Analiza Site Ului Web Romaniatv.net

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Internetul – O nouă formă de comunicare

1.1. Apariția spațiului virtual

1.1.a. Evoluția internetului în România

1.1.b. Istoria publicațiilor print din lume și din România

1.2. Jurnalismul online – Evoluție sau revoluție

1.2. a. Cum se scrie corect în mediul online

1.2. b. Renunțarea la edițiile tipărite ale ziarelor și revistelor

1.3. Etica în jurnalismul online

1.3.a. Elaborarea materialelor jurnalistice pe baza eticii profesionale

Capitolul 2. Publicitatea online. Realizarea unei Pagini Web

2.1. Scurt istoric al publicității online

2.1.a. Publicitatea clasică vs. Publicitatea online

2.2.b. Forme și instrumente ale publicității online

2.2. Importanța Social Media

2.3 Realizarea unei Pagini Web

Studiu de caz – Analiza Site-ului Web RomâniaTv.net

Concluzii

Anexe

Bibliografie

Introducere

În acest proiect de cercetare îmi propun să abordez „Jurnalismul și publicitatea online”, din perspectiva acumulărilor teoretice și practice obținute în cei trei ani de studiu, dar și a cunoștiințelor dobândite în urma activității proprii pe care o desfășor la actualul loc de muncă, RomâniaTV.net.

În primul capitol intitulat „Internetul – O nouă formă de comunicare” îmi propun să analizez evoluția Internetului de la origini și până în momentul de față. Mai mult decât atât, acest prim capitol este destinat și principiilor morale pe care orice jurnalist trebuie să le aibă de-a lungul timpului în meseria sa. De asemenea în cadrul acestui capitol am decis să adaug și un subcapitol destinat modului în care sunt redactate textele online, deoarece lectura online nu este aceeași cu cea print, iar păentru ca cititorii să fie interesați de textele respective jurnalistul trebuie să aibă în vedere câteva reguli de bază.

Începând cu primii ani ai secolului XX, cuvântul „internet” devine din ce în ce mai folosit și astfel, primește și un sinonim: cuvântul „online”, termen care se folosește și în prezent.

Conceput în urma unei inițiative a Ministrului Apărării din Statele Unite ale Americii, Internetul s-a concretizat în urma celui mai cunoscut proiect militar din anul 1967, ARPANET, care a constituit eșafodajul unei rețele globale de Internet, ce a devenit principalul mijloc de comunicare. Astfel, odată conectat la o rețea de Internet, orice computer din alt colț al lumii poate intra în legătură cu computerul deja activ, indiferent de locație.

Datorită rețelelor de Internet s-a creat în anul 1992 și primul „site web”, care permite navigarea de la o locație la alta, prin utilizarea interfețelor grafice și a legăturilor hipertext dintre diferite adrese. Un site web mai este denumit și „WWW” sau „The Web”.

Ca o consecință a globalizării, a schimbărilor politice, economice, sociale și tehnologice, jurnalismul a fost supus unor transformări majore, care s-au remarcat la nivel de structură, practici de producție, conținut și public țintă. În general, sintagma „jurnalism online” se aplică celor care lucrează pentru o instituție de presă care este disponibilă publicului său și pe Internet. Aceste instituții pot fi secțiunea unei publicații, agenții de presă, a unui post radio sau a unei televiziuni. Cel mai mare avantaj al jurnalismului online față de edițiile print ale ziarelor și revistelor existent pe piață până în acest moment este fără îndoială faptul că elimină termenele limită și oferă cititorilor informații actualizate în timp real.

Web-ul reprezintă un punct de atracție pentru cei care vor să afle cele mai recente știri, pe măsură ce acestea se petrec sau să citească relatări despre anumite evenimente sportive chiar în momentul derulării lor.

În al doilea capitol denumit „Publicitatea online. Realizarea unei Pagini Web” îmi propun să analizez toate caracteristicile acestei forme de publicitate, care actualmente este indispensabilă. De asemenea, în ultima parte a subcapitolului voi construi un „mic puzzle teoretic” ce-i va îndemna pe toți doritorii de înavuțire rapidă să își pună bazele unei afaceri cu șansă de reușită de 90%.

Publicitatea este fără îndoială la fel de veche ca și comerțul. Astfel, dacă un produs este de vânzare, prima condiție a supraviețuirii sale pe piață este ca acel produs să fie cunoscut.

Potrivit enciclopediei libere, Wikipedia, termenul de „publicitate” se referă la acțiunea de a promova bunurile, serviciile, companiile și ideile, de cele mai multe ori prin mesaje plătite. Astfel, scopul direct al acestor mesaje este stimularea dorințelor potențialilor clienți și formarea opiniilor pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată, scop care este atins prin folosirea metodelor de manipulare psihologică.

„Anii 90 se caracterizează printr-o tendință de globalizare la nivelul întregii industrii de publicitate. Barierele comerciale de pe teritoriul Europei au căzut, mariile spații comerciale, odinioară închise (cum ar fi Rusia sau China) și-au deschis și ele parțial piețele, iar agențiile de publicitate formează uriașe rețele multinaționale. Se observă, de asemenea, tendința spre un marketing de nișă tot mai pronunțat, publicitatea adresandu-se unor segmente de piață tot mai mici, ba chiar și indivizilor la nivel personal”.

Mijloacele de promovare Social Media au devenit nu doar o parte integrantă a planului de marketing, pus la punct de fiecare deținător de afaceri online, dar și o obișnuință a fiecăruia dintre noi.

Dacă analizăm timpul pe care-l petrecem tot mai mulți dintre noi pe rețelele de socializare, putem observa că prezența pe aceste Social Networks a devenit o necesitate. Mai mult decât atât, absența din listele de followers Twitter sau de prieteni de pe Facebook este interpretată de ceilalți ca o lacună ce ar putea frâna dezvoltarea noastră pe plan social.

Ultimul capitol, dar nu și cel din urmă va fi destinat studiului de caz al unuia dintre cele mai importante site-uri de știri din România, „RomâniaTV.net”. La realizarea acestui capitol voi strânge informațiile necesare nu doar din cărțile de specialitate, ci și din cunoștiințele acumulate de-a lungul timpului de la colegii mei de redacție.

În ultimii 10 ani, televiziunile și-au creat câte un site web pentru o mai mare interactivitate cu publicul. Prin intermediul unui site web, opiniile telespectatorilor postului TV în cauză își pot pune amprenta pe deciziile luate de directorul editorial al trustului. Mai mult decât atât, influențat de explozia informațională pe care o presupune globalizarea, site-ul de televiziune este o combinație recentă aparută în peisajul media de presă scrisă, presă vizuală și audio. Cu alte cuvinte un site reușește să adune la un loc toate tipurile de presă.

Lansat în noiembrie 2011, site-ul RomâniaTV.net reprezintă una dintre sursele credibile de informații de ultimă oră, știri în timp real din politică, economie, social, justiție, sport, life- style, finanțe, imobiliare, IT&C, auto, etc.

Fiindcă din totdeauna teoria s-a îmbinat perfect cu practica, în acest capitol voi face și un scurt rezumat cu privire la șansa care mi s-a oferit, și anume, aceea de a face parte din echipa redacțională a site-ului web RomâniaTV.net.

De asemenea, acestei cercetări îi voi adăuga și un „album foto”, denumit „anexe”, ce constituie toți pașii pe care i-am făcut de-a lungul timpului în dezvoltarea mea profesională.

Capitolul 1. Internetul – O nouă formă de comunicare

1.1. Apariția spațiului virtual

Conform dicționarului englez Merriam-Webster, cuvântul „internet” a apărut în limba engleză în anul 1950 și înseamnă „conectat la, servit de sau disponibil printr-un sistem computerizat sau de telecomunicații”. Începând cu primii ani ai secolului XX, cuvântul „internet” devine din ce în ce mai folosit și astfel, primește și un sinonim: cuvântul „online”, termen care se folosește și în prezent.

Conceput în urma unei inițiative a Ministrului Apărării din Statele Unite ale Americii, Internetul s-a concretizat în urma celui mai cunoscut proiect militar din anul 1967, ARPANET, care a constituit eșafodajul unei rețele globale de Internet, ce a devenit principalul mijloc de comunicare. Astfel, odată conectat la o rețea de Internet, orice computer din alt colț al lumii poate intra în legătură cu computerul deja activ, indiferent de locație.

„Internetul este un „vârf” al comunicării, o lume virtuală în care transmiterea informațiilor costă puțin, distanța este irelevantă, fiind accesibilă orice cantitate de informație. […] Informația a devenit o „marfă” tot mai scumpă în lumea contemporană datorită tocmai inflației sale.”

Datorită rețelelor de Internet s-a creat în anul 1992 și primul „site web”, care permite navigarea de la o locație la alta, prin utilizarea interfețelor grafice și a legăturilor hipertext dintre diferite adrese. Un site web mai este denumit și „WWW” sau „The Web”.

Din 1992 și până în prezent specialiștii în tehnologie au concluzionat că există mai multe tipuri de site-uri web, precum:

Site-uri personale, prin care ne sunt prezentate preocupările, hobby-urile, familia, experiențele de viață etc. ale unei persoane cu care nu avem nimic în comun. Acest tip de site mai este cunoscut și sub denumirea de blog.

Site-uri de companie, care reprezintă o anumită firmă sau un grup de firme. Prin intermediul acestora ne sunt furnizate informații legate de organizarea companiei respective, de serviciile oferite, de performanța economică, comunicate de presă, date de contact etc.

Portaluri, ce oferă informații dintre cele mai diverse, cuprinzând link-uri către alte

site-uri, grupate pe categorii. De exemplu: Tenis (discuție · istoric · urmărește) – data creării: 24 iulie 2009 – creator: Bornaz Sebastian.

Site-uri de afacere, așa-zisele și magazine online. Pe aceste site-uri beneficiile nu sunt deloc de neglijat, deoarece fiind deschis non-stop, poate fi accesat chiar și de pe telefon, iar un singur magazin online este suficient pentru toți potențialii clienți, indiferent de locație, lucru benefic pentru patronii afacerii respective.

Site-uri de știri, formate special pentru a furniza informații din diferite domenii de activitate utilizatorilor de Internet.

„Tehnologia informației tinde să se excludă tot mai mult și deopotrivă să afecteze conduitele și comportamentele individuale și de grup. În secolul XXI, barierele de timp și spațiu nu mai reprezintă bariere în cunoaștere, schimburi, informații, producție etc, iar dintr-o perspectivă americană putem spune că suntem martorii manipulării informației în lupta pentru crearea și mentinerea avuției”.

1.1.a. Evoluția internetului în România

Comparativ cu alte țări europene, în România, Internetul a avut o evoluție lentă:

1971 – Se demarează la Institutul de Cercetare în Informatică primele studii privind rețelele de calculatoare, iar patru ani mai târziu sunt fabricate primele modemuri și sunt testate primele linii de comunicații pentru transmisia de date.

1991 – La inițiativa Academiei Romane a Ministerului Învățământului și a Comisiei Naționale de Informatică se aprobă finanțarea din bugetul de stat a unui proiect de cercetare la subrețeaua European Academic Research Network.

1992 – A luat naștere primul nod românesc operațional de Internet, care realiza legătura cu European Academic Research Network și Universitatea din Viena.

1993 – România primește acceptul de a înregistra domeniul național „ro”, primul nume de domeniu a fiind „rnc.ro”. Tot în acest an apare și primul operator commercial de Internet din România.

1995 – Se stabilesc prioritățiile importante pentru societatea informațională din România, din cadrul strategiei de aderare la Uniunea Europeană.

1998 – Sunt înregistrate 20.000 de site-uri în domeniul „ro”.

2000 – Exista deja 3817 servere Web.

2004 – Aproape 70.000 de domenii au devenit înregistrate.

„Internetul este instrumentul suprem de cercetare, cu capacitatea de a măsura cu exactitate cât de mulți oameni au utilizat acest mijloc și câți au cumpărat un produs”.

1.1.b. Istoria publicațiilor print din lume și din România

Mass-media au luat naștere din nevoia conducătorilor de a face anunțuri către supușii lor, într-un timp cât mai scurt cu putiință. Astfel, primul care a „profitat” de această oportunitate a fost Împăratul Iulius Cezar, care a decis să schimbe rânduiala anunțurilor publice de până atunci, și a ordonat începând cu anul 59 î.CH. ca hotărârile Senatului să fie săpate în piatră sau metal și puse în locurile publice, pentru a fi accesibile tuturor locuitorilor Romei. Aceste documente publice s-au numit „Acta Diurna”.

Deși trecuse mult timp de la exemplul Împăratului Iulius Cezar, acesta s-a perpetuat și în rândul chinezilor, care între anii 713 și 734 d.CH. scriau pe mătase cele mai importante evenimente ale Curții, informații care erau citite cetățenilor.

Datorită evoluției omenirii, care a dezvoltat toate domeniile actuale de activitate, în secolul XVI, italienii au conceput primele ziare scrise manual. Acestea erau de fapt niște gazete, numite „avvisi” sau „gazettes”. Gazetele erau de două feluri: publice sau secrete. Cele publice erau vândute la prețul unei gazete. Mai exact la prețul monedei venețiane a acelor timpuri, de unde și-a primit și numele, care s-a păstrat până astăzi. Iar cele secrete erau destinate unui public restrâns, deoarece conțineau informații sensibile, denumite astăzi „stenograme”, și erau destinate doar oficialilor. 

Deși tiparul fusese inventat de ceva timp, la momentul apariției acestor „publicații”, soluția tipăririi lor nu era una de luat în calcul. Fiindcă tiparul era greu de folosit și destul de scump, el era destinat doar realizării cărților religioase și științifice. Primul ziar tipărit din lume se consideră a fi „Relation aller Fürnemmen und gedenckwürdigen Historien”, cunoscut și sub numele „Carolus” a apărut în anul 1605 sub semnătura lui Johann Carolus. La o diferență de aproximativ un secol, apare și primul cotidian. Tipărit sub emblema lui Elizabeth Mallet, în anul 1702, ziarul era format dintr-o singură foaie, pe spate era destinat publicității și oferea publicului doar știri externe, simple și fără comentarii.

Chiar dacă în lume dezvoltarea presei s-a făcut într-un timp alert, în România de abia în 1790 apărea în Moldova, în limba franceză, „Couriere de Moldavie”, primul ziar tipărit. Însă începuturile presei românești sunt date de „Curierul românesc” și „Albina Românească. 

Dacă în rândurile de mai sus am realizat o scurtă prezentare a primelor ziare tipărite, în rândurile ce urmează voi desluși misterul legat de apariția primului ziar online din lume și din România. Și anume, în anul 1645 se înființa în Suedia „Ordinari Post Tijdener”, care în ziua de astăzi este cel mai vechi ziar încă existent și care de abia în data de 1 ianuarie 2007 a trecut exclusiv pe platforma online. În România, însă, lucrurile au stat mult mai bine, astfel că în anii ’99, se înfințează primul site web de știri, denumit „revistapresei.ro”, actualmente intitulat „Hotnews.ro”.

1.2. Jurnalismul online – Evoluție sau revoluție?

Ca o consecință a globalizării, a schimbărilor politice, economice, sociale și tehnologice, jurnalismul a fost supus unor transformări majore, care s-au remarcat la nivel de structură, practici de producție, conținut și public țintă. În general, sintagma „jurnalism online” se aplică celor care lucrează pentru o instituție de presă care este disponibilă publicului său și pe Internet. Aceste instituții pot fi secțiunea unei publicații, agenții de presă, a unui post radio sau a unei televiziuni.

Cel mai mare avantaj al jurnalismului online față de edițiile print ale ziarelor și revistelor existente pe piață până în acest moment este fără îndoială faptul că elimină termenele limită și oferă cititorilor informații actualizate în timp real. Site-urile reprezintă un punct de atracție pentru cei care vor să afle cele mai recente știri, pe măsură ce acestea se petrec sau să citească relatări despre anumite evenimente sportive chiar în momentul derulării lor.

Sociologul canadian Marshall Mc Luhan spunea că la mijlocul secolului XX, anunțurile de mică publicitate și cotațiile de bursă sunt fundamentele presei. De asemenea, Marshall Mc Luhan mai spunea și că dacă într-o bună zi se va găsi o altă sursă alternativă de acces facil la o diversitate de informații zilnice, atunci presa print va cădea.

„Nu știm ce fel de viitor au ziarele și nici măcar daca au vreun viitor. Ce știm e că ritmul și nivelul schimbării tehnologice este de o asemenea natură, încât ne așteapta enorme convulsii nu foarte îndepărtate în timp și că jurnaliștii ar face bine să încerce să le controleze cât mai curând posibil. Natura și existența ziarelor sunt prea importante pentru a fi lăsate la îndemana colecționarilor de gadgeturi și a cercetătorilor”.

În timp, previziunile sociologului Marshall Mc Luhan și ale jurnalistului David Randall au devenit palpabile, oferind jurnalismului online puterea de a determina căderea tirajului presei scrise și de a obliga jurnaliștii din întreaga lume la o reconversie profesională.

1.2.a. Cum se scrie corect în mediul online?

Trebuie menționat încă de la început faptul că lectura online nu este aceeași cu cea print, deoarece totul depinde de ordinul fizic al construcției umane. Mai exact, este mai greu să citești de pe un ecran digital, decât să citești de pe hârtie, pentru că efortul depus în această situație de creier este mult mai mare, fapt care îi determină pe cititori să încetinească viteza cu care lecturează.

Scriitura textelor online depinde foarte mult de jurnalistul care realizează textul respectiv. Astfel, pentru reușita unui text, jurnalistului îi sunt necesare dinamismul și coerența. Mai mult decât atât, autorul unui text trebuie să mai știe și că în cazul textelor online „piramida inversată” nu este un mod de abordare. Fiindcă cititorii sunt într-o oarecare măsură familiarizați cu subiectul unui articol, textele online trebuie compuse pe niveluri. Nivelurile, denumite și „bucăți” sunt rezultatul descompunerii informației textului respectiv. Alături de organizarea textului pe niveluri, jurnalistul trebuie să ofere cititorului și câteva puncte de intrare, definitite ca elemente grafice și narative ce stimulează cititorul pentru a continua lectura.

De asemenea, pentru că un cititor are tendința de a arunca rapid o privire peste cele mai importante elemnete ale subiectului respectiv, unui jurnalist de online, îi este recomandat să nu realizeze un articol mult prea lung, deoarece cititorul nu doar că se va plictis, dar va și evita cu bună știință accesarea site-ului respectiv.

Deoarece lectura specifică Web-ului este o combinație între lectura globală și lectura discontinuă, întâlnită mai ales în consultarea dicționarelor, enciclopediilor, pentru conceperea textelor online, jurnalistul trebuie să se ghideze după următorii pași:

Să aleagă corect unghiul de abordare al subiectului ales, din punct de vedere al liniei editoriale sau a stilului jurnalistic propriu.

Să realizeze o listă cu elementele vizuale și multimedia ale textului, astfel cititorul va fi mult mai interesat de articolul respectiv.

Înainte de conceperea unui text, să își identifice informația de bază. Acest lucru se poate realiza printr-un rezumat al tuturor informațiilor existente.

Articolul respectiv trebuie să conțină titluri simple și informative.

Textul trebuie să fie la obiect.

Pentru un text foarte apreciat de cititori, textul trebuie să conțină citate.

Să folosească formulări deosebite, care să surprindă cititorii.

Să evidențieze noua informație din fiecare paragraf.

Să se adreseze direct cititorului.

După o primă redactare a textului, înainte de a fi publicat, articolul poate fi revizuit.

1.2.b. Renunțarea la edițiile tipărite ale ziarelor și revistelor

În ultimii ani, tehnologia a evoluat într-un mod alert, încât actualmente ne aflăm în situația de a putea citi presa din întreaga lume pe ecranul unui telefon sau a unei tablete, indiferent de locul în care ne aflăm. Cu toate că acest lucru le bucură pe majoritatea persoanelor care au o viață aglomerată, dar și pe patronii publicațiilor jurnalistice apărute doar în format electronic, jurnalismul online condamnă la o moarte sigură jurnalismul tradițional.

Marile companii editoriale de printuri din lume se confruntă în ziua de astăzi cu o concurență puternică din partea unor companii, precum Google sau Yahoo care vând anunțuri și informații prin intermediul Internetului și a gadgeturilor. Deși veniturile din mediul online sunt în creștere, Internetul încă nu a devenit acea „cloșcă cu pui de aur” pe care și-a imaginat-o întreaga industrie de publishing internațională. În acest context, marile companii de publishing din lume, precum „News Corp.”, „Hearst și Time Inc.”, sunt în căutarea unei generații viitoare căreia să i se adreseze doar prin intermediul Internetului.

Această situație, însă, îi determină pe majoritatea producătorilor de gadgeturi să le ofere consumatorilor de online, experiențe asemănătoare presei din formatul tipărit.

Un exemplu concret de publicație print care a fost nevoită să se adapteze nevoilor actuale ale consumatorilor este ziarul „Lloyd's List”, un cotidian vechi pe piață de 279 de ani.

„Lloyd's List” a intrat total în epoca digitală, renunțând definitiv la ediția tipărită, începând cu decembrie 2013.

Chiar dacă ziarul și-a început activitatea în urmă cu 279 de ani, sub forma unei notificări, prinsă în pioneze pe peretele unei cafenele londoneze, editorul șef, Richard Meade a considerat trecerea pe forma digitală, o parte naturală a evoluției ziarului.

1.3. Etica în Jurnalismul Online

Potrivit enciclopediei online, Wikipedia, „etica” reprezintă o ramură a filosofiei, care încearcă elucidarea problemelor morale printr-un demers cognitiv. Mai exact, este știința care se ocupă cu studiul valorilor și condiției umane din perspectiva principiilor morale și cu rolul lor în viața socială.

Cu toate că etica jurnalismului online nu diferă foarte mult de etica presei tradiționale, aceasta se ghidează mereu după două moduri de abordare:

Amenințările la adresa jurnaliștilor

Amenințările pe care jurnalistul și mass-media le reprezintă pentru societate

Primul mod de abordare se referă la amenințările care vin din partea societății, prin instituțiile statului, și care se concretizează prin reglementări având conținut juridic, ce protejează jurnalismul și sistemul mediatic. Iar al doilea mod de abordare este strict legat de partea comunității profesionale a mass-media, care capătă forma unor prescripții etico-deontologice, ce încearcă să protejeze societatea în raport cu jurnaliștii și sistemul media.

De cele mai multe ori, etica sistemului mass-media are rolul de a cuantifica responsabilitățile fiecărei părți: jurnalistul, redacția din care face parte jurnalistul și patronatul.

„Din punctul de vedere al unui angajat din redacția unui tabloid care se adresează publicului larg, etica este, în mare, lipsită de relevanță. Din perspectiva unui jurnalist din redacția unui ziar cu renume, etica reprezintă un cod de principii la care ar trebui să adere ori cel puțin să se simtă vinovați în caz că nu aderă”.

Pentru ca cititorii din zilele noastre să nu mai fie neîncrezători în informațiile primite, etica în spațiul virtual se ghidează după patru principii fundamentale:

– Respectul acordat persoanei

– Veracitatea faptelor (principiul adevărului, al corectitudinii informațiilor)

– Interesul public

– Loialitatea (față de public, față de instituția mediatică, față de comunitatea jurnalistică)

Principiul I – Respectul acordat persoanei

Cu ajutorul acestui principiu, în trecut, persoana era privită ca ființa umană ce are identitate socială și conștiință. Astăzi, însă, persoana are un profil juridic și etic foarte bine conturat, cu drepturi și datorii obligatorii bine delimitate. Din perspectiva demersului jurnalistic, principiile etice care trebuie să guverneze în vederea protejării persoanei sunt următoarele: dreptul la intimitate al persoanei, protecția victimei și protecția demnității personale, respectul diferenței și a credințelor, egalitatea ca normă a vieții sociale.

Principiul II – Veracitatea faptelor

Prezentarea adevărului trebuie să fie fundamentală pentru jurnaliști, deoarece adevărul este singura sursă principală de legitimitate și credibilitate a acestora.

Principiul III – Interesul public

Interesul public este interesul general al comunității căreia jurnalistul i se adresează și privește probleme comune la nivel local, național, politic, economic, sportiv etc. Interesul public este ceea ce percepe în mod liber și consimțit în redacția unui canal media ca fiind agenda unui moment și grila de interpretare a realității. Interesul public s-ar regăsi prin câteva principii de bază, cum ar fi: transparența vieții publice, protecția valorilor democratice și dreptul la informare.

Principiul IV – Loialitatea

David Randall afirma că „jurnalistul nu trebuie să datoreze loialitate nimănui”, punând totul în ecuația unor interdicții, din care cea mai importantă este cea a angajamentului politic al jurnalistului. Însă, dacă se va dori să adere la anumite idei, platforme, curente sau grupări politice, atunci jurnalistul trebuie să anunțe public acest lucru.

„Se spune, adesea, că jurnalismul este o literatură grăbită. Grăbită, pentru că realitatea nu are răbdare, se schimbă cu mare repeziciune, iar jurnalistului nu îi este dat răgazul elaborării îngrijite, îndelung șlefuite. Pe de altă parte cititorul este tot atât de grăbit. Curiozitatea îl face să fie nerăbdător. El vrea să afle imediat ce s-a (mai) întâmplat. Ce primejdii noi îl amenință. Ce speranțe se întrezăresc. Ce soluții la întrebările/problemele lui apar. Simte nevoia să fie la curent și, nu de puține ori, să se relaxeze.

Oricât de grăbită ar fi sciitura jurnalistică nimic nu justifică abateriile de la regulile exprimării corecte, gramaticale, exacte, accesibile. Jurnalistul, cel care a atins un nivel înalt de profesionalizare a evoluat de-a lungul vremii de la individul veșnic grăbit, care înțelege parțial și superficial, la interlocutorul redutabil al experienței (sursa lui de informație) și în sfera jurnalismului de opinie – la poziția de luat în seamă (la limita de temut) a liderului de opinie”.

1.3.a Elaborarea materialelor jurnalistice pe baza eticii profesionale

Demersul jurnalistic presupunea activitatea de documentare, redactare și prezentare a unor materiale mediatice. Criteriul principal de apreciere al adevărului în jurnalism este corectitudinea faptelor prezentate. Tocmai de aceea, din perspectiva redactării materialului, adevărul ar însemna:

Stabilirea naturii evenimentului, a cauzelor, consecințelor, persoanelor implicate și a celor responsabile.

Prezentarea editorială precisă a evenimentului, în datele lui fundamentale.

Prezentarea completă e evenimentului, fără scăpări editoriale sau stilistice.

Prezentarea naturii surselor și a nivelului de credibilitate al acestora.

Citarea cu acuratețe a opiniilor, în spirit, nespeculativă; limitarea parafrezelor.

Acordarea dreptului la opinie a tuturor celor implicați semnificativ în eveniment.

Evitarea implicării personale.

Prezentarea faptului în conformitate cu importanța socială a lui.

Evitarea interferenței, cu excepțiile de rigoare, cu viața personală a indivizilor implicați în eveniment.

Importante sunt și conținutul și registrul stilistic în care sunt prezentate:

Omisiunea este la fel de gravă ca și falsificarea faptelor sau ficționalizarea lor.

Este obligatorie distincția între factual și ficțional, jurnalistul prezintă fapte, nu ficțiuni.

De preferat ar fi ca distanța dintre criteriul jurnalistic al verosimilității și criteriul etic al veridicității să fie cît mai mică.

Alegerea comentariului explicit în defaoarea celui implicit.

Coerența și claritatea contribuie la evitarea interpretărilor abuzive.

Citarea obligatorie și cu exactitate a surselor.

Evitarea judecăților de valoare în materialele informative, locul lor fiind rezervat secțiunii de opinii.

Evitarea interferențelor genurilor jurnalistice (relatare cu editorial), a expresiilor foarte dure, a judecărilor severe, a metaforelor și formulelor retorice în articole de tip relatare, anchetă, reportaj etc.

Imparțialitate și reținere în cazul situațiilor neclare, nelămurite.

Toate aceste caracteristici le-am sintetizat atât din literatura de specialitate, cât și din propria activitate profesională de la RomâniaTV.net, unde înainte de a-mi începe activitatea am luat la cunoștiință obligațiunile redacției.

Capitolul 2. Publicitatea online. Realizarea unei Pagini Web

2.1. Scurt istoric al publicității online

Publicitatea este fără îndoială la fel de veche ca și comerțul. Astfel, dacă un produs este de vânzare, prima condiție a supraviețuirii sale pe piață este ca acel produs să fie cunoscut.

„Ce este publicitatea?” este întrebarea cheie la care s-a căutat un răspuns timp de mii de ani, pentru a oferi o definiție clară a „publicității”.

Potrivit enciclopediei libere, Wikipedia, enciclopedia la care poate contribui oricine, termenul de „publicitate” se referă la acțiunea de a promova bunurile, serviciile, companiile și ideile, de cele mai multe ori prin mesaje plătite. Astfel, scopul direct al acestor mesaje este stimularea dorințelor potențialilor clienți și formarea opiniilor pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată, scop care este atins prin folosirea metodelor de manipulare psihologică.

Deși cea mai veche „reclamă” datează încă din secolele XI-VII î.Ch., în China, egiptenii sunt cei care au pus bazele publicității și care au dus la dezvoltarea acestui tip de comerț. Mai exact, vechii egipteni au dezvoltat formele de publicitate, tipărind anunțuri de vânzări pe foile de papirus pe care le atașau de pereții și stâlpii clădirilor. Însă, 500 de ani mai târziu, publicitatea avea să cunoască succesul, și asta, datorită comercianților egipteni, care amplasau de-a lungul drumurilor publice bucăți de stâncă în care erau sculptate diverse mesaje în scopul informării cetățenilor în legătură cu produsele sau serviciile oferite. Văzând că egiptenii urcau ușor, ușor în topul popoarelor influente ale vremii, cetățenii din Roma Antică au început și ei să aplice formele de publicitate, ajungând în final să își picteze pereții locuințelor în scopul promovării jocurilor publice, afacerilor locale sau pentru a chema alegătorii la vot.

Dezvoltarea publicității și-a continuat expansiunea și în perioada medievală, când formele noi, dar simple de publicitate, erau la mare căutare.

Cea mai folosită tehnică de publicitate folosită în acea vreme era folosirea așa-zișilor „strigători”. Aceștia erau simpli cetățeni, angajați de către comercianți să promoveze prin strigăte calitățile mărfurilor acestora.

Mai târziu, ei au devenit figuri familiare și pe străzile așezărilor coloniale americane. Actualmente „strigătorii” sunt crainicii ce difuzează reclamele Radio sau TV. Imediat după inventarea presei tipografice de către Johann Gutenberg, în 1453, atât tipografii, cât și comercianții au început să utilizeze actualele pliante, pentru a-și promova afacerea sau bunurile. Acele pliante erau doar mici bucăți de hârtie, care conțineau simboluri specifice afacerei respective. Datorită flexibilității deosebite, aceste pliante nu erau doar lipite pe zidurile zonelor în care comercianții își desfășurau activitatea, ci și pe zidurile întregului oraș.

Deși publicitatea a luat naștere în urmă cu aproape 5.000 mii de ani, prima reclamă oficială a apărut de abia în anul 1472 sub forma unei mici bucăți de hârtie distribuită manual, anunțând vânzarea unei cărți de rugăciuni. La o distanță de aproape 400 de ani, mai exact în 1869, Francis Ayer înfințează și prima agenție de publicitate, numită „N.W. Ayer & Son”, agenție care există și în zilele de astăzi.

Industria de publicitate nu este o industrie rigidă, ci este unul dintre cei mai fideli indicatori ai schimbărilor sociale și economice dintr-o societate.

„Anii 90 se caracterizează printr-o tendință de globalizare la nivelul întregii industrii de publicitate. Barierele comerciale de pe teritoriul Europei au căzut, mariile spații comerciale, odinioară închise (cum ar fi Rusia sau China) și-au deschis și ele parțial piețele, iar agențiile de publicitate formează uriașe rețele multinaționale. Se observă, de asemenea, tendința spre un marketing de nișă tot mai pronunțat, publicitatea adresandu-se unor segmente de piață tot mai mici, ba chiar și indivizilor la nivel personal”.

2.1.a Publicitatea clasică vs. Publicitatea online

„Deși mediile publicitare clasice au fost criticate de-a lungul anilor pentru defectele contradictorii pe care le au asupra consumatorilor, Internetul este un mediu interactiv, în cadrul căruia consumatorii au mai mult timp și spațiu pentru a evalua produsele”.

De exemplu, unui produs nou care urmează să se lanseze pe piață îi este benefică o campanie care îmbină ambele tipuri de publicități, deoarece riscul unui eșec ar fi mult mai mic decât în cazul folosirii doar a publicității online. Mai mult decât atât, cea mai mare parte a advertiserilor consideră că o campanie exclusiv online nu are șanse de reușită, „publicitatea online vine doar să întregească mixul de marketing ce stă la baza unei promovări de succes”.

Primele companii care au început să investească în acestă industrie au fost: Volvo, General Motors și Toyota. Compania Volvo și-a lansat modelul „S60” printr-o campanie online cu memorabilul slogan „They’re boxy, but they’re safe”. Astfel, compania Volvo a fost prima companie internațională care a demonstrat că mediul online este unul foarte benefic, deși singurele incoveniente ar fi bugetul și imaginația.

Spre deosebire de televiziune, radio sau presa scrisă, paginile web sunt destinate în special vizitatorilor dornici de un moment de recreere. Tocmai de accea, dacă site-ul web respectiv nu este suficient de interesant, utilizatorul nu va ezita să închidă pagina. Instrumentele folosite de mediul online nu sunt foarte diferite de cele folosite în mediile tradiționale. Astfel, dacă în presa scrisă și în outdoor avem machete de presă, respectiv panourile publicitare, pe pagina web regăsim banerele care pot fi de mai multe tipuri. Corespondentul spotului publicitar în mediul online sunt superstițialele, iar a marketingului direct este direct e-mailing. Putem deduce foare ușor din acestă comparație că spre deosebire de mediul tradițional, mediul virtual oferă interactivitate. Internetul oferă trecerea rapidă de la reclamă la producător, utilizatorul poate interacționa cu produsul, îl poate testa, poate consulta părerile altor consumatori și în cele din urmă îl poate aciziționa.

„Advertisingul tradițional funcționează mai ales sub formă de monolog. Companiile zilelor noastre ar avea mult mai mult de câștigat dacă ar utiliza sisteme care să faciliteze dialogul între companie și clienți sau potențialii săi clienți”.

2.1.b. Forme și instrumente ale publicității online

Primele modele de publicitate au fost bannerele și butoanele, care de fapt reproduceau formatul tradițional al publicității în format afiș. Acestea aveau formate strict delimitate.

Bannerele

Publicitatea pe Internet a început cu bannerele, mai exact cu acele dreptunghiuri de diferite dimensiuni plasate în orice pagină Web. Primul banner publicitar a apărut încă din anul 1994, și a coincins cu lansarea site-ului „www.hotwired.com”.

Prin acest tip de publicitate, utilizatorul este atras printr-o animație, după care este invitat să facă ceea ce vrea în funcție de ce oferă site-ul respectiv. În funcție de modul în care sunt construite bannerele mai pot fi:

– statice

– animate

– interactive sau multimedia

Bannerele statice sunt imaginile fixe de pe un site și fac parte din primele tehnici ale publicității online. Avantajele acestora constau în ușurința cu care se produc și acceptarea lor de către toate site-urile. Dezavantajul îl constituie, însă, faptul că ele au devenit plictisitoare comparativ cu noile modele, care sunt ori animate ori interactive.

Bannerele animate sunt acele bannere care se mișcă, se rotesc sau conțin orice formă de acțiune inclusă. Acest tip de bannere sunt ieftine și ușor de produs, iar spațiul pe care îl ocupă este relativ mic (15Kb).

Bannerele interactive au apărut ca urmare a nevoii de a îmbunătăți calitatea și eficiența bannerelor existente. Ca o trăsătură caracteristică este angajarea utilizatorului într-un anume fel, fie printr-un joc, fie prin introducerea de informații, fie prin răspunsuri directe la întrebările utilizatorului, etc. Dezavantajul folosirii acestora, este legat de viteza conexiunii la Internet, durata de încărcare a unui astfel de banner fiind ridicată.

Butoanele

Alături de bannere există și butoanele, care sunt plasate de obicei în partea dreaptă a paginii, acolo unde se duce de obicei cursorul în momentul lecturării unei paginii Web.

Newsletter-ul

Newsletter-ul este acea metodă prin care se încearcă păstrarea unei anumite audiențe prin trimiterea informațiilor despre produse, servicii, evenimente, etc. Acest tip de promovare este printre cele mai ieftine mijloace online. Newsletter-ul este adesea alcătuit din unul sau mai multe paragrafe. Singurul dezavantaj al acestui instrument este incapacitatea de a folosi o grafică și un design foarte surprinzător.

Interstițialele

Interstițialele reprezintă publicitatea ce apare în timpul părăsirii unei pagini Web și încărcarea alteia. În cadrul interstițialelor se pot distinge trei categorii:

– interstițialele inline,

– pop-ups

– pop-under.

Acest model de publicitate este similar celui din televiziune sau radio, unde programele sunt întrerupte pentru pauze publicitare. În cazul interstițialelor, utilizatorul nu este anunțat cu privire la apariția acestora. Utilizatorul le poate închide, ceea ce nu poate și cu celelalte tipuri de media.

Link-ul

Este cel mai simplu model de publicitate, cel mai puțin agresiv, dar și unul dintre cele mai eficiente forme de publicitate online. El se prezintă sub forma unui text subliniat, de obicei o propoziție, un titlu sau chiar adresa unui site, care prin accesare oferă o legătură către o altă pagină. Textul se referă de obicei la conținutul site-ului pe care apare.

Hiperlegăturile

Acest tip de publicitate online reprezintă anumiți marcatori ce realizează legături către alte documente sau resurse Web.

Sponsorizările

Cel mai folosit model de sponsorizare este legat de recomandarea produsului sau companiei în articolele aparent obiective prezentate de site-ul web pe care apar, pentru a transfera imaginea asociată acestuia către produsele firmei sau sponsorizarea efectivă a sitului în vederea afișării anumitor informații, reduceri, programe, etc.

Advertorialele

Sunt un segment de publicitate făcută în mod special unui sponsor sub o formă ce seamănă mai mult cu un editorial sau cu o știre decât cu publicitatea. Advertorialul trebuie însă gândit astfel încât să nu sune a reclamă, lucru care poate duce la pierderea încrederii atât în site-ul respectiv, cât și în produsul promovat.

Rich media

Denumită și „media bogată”, acest tip de publicitate este integrarea de elemente audio, video și de animație într-o reclamă interactivă.

Cookies

Prin intermediul cookie-urilor în calculatorul vizitatorului, se pot memora date despre utilizatori, despre preferințele acestora, despre accesările făcute și timpul pe care îl petrec online sau pe respectivul site. Aceste informații pot fi citite apoi de către aplicația server la o nouă revenire pe site și memorate ulterior într-o bază de date. În acest fel devine posibil „spionajul electronic” foarte interesant în special pentru firmele comerciale care doresc să-și cunoască cât mai bine actualii sau viitorii potențiali clienți.

2.2. Importanța Social Media

Mijloacele de promovare Social Media au devenit nu doar o parte integrantă a planului de marketing, pus la punct de fiecare deținător de afaceri online, dar și o obișnuință a fiecăruia dintre noi. Dacă analizăm timpul pe care-l petrecem tot mai mulți dintre noi pe rețelele de socializare, putem observa că prezența pe aceste Social Networks a devenit o necesitate. Mai mult decât atât, absența din listele de followers Twitter sau de prieteni de pe Facebook este interpretată de ceilalți ca o lacună ce ar putea frâna dezvoltarea noastră pe plan social. În rândurile de mai jos voi face o scurtă desciere a ceea ce înseamnă Social Media din perspectiva principalelor caracteristici pe care acest trend internațional le deține.

Social Media = Canal de comunicare

Pentru orice companie, indiferent de dimensiuni sau de domeniile de activitate, rețelele de socializare reprezintă un important canal de comunicare. Mai exact, fără o prezență pe rețelele Social Media, cu greu le putem rămâne apropiați celor care ne cunosc deja.

Social Media = Libertate de conexiune

Mereu la îndemâna noastră cu ajutorul tabletelor, laptop-urilor, smartphone-urilor, etc., rețelele de socializare pot fi accesate de oriunde și oricând. Este nevoie doar de o conexiune la rețeaua de Internet și de un cont pe rețeaua de socializare preferată.

Social Media = Potențialitate

Potența noilor mijloace de comunicare este vizibilă cu atât mai mult cu cât publicul țintă al metodelor de promovare Facebook, Twitter, YouTube, Google+, Instagram, etc., coincide cu utilizatorii posesori de conturi, în marea majoritate, persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani.

Social Media = O vitrină cu tarife reduse

Utilizarea actualelor instrumente de promovare devin o modalitate economică eficientă, deoarece companiile care „se luptă să-și câștige existența” pe piața media, reușesc să economisească sume considerabile, atunci când vine vorba despre promovarea serviciilor oferite.

Dacă mai sus am amintit care sunt principalele instrumente de promovare în mediul online, în continuarea voi realiza o scurtă descriere a fiecărui instument în parte.

Facebook

La 10 ani de la lansare, metoda de promovare Facebook rămâne în topul preferințelor tuturor utilizatorilor de Social Media, dar și în topul strategiilor de marketing online. Secretul constă în gradul de complexitate al postărilor din cronologia de evenimente, care captează atenția nu doar publicului țintă, ci și altor persoane necunoscute.

„În anii ’70 multimedia era un cuvânt folosit cel mai adesea ca sinonim pentru audiovizual, pentru ca peste un deceniu, odată cu progresul tehnologiei informaționale, să apară sistemele multimedia într-o variantă mai apropiată de cea de astăzi.”

Google+

Chiar dacă încă mai sunt multe companii care nu s-au înregistrat cu un cont pe Google+, prezența pe rețeaua de socializare „originară” din Mountain View, devine o necesitate. Și asta, pentru că este vorba despre un Social Network gestionat de cel mai popular motor de căutare, care te ajută la îmbunătățirea vizibilității în pagina de rezultate.

YouTube

Toți cei care sunt în căutarea unor filmulețe de orice fel de natură, canalul YouTube rămâne locația virtuală ideală. Aici, toți cei înregistrați au posibilitatea să posteze și să vizualizeze un număr impresionant de înregistrări video cu un conținut variat.

Twitter

Acest mijloc de comunicare este un fenomen social, a cărui amploare crește de la o zi la alta. Noii veniți în acestă comunitate sunt marile companii interesate să-și crească popularitatea în mediul online. Activitățile standard ce se derulează pe Twitter prevăd posibilitatea de interacționare între utilizatorii prezenți în listele de followers.

Pinterest

Pinterest este un canal de promovare Social Media ce facilitează transmiterea fotografiilor și a imaginilor. La nivel de business, utilitatea este motivată de posibilitatea prezentării produselor ce fac obiectul afacerii respective.

„Lumnea naturală și socială nu constă în obiecte, forțe sau evenimente care există, independente de observator, într-o stare unde identitatea și caracteristicile lor sunt intrinsece naturii lor și evidente. Și nu este nici lumea „gata făcută”, așteptând liniștită să fie descoperită”.

Din perspectiva acestei abordări putem concluziona că și platformele de socializare sunt tot o construcție a omului. Nu mai că această realitate este una virtuală, în spatele căreia se pot ascunde, interese, idei și scopuri nebănuite.

2.3. Realizarea unei Pagini Web

În realizarea acestui subcapitol am colaborarat în mod direct cu personalul de specialitate de la site-ul web la care lucrez de aproape un an de zile, RomâniaTV.net, și în mod deosebit cu domnul Cristian Gănescu. Și asta, deoarece în argumentarea elementelor ce construiesc acest subcapitol folosesc atât noțiuni din literatura de specialitate, dar și noțiuni dobândite în urma activității profesionale.

Procesul de realizare al unui Website este unul complex, de lungă durată care trebuie să respecte anumite reguli pentru a putea obține în final un produs profesionist, complex și actual.

Primul pas care trebuie făcut în realizarea unei pagini web este stabilirea obiectivului, în funcție de care se va stabili numele site-ului și apoi dotările pe care trebuie să le cuprindă server-ul unde se va face găzduirea.

„Scopul oricărui creator de pagini web de promovare este acela de a investi pagina cu o valoare intrinsecă, care să îi facă pe consumatori să o folosească nu doar pentru informații, ci și pentru experiența specifică, ceea ce poate să aducă mase de consumatori care să crească audiența”.

Imediat după stabilirea obiectivului, pașii care trebuie făcuți în construirea unei pagini online, sunt:

Stabilirea conținutului pe care îl va avea noul Web Site.

Stabilirea funcționalităților, dinamicii viitorului site.

Stabilirea numelui și a domeniului pe care îl va avea viitorul site.

Înregistrarea noului site la „www.rnc.ro” sau la „www.rotld.ro”.

Alegerea unui pachet de găzduire în funcție de nevoile pe care le va avea noua pagină web.

Achiziționarea lui de la „www.mxhost.ro”.

Stabilirea șablonului grafic, a logo-ului și a primelor texte de conținut.

În momentul în care a fost definitivată grafica pe care o va îngloba noul portal online se va trece la realizarea layout-ului prin transpunerea din desen în pagina „html” sau„ php”, folosind „XHTML”, „CSS” și „PHP”.

După ce această etapă a fost finalizată cu succes, se trece la etapa transpunerii conținutului și a elementelor de funcționalitate. Aici sunt incluse textele, imaginile sau galeriile foto, butoanele, link-urile, formularele de contact, de căutare în site sau guest book, scripturi de afișare și conținut.

Dacă în rândurile de mai sus am putut afla care sunt etapele construirii unei paginii web, în continuare voi arăta motivul pentru care în zilele de astăzi este benefică o asemenea pagină.

În tabelul de mai sus am detaliat relația dintre promoterul comunicării Web și receptorul de informație, două elemente cheie în reușita dezvoltării unui site web.

Studiu de caz – Analiza Site-ului Web RomâniaTV.net

În acest studiu de caz îmi propun să analizez apariția, evoluția și importanța jurnalistică pe care o are site-ul web RomâniaTV.net în topul site-urilor din România. Analiza va fi făcută din punct de vedere al bazei teoretice și al experienței dobândite în timpul activității pe care o desfășor la acest canal specializat de știri. În ultimii 10 ani, televiziunile și-au creat câte un site web pentru o mai mare interactivitate cu publicul. Prin intermediul unui site web, opiniile telespectatorilor postului TV în cauză își pot pune amprenta pe deciziile luate de directorul editorial al trustului. Mai mult decât atât, influențat de explozia informațională pe care o presupune globalizarea, site-ul de televiziune este o combinație recentă aparută în peisajul media de presă scrisă, presă vizuală și audio. Cu alte cuvinte un site reușește să adune la un loc toate tipurile de presă. Tocmai din acest motiv, editorul șef al unui site trebuie să aibă cunoștiințe din toate cele trei domenii mediatice.

Un exemplu de site afiliat unei televiziuni, care a crescut spectaculos în ultimii 4 ani este RomâniaTV.net.

Lansat în noiembrie 2011, site-ul RomâniaTV.net reprezintă una dintre sursele credibile de informații de ultimă oră, știri în timp real din politică, economie, social, justiție, sport, life- style, finanțe, imobiliare, IT&C, auto, etc. Potrivit clasamentului Studiului de Audiență și Trafic Internet, prescurtat SATI, din luna martie 2015, RomâniaTV.net ocupă locul 11 în topul site-urilor din România și poziția 2 în clasamentul site-urilor de știri generale.

Știrile publicate pe site-ul RomâniaTV.net au atras aproape 17 milioane de vizualizări în luna martie, știrile cele mai citite fiind din domeniile Justiție, Politică, Social, Extern, Sport și Lifestyle/Monden. În topul vizualizărilor intră și transmisiunea Live online a postului România TV.

F1. Clasamentului SATI, din luna martie 2015, privind topul site-urilor din România

F2. Clasamentului SATI, din luna martie 2015, privind topul site-urilor de știri din România

Un jurnalist român cu o mare experiență în industria de știri americană spunea că: „cea mai semnificativă și profundă mutație în interiorul acestei industrii a fost tranzitarea către modelul profit al producției de știri lansat cu succes de creatorul CNN-ului, Ted Turner, la începutul anilor ‘80. El a perceput știrea ca o marfă cu potențial uriaș, iar publicul a fost privit ca un consumator docil dispus să plătească. Potrivit acestui tip de jurnalism, fluxul informației se plasa în afara planurilor contabile, pentru că, odată cu stabilirea crediibilității departamentului de știri, creștea încrederea publicului în furnizorul de știri și, implicit, în publicația, studioul de radio sau de televiziune căruia îi aparținea redacția/direcția/departamentul ȘTIRI.”

La rândul ei, pagina de Facebook a RomâniaTV.net continuă să fie printre cele mai apreciate pagini ale unui site de știri, cu peste 1 milion de fani.

F3. Graficul paginii de Facebook al site-ului RomâniaTV.net

80% dintre știrile publicate pe site-ul web sunt creații proprii, cu sursă informațională proprie, rezultată în urma investigațiilor jurnalistice. Iar restul sunt preluări din alte surse, precum agenții de presă sau alte site-uri de știri, în măsura în care subiectele respective sunt de interesul publicului RomâniaTV.net.

Toate materialele încărcate pe site-ul RomâniaTV.net sunt de tip nonlinear, pentru a le facilita astfel lectura cititorilor. Mai exact textele sunt „sparte” în mai multe părți cu ajutorul link-urilor către alte știri de interes din domeniul respectiv.

F4. Conceperea știrilor după exemplul lui M.Ward – textele sunt „sparte în bucăți”, pentru ca cititorul să nu se plictisească

Mai mult decât atât, ca cititorul să poată avea acces la mai multe informații în afară de cele prezentate în articolul respectiv, întreaga echipă redacțională se ghidează după soluția oferită de celebrul M. Ward, care constă „în metadele din fiecare articol. Utilizatorul ar avea astfel acces la o serie de bucăți de informație din fiecare domeniu, nu doar la o porțiune orizontală formată din paginile parcurse anterior care au legătură cu subiectul. Astfel se poate oferi acea „granulație” fină a informației”.

F4. Conceperea știrilor după exemplul lui M.Ward – textele conțin cuvinte cheie și texte apropiate de subiectul abordat, pentru a oferi cititorilor o gama largă de informații

Ca în orice instituție publică, de interes este și „povestea” angajărilor și concedierilor. Cum de obicei publicațiile online au un număr redus de angajați, departamentul RomâniaTV.net se ghidează după două direcții, atunci când vine vorba despre angajați. Cele două direcții sunt:

– Nevoile editoriale

– Situația economică a societății comerciale care operează site-ul.

Deși ideal ar fi să existe un echilibru între cele două, actualmente echipa redacțională RomâniaTV.net s-a micșorat considerabil. Mai exact de la un total de 30 de persoane, în urmă cu 4 ani, echipa este formată acum din 20 de persoane, dintre care 6 editori șefi și 14 redactori. Ca un site web să reziste pe piața virtuală trebuie în primul rând să știe să se „vândă” și mai apoi să interacționeze cu alte site-uri web de profil. În zilele noastre, cele mai des întâlnite metode de promovare ale unui site web sunt:

– Newsletter-ul

– Banner-ul

– Publicitatea prin motoarele de căutare

– Publicitatea animată, folosind aplicații Shockware și combinând efectele video cu cele audio

– Publicitatea contextuală

Site-ul RomâniaTV.net utilizează banner-ele și widget-urile în conformitate cu normele stabilite de IAB, Interactive Advertising Bureau, care susține, protejează și promovează dezvoltarea industriei de publicitate online din România. Astfel, datorită „ajutorului” venit din partea companiei IAB, site-ul web al televiziunii RomâniaTV urcă vertiginos în top-ul celor mai prestigioase site-uri web din țara noastră. Mai mult decât atât, la reușita acestei performanțe pentru un site web relativ nou pe piața online se adaugă, volumul mare de muncă al echipei redacționale și consumul mare de știri pe mobil și tablete. Acumulate, toate acestea oferă angajaților și directorului coordonator și satisfacții financiare, venite din contractele de publicitate venite din contractele de publicitate.

F5. Exemplu din portofoliul de clienții de publicitate

F6. Exemplu din portofoliul de clienții de publicitate

De asemenea, avantajul obținerii de contracte avantajoase de publicitate, dar și a propulsării site-ului web în preferințele cititorilor, se datorează în mod special evoluției rețelei de socializare, Facebook. Cum în zilele noastre, marea majoritate dintre noi suntem conectați aproape 12 ore pe această rețea de socializare, cititorii site-ului RomâniaTV.net nu doar că primesc în timp real cele mai importante informații ale momentului, ci sunt și fidelizați prin diferite strategii.

La toate acestea se adaugă și respectul echipei redacționale față de cititori, care ține cont de cele mai bune idei și opinii ale cititorilor, în legătură cu anumite subiecte și materiale prezentate.

F7. Echipa redacțională ține cont de părerile citirorilor săi

De asemenea, ca cititorii să fie mulțumiți încăt să revină pe pagina de Facebook a site-ului web RomâniaTV.net, dar și ca pagina de socializare a site-ului să fie una care îndeplinește normele impuse de creatorii acestui trend global, alegerea știrilor se face într-un mod atent și riguros, totul sub stricta îndrumare a editorului șef.

F8. Cele mai importante subiecte ale momentului sunt distribuite imediat pe contul de socializare al site-ului

„Cititorul are acum posibilitatea de a alege din text bucățile care-l interesează cel mai mult, de a trece la un alt text către care se face referire, de a amesteca textul cu imaginea și sunetul sau de a abandona lectura și a-și exprima propria părere printr-un comentariu la articol. Niciun alt canal de comunicare nu a implicat publicul atât de mult în procesul de consultare a informațiilor”.

Fiindcă mulți dintre utilizatorii site-ului RomâniaTV.net, cât și a rețelei de socializare au fost părtași, încă de la începuturi, la evoluția acestui suport informațional nelimitat, atunci când designer-ul s-a modificat complet, au crezut că și calitatea știrilor va fi alta. Dar odată cu timpul au concluzionat că noul design permite o navigare mai ușoară, că răspunde mai bine la nevoile lor informaționale și că materialele prezentate pe noul site sunt mult mai bune decât în versiunea anterioară.

F9. Versiunea veche a site-ului web RomâniaTV.net

F10. Versiunea nouă a site-ului web RomâniaTV.net

Odată cu finalizarea noii versiuni a site-ului web, project managerul împreună cu directorul coordonator al RomâniaTV.net au observat că noua versiune mai avea nevoie de o îmbunătățire. După câteva săptămâni în care au analizat și alte site-uri de profil, dar și cerințele pieței media actuale, cei doi au decis că noul site web are nevoie de o „căsuță text” pentru newsletter și încă una pentru datele de contact ale site-ului și echiperi redacționale, lucru nelipsit în site-urile de succes ale lumii.

F11. Pentru abonarea la Newsletter trebuie să urmezi pașii menționați

F12. Orice site web de încredere va avea la vedere datele de contact

Fiindcă din totdeauna teoria s-a îmbinat perfect cu practica, în rândurile de mai jos am să fac un scurt rezumat cu privire la șansa care mi s-a oferit, și anume, aceea de a face parte din echipa redacțională a site-ului web RomâniaTV.net.

Deși au trecut 10 luni de atunci, îmi amintesc cu exactitate că totul a pornit de la trimiterea CV-ului la adresa de mail: [anonimizat], și asta, fiindcă într-o ediție a jurnalului RomâniaTV de la ora 10.00 se anunțase că se va face o preselecție pentru un post nou. Rămasă fără job de aproape un an, făcând practică la site-ul web al cunoscutei prezentatoare Cristina Herea și profitând, mai ales, de cunoștiințele acumulate în timpul anilor de facultate, m-am decis să îmi încerc norocul.

După o săptămână în care nu primisem niciun răspuns, am retrimis acel mail. Destinul se pare că a ținut cu mine și peste 5 minute am fost sunată de către Melania, colega mea de la departamentul Resurse Umane, care m-a înștiințat că în săptămâna viitoare, mai exact într-o vineri, începând cu ora 11.00 trebuie să mă prezint la Interviu.

Imediat cum am închis telefonul am început să plâng și să mă gândesc cum va fi acea zi de vineri. Pentru că în asemenea situații timpul trece nespus de repede, m-am văzut pusă în fața faptului împlinit. Ajunsă din nou pe holurile televiziunii unde în anul I și II am făcut practică și unde îmi doream să rămân, emoțiile m-au copleșit întru totul.

Stând într-un colț al canapelei de la recepție, un tânăr, până în 30 de ani, a venit să întrebe de următoarea candidată de pe listă ce „visa” la un post într-o televiziune. Raluca și Andreea, secretarele de la recepție și actualele colege, i-au spus bărbatului că sunt chiar în spatele lui. Imediat, acesta s-a răsucit, a venit spre mine, am făcut cunoștiință și m-a poftit în sala de consiliu, unde se ținea Interviul.

După câteva prezentări ale postului disponibil, mai alexact ale unui post de redactor, domnul Costin Ilie, actualul meu șef și directorul coordonator al site-ului web RomâniaTV.net mi-a adresat clasica întrebare: „Ce experință am?”.

Văzând că nu m-a pierdut cu firea și că am început să vorbesc despre toate lucrurile frumoase pe care le-a făcut în cei trei ani de studiu, domnul Costin mi-a mai adresat o întrebare: „Ce știu să fac?”. Pentru că îmi doream enorm să obțin postul, i-am oferit angajatorului o dovadă palpabilă: munca mea din ultimele două luni pe site-ul web al Cristinei Herea. Plăcându-i ceea ce văzuse, domnul Costin, fără să-l mai intereseze de ceilalți candidați, mi-a spus că sunt acceptată și că de luni pot veni la locul de muncă. Pentru că în urma obținerii postului se întocmesc anumite proceduri, eu pur și simplu m-am lăsat copleșită de emoții și am uitat să le onorez. Însă, chiar și asa, conducerea trustului m-a înțeles, iar totul s-a remediat.

Fiind nespus de fericită și împlinită, nu doar că timpul a trecut extrem de repede și am ajuns în prima mea zi de muncă, dar aceasta a fost un adevărat succes, și asta pentru că editorul șef mi-a acordat nespus de multă încredere și libertate, încât mi-a încredințat întreaga secțiune de „Monden”, de care mă ocup și astăzi și care este o parte din mine.

Ca o concluzie a acestei experințe care mi-a schimbat viața, am să vă împărtășesc motto-ul meu: „Crede mereu în tine însuți și nu uita să visezi, de oarece visele mereu devin realitate!”

Concluzii

În acest proiect de cercetare am abordat „Jurnalismul și publicitatea online”, din perspectiva acumulărilor teoretice și practice obținute în cei trei ani de studiu, dar și a cunoștiințelor dobândite în urma activității proprii pe care o desfășor la actualul loc de muncă, RomâniaTV.net.

În primul cap intitulat „Internetul – O nouă formă de comunicare” am analizat evoluția Internetului de la origini și până în momentul de față. Mai mult decât atât, acest prim capitol a fost destinat și principiilor morale pe care orice jurnalist trebuie să le aibă de-a lungul timpului în meseria sa.

„Din punctul de vedere al unui angajat din redacția unui tabloid care se adresează publicului larg, etica este, în mare, lipsită de relevanță. Din perspectiva unui jurnalist din redacția unui ziar cu renume, etica reprezintă un cod de principii la care ar trebui să adere ori cel puțin să se simtă vinovați în caz că nu aderă”.

Ca o consecință a globalizării, a schimbărilor politice, economice, sociale și tehnologice, jurnalismul a fost supus unor transformări majore, care s-au remarcat la nivel de structură, practici de producție, conținut și public țintă. În general, sintagma „jurnalism online” se aplică celor care lucrează pentru o instituție de presă care este disponibilă publicului său și pe Internet. Aceste instituții pot fi secțiunea unei publicații, agenții de presă, a unui post radio sau a unei televiziuni.

Cel mai mare avantaj al jurnalismului online față de edițiile print ale ziarelor și revistelor existente pe piață până în acest moment este fără îndoială faptul că elimină termenele limită și oferă cititorilor informații actualizate în timp real. Site-urile reprezintă un punct de atracție pentru cei care vor să afle cele mai recente știri, pe măsură ce acestea se petrec sau să citească relatări despre anumite evenimente sportive chiar în momentul derulării lor.

Totodată în cadrul acestui capitol am decis să adaug și un subcapitol destinat modului în care sunt redactate textele online. Trebuie menționat încă de la început faptul că lectura online nu este aceeași cu cea print, deoarece totul depinde de ordinul fizic al construcției umane. Mai exact, este mai greu să citești de pe un ecran digital, decât să citești de pe hârtie, pentru că efortul depus în această situație de creier este mult mai mare, fapt care îi determină pe cititori să încetinească viteza cu care lecturează. Scriitura textelor online depinde foarte mult de jurnalistul care realizează textul respectiv.

Astfel, pentru reușita unui text, jurnalistului îi sunt necesare dinamismul și coerența. Mai mult decât atât, autorul unui text trebuie să mai știe și că în cazul textelor online „piramida inversată” nu este un mod de abordare.

În al doilea capitol intitulat „Publicitatea online. Realizarea unei Pagini Web” am analizat toate caracteristicile acestei forme de publicitate, care actualmente este indispensabilă. De asemenea, în ultima parte a subcapitolului am creat și un „mic puzzle teoretic” ce-i îndemnă pe toți doritorii de înavuțire rapidă să își pună bazele unei afaceri cu șansă de reușită de 90%.

Potrivit enciclopediei libere, Wikipedia, enciclopedia la care poate contribui oricine, termenul de „publicitate” se referă la acțiunea de a promova bunurile, serviciile, companiile și ideile, de cele mai multe ori prin mesaje plătite. Astfel, scopul direct al acestor mesaje este stimularea dorințelor potențialilor clienți și formarea opiniilor pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată, scop care este atins prin folosirea metodelor de manipulare psihologică.

„Anii 90 se caracterizează printr-o tendință de globalizare la nivelul întregii industrii de publicitate. Barierele comerciale de pe teritoriul Europei au căzut, mariile spații comerciale, odinioară închise (cum ar fi Rusia sau China) și-au deschis și ele parțial piețele, iar agențiile de publicitate formează uriașe rețele multinaționale. Se observă, de asemenea, tendința spre un marketing de nișă tot mai pronunțat, publicitatea adresandu-se unor segmente de piață tot mai mici, ba chiar și indivizilor la nivel personal”.

Mijloacele de promovare Social Media au devenit nu doar o parte integrantă a planului de marketing, pus la punct de fiecare deținător de afaceri online, dar și o obișnuință a fiecăruia dintre noi.

Dacă analizăm timpul pe care-l petrecem tot mai mulți dintre noi pe rețelele de socializare, putem observa că prezența pe aceste Social Networks a devenit o necesitate. Mai mult decât atât, absența din listele de followers Twitter sau de prieteni de pe Facebook este interpretată de ceilalți ca o lacună ce ar putea frâna dezvoltarea noastră pe plan social.

Din perspectiva acestei abordări putem concluziona că și platformele de socializare sunt tot o construcție a omului. Nu mai că această realitate este una virtuală, în spatele căreia se pot ascunde, interese, idei și scopuri nebănuite.

Ultimul capitol a fost destinat studiului de caz al unuia dintre cele mai importante site-uri de știri din România, „RomâniaTV.net”. La realizarea acestui capitol am cules informațiile necesare nu doar din cărțile de specialitate, ci și din cunoștiințele acumulate de-a lungul timpului de la colegii mei de redacție.

În ultimii 10 ani, televiziunile și-au creat câte un site web pentru o mai mare interactivitate cu publicul. Prin intermediul unui site web, opiniile telespectatorilor postului TV în cauză își pot pune amprenta pe deciziile luate de directorul editorial al trustului. Mai mult decât atât, influențat de explozia informațională pe care o presupune globalizarea, site-ul de televiziune este o combinație recentă aparută în peisajul media de presă scrisă, presă vizuală și audio. Cu alte cuvinte un site reușește să adune la un loc toate tipurile de presă.

Lansat în noiembrie 2011, site-ul RomâniaTV.net reprezintă una dintre sursele credibile de informații de ultimă oră, știri în timp real din politică, economie, social, justiție, sport, life- style, finanțe, imobiliare, IT&C, auto, etc.

Fiindcă din totdeauna teoria s-a îmbinat perfect cu practica, în acest capitol voi face și un scurt rezumat cu privire la șansa care mi s-a oferit, și anume, aceea de a face parte din echipa redacțională a site-ului web RomâniaTV.net. Știrile publicate pe site-ul RomâniaTV.net au atras aproape 17 milioane de vizualizări în luna martie, știrile cele mai citite fiind din domeniile Justiție, Politică, Social, Extern, Sport și Lifestyle/Monden. În topul vizualizărilor intră și transmisiunea Live online a postului România TV.

De asemenea, acestei cercetări i-am adăugat și un „album foto”, denumit „anexe”, ce constituie toți pașii pe care i-am făcut de-a lungul timpului în dezvoltarea mea profesională.

Anexe

În această parte a studiului științific voi reconstituii în fotografii începutul activității de jurnalist în trustul RomâniaTV. De asemenea voi alătura acestui moment și primele experiențe de jurnalist din cadrul celor trei ani de studiu.

Anexa nr.1

Din arhiva personală – Împreună cu Alina Ion, secretara patronului trustului, Alexandru Iacobescu, discutând despre Interviul de angajare

Anexa Nr.2

Din arhiva personală – Împreună cu Catrinel Gheorghe, managerul RomâniaTV, imediat după semnarea contractului de angajare

Anexa Nr.3

Din arhiva personală – Până a ajunge la actualul post a trebuit să parcurg mai multe etape – așa zisele „teste de verificare a cunoștiințelor”

Anexa Nr.4

Din arhiva personală – Pregătiri pentru primul „Live”

Anexa Nr.5

Din arhiva personală – Pregătiri pentru primul „Live”

Anexa Nr.6

Din arhiva personală – Prima întâlnire cu unul dintre editorii șefi ai site-ului web RomâniaTV.net, Viorel Dobran

Anexa Nr.7

Din arhiva personală – Surprinși de un „Breaking News”

Anexa Nr.8

Din arhiva personală – Ana Necula, editor șef la site-ul RomâniaTV.net, încercând să concluzioneze ce segment editorial urmează să primesc

Anexa Nr.9

Din arhiva personală – Definitivam responsabilitățile secțiunii „Monden”

Anexa Nr.10

Din arhiva personală – Alături de Cristian Gănescu, IT-ul site-ului RomâniaTV.net, care îmi oferea detalii despre coordonatele site-ului

Anexa Nr. 11

Din arhiva personală – În drumul spre biroul meu am întâlnit-o pe Denisa Pascu, corespondent politic RomâniaTV

Anexa Nr. 12

Din arhiva personală – Înainte de jurnalul orei 14.00, în platoul central al trustului RomâniaTV

Anexa Nr.13

Din arhiva personală – Când nici nu te aștepți…Într-o mică pauză alături de Costin Ilie, directorul coordonator al site-ului web RomâniaTV.net

Anexa Nr. 14

Din arhiva personală – Roxana Gagiu și Maria Vili mi-au urat: „Bun venit!” printr-un selfie de excepție

Anexa Nr. 15

Din arhiva personală – Așa a început povestea…Alături de domnul Cezar Șoancă, Alina Ivan și experții spanioli din cadrul proiectului european Vehmed

Anexa Nr.16

Din arhiva personală – „Bonton Fashion Days”, unul dintre cele mai importante evenimente de fashion ale sezonului estival, București

Anexa Nr.18

Din arhiva personală – Conferintă de presă Universitatea Hyperion din București

Anexa Nr.19

Din arhiva personală – În redacția ziarului „El mundo”, Madrid – finalizarea participării din cadrul proiectului cu fonduri europene Vehmed

Anexa Nr.20

Din arhiva personală – În tipografia ziarului „El mundo”, Madrid – finalizarea participării din cadrul proiectului cu fonduri europene Vehmed

Anexa Nr.21

Din arhiva personală – În redacția postului TV „Realmadrid TV”, Madrid – finalizarea participării din cadrul proiectului cu fonduri europene Vehmed

Anexa Nr.22

Din arhiva personală – Împreună cu Herea Cristina, prezentatoare RomâniaTV, la lansarea restaurantului asiatic Wok Awey

Anexa Nr.23

Din arhiva personală – Împreună cu Herea Cristina la lansarea primului Atelier de Jurnalism pentru copii

Anexa Nr.24

Din arhiva personală – Împreună cu Herea Cristina, Geanina Corondan, Prințul Paul și Prințesa Lia, la lansarea primului Atelier de Jurnalism pentru copii

Bibliografie

Delia Cristina Balaban și Elena Abrudan, Presa online și publicitatea, Ed. Tritonic, București 2009

Balaban Delia Cristina, Comunicare Publicitară, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2005

Mihai Coman, Manual de jurnalism – Jurnalismul digital, Ed. Polirom, București 2009

Dinu Mihai, Comunicarea. Repere fundamentale, Ed. Științifică 2007

Mihai Gavotă, Internetul mijloc de informare și comunicare, Ed. Comunicare.ro, București 2004

John Hartley, Discursul șitirlor, Ed. Polirom, Iași 1999

Kotler Philip, Conform lui Kotler, Ed. Brandbuilders 2006

Morozan Cristian, Relații publice și publicitate pe Internet, Ed. Independența Economică, Pitești 2009

Mihaela Nicola, Dana Petre, Introducere în publicitate, Ed. Comunicare.ro, București 2004

Cristian Popescu, Manual de jurnalism – Redactarea textului jurnalistic. Genurile redacționale, Ed. Tritonic, București 2005

Rad Ilie (coord.), Documentarea în Jurnalism, Ed. Tritonic, București 2011

David Randall, Jurnalistul Universal – Ghid pentru presa scrisă, Ed. Polirom, Iași 1998

Russel J.Thomas Lane, W.Ronald, Manual de Publicitate, Ed.Teora, București 2003

Dr.Țuțu Pișleag, George Antoniu Pișleag, George Lucian Onofrei, Psihologia comunicării mediatice, Ed. Sitech, Craiova 2012

Tyler Susan, Ferguston Douglas, Manual de Promovare și de marketing pentru radio, televiziune, societăți de cablu și web, Ed. Idea Design, Cluj-Napoca 2004

Iulian Vegheș Ruff, Bogdan Grigore, Relațiile Publice și Publicitatea Online, Ed. Polirom 2003

Victor Vișinescu, Jurnalism contemporan, Ed. Victor, București 2002

Bibliografie electronică

Enciclopedia Britanică online, Merriam-Webster, http://www.merriam-webster.com/

Cotidianul parte integrantă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, Ziarul Lumina, http://ziarullumina.ro/

Enciclopedia liberă Wikipedia, Istoria publicației Hotnews, http://ro.wikipedia.org/wiki/HotNews

Revista online financiar-economică Fortune, http://archive.fortune.com/2009/03/03/technology/copeland_epaper.fortune/index.htm?postversion=2009030311

Portalul online al televiziunii BBC, BBC News, http://www.bbc.com/news/uk-24272336

Blog Promovare Social Media, http://promovare-socialmedia.blogspot.ro/2014/04/importanta-prezentei-social-media.html

Site-ul web de știri RomâniaTV.net, http://www.romaniatv.net/

Pagina de Facebook a site-ului de știri RomâniaTV.net, https://www.facebook.com/RomaniaTV?fref=ts

Studiul de Audiență și Trafic Internet, http://www.brat.ro/sati

IAB România, http://iab-romania.ro/category/standarde-iab/

Portal online de știri din domeniul cultural și al afacerilor, Ziare.com, http://www.ziare.com/

Portalul online de știri Hotnews.ro, Evoluția internetului în România, http://economie.hotnews.ro/it