Analiza Situatiei Actuale Privind Turismul Religios In Bucovina

Capitolul 3.Analiza situatiei actuale privind turismul religios in Bucovina

Din punct de vedere administrativ,Bucovina este centrată în Județul Suceava,astfel majoritatea datelor ce urmează a fi prezentate sunt realizate la nivelul Județului Suceava.

1.1.Infrastructura turistică

Infrastructura turistică a Județului Suceava este una variată,datorită serviciilor de bază ale acesteia care sunt alcătuite din structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare, urmate de cele de structurile de primire turistică cu funcțiune de alimentație public,foarte importante pentru desfășurarea activităților turistice.O ultimă categorie la fel de importantă este cea a infrastructurii de transport.

3.1.1. Structuri de primire turistică cu funcțiune de cazare

Având o îndelungată tradiție în oferta de cazare a călătorilor, structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare au constituit o sursă permanentă de promovare și creeare a unor servicii de un nivel tot mai înalt, pentru a-și îndeplini menirea de gazdă a clienților solicitanți.În funcție de durata sejurului acestea sunt divizate în hoteluri, moteluri, hosteluri, vile, cabane, bungalouri, sate de vacanță, pensiuni și campinguri.

Analizând, numărul de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare,în anul 2014, conform datelor disponibile furnizate de către Direcția Județeană de Statistică, la nivelul județului Suceava existau 296 de structuri de cazare, cu un număr total de 9.650 de locuri, iar cea mai mare pondere fiind reprezentată de pensiunile turistice cu 44%, urmate de pensiuni turistice-25%, respectiv de categoria hoteluri-16% (fig.3.1.1.1). Cele mai mici ponderi sunt inregistrate de hoteluri pentru tineret, tabere de elevi și preșcolari, bungalouri, cu ponderi de aproximativ 1%. Astfel făcând o comparație, în anul 1995 erau înregistrate 53 de unități, în anul 1996 erau 87 și în 1999 un număr de 111. Numărul total al structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare a crescut considerabil după anul 1994 și mai ales după anul 2010(tabelul 3.1.1.1.), datorită apariției mai multor structuri de cazare(hoteluri, pesiuni turistice pensiuni agroturistice, hoteluri pentru tineret).

La nivelul structurilor de cazare trebuie precizată diferențirea între capacitatea de cazare turistică existentă și capacitate de cazare turistică în funcțiune.

În privința capacității de cazare turistică existente se observă o creștere evidentă a numărului de locuri de cazare( fig.3.1.1.2.). Se poate observa că în anul 1995, s-au înregistrat 5.654 de locuri, numărul acestora scăzand la 5416 în anul 1999. Din anul 2010 numărul locurilor de cazare au continuat să crească până în anul 2014.

Evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune la nivelul județului Suceava are același model de evoluție ca și în cazul capacității de cazare turistică existente, prevăzut o creștere descendentă între anii 1995-1999 a numărului de locuri de cazare,iar între anii 2010-2014 s-a prevăzut o creștere ascendentă(fig.3.1.1.3.). Se poate poate observa că în anul 1995 s-au înregistrat 14.817 de locuri, scăzând considerabil în anii următori de la 14.734 în anul 1996 până la 13.667 în anul 1999. Cel mai mare număr de locuri de cazare s-a înregistrat în anul 2014 cu 26.863 de locuri.

Tabel 3.1.1.1

Evoluția numărului total al structurilor de primire turistică din județul Suceava în perioada 1995-2014

Fig. 3.1.1.1.

Nr. structurilor de primire turistică cu funcțiune de cazare (anul 2014)

Se poate observa că principalele structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în prezent, în zona studiată totalizează 290 de unități: 45 hoteluri,0 hoteluri pentru tineret, 8 hosteluri, 6 moteluri, 14 vile turistice, 13 cabane turistice, 4 bungalouri, 0 tabere de elevi și preșcolari, 73 pensiuni turistice și 127 de pensiuni agroturistice.

Fig. 3.1.1.2.

Evoluția capacității de cazare turistică existente(număr locuri)

Fig.3.1.1.3.

Evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune(mii locuri-zile)

La nivelul structurilor de primire turistică cu funcțiune de cazare specifică edificiilor religioase, baza de cazare existentă este în continuă dezvoltare și modernizare,dar intr-un ritm nesatisfacător.

În ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă, a celor mai importante mănăstiri(Putna, Sihăstria Putnei, Dragomirna, Humor, Moldovița) dețin un număr total între 32 și 100 de locuri de cazare(fig.31.1.4.). Astfel pe primul loc cu cele mai multe locuri de cazare situându-se mănăstirea Putna, aceasta deține un număr total de 100 de locuri, pe următoarele locuri se situează mănăstirile Dragormirna, Humor și Moldovița, având fiecare un număr de 40 de locuri, urmate apoi de mănăstirea Sihăstria Putnei cu un număr total de 32 de locuri de cazare.

Mănăstirea Putna dispune de 100 de locuri de cazare deoarece acestea sunt impărtițe în mai multe camere cu 2 paturi și camere cu mai multe locuri cuprinse între 5 și 28.

Fig.3.1.1.4

Capacitatea de cazare turistică existentă a mănăstirilor ( anul 2014)

3.1.2. Structuri de primire turistică cu funcțiune de transport

Structurile de transport, alături de celelalte categorii de structuri de primire turistică întregesc gama de servicii de bază care sunt puse la dispoziția turiților.Acestea au rolul de a asigura accesul turiștilor în zona de destinație turistică.Mobilitatea oamenilor dintr-un loc în altul este dată de transport.Fară transport și celelalte componente ale sale nu ar exista turism.

Pentru a ajunge în Bucovina cele mai importante căi de acces sunt:

1.Accesul rutier poate fi european (E), național (DN),județean (DJ) și communal.

Drumul național

– DN 2–E 85, București-Bacău-Fălticeni-Suceava –Siret

– DN 17 Siret-Rădăuți-Sucevița-Câmpulung Moldovenesc

Drumul european

– E 85 București-Suceava-Cernăuți și E 58 Halmeu-Suceava-Sculeni.

2. Accesul feroviar-transportul cu trenul de la București la Suceava se desfășoară pe:

– magistrala București-Bacău-Suceava-Vicșani

– calea ferată Cluj-Suceava-Iași

3. Accesul aerian:

– Aeroportul Salcea situat la 14 km de orașul Suceava, cu posibilități pentru traficul internațional și asigurare, la cerere, a serviciilor de vamă-graniță.

– Aeroportul Floreni situate la 10 km de orașul Vatra Dornei;

– 4 helioporturi în localitățile Putna, Voroneț, Vatra Moldoviței și Sucevița

3.2. Circulația turistică

Circulația turistică reprezintă deplasarea persoanelor dintr-o zonă în alta cu scop turistic. Analizând numărul de turiști sosiți în structurile de primire turistică, din zona studiată, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și de Direcția Județeană de Statistică Suceava, în intervalul 2010-2014, observăm, pentru intervalul analizat, același model de evoluție pentru județul Suceava, respectiv o creștere evidentă a numărului de sosiri ale turișilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare. (fig.3.2.1).

În ceea ce privește situația sosirilor pe tipuri de structuri de primire turistică observăm că la nivelul zonei studiate, cele mai favorite structuri de primire turistică sunt hotelurile, acestea aflându-se pe primul loc în preferințele turiștilor români(135.790 sosiri) și străini(33.262), pe următorul loc fiind aflându-se de pensiuni agroturistice(34.828 sosiri ale turiștilor români și 3.232 sosiri ale turiștilor străini),pensiuni turistice(29.743 sosiri turiști români și sosiri turiști străini) și urmate de alte structure de cazare(Fig.3.2.2).

Analizând situația înnoptărilor în structurile de primire turistică pentru perioada 1995-2010, se constată o scădere de circa 84% față de anul 1995, care a inregistrat maximum de înnoptări(24.111.170 de turiști care au înnoptat). Numărul minim de înnoptări înregistrâdu-se în anul 2010 (16.051.135 de turiști care au înnoptat). Referindu-ne la situația ultimului an, numărul înnoptărilor a crescut în anul 2014(20.280.041 înnoptări) față de anul 2010(Fig.3.2.3).

Fig.3.2.1

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare în județul Suceava

Fig.3.2.2

Sosiri ale turiștilor în județul Suceava pe tipuri de structuri de cazare

Fig.3.2.3.

Înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare