheltuielilor scade : în anul 2004 cu 1.66%, având un nivel de 14.02%, iar în anul 2005 cu 1.07%, ajungând la un nivel de 12.95%. Tendința de scădere a indicatorului semnifică o gestionare mai slabă a costurilor totale, însă situația incă nu este îngrijorătoare având în vedere faptul că rata se află în intervalul de valori recomandat.
4.3. Rata rentabilității economice
4.3.1. Nivel și dinamică
Rata rentabilității economice măsoară performanțele activului unei firme, fară a ține seama de modul de procurare a surselor utilizate pentru constituirea acestui activ; deoarece nu ține sema de modul de procurare a acestor resurse, se consideră că rentabilitatea economică nu e influențată de politica de finanțare a firmei. Nivelul optim al ratei se consideră a fi 20%.
Relația de calcul a ratei rentabilității economice este :
Tabel 4.5
Rata rentabilității economice
Fig. 4.4. Rata rentabilității economice
Rata rentabilității economice are o tendință de creștere în primii trei ani, reflectând o sporire a capacității activului total de a degaja profit . Nivelul rentabilității este foarte aproape de nivelul orientativ de 20% în anul 2004, când se înregistrează o creștere a indicatorului cu 5.09%. Această situație se datorează creșterii rezultatului exercițiului într-un ritm mai rapid (195.92%) față de activul total (144.69%). Nivelul de 10.56% din anul 2002, respectiv 14.40% din anul 2003 și 19.49% în 2004 arată că la 100 lei activ total au revenit 10.56 lei, 14.40 lei, respectiv 19.49 rezultatului exercițiului.
În ultimul an analizat (2005) rentabilitatea economică are o tendință de scădere, scăzând cu 20.42% în mărimi relative, ceea ce înseamnă că activul total nu mai este gestionat la fel de bine, având în vedere și faptul că ajunge sub nivelul optim de 20%.
Analiza rentabilității economice presupune calculul și analiza a două rate:
– rata rentabilității economice brute
– rata rentabilității economice nete.
Rata rentabilității economice brute (Reb) arată nivelul excedentului brut al exploatării obținut la 100 lei active totale și se calculează astfel :
Tabel 4.6
Rata rentabilității economice brute
Nivelul ratei rentabilității brute manifestă o tendință de creștere în primii doi ani, reflectând o sporire a capacității activului total de a degaja profit din exploatare. Nivelul rentabilității depășește nivelul optim de 20% în anul 2003, când se înregistrează o creștere a indicatorului cu 6.53%. Această situație se datorează creșterii excedentului brut al exploatării într-un ritm mai rapid (185.84%) față de activul total (139,28%).
În anul 2004 rentabilitatea economică brută scade cu 5.09%, însă situația este încă bună, deoarece nivelul acesteia se menține peste nivelul optim de 20%.
În ultimul an analizat rentabilitatea economică brută continuă să scadă, și anume cu 6.12% față de anul precedent, ajungând sub nivelul optim, atingând un nivel de 14.84%, ceea ce înseamnă că activul total nu mai este gestionat la fel de bine.
Rentabilitatea economică netă arată cât profit al exploatării revine la 100 lei venituri totale. Formula de calcul este următoarea :
Tabel 4.7
Rata rentabilității economice nete
În primii doi ani analizați nivelul ratei înregistrează o tendință de creștere, reflectând o sporire a capacității activului total de a degaja profit din exploatare. Nivelul rentabilității depășește nivelul orientativ de 20% în anul 2003, când se înregistrează o creștere a indicatorului cu 5,9%. Această situație se datorează creșterii rezultatului exploatării într-un ritm mai rapid (182.03%) față de activul total (139,28%). Nivelul de 19.21% din anul 2002, respectiv 25,1% din anul 2003 arată că la 100 lei activ total au revenit 19.21 lei, respectiv 25,1 lei rezultatului exploatării.
În ultimii doi ani analizați, indicatorul înregistrează o tendință de scădere, scăzând cu 22.42% în mărimi relative în anul 2004, având totuși un nivel foarte apropiat de cel optim (19.48%) ; însă în anul 2005 scade cu 27% în mărimi relative, ajungând mult sub nivelul optim (14.22%), reflectând o gestionare mai slabă a activului total.
Fig. 4.5. Rata rentabilității economice brute și nete
4.3.2. Analiza factorială a rentabilității economice
Modelul de analiză factorială al ratei rentabilității economice cel mai frecvent utilizat consideră că rata este rezultatul produsului dintre o rată de rotație și o rată a marjei, deoarece rata marjei exprimă eficiența comercială a întreprinderii, în timp ce rotația activului prin cifra de afaceri exprimă intensitatea utilizării activelor întreprinderii. Formula de calcul este următoarea :
Tabel 4.8
Indicatori utilizați în analiza factorială
Tabel 4.9
Analiza factorială a rentabilității economice
În intervalul 2002/2003 rata rentabilității economice a crescut cu 5.9 puncte procentuale în mărimi absolute, adică cu 30.71% în mărimi relative, datorită :
– creșterii vitezei de rotație a activului total cu 0.31 rotații față de anul precedent, de la ceea ce a determinat o creștere a rentabilității economice cu 4.2 puncte procentuale
– creșterii ratei profitabilității comerciale cu 0.99%, de la 13.53% în anul 2002 la 14.52% în anul 2003, ceea ce a determinat o sporire a indicatorului cu 1.70 puncte procentuale.
În perioada de analiză 2003/2004 rentabilitatea economică a înregistrat o scădere cu 5.63%, ceea ce echivalează cu o scădere de 22.42%, în mărimi relative, datorată :
– modificării randamentului activului total, în sens negativ cu 0.18 rotații comparativ cu anul 2003, având efecte negative asupra indicatorului, care a înregistrat o scădere cu 2.60 puncte procentuale.
– modificării ratei profitabilității comerciale, care a înregistrat o scădere cu 1.98% în mărimi absolute, fapt ce a determinat o scădere a ratei rentabilității economice cu 3.03 puncte procentuale.
Rata rentabilității economice a înregistrat și în ultimă perioadă de analiză o scădere cu 5.26% în mărimi absolute, adică cu 27% în mărimi relative, datorită :
– modificării în sensul scăderii a vitezei de rotație a activului total cu 0.34 rotații față de anul 2004, ceea ce a contribuit cel mai mult la scăderea indicatorului, mai exact cu 4.31 puncte procentuale
– scăderii ratei profitabilității comerciale cu 0.75% în mărimi absolute, comparativ cu anul precedent, fapt ce a determinat scăderea indicatorului cu 0.95 puncte procentuale.
4.4. Rata rentabilității financiare
4.4.1. Nivelul și dinamica ratei rentabilității financiare
Rata rentabilității financiare măsoară eficiența utilizării capitalurilor proprii și exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net din capitalul propriu angajat în activitatea sa. Rata rentabilității financiare prezintă o importanță deosebită pentru posesorii de capital care apreciază eficiența investiției lor, respectiv oportunitatea menținerii acestuia în afacere.
Relația de calcul a acesteia este :
Tabel 4.10
Rata rentabilității financiare
Fig. 4.6. Rata rentabilității financiare
Rata rentabilității financiare, pe întreaga perioadă de analiză înregistrează o tendință de scădere, ceea ce semnifică o mai slabă remunerare prin câștig net a resurselor proprii, respectiv diminuarea capacității capitalurilor proprii de a genera profit net. Situația nu este încă îngrijorătoare având în vedere faptul că indicatorul se menține deasupra valorii minime recomandate și este în fiecare an deasupa ratei medii a dobânzii.
Astfel în anul 2002 rata rentabilității financiare are un nivel de 83.34%, ceea ce înseamnă că la 100 lei capitaluri proprii reveneau 83.34 lei profit net.
In anul 2003 indicatorul înregistra un nivel de 86.14%, fapt ce reflectă că la 100 lei capitaluri proprii reveneau 86.14 lei profit net. Acestă creștere a rentabilității financiare cu 2.8% față de anul precedent se datorează creșterii profitului net într-un ritm superior creșterii capitalurilor proprii (193.91% > 187.62).
Anul 2004 reflectă o scădere foarte mare a rentabilității financiare, cu 51.67 procente față de anul precedent, ajungând la un nivel de 34.47%. Scăderea indicatorului s-a datorat creșterii resurselor proprii într-un ritm mult mai alert, decât creșterea rezultatului net (466.33% >> 192.01%).
În anul 2005 indicatorul înregistrează tot o scădere, de data aceasta cu numai 5.05%, atingând un nivel de 29.42%, ceea ce reflectă că la 100 lei resurse proprii revin 29.42 lei profit net. Această scădere a rentabilității s-a datorat creșterii capitalurilor proprii într-un ritm mai alert decât a profitului net (140.97% > 116.95%).
4.4.2. Analiza factorială a rentabilității financiare
În analiza situației financiare a întreprinderii se poate stabili o legătură între rata rentabilității financiare și marja comercială netă, în sensul studierii modificării rentabilității financiare în funcție de modificarea vitezei de rotație a capitalului propriu și de modificarea marjei comerciale nete.
Astfel, pentru analiza factorială vom descompune rata rentabilității financiare în două rate explicative, folosind următorul model :
Tabel 4.11
Indicatori utilizați în analiza factorială
Tabel 4.12
Analiza factorială a rentabilității financiare
În intervalul 2002/2003 rentabilitatea financiară a crescut cu 2.8 procente în mărimi absolute, ceea ce în mărimi relative echivalează cu o scădere de 3.36%. Această creștere a rentabilității financiare se datorează :
– scăderii vitezei de rotație a capitalurilor proprii cu 1.4 rotații față de anul precedent, avănd efecte negative asupra indicatorului studiat, deoarece acesta a înregistrat o scădere de 8.01 puncte procentuale
– modificării în sens pozitiv a profitabilității comerciale nete cu 0.82 procente, cu efecte, de asemnea, pozitive asupra rentabilității financiare, care a înregistrat o evoluție cu 10.81%, devansând scăderea vitezei de rotație a resurselor proprii.
Următoarea perioadă analizată (2003/2004), reflectă o scădere foarte mare a indicatorului, cu 51.67% în mărimi absolute, echivalând cu o scădere de 59.98% în mărimi relative. Modificarea rentabilității financiare s-a realizat ca urmare a :
– scăderii vitezei de rotație a resurselor proprii cu 9.51 rotații față de anul precedent, ceea ce a contribuit cel mai mult la scăderea indicatorului studiat, acesta înregistrând o scădere de 62.20 puncte procentuale
– modificării în sens pozitiv a profitabilității comerciale nete cu 3.11 procente, cu efecte pozitive asupra rentabilității financiare, care a înregistrat o evoluție cu 10.53%, fiind însa devansată de scăderea vitezei de rotație a resurselor proprii.
Ultima perioadă de analiză reflectă, de asemenea, o scădere a rentabilității financiare cu 5.05% în mărimi absolute, adică cu 14.65 procente în mărimi relative. Scăderea indicatorului a fost determinată de modificarea cumulată vitezei de rotație a resurselor proprii și a profitabilității comerciale, astfel :
– scăderea vitezei de rotație a resurselor proprii cu 1.02 rotații față de anul precedent, avănd efecte negative asupra rentabilității financiare, aceasta înregistrând o scădere de 9.84 puncte procentuale
– creșterea profitabilității comerciale nete cu 1.44 procente, cu efecte pozitive asupra rentabilității financiare, care a înregistrat o evoluție cu 4.79%, fiind însa devansată de scăderea vitezei de rotație a resurselor proprii.
CONCLUZII
Profitabilitatea comercială se află în intervalul recomndat pe întreaga perioadă de analiză, însă pentru a obține performanțe și mai bune sugerez câteva modalități de creștere a acesteia :
– o mai bună gestionare a stocurilor, în vederea creșterii ponderii produselor care au o cerere mai ridicată și reducerea ponderii produselor cu cerere scăzută sau fără cerere,
– creșterea prețurilor atât cât suportă piața;
– creșterea puterii de negociere a firmei cu furnizorii pentru obținerea unor prețuri de aprovizionare mai mici;
– accelerarea vitezei de rotație a stocurilor;
– optimizarea cheltuielilor.
Rentabilitatea economică înregistrează valori sub nivelul optim pe întreg intervalul analizat. Pentru o îmbunătățire a situației se recomandă creșterea acesteia prin sporirea vitezei de rotație a activului total și prin sporirea ratei marjei comerciale.
Rata rentabilității financiare, pe întreaga perioadă de analiză înregistrează o tendință de scădere, ceea ce semnifică diminuarea capacității capitalurilor proprii de a genera profit net. Situația nu este încă îngrijorătoare având în vedere faptul că indicatorul se menține deasupra valorii minime recomandate și este în fiecare an deasupa ratei medii a dobânzii.
Pentru a majora rentabilitatea financiară se poate recurge la următoarele măsuri :
– sporirea eficienței utilizării capitalurilor proprii prin accelerarea vitezei de rotație a acestora ; pentru aceasta fiind necesar ca cifra de afaceri să crească într-un ritm superior creșterii capitalurilor proprii (ICA > ICpr) ;
– creșterea ratei profitabilității comerciale nete prin modificarea rezultatului net al exercițiului într-un ritm superior modidicării cifrei de afaceri (IRn > ICA)
– creșterea gradului de îndatorare, în situația în care rentabilitatea economică va continua să fie mai mare decât rata dodânzii (societatea beneficiază de efectul de levier).
Cap. 5. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE ȘI LICHIDITATE
5.1. Ratele de gestiune
Ratele de gestiune apreciază nivelul de utilizare e resurselor firmei,adică viteza cu care acestea parcurg circuitul economic și se transformă în venituri. Viteza de rotație a resurselor se mă soară cu ajutorul a două mărimi : numărul de rotații și durata în zile a unei rotații.
Numărul de rotații arată de câte ori se rotește elementul analizat prin cifra de afaceri, iar durata în zile a unei rotații arată durata medie în care elementul analizat parcurge întregul ciclu economic și se reîntoarce în firmă sub formă inițială bănească.
Ratele de rotație oferă informații calitative privind elementele analizate și care se referă la comportamentul fiecărei componente pe parcursul exercițiului financiar. Acest comportament este diferit, funcție de natura elementului bilanțier (activ sau pasiv) și se referă la lichiditatea stocurilor și creanțelor comerciale, respectiv la exigibilitatea datoriilor exploatare.
5.1.1. Viteza de rotație a activelor circulante
Viteza de rotație a activelor circulante exprimă numărul de rotații sau durata medie a unei rotații efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri, utilizând urmatoarele formule de calcul :
Tabel 5.1
Viteza de rotație a activelor circulante
Fig. 5.1. Viteza de rotație a activelor circulante
În primul an de analiză (2002), stocurile se roteau prin cifra de afaceri de 1.56 ori, recuperându-se sub formă inițială bănească în termen de 230.55 zile.
În anul următor (2003), numărul de rotații a crescut cu 0.54 rotații, iar durata medie în zile a unei rotații a scăzut cu 59.01 zile, ceea ce înseamnă creșterea eficienței utilizării activelor circulante, fiind înregistrată o eliberare financiară de 4.369.335 lei. Această modificare se datorează sporirii cifrei de afaceri într-un ritm mai mare decât creșterea activelor circulante (169.61% > 126.19%).
În anul 2004 comparativ cu anul 2003, numărul de rotații a înregistrat o scădere cu 0.32 rotații, recuperându-se sub formă inițială bănească în termen de 201.72 zile, fapt ce semnifică reducerea eficienței utilizării activelor circulante, respectiv sporirea duratei medii de recuperare a lor sub formă bănească inițială. Situație ce are ca rezultat o imobilizare financiară de aproape trei milioane lei noi. Această modificare se datorează sporirii activelor circulante într-un ritm mai mare decât creșterea cifrei de afaceri (152.85% > 130%).
Ultimul an de analiză reflectă tot o scădere a numărului de rotații cu 0.35 rotații, stocurile rotindu-se prin cifra de afaceri de 1.43 ori, durata în zile a unei rotații fiind de 252.61 zile. Și în această perioadă se înregistrează o imobilizare financiară de aproape cinci milioane lei. Și această modificare se datorează sporirii activelor circulante într-un ritm mai mare decât creșterea cifrei de afaceri (127.47% > 101.79%).
În continuare vom analiza, pe scurt, viteza de rotație a stocurilor și a creditului-client, ca principale elemente a activului circulant.
Viteza de rotație a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activității până se reîntorc sub formă inițială bănească. Cu cât viteza de rotație a lor este mai mare, cu atât eficiența utilizării lor este mai mare, având drept efect elibererea de resurse financiare. Formulele de calcul sunt :
Tabel 5.2
Viteza de rotație a stocurilor
Fig. 5.2. Viteza de rotație a stocurilor
În anul de analiză 2002, stocurile se roteau prin cifra de afaceri de 2.84 ori, recuperându-se sub formă inițială bănească în termen de 126.77 zile.
În anul următor (2003), numărul de rotații a crescut cu 1.02 rotații, iar durata medie în zile a unei rotații a scăzut cu 33.41 zile, ceea ce înseamnă creșterea eficienței utilizării stocurilor, fiind înregistrată o eliberare financiară de 2.473.809 lei. Această modificare se datorează sporirii cifrei de afaceri într-un ritm mai mare decât creșterea stocurilor (169.61% > 124.89%).
În anul 2004 comparativ cu anul 2003, numărul de rotații a înregistrat o scădere cu 0.83 rotații, recuperându-se sub formă inițială bănească în termen de 118.72 zile, fapt ce semnifică reducerea eficienței utilizării stocurilor, respectiv sporirea duratei medii de recuperare a lor sub formă bănească inițială. Situație ce a avut ca rezultat o imobilizare financiară de 2.440.731 lei noi. Această modificare se datorează sporirii stocurilor într-un ritm mai mare decât creșterea cifrei de afaceri (165.29% > 130%).
Ultimul an de analiză reflectă tot o scădere a numărului de rotații cu 0.71 rotații, stocurile rotindu-se prin cifra de afaceri de 2.32 ori, durata în zile a unei rotații fiind de 155.30 zile. Și în această perioadă se înregistrează o imobilizare financiară de 3.585606 lei. Și această modificare se datorează sporirii stocurilor într-un ritm mai mare decât creșterea cifrei de afaceri (133.16% > 101.79%).
Viteza de rotație a creditului-client ne arată în câte zile firma își încasează contravaloarea mărfurilor de la clienți, și se apreciază prin numărul de rotații sau prin durata în zile de încasare a creditului comercial acordat.
Tabel 5.3
Viteza de rotație a creditului-client
Fig. 5.3. Viteza de rotație a creditului-client
După cum se observă, pe întreaga perioadă analizată valoarea maximă recomandată a duratei în zile a creditului-client este depășită, ceea ce semnifică faptul că firma Mondo Plast are probleme cu recuperarea creanțelor, sau aplică o politică comercială deficitară.
Astfel, în anul 2002, creanțele se roteau prin cifra de afaceri de 4.48 ori, recuperându-se sub formă inițială bănească în termen de 80.32 zile.
În anul 2003, numărul de rotații a crescut cu 0.65 rotații, iar durata medie în zile a unei rotații a scăzut până la nivelul de 70.21 zile, ceea ce înseamnă scăderea duratei de recuperare a creanțelor, fiind înregistrată o eliberare financiară de 748.585 lei. Această modificare se datorează sporirii cifrei de afaceri într-un ritm mai mare decât creșterea creanțelor (169.61% > 148.26%).
În perioada 2004/2003, numărul de rotații a înregistrat o scădere cu 0.18 rotații, creanțele recuperându-se în termen de 72.74 zile, fapt ce semnifică sporirea duratei medii de recuperare a creanțelor. Situație ce a avut ca rezultat o imobilizare financiară de 243.496 lei noi. Această modificare se datorează creșterii creanțelor într-un ritm mai rapid decât creșterea cifrei de afaceri (134.66% > 130%).
Anul 2005 reflectă tot o scădere a numărului de rotații cu 0.33 rotații, creanțele rotindu-se prin cifra de afaceri de 4.28 ori, durata în zile a unei rotații fiind de 84.10 zile. Și în această perioadă se înregistrează o imobilizare financiară de 1.112.897 lei. Această modificare se datorează sporirii creanțelor într-un ritm mai alert decât creșterea cifrei de afaceri (117.68% > 101.79%).
5.1.2. Viteza de rotație a datoriilor curente
Viteza de rotație a datoriilor curente arată de câte ori, respectiv în câte zile, se restituie datoriile curente pe seama cifrei de afaceri, utilizând următoarele formule :
Tabel 5.4
Viteza de rotație a datoriilor pe termen scurt
Fig. 5.4. Viteza de rotație a datoriilor pe termen scurt
Pe întreaga perioadă analizată, numărul de rotații a datoriilor curente este sub nivelul minim recomandat, fapt ce semnifică fie că firma Mondo Plast are negociate termene foarte bune de plată a furnizorilor, fie că are probleme cu plata datoriilor pe termen scurt.
În primii trei ani de analiză numărul de rotații are un trend crescător, ajungând de la 1.61 rotații în anul 2002 la 3.12 rotații în anul 2004, iar durata în zile a unei rotații scade de la 223.91 zile în anul 2002, la 115.50 zile în anul 2004. Această situație se datorează creșterii cifrei de afaceri într-un ritm mai alert decât creșterea datoriilor curente.
În ultimul an (2005) numărul de rotații a scăzut cu 0.35 rotații, datoriile pe termen scurt rotindu-se prin cifra de afaceri de 2.77 ori, plătindu-se într-un termen mediu de 130 zile. Dacă această situație s-a datorat obținerii unei durate mai flexibile de plată, atunci viteza de rotație reflectă o stare bună. Dacă ea este rezultatul întârzierii în plata obligațiilor, atunci situația este nefavorabilă pentru întreprindere.
4.2. Ratele de lichiditate
Lichiditatea întreprinderii este o formă e echilibrului financiar, fiind percepută în sens larg, ca fiind capacitatea pe care o are o întreprindere de a acoperi, prin elemente patrimoniale de mijloace circulante active, obligațiile pe termen scurt, ca elemente de pasiv.
Astfel, ratele de lichiditate măsoară capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor pe care le are pe termen scurt.
Formele pe care le îmbracă ratele de lichiditate sunt :
– rata lichidității generale ;
– rata lichidității reduse ;
– rata lichidității curente ;
– rata lichidității imediate.
Lichiditatea generală (Lg) arată măsura în care datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor circulante. De cele mai multe ori se consideră că lichiditatea generală reflectă o situație favorabilă dacă are valori cuprinse între [1.2 – 2], limita minimă a sa fiind 1.
Tabel 5.5
Lichiditatea generală
Fig. 5.5. Lichiditatea generală
Pe întreaga perioadă de analiză lichiditatea generală înregistrează valori cuprinse în intervalul recomandat, cu tendințe de creștere, ceea ce reflectă că situația firmei Mondo Plast este bună, deoarece cel puțin pe termen scurt, datorită activelor circulante mai mari decât obligațiile curente, aceasta are capacitatea de a-și achita datoriile exigibile.
În perioada 2002/2003 lichiditatea generală a crescut de la 1.03 la 1.07, adică cu 3.88% în mărimi relative, datotită creșterii activelor circulante (126.19%) într-un ritm mai ridicat decât a pasivelor curente (121.91%).
În perioada 2003/2004 indiactorul înregistrează cea mai mare creștere din întreaga perioadă de analiză, atingând nivelul de 1.75, cu o creștere de 63.55% față de anul 2003, datorită creșterii activelor circulante cu 52.85% și scăderii obligațiilor curente cu 6.72%.
Perioada 2004/2005 reflectă tot o creștere a lichidității generale cu 10.86, ajungând la nivelul de 1.94, apropiindu-se foarte mult de limita superioară a intervalului, iar dacă va continua să crească situația nu va mai fi la fel de bună, deoarece va reflecta o gestionare necorespunzătoare a activelor circulante.
Lichiditatea redusă (Lr) exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate reletiv rapid în disponibilități. În acest fel, pentru calculul ratei, se elimină influența lichidității stocurilor.
Tabel 5.6
Lichiditatea redusă
Fig. 5.6. Lichiditatea redusă
După cum reiese din datele prezentate în tabelul de mai sus, lichiditatea redusă are un trend crescător, pe întreaga perioadă de analiză, ceea ce reflectă o situație bună deoarece crește capacitatea întreprinderii de a-și achita obligațiile de plată pe termen scurt.
Astfel, în primii doi ani, nivelul indicatorului se afla sub limita minimă acceptabilă, fiind în situația de a înregistra plăți restante, crescând totuși sensibil de la 0.46 în anul 2002 la 0.49 în anul 2003.
În anul 2004 situația se remediază, deoarece nivelul indicatorului depășește limita minimă acceptabilă, crescând cu 46.94% față de anul 2003. Această situație este posibilă datorită creșterii activelor circulante cu 38% și scăderii datoriilor curente cu 6.72%.
Ultimul an de analiză evidențiază tot o creștere a lichidității reduse, dar mult mai mică față de anul 2004, cu 4.17%, înregistrând nivelil de 0.75. Și de această dată ritmul creșterii activelor circulante (119.33%) este mai ridicat decât ritmul a pasivelor curente (114.53%).
Lichiditatea curentă pune în corespondență elementele cele mai lichide ale activului cu obligațiile pe termen scurt, reflectând capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile pe termen scurt din plasamente și disponibilități.
Tabel 5.7
Lichiditatea curentă
Fig. 5.7. Lichiditatea curentă
În perioada 2002/2003, lichiditatea curentă înregistrează o scădere de 50 de procente, ajungând la nivelul de 0.05, datorită scăderii foarte mari a disponibilităților (cu 76.96%) care depășește creșterea plasamentelor (cu 14.37%).
Începând cu anul 2004, situația începe să se mai remedieze, indicatorul având o tendință de creștere (în anul 2004 cu 80%, respectiv în anul 2005 cu 11.11%), ajungând în ultimul an la nivelul de 0.10. Această situație s-a datorat creșterii atât a plasamentelor, cât și a disponibilităților, care depășesc creșterea datoriilor curente.
Conform informațiilor din tabelul 5.7, lichiditatea curentă se află mult sub nivelul minim recomandat, fapt ce se datorează echilibrului financiar precar pe termen scurt. Pe întreaga perioadă de analiză nivelul nu este asigurătoriu, ceea ce înseamnă că firma Mondo Plast nu este capabilă să-și acopere satisfăcător pasivele circulante pe seama plasamentelor și a disponibilităților bănești. Din acest punct de vedere situația se poate aprecia ca nefavoralilă.
Lichiditatea imediată reflectă capacitatea de plată a datoriilor pe termen scurt din disponibilitățile bănești, care sunt cele mai lichide elemente ale activului.
Tabel 5.8
Lichiditatea imediată
Fig. 5.8. Lichiditatea imediată
Datele din tabelul 5.8, reflectă un nivel al lichidității imediate mult sub minimul recomandat pe întreaga perioadă de analiză. Această situație se datorează volumului mic al disponibilităților, care în anul 2003 au mai scăzut cu 66.96%, urmând o creștere în anii următori, însă nici măcar nu au reușit să atingă nivelul din anul 2002. Pe de cealaltă parte, pasivele circulante au continuat să crească, fapt ce a contribuit și mai mult la nivelul scăzut al lichidității imediate.
Astfel, se poate spune că echilibrul financiar este precar pe termen scurt. Pe întreaga perioadă de analiză nivelul nu este asigurătoriu, ceea ce înseamnă că firma Mondo Plast nu este capabilă să ramburseze prompt datoriile pe seama disponibilităților bănești. Din acest punct de vedere situația se poate aprecia ca nefavoralilă.
CONCLUZII
Ratele de gestiune a activului circulant și a datoriilor curente analizate au o evoluție nefavorabilă, înregistrând nivele sub cel mimim recomandat, reflectând creșterea gradului de imobilizare a resurselor financiare. Un aspect pozitiv este însă faptul că relația rata de gestiune a clienților – rata de gestiune a datoriilor curente este favorabilă întreprinderii.
Se recomandă creșterea vitezei de rotație a acestora prin :
– dimensionarea optimă a stocurilor ;
– reducerea duratei de imobilizare a stocurilor și creșterea ritmului de încasare a produselor vândute ;
– promovarea unor programe de marketing care să conducă la creșterea vânzărilor ;
– evitarea achiziționării de produse fără desfacere asigurată.
Privitor la lichiditatea întreprinderii stocurile și creanțele au o infuență semnificativă asupra acesteia. Astfel chiar dacă lichiditatea generală reflectă valori foarte bune, după eliminarea stocurilor lichiditatea redusă în primii doi ani înregistrează valori sub nivelul minim, situație care se îmbunătățește în ultimii doi ani.
Însă după eliminarea creanțelor lichiditatea curentă cât și cea imediată sunt mult sub nivelul recomandat pe întreaga perioadă de analiză, reflectând un echilibru precar pe termen scurt, ceea ce înseamnă că firma Mondo Plast nu este capabilă să-și acopere satisfăcător pasivele circulante pe seama plasamentelor și a disponibilităților bănești. Din acest punct de vedere se poate aprecia că bonitatea întreprinderii pe termen scurt este afectată negativ de valorile neadecvate ale ratelor de lichiditate.
Întrucât lichiditatea se determină prin raporterea unor elemente extrem de volatile, putem presupune că lipsa capacității de plată reflectată de lichiditetea curentă și de cea imediată este temporară și se datorează unor situații conjucturale.
Ca și măsuri de îmbunătățire se recomandă :
– creșterea vitezei de rotație și o mai bună gestionare a stocurilor, pentru ca acestea să se transforme cât mai rapid în lichidități ;
– aplicarea unei politici comerciale adecvate pentru recuperarea creanțelor într-o perioadă cât mai scurtă.
CAP.6. CONCLUZII
Scopul realizării acestei lucrări este analiza situației financiare a societății comerciale Mondo Plast, având următoarea structură pe capitole:
– prezentarea firmei Mondo Plast
– analiza rezultatelor financiare
– analiza cheltuielilor
– analiza ratelor de rentabilitate
– analiza ratelor de gestiune și lichiditate
– și în final formularea concluziilor.
Pe scurt, întreprinderea Mondo Plast se are ca și obiect de activitate comercializarea
În urma analizei datelor referitoare la activitatea firmei Mondo Plast se poate concluziona că situația financiară a acesteia este satisfăcătoare. Voi motiva această afirmație în cele ce urmează.
Din analiza efectuată la capitolul doi se poate observa că toți indicatorii de rezultate (cifra de afaceri, valoarea adăugată, rezultatul exploatării și rezultatul exercițiului) înregistrează o evoluție crescătoare pe întreaga perioadă de analiză, fapt ce indică o situație bună a firmei Mondo Plast, care este încă în dezvoltare. Acestă afirmație este susținută și de faptul că în fiecare an întreprinderea și-a mărit numărul de salariați.
Nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, pe intervalul analizat, este mai mic decât 1000 lei, ceea ce înseamnă că societatea înregistrează profit. De asemenea, se observă că indicatorul are o tendință de scădere în fiecare an, fapt ce reflectă că are loc chiar o îmbunătățire a eficienței utilizării resurselor.
Profitabilitatea comercială cât și profitabilitatea cheltuielilor se află în intervalul recomndat pe întreaga perioadă de analiză, susținând concluzia formulată mai sus.
Rentabilitatea economică înregistrează valori sub nivelul optim pe întreg intervalul analizat, însă destul de apropiate de acesta.
Rata rentabilității financiare, pe întreaga perioadă de analiză înregistrează o tendință de scădere, ceea ce semnifică diminuarea capacității capitalurilor proprii de a genera profit net. Situația nu este încă îngrijorătoare având în vedere faptul că indicatorul se menține deasupra valorii minime recomandate și este în fiecare an deasupa ratei medii a dobânzii.
Ratele de gestiune a activului circulant și a datoriilor curente analizate au o evoluție nefavorabilă, înregistrând nivele sub cel mimim recomandat, reflectând creșterea gradului de imobilizare a resurselor financiare. Un aspect pozitiv este însă faptul că relația rata de gestiune a clienților – rata de gestiune a datoriilor curente este favorabilă întreprinderii.
Privitor la lichiditatea întreprinderii stocurile și creanțele au o infuență semnificativă asupra acesteia. Astfel chiar dacă lichiditatea generală reflectă valori foarte bune, după eliminarea stocurilor lichiditatea redusă în primii doi ani înregistrează valori sub nivelul minim, situație care se îmbunătățește în ultimii doi ani.
Însă după eliminarea creanțelor lichiditatea curentă cât și cea imediată sunt mult sub nivelul recomandat pe întreaga perioadă de analiză, reflectând un echilibru precar pe termen scurt, ceea ce înseamnă că firma Mondo Plast nu este capabilă să-și acopere satisfăcător pasivele circulante pe seama plasamentelor și a disponibilităților bănești.
Întrucât lichiditatea se determină prin raporterea unor elemente extrem de volatile, putem presupune că lipsa capacității de plată reflectată de lichiditetea curentă și de cea imediată este temporară și se datorează unor situații conjucturale.
Pentru a crește performanțele firmei Mondo Plast recomand următoarele modalități de îmbunătățire a situației financiare actuale :
– creșterea eficienței utilizării activelor circulante, în special prin creșterea vitezei de rotație a stocurilor și a creanțelor, care va conduce la eliberări de resurse financiare;
– creșterea cifrei de afaceri având în vedere, în principal, optimizarea structurii produselor vândute în sensul creșterii ponderii produselor cu un preț unitar superior prețului mediu și reducerea ponderii produselor cu un preț unitar inferior prețului mediu, precum și creșterea cantității produselor vândute și a prețului de vânzare în condițiile în care nu există greutăți întâmpinate pe piată;
– creșterea rentabilității economice prin sporirea vitezei de rotație a activului total și prin sporirea ratei marjei comerciale ;
– reducerea duratei de imobilizare a stocurilor și creșterea ritmului de încasare a produselor vândute ;
– promovarea unor programe de marketing care să conducă la creșterea vânzărilor ;
– evitarea achiziționării de produse fără desfacere asigurată ;
– reducerea cheltuielilor ;
– asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt, adică creșterea lichidității curente și a celei imediate, prin creșterea vitezei de rotație a stocurilor și a creanțelor, pentru ca acestea să se transforme mai rapid în lichidități.
BIBLIOGRAFIE
1. ***Act constitutiv al societății comerciale ‘Mondo Plast’
2. Buglea A., Analiză financiară, Editura Mirton, Timișoara, 2005
3. Buglea A., Roth A., Minda A., Stoița F., Analiză financiară : aplicații practice, Editura Mirton, Timișoara, 2006
4. Ineovan F. (coord.), Cotleț D., Hațegan C., Bobițan N., Mateș D., Iosif A., Negruț C., Contabilitate financiară, Editura Mirton, Timișoara, 2003
5. Cristea H., Talpoș I., Corduneanu C., Lăbuneț A., Pirtea M., Gestiunea financiară a societăților comerciale, Editura Mirton, Timișoara, 2001
6.*** www.bnro.ro
7.*** www.mondoplast.ro
ANEXE
TRANSFORMAREA BILANȚULUI CONTABIL ÎN BILANȚ FINANCIAR
-lei-
BILANȚ FINANCIAR
-lei-
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
-lei-
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Analiza Situatiei Financiare (ID: 133129)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.