Analiza sistemului logistic în cadrul Dacia Renault [304394]
Analiza sistemului logistic în cadrul Dacia Renault
Masteranzi: Coordonator:
Daliana Crețu Prof.Univ.Dr. Virginia MĂRĂCINE
Adrian Postelnicu
Eugen Ștefănescu
București – 2018
Cuprins
S.C Automobile DACIA S.A 3
1. Obiectiv de activitate și forma juridică 3
2. Scurt istoric 6
3. Furnizorii și beneficiarii entității economice 9
Furnizorii: 9
Piese străine: 12
Beneficiarii: 12
4. [anonimizat] 19
5. Analiza activitaților firmei 22
6. [anonimizat] a structurii organizatorice 23
6.1 Direcția Logistică România 24
AILN (Allliance International Logistics Network) 25
Centrul de Expediții Vehicule 25
Operațiuni 27
Recepția 27
Stocarea pieselor 27
Tratarea comenzilor 27
Expedierea pieselor 28
6.2 Rețeaua logistică completă 30
7. Automatizarea fluxurilor logistice cu AGV la DACIA 32
7.1 INTRODUCERE 32
S.C Automobile DACIA S.A
1. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat], domenii conexe și realizarea de beneficii.
Principalul obiectiv pe termen lung și principiul după care se ghidează Dacia este acela de a produce, [anonimizat], o [anonimizat].
Actualul plan comercial al Dacia România se bazează pe ambiție și este integrat economiei naționale. Este a doua marcă a [anonimizat] a șasea piață de producție și desfacere a Grupului Renault. Aceasta contribuie la îmbunătățirea imaginii României în lume.
Obiectivul Dacia este acela de a produce o [anonimizat], la standarde de calitate înalte.
Nomenclatorul de produse și servicii al S.C Automobile DACIA în 2009 se prezenta
astfel:
[anonimizat], Duster, Sandero și utilitare
pe benzină și motorină.
activități de studii și proiectare pentru industria de automobile.
piese de schimb pentru autovehiculele produse.
Obiectivele pe termen lung ale colaborării dintre Renault și Dacia au fost:
producerea unui vehicul nou destinat piețelor emergente.
mărirea productivității.
producerea de automobile de calitate Renault la prețuri scăzute.
[anonimizat]-[anonimizat].
Valorile care caracterizează marca Dacia:
a) [anonimizat] a răspunde așteptărilor clienților săi oferind automobile moderne care răspund nevoilor de mobilitate ale timpului nostru.
b) [anonimizat], [anonimizat], adaptate condițiilor dificile și ale căror costuri de întreținere și reparație sunt moderate.
c) Accesibilă
Dacia este aproape de clienți prin densitatea rețelei sale. [anonimizat]itate/preț inedit.
CAEN: fabricarea autovehiculelor de transport rutier
Forma juridică
S.C Automobile DACIA S.A este o societate pe acțiuni care a fost înființată în anul 1990 și are sediul social în strada Uzinei, nr.1, orașul Mioveni, județul Argeș, România. Societetea este înregistrată la Camera de Comerț și Industrie cu numărul de ordine J/03/81/13.12.1991 în Registrul Comerțului și cu certificat de înregistrare în scopuri de TVA RO160796 (firmă plătitoare de TVA), seria B, Nr. 0125591.
S.C Automobile DACIA face parte din Grupul RENAULT SA care deține pachetul majoritar de acțiuni la S.C Automobile DACIA S.A (99.43%). RENAULT S.A cu sediul social în Franța este deținătore a multiple filiale, împreună constituind un grup multinațional (Renault, Dacia, Samsung).
Domeniul de activitate pentru S.C Automobile DACIA este industria autovehiculelor de transport rutier, principala sa activitate fiind producția și comercializarea pe piața României de vehicule particulare și utilitare.
2. Scurt istoric
Automobile Dacia S.A. este o societate pe acțiuni, cu o cifră de afaceri de 3,120 mld. euro(conform datelor din 2011) și un venit de 14,05 mld. RON (conform datelor din 2011). Cu toate că este cel mai mare producător român de automobile, din 1999 această societate aparține
grupului francez Renault. Obiectivele de activitate sunt orientate către piața automobilelor, pe producerea și comercializarea acestora, dar și a pieselor auto, mașinilor unelte și instalațiilor pentru industria din acest sector. Probabil nimic nu este întâmplător și anume, apartenența Dacia S.A. grupului Renault are mare legătură cu însuși faptul că prima mașină Dacia a luat naștere sub licență dată de statul francez.
Povestea începe în anul 1966 când autoritățile române au considerat necesară producerea unui autoturism sub licență obținută de la un producător străin. La licitație au participat Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo și Austin. După vizita istorică a președintelui francez Charles de Gaulle în România, din anul 1966, s-a decis la nivel de partid ca în uzina Dacia să se producă autoturisme sub licență Renault. Construcția Uzinei de la mioveni a început în 1966 și s-a încheiat într-un timp record de un an și jumătate.
Prin urmare, de pe 20 august 1968 începe producția modelului Dacia 1100, model aflat sub licența Renault R8, o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Conform contractului, Renault furniza toate piesele componente ale mașinii, iar cei de la Dacia doar le ansamblau. În primii 4 ani au fost ansamblate aproximativ 44 000 de autoturisme. În 1970 apar câteva modificări la Dacia 1100, modificări estetice la partea frontală, la care se adaugă un motor mai puternic. Acest nou model a fost folosit cu precădere de Poliție, curse de raliu, puține mai rămânând în stare de funcționare.
În 1969 a apărut Dacia 1300, un model sub licența Renault R12, o berlină cu 4 uși și tracțiune pe puntea față.
Între 1970-1980 se dezvoltă o întreagă gamă de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane și utilitare. Astfel, se continuă autonom producția de autoturisme derivate din gama Renault R12, inclusiv după anul 1978.
Anul 1995 vine cu o schimbare majoră și marchează lansarea primului autoturism construit 100% de inginerii români – Dacia Nova.
În 1998, adică la 30 de ani de la înființarea Uzinei Dacia , se contabilizează deja mașina cu numărul 2 000 000. În același an au obținut Certificatul de Atestare a Implementării Sistemului Calității ISO 9001.
Date societate2
SC Automobile Dacia SA
Sediu social: str. Uzinei, nr. 1, Mioveni, 115400, jud.Argeș, România Înregistrată la OficiulRegistruluiComerțuluiArgeș nr. J03/81/1991 Cod Unic de Înregistrare: 160796
Structura acționariatului
RENAULT 99,426938%
Alții 0,573061%
CODUL CAEN al firmei SC Automobile Dacia SA
291 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier
2910 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier
Aceasta clasa presupune:
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier de diferite tonaje si capacitati din punct de vedere al motorizarii
292 Productia de caroserii pentru autovehicule; fabricarea de remorci si semiremorci
2920 Productia de caroserii pentru autovehicule; fabricarea de remorci si semiremorci
Acesta clasa presupune:
Fabricarea de caroserii pentru diferite tipuri de autovehicule;
Fabricarea de remorci pentru diferite categorii de autovehicule;
Fabricarea de semiremorci pentru diverse categorii de autovehicule;
293 Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule
2931 Fabricarea de echipamente electrice si electronice pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule
Aceasta clasa presupune:
Fabricarea de echipamente electrice si electronice pentru diferite tipuri de autovehicule;
Fabricarea de echipamente electrice si electronice pentru diferite motoare de autovehicule;
2932 Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule
Fabricarea altor piese si accesorii pentru diferite tipuri de autovehicule;
Fabricarea de altor piese si accesorii pentru diferite motoare de autovehicule;
La 2 iulie 1999 se semnează contractul de privatizare al societății, Renault achizitionează 51% din capitalul intreprinderii, Dacia devenind o marcă a Grupului Renault, având ca principală misiune susținerea dezvoltării Grupului pe piețele emergente.
În 2000 se lansează modelul Dacia SuperNova, vehicul echipat cu un grup motopropulsor Renault.
Doi ani mai târziu, în 2002, citim despre lansarea gamei de vehicule utilitare cu motorizare diesel Renault.
Un an important este 2003, când se scoate pe piață automobilul Dacia Solenza, considerată încă una dintre cele mai bune mașini produse de Dacia Mioveni. Tot în 2003 participația Renault la capitalul Dacia ajunge la 99%. Inaugurarea Centrului de Piese de Schimb din același an dă în continuare elan uzinei.
În 2004 se marchează momentul lansării autoturismului Logan, dar și încetarea fabricației modelelor Berlina și Break care fuseseră produse într-un număr de 1.959.730 unități produse din anul 1968 până în 2004; scoaterea din fabricatie a motorului tip C 1.6 l 68 CP (2.527.155 unitati produse din anul 1971 până în 2004).
Anul 2005 vine cu lansarea modelului Logan diesel, dar și cu obținerea certificării ISO
14001 pentru mediu; Fabricarea automobilului cu numărul 2.500.000; Inaugurarea Centrului de Export CKD, dar și un record absolut de producție: peste 172.000 de unități.
2006 prevede lansarea noii colecții Logan și a versiunii Logan Prestige, echipată cu motorul 1.6 16V (105 cp), în septembrie; lansarea versiunii Logan MCV la Salonul Auto de la Paris (octombrie); Oprirea fabricatiei modelului Dacia Pick-Up (decembrie).
Uzina își extinde varietatea de modele și în 2007 cu: lansarea modelului Logan Van (ianuarie); Lansarea modelului Logan GPL (mai); Lansarea modelului Logan 1.5 dCi 85 CP (septembrie); Fabricarea autoturismului Logan cu numarul 500.000 (septembrie); Lansarea modelui Logan Pick-Up la Salonul Auto de la Bucuresti (octombrie); Fabricarea autoturismului Dacia cu numarul 3.000.000 (octombrie).
În 2008 amintim: lansarea modelului Dacia Sandero la Salonul Auto de la Geneva (iunie); Lansarea Noului Logan (iulie); Lansarea Noului Logan MCV la Salonul Auto de la Paris (octombrie); Obtinerea recertificarii ISO 14001 pentru mediu (21 octombrie); Fabricarea autoturismului Dacia Sandero cu numărul 50.000 (noiembrie).
În anul 2009, Automobile Dacia achiziționează compania „Auto Chassis International (ACI) Romania” pentru suma de 50,8 mil de Euro. ACI a fost fondată în anul 1999 de către grupul Renault, iar în 2002 a fost înființată filiala din România, care se ocupa cu furnizarea de piese auto constructorului român.
2010 este anul care marchează prezentarea în cadrul Salonului de la Geneva, al primului SUV din istoria acestei mărci.
Se pare că numărul de modele Dacia va crește, surse sigure susținând că în momentul de față există prototipuri ale noilor modele. Datorită adaptării modelelor la necesitățile clienților și la nivelul material pe care aceștia îl au, Uzina Dacia atinge permanent cifre fabuloase de automobile produse. Astfel, conform Wikipedia, în luna mai 2014, această companie a atins 5 000 000 de automobile produse în intervalul de 46 de ani de la înființare, după ce în anul 1998 s-a atins borna celor 2 000 000 de mașini.
3. Furnizorii și beneficiarii entității economice
Furnizorii:
Există 188 de furnizori pentru Logan:
134 furnizori externi;
54 furnizori în România, din care 6 furnizori își desfasoara activitatea in ZIF Mioveni
(Zona Industriala Furnizori):
ACI (punti);
VALEO (cablaje);
JCI (scaune);
EURO APS (piese plastice si termoformate);
CORTUBI (esapamente);
VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire);
Un articol din martie 2014, de pe site-ul www.economica.net ne anunță că sunt 150 de furnizori de servicii, care fac diverse prestații, cu o cifră de afaceri de circa 200 de milioane de euro din contractele cu Dacia. Mai sunt aproximativ 40 de furnizori de piese, care fac 600 de milioane de euro din livrările către Dacia. Deci cifra de afaceri totală a furnizorilor localizați în Argeș este de aproximativ 800 de milioane de euro, aici referindu-ne la cifra de afaceri cu Dacia.
Conform datelor furnizate de reprezentantul producătorului auto, în total există circa 2.000 de furnizori care fac livrări către uzina de vehicule, uzina de motoare și celelalte secții de pe platforma de la Mioveni.
Cei care ne furnizează servicii, cum ar fi construcții, logistică, energie, servicii de alimentație publică, sunt între 600 și 650, din numărul total de 2.000. Restul sunt furnizori care livrează piese care sunt integrate în autovehicule, în motoare, în cutii de viteze.
Cifra de afaceri globală administrată de către Direcția Achiziții Dacia se ridică la aproximativ 2 miliarde de euro pe an. În afară de cele 800 de milioane de euro din contractele cu furnizorii din Argeș, restul sumei reprezintă contracte cu furnizori din alte zone ale țării, dar și din străinătate.
În România, Dacia mai are furnizori localizați la Timișoara, Arad, Oradea, Deva, Satu Mare, Cluj, Sibiu, Brașov, Ploiești, Galați și Titu. Alte livrări de piese și componente vin din exterior, din țări precum Turcia, Polonia sau Franța.
Dezvoltarea rețelei de furnizori a avut drept consecință și crearea unui număr important de locuri de muncă, estimat de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) la aproximativ 130.000.
Conform cifrelor comunicate de ACAROM, este vorba de 130.000 de locuri de muncă la nivelul României. În Argeș se estimează la 10.000 numărul locurilor de muncă generate de cifra de afaceri de 800 de milioane de euro pe care furnizorii o înregistrează cu Dacia. Sunt date care vin de la ACAROM, nu există statistici proprii firmei.
Localizarea punctelor de lucru cât mai aproape de uzina de la Mioveni reprezintă un criteriu important de selecție a furnizorilor.
Alegerea furnizorilor se face pe aceleași reguli care se aplică la nivelul RNPO (Renault Nissan-Purchasing Organization – n.r.), bazate pe competitivitate, adică cea mai bună ofertă, pe calitatea produselor, pe calitatea managementului, pe sănătatea financiară a furnizorului și, evident, pe localizarea sa, în cazul actual, în România și cât mai aproape de uzină.
Cei mai mari furnizori ai Dacia sunt amplasați în Argeș, conform acestei strategii de localizare. Unii dintre ei sunt localizați chiar pe platforma industrială Dacia, iar ceilalți în apropierea uzinei de la Mioveni.
Furnizorii din Argeș asigură scaunele pentru automobile, componentele din plastic, cum sunt planșele de bord sau scuturile de protecție, materialele textile, precum tapițeria și mochetele, dar și sistemele de climatizare, părți ale sistemului electric și de securitate, cablaje, tablă sau conducte.
Johnson Controls este furnizorul de scaune, este unul dintre marii furnizori din punct de vedere al cifrei de afaceri. Firma Euro APS este localizată în Argeș, cu o cifră de afaceri foarte importantă. Ei livrează toate piesele din plastic, cum sunt scuturile față și spate, planșele de bord. Mai este Leoni, un alt mare furnizor stabilit în Argeș, cu o cifră de afaceri foarte importantă, care furnizează tot ceea ce înseamnă cablaje. GIC Nosag, cei care fac toată partea metalică, dar și componente din plastic, se numără printre marii furnizori, la fel și TRW. Acești furnizori sunt localizați fie pe platforma Dacia, fie în apropierea uzinei de la Mioveni. Mai există un furnizor important de scaune, o firmă din Turcia, care a achiziționat deja teren la Mioveni, unde urmează să construiască o fabrică.
De altfel, Direcția Achiziții Dacia continuă să caute noi parteneri, care trebuie să aibă spații de producție localizate în Argeș. Uzina mai are nevoie de furnizori de materialele plastice, produse de turnătorie, piese electrice și electrotehnice, produse din aluminiu sau coloane de direcție.
În cele ce urmează avem o listă mai amănunțită a furnizorilor autorizați de piese:
ROEFP Urziceni: ferite,perii colectoare,fise bujii
Pulsor Scornicești: pompe benzina, ulei, apă
SELFI: becuri
Topoleveni: bielete, pivoți
ROMCAT Borla: sisteme de eșapament
ROMCARBON: filtre benzina/aer/motorina/ulei
Sinterom Cluj Napoca: bujii mas+mac
Electroprecizia Săcele: sisteme de aprindere, electromotoare, alternatoare, sonde, borduri
Fermit Rm Sărat: garnituri, elemente de fricțiune (saboți, plăcuțe, discuri)
Gerom Buzău: parbrize, geamuri laterale
Elba TM: iluminat
Electroarges- Curtea de Arges: pompe electrice de stropit parbrizul/lunetă
SC Ana Imep SA Pitești- electroventilatoare răcire, motor ștergătoare, motor aerotermă
UAMT Oradea: oglinzi, robinete căldură, alte elemente Dacia
SC Autonova Satu Mare- pompe de frana, servo frana, cilindrii de frană
SC Romradiatoare BV SC – radiatoare de răcire/încalzire
Chimia Orăștie: elemente din plastic (grile radiator, volane)
SC Arteca Jilava- furtune de frană
SC Chimopar SA București- lichide de racire/frână/spălat parbrizul
SC Rombat Bistrița- acumulatori
SC Jante Auto Drăgășani SA – jante
SC Gotronic SRL Tg. Mures- aprinderi electronice
SC Ardeleana Tisa SA : cauciucuri, bielete antiruliu
SC Krupp Sibiu SA : amortizoare și arcuri (elicoidale și lamelare)
SC Rulmentul Alexandria SA : rulmenți
Piese străine:
Lemforder: pivoți
Hepu: pompă de apă
Victor Reinz: garnituri
Ferodo: saboți și plăcuțe
Brembo: discuri de frână
Vernet: termostate
Beneficiarii:
Există beneficiari pentru fiecare entitate economică, altfel aceasta nu și-ar mai putea exercita activitatea.
Așadar, SC AUTOMBILE SA are ca beneficiari toate persoanele care achiziționează mașini/automobile, atât persoane fizice, cât și juridice.
Reprezentanțe auto DACIA în România regăsiți în lista următoare:
4. Definirea subsistemelor componente – Firma ca sistem cibernetic
Analiza cibernetică a activităților care se desfășoară la nivel microeconomic trebuie să pornească de la evidențierea sistemelor care se constituie la acest nivel și a modalităților prin care aceste sisteme interacționează cu celelalte sisteme din mediu pentru a-și realiza scopurile și obiectivele proprii.
Firma ca sistem cibernetic
Firma, privită ca sistem, concentrează, combină și organizează resursele în scopul de a produce bunuri și/sau servicii destinate vânzării pe piață. Firmele apar și există deoarece ar fi ineficient pentru managerii lor să încheie contracte separate cu muncitorii (proprietari ai forței de muncă), cu proprietarii de capital, pământ și alte resurse necesare procesului de producție și distribuției produselor pe piață. În loc de aceasta, se încheie contracte pe termen lung cu muncitorii pentru ca aceștia să execute un număr de operații sau funcții în schimbul unui salariu și/sau al altor beneficii. Un astfel de contract general este mai puțin costisitor decât un număr mare de contracte de muncă separate și mult mai avantajos atât pentru manageri cât și pentru muncitori și alți proprietari de resurse necesare producției. Sistemul firmei este supus unor limitări sau constrângeri, date de abilitatea managerilor de a controla și orienta eficient evoluția în timp a firmei.
Este adevărat că, până la un punct, o firmă poate să depășească aceste dezavantaje, date de dimensiunile mari sau de o dezeconomie de scală, stabilind, de exemplu, o împărțire în subsisteme relativ autonome. Eventual, creșterea eficienței sistemului său informațional sau informatic poate mări coeziunea dintre management și fiecare subsistem în parte. Totuși, orice sistem de firmă va atinge o anumită limită la care costurile realizării unor operații sau servicii adiționale vor fi mai mari decât costurile implicate de realizarea lor de către alte firme.
Funcția principală a firmei ca sistem este, deci, de a cumpăra sau închiria resurse sau inputuri de servicii de muncă, capital și materii prime și a le transforma în bunuri și servicii destinate vânzării pe piață. Proprietarii inputurilor (muncă, capital, pământ, clădiri ș.a.) utilizează venitul obținut prin vânzarea/închirierea serviciilor factorilor de producție pentru a cumpăra bunuri și servicii produse de firme.
Apare astfel un flux circular generat de activitatea economică a firmelor, în cadrul căruia firmele nu numai că realizeză produse și servicii destinate vânzării dar oferă locuri de muncă muncitorilor și plătesc impozite și taxe către guvern în schimbul unor servicii oferite de acesta (educație, sănătate, apărare ș.a.) pe care firmele nu le pot îndeplini deloc sau în mod eficient.
Sistemul cibernetic al firmei reprezintă un sistem fundamental al economiei de piață. El este alcătuit din mulțimea producătorilor individuali, deci a acelor subsisteme care, utilizând factori de producție (muncă, capital, pământ, informație tehnologică ș.a.), realizează bunuri și servicii destinate consumului intermediar sau consumului final. Combinația de factori se face, în cadrul fiecărui subsistem, conform unei metode de producție (tehnologii) care determină o utilizare mai eficientă sau mai puțin eficientă a resurselor de care dispune acesta.
Sistemul de management și componentele sale
SUBSISTEMUL METODOLOGICO-MANAGERIAL
Acest subsistem este alcătuit din instrumentarul managerial și elementele
metodologice de concepere, funcționare și perfecționare a celorlalte componente manageriale:
subsistemul organizatoric
subsistemul informațional
subsistemul decizional
Sistemele de management utilizate în formulele metodologice simplificate sunt :
managementul prin obiective
managementul participativ
managementul prin bugete
DIRECȚIA CALITATE INDUSTRIALĂ
Reprezintă in permanență clientul în interiorul întreprinderii în materie de calitate a
produsului.
Ea se asigură că toate nivelele de organizare se ocupă de exigențele clienților.
Rolul său este de :
a conduce calitatea, in toată intreprinderea
de a supraveghea calitatea in amonte
de a da asigurări că fabricația ține sub control calitatea produselor
de a garanta calitatea produselor livrate
de a reactiona la informațiile clienților
5. Analiza activitaților firmei
Ca o concluzie la această analiză semnalăm existența majorității activităților solicitate de realizarea sistemului de obiective proiectat pentru următorii ani.
Din păcate, multe activități foarte importante în economia firmei lipsesc sau se derulează cu intensități reduse-bugetare, marketing, public-relations, previzionare (strategii și politici globale), organizare managerială.
6. Descrierea sistemului informațional actual – Analiză a structurii organizatorice
6.1 Direcția Logistică România
Studiul nostru va fi făcut pe Departamentul Logistic.
Direcția Logistică România asigură buna desfășurare a procesului de comandă/aprovizionare și transport de piese pentru fabricația vehiculelor și a organelor mecanice în uzinele Dacia de la Mioveni, precum și în cele 22 de uzine Renault-Nissan ce produc vehicule din gama Global Access (Logan, Sandero, Duster, Lodgy, Dokker) la nivel internațional.
O altă activitate, la fel de importantă, este deservirea Direcției Comerciale prin organizarea și expedierea produselor finite (vehicule noi) către rețeaua de concesionari din România și din afara țării.
Din Direcția Logistică Dacia fac parte următoarele activități și structuri organizatorice:
AILN Mioveni (Alliance International Logistics Network) organizat în trei departamente: Logistică Industrială, Exploatare, Calitate și Inginerie,
Departamentul Transport Ambalaje/Vehicule (CLE) și Recepție Administrativă
Departamentul Logistică Terțiară PHF și Reparații Ambalaje
Departamentul Audit și Organizare Procese
Departamentul Resurse Umane
Program Monozukuri Logistic
AILN (Allliance International Logistics Network)
AILN Mioveni a fost înființat în 2005, ca platformă de export, având ca principală misiune condiționarea și expedierea pieselor pentru modelul Logan către clienții externi care fabrică vehicule din gama entry, actuala gamă Global Access.
În prezent, AILN Mioveni gestionează exportul de componente pentru fabricația de vehicule în 22 de uzine din Rusia, Maroc, Iran , India, Brazilia, Africa de Sud, Columbia, Argentina, Algeria, Slovenia, Turcia, Coreea de Sud.
Platforma AILN gestionează 8.140 de referințe unice și un total de 16.356 de referințe în sistem pentru toți clienții, acestea reprezentând piese necesare fabricării vehiculelor din gama Global Access, în diverse versiuni. Pentru a asigura aceste piese, centrul AILN este în contact permanent cu 583 de furnizori, din care 102 sunt localizați în România și 481 în afara țării.
În 2015, au fost expediați 2.000.290 m³ de piese de la AILN, echivalentul a 1.009.467 vehicule asamblate.
Ȋn perioada 2005-2015, AILN a expediat peste 12 milioane m³ de piese, care au contribuit la asamblarea a peste 6 milioane de vehicule în uzinele Alianței Renault –Nissan din lume.
Centrul de Expediții Vehicule
Activitatea Centrului de Expediții Vehicule (Centre Livreur Expéditeur – CLE) constă în preluarea vehiculelor de pe linia de montaj, stocarea lor în parcul logistic de la Mioveni și expedierea către rețeaua de dealeri.
Aici sunt parcurse mai multe etape de pregătire pentru livrare și sunt întocmite documentele de expediție. Apoi, în funcție de destinație, vehiculele sunt transportate pe cale rutieră, feroviară și maritimă.
Săptămânal, din parcul de expediții sunt expediate peste 550 de camioane și 14-18 trenuri încărcate cu vehicule.
Capacitatea de încărcare a unui camion este între 6 și 10 vehicule, iar a unui tren între 200-307 vehicule, în funcție de țara de destinație, dar și de tipul de vehicul.
În anul 2015 au fost expediate 337.725 de vehicule, din care 32.462 de vehicule către 62 de concesionari din România și 305.263 de vehicule expediate la export (către 73 de destinații).
De asemenea, în 2015, CLE a expediat 22.212 de camioane, cu 155.489 de vehicule și 668 de trenuri, încărcate cu 182.236 de vehicule.
Cifre cheie pentru anul 2015:
M³ de piese expediate: 2.000.290
Echivalent vehicule expediate: 1.009.467
Partea de calitate a departamentului industrial este coordonată de directorul general astfel:
Directorul general va aplica metode adecvate pentru monitorizarea, evaluarea și analiza proceselor sistemul de management al calității pentru a demonstra capabilitatea acestora de a obține rezultatele planificate. Monitorizarea proceselor se referă atât la procesele principale, cât și la procesele suport și de management.Se asigură dispunerea de date care să permită evaluarea eficacității proceselor. Atunci când rezultatele planificate nu sunt atinse, directorul
de urmărire produs, formular din procedurile operaționale referitoare la realizarea produselor
controlul procesului procesului e executie a fabricatiei modelului de autoturism. Monitorizarea și măsurarea produsului se efectuează în etapele corespunzătoare ale procesului de realizare a produsului în conformitate cu măsurile planificate.
Centrul de piese de schimb / Mentenanță și mediu
Situat la 28 de km de Automobile Dacia, Centrul de Piese de Schimb Dacia este amplasat in apropierea Autostrazii Bucuresti-Pitesti. Constructia, care acopera o suprafata de 65.000 m², ocupa locul al patrulea ca marime, intre depozitele Grupului Renault si este cel mai mare centru de distributie a pieselor de schimb si accesoriilor de care dispune Grupul in afara Frantei.
Aici sunt gestionate peste 70 000 de referinte (tipuri de piese), ceea ce acopera necesarul
atat pentru ansamblul gamei de modele Dacia, cat si pentru modelele Renault si Nissan comercializate in Romania.
Centul va asigura distribuția de piese de schimb de origine în rețeaua comercială Dacia Renault și Nissan din România, precum în rețelele comerciale Dacia din alte 33 de țări.
Activitatea de export reprezinta aproximativ 40% din cifra de afaceri totala a centrului.
Constructia a fost conceputa pentru a raspunde tuturor normelor europene in materie de
protectie a mediului, de protectie anti-incediu si anti-seism.
Operațiuni
Principalele operatiuni desfasurate in cadrul CPS sunt:
Receptia
Controlul si stocajul marfurilor
Pregatirea comenzilor client si ambalarea marfurilor
Expedierea comenzilor catre clienti.
Recepția
In zona de aprovizionare, sunt receptionate peste 31 080 tipuri diferite de piese din gama Dacia, Renault, Nissan. Pentru aprovizionarea acestora, CPS colaboreaza cu 369 de furnizori, din care 206 din Romania si 163 din Europa si din alte zone (de exemplu Brazilia, SUA etc.)
Piesele de schimb pentru Dacia provin in cea mai mare parte de pe platforma de la Mioveni. Pentru piesele Renault, principalul furnizor este Depozitul de Piese si Accesorii de la Cergy (Franta), iar pentru Nissan, Depozitul de Piese de la Amsterdam (Olanda).
In zona de receptie, la cele 10 rampe de descarcare, sunt preluate, zilnic, in medie, reperele transportate de 32 de camioane. Dupa controlul calitatii si al cantitatii pieselor preluate, acestea intra in zona de stocare.
Stocarea pieselor
Suprafata construita de 65 000 de mp este impartita in 10 celule, din care una este special dedicata produselor chimice (vopsele, ulei, produse de curatare etc.).
In interiorul depozitului, se remarca doua tipuri de flux al marfurilor: Flux in « I » (livrari catre export) Flux in « U » (livrari catre clienti din Romania).
Organizarea pe orizontala a suprafetei de depozitare se realizeaza in functie de frecventa de rotatie a marfurilor.
Organizarea pe verticala a suprafetei de depozitare urmareste creșterea productivitatii muncii și a operativitatii pregatirii comenzilor client.
In zonele de stocare, se apeleaza la doua tipuri de depozitare: pe rafturi (rack-uri) sau pe platforma.
Cea mai mare parte a reperelor stocate – 80% – se regasesc pe platforma care ocupa o suprafata de numai 2 500 mp. Organizata pe doua niveluri, platforma permite asezarea la etaj a pieselor cu vanzari mai mici sau a reperelor noi, in timp ce la parter se afla reperele cu vanzare mare.
Tratarea comenzilor
CPS asigura o rata de disponibilitate de 95% pentru reperele aflat in stoc si inregistreaza un grad de satisfactie client de 93%, potrivit celui mai recent sondaj realizat la nivelul Grupului Renault.
Piesele se aduc in stoc, se ambaleaza si se pregatesc de expeditie in functie de tipul de transport. De exemplu, pentru cel mai indepartat client al CPS, Ecuador, aflat la 13 000 km distanta, transportul se realizeaza in container, pe mare. Toti clientii transmit comenzile direct in sistemul electronic, iar prioritare sunt comenzile de urgenta.
In sistemul electronic se inregistreaza atat comenzi de urgenta (transmise zilnic pana la ora 12.00), cat si comenzi de stoc.
Expedierea pieselor
Piesele comandate sunt expediate in proportie de 70 % pe cale rutiera (in
camioane), 20 % maritim (containere) si 10 % aerian.
CPS are ca principal client Reteaua Dacia-Renault-Nissan (110 clienti interni in
Romania) si 53 clienti externi (in 33 tari).
Circa 40 % din cifra de afaceri a CPS o constituie activitatea de export, iar cei mai
importanti 3 clienti la export sunt Franta, Rusia si Turcia.
Durata constructiei : 12 luni (martie 2009 – martie 2010) Cheiuri de încarcare /descarcare: 30
Trafic camioane pentru încarcare/descarcare piese: 64/zi
Numar referinte (tipuri de piese) : 70 745, din care 31 080 în stoc
Numar salariati : 160
Mijloace manutanta : 35, din care 20 motostivuitoare
Numar clienti : 110 în Romania, 53 la export, în 33 de tari
Pondere export în Cifra de Afaceri : 40%
Termen livrare comanda de urgenta (Romania) < 24 ore
Top 3 cele mai vandute piese:
filtrele de ulei : circa 235 000 piese/an jantele : circa 87 000 piese /an
filtrele de aer : circa 82 000 piese /an
6.2 Rețeaua logistică completă
Pentru intreprinderea Dacia din Mioveni Arges s-a preconizat introducerea unui sistem de
productie tip "Just in Time". Pentru aceasta, biroul “Logistica” din cadrul acestei societati a primit sarcina sa studieze pe baza proiectului automobilului Sandero posibilitatea aprovizionarii cu ansamblele necesare de la intreprinderile colaboratoare din tara si depozitarea acestora in spatii adecvate.
Intreprinderile cu care Dacia colaboreaza sunt:
“Genk” Hamburg, pentru tablouri de bord
“Intreprinderea Mecanica” Teius, pentru contacte de pornire, macarale usi, incuietori, cricuri de ridicare, amortizoare si arcuri
“Spume” Fagaras, pentru scaunele din fata si bancheta din spate
“Intreprinderea Auto” Brasov, pentru pistoane, biele si blocuri motoare
“Victoria” Drobeta Turnu Severin, pentru anvelope
“Arciglobu” Ankara – Turcia, pentru parbrize, geamuri, lunete si oglinzi retrovizoare
“Rombat” Bucuresti pentru acumulatoare
“Rulmentul” Alexandria, pentru toate tipurile de rulmenti
“Avântul” Dorohoi, pentru gentile auto
“Elcond” Zalau, pentru faruri si stopuri
“Intreprinderea de cabluri” Sânnicolaul Mare, pentru toate tipurile de cabluri electrice si mecanice
“Electrocontact” Baia Mare pentru electromotoare si alternatoare
“Rafirom” Brazi, pentru uleiurile de motor
Productia preconizata a se realiza este de 230.000 autoturisme/an.
Pentru transport se apelează la o societate de intermedieri în transporturi INTERTrans SRL.
Prețul negociat pentru transportul auto este:
3 lei/km in cazul autocamioanelor TIR pe trasee interne din Romania,
4,25 lei/km in cazul autocamioanelor TIR pe trasee externe,
2,8 lei/km in cazul autocamioanelor normale.
In cazul productiei Just in Time se preconizeaza un nivel al stocurilor de maxim 1 zi lucratoare, ziua de lucru fiind de 16 ore, in doua schimburi. Se lucreaza 5 zile pe saptamâna, luindu-se in calcul sase zile de sarbatoare intr-un an. Modelul de aprovizionare posibil este cel cu cerere variabila la intervale constante de timp.
Vitezele medii utilizate in transportul auto sunt:
90 km/ora in cazul autostrazilor
60 km/ora in cazul drumurilor nationale
40 km/ora in cazul drumurilor judetene
Transportul componentelor se face astfel:
electromotoarele si alternatoarele de impacheteaza in cutii de carton, se incarca in palete tip lada si se transporta fie cu camioane TIR fie cu camioane normale
tablourile de bord se impacheteaza in seturi de cate 4 bucati in cutii speciale si apoi se incarca in palete tip lada
scaunele se incarca direct in autocamioane TIR
pistoanele, bielele si blocurile motoare se transporta asamblate, stivuite in palete tip lada
rulmentii impachetati in cutii de carton se transporta in cutii de lemn cu autocamioane TIR sau normale
parbrizele, lunetele si geamurile laterale se transporta in lazi de lemn cu autocamioane tip TIR. Oglinzile retrovizoare se impacheteaza in cutii de carton si se trensporta cu palete tip lada
cricurile, incuietoarele, macaralele usi, contactele de pornire, amortizoarele si arcurile se impacheteaza in carton, se incarca in lazi de lemn si se transporta cu autocamioane normale
anvelopele se incarca direct in autocamioane TIR
bateriile de acumulatori se incarca in cutii de lamn si se stivuiesc pe paleti normali, transportul facându-se atât cu camioane normale cât si cu autocamioane TIR
farurile si stopurile se impacheteaza in carton, se incarca in cutii de lemn si se transporta cu camioane normale
cablurile electrice si mecanice se incarca in cutii de carton (câte 50 buc./cutie) si se transporta cu autocamioane normale
uleiul pentru motor se transporta cu cisternele
Dimensiunile exterioare pentru capacitatile de transport sunt prezentate in Anexa1.
Dimensiunea exterioara a unui palet normal este de L x l x h (1200mm x 800mm x 145 mm), iar a unuia tip lada de 1200 x 800 x 1300 mm
7. Automatizarea fluxurilor logistice cu AGV la DACIA
Capitolul acesta este bazat pe proiectarea, realizarea si testarea vehiculului cu ghidare automata (AGV) in cadrul Uzinei Vehicule DACIA. Un AGV cu sistem de transfer este un vehicul ghidat care are un rol de a efectua miscari de alimentare, transport si transfer in cadrul unui flux logistic intr-o întreprindere cu activitati de productie. AGV-urile sunt intalnite in industrie atat la inceputul cat si la sfarsitul unui flux logistic automatizat. Aceste vehicule cu ghidare automata sunt necesare pentru a micsora atat timpul cat si costul de productie determinand fluxuri de materiale inteligente si eficiente pentru o intralogistica orientata catre viitor.
7.1 INTRODUCERE
Roboții industriali sunt cel mai folosit tip de roboți, aceștia fiind și primii care au apărut, ca răspuns la nevoia efectuării mai rapide și mai exacte a unor operații repetitive, deseori întâlnite în procesele de producție.
În ultimele decenii, in domeniul industrial, agricol, forestier, in vederea solutionarii problemelor legate de transportul local, roboții mobili sunt reprezentați de AGV-uri (Automated-Guided Vehicles), vehicule cu ghidare automată, care transportă și manipulează piese si subansamble, constituind o alternativă flexibilă la benzile de montaj din industria producatoare.
In interiorul sistemelor de fabricatie deplasarea materialelor intre depozit si sistemul de fabricatie si invers, respectiv intre doua sisteme de fabricatie diferite, se realizeaza in conditiile unui sistem de productie “clasic“ folosindu-se subsistemele de manipulare consacrate: camioane, tractoare electrice, electrocare, carucioare, vagoane, electro/moto-stivuitoare, etc.
Facilitatea AGV-urilor realizeaza transportul uzinal intern (logistica interioara), in mod automat. Se intelege prin transport uzinal intern (transfer lung), deplasarea materialelor intre depozite si sisteme de fabricatie, in ambele sensuri.
AGV-urile sunt capabile să conlucreze cu depozite automate, roboți industriali, mașini unelte CNC și alte echipamente comandate prin calculatoare de proces.
Impreuna cu echipa interna IFA-KAIZEN, am participat la proiectarea si dezvoltarea unui model virtual cu ajutorul softwarelui CATIA V5, apoi la realizarea de dosare de investitii rentabile (Pay-Back<1an) pentru aprobarea bugetului privind achizitionarea elementelor si componentelor imobilizabile necesare realizarii modelului fizic AGV, precum si implementarea si punerea in functiune in fluxuri a AGV-urilor.
La finalizarea proiectului, acest vehicul va fi capabil sa functioneze in mod independent din punct de vedere al sarcinilor de transfer si in alte puncte de lucru indentificate déjà pe platforma industriala de la Mioveni. Deasemenea, o alta functionalitate ce va fi implementata in cadrul platformei, este ca AGV-ul sa transmita informatii in timp real catre un post de afisare digital, unde vor fi enumerate si consolidate informatii referitoare la pozitia, starea de functionare si la alti parametrii tehnici interni specifici AGV-ului.
Pentru a dezvolta acest sistem inteligent la DACIA, s-au facut numeroase studii si schimburi de experienta cu lideri in domeniul inteligenței colective și tehnologiei de control descentralizate, companii care oferă o margine unică, inovativă si flexibila prin folosirea de sisteme inteligente :
portofoliu cuprinzător de produse
soluții de intralogistică conectate optim
strategii de picking adaptate perfect procesului
concept de design modular și flexibil
posibilitatea de a integra și conecta tehnologia cu sistemul existent din fabricatie
transport nerestricționat și blând cu un nivel sporit de siguranță personală
Gama vehiculelor ghidate automat este proiectată pentru toate strategiile de picking și poate fi conectată ușor cu soluțiile de intralogistică dintr-o uzina producatoare.
Sunt dezvoltate incepand de la aplicații de transport simple la principul om-la-bunuri la picking automatizat complet. Selecția variată de vehicule ghidate automat pot transporta unități de transport mici, containere pe role și paleți. Paletul reprezinta un ansamblu format dintr-o paletă (suport) și ambalajul propriu-zis folosit pentru depozitarea și manipularea mărfurilor.
Gama de produse include stivuitoare automatizate, cu catarg retratabil și pentru rafturi cu culoare înguste. Datorită portofoliului de produse complementare ale companiilor specializate, portofoliul acestui segment de piata poate oferi soluții personalizate pentru toate necesitățile de vehicule ghidate automat. Cu ajutorul inteligentei colective, AGV –urile pot comunica între ele și se pot organiza ele înșiși în îndeplinirea sarcinilor eficient.
Marele firme producatoare de masini Renault – Nissan au implementat deja numeroase proiecte internaționale cu privire la utilizarea pe scară largă de AGV Trilogic, o soluție extrem de eficientă, flexibilă și modulară pentru necesarul de transporturi automatizate de produse, fără șoferi, în ateliere si uzinele de productie.
AGV-ul Trilogiq se deosebește prin flexibilitatea sa. El este ghidat pe benzi magnetice lipite pe sol, ceea ce asigură o flexibilitate fără egal în termeni de configurare de rute și de modificări de trasee.
Conceput și asamblat conform principiilor japoneze ale strictului necesar, în jurul a 3 baze mecanice și electronice, AGV-ul Trilogiq este echipat cu o structură Lean personalizată pe aplicația fiecarui utilizator. Această structură are o flexibilitate inegalabila: este demontabilă, adaptabilă și reutilizabilă.
Pe langa aplicatiile existente de AGV, se modifică o infinitate de variante, acestea fiind limitate doar de imaginație. Principiul AGV-ului Trilogiq se înscrie în filozofia «Lean»:eliminarea NVA (valoare neadaugata) de transport prin accelerarea ritmurilor de livrare și reducerea costului de transport: containere mici, fără șofer, simplitate și fiabilitate, eficienta si rentabilitate.
Competentele dezvoltate in cadrul serviciului intern IFA, au fost in măsură să dimensioneze AGV-urile cu exactitate, conform nevoilor exprimate de fiecare departament de fabricatie: lățimii, înălțimii, amplasamentului, dimensiunilor elementelor de securitate și poziției utilitarelor. Totul a devenit posibil.
Avantajele sistemelor de vehicule ghidate automat sunt:
utilizarea unui astfel de sistem economiseste manopera: operatorii umani nu participa la transportul uzinal intern, ceea ce conduce la cresterea productivitatii;
ridicarea nivelului calitativ al produselor: obiectele transportate in mod automat sunt mai putin expuse deteriorarilor decat in cazul transportarii manuale (operatorii umani folositi in acest scop sunt de obicei necalificati);
se realizeaza economie de spatiu: transferul lung realizat de AGV fiind continuu, nu este nevoie de spatiu de depozitare intermediar, unde sa se creeze stocuri de rezerva pentru desfasurarea activitatii de fabricatie intre doua transporturi, asa cum se procedeaza la un sistem clasic de transport intern;
conceptia lui permite adaptarea usoara a sistemului la cerintele de modificare ale celorlalte componente CIM in sensul, ca traseele pe care circula vehiculele ghidate automat sunt de regula usor schimbabile;
sistemul realizeaza o integrare a componentelor sistemului de productie din punctul de vedere al fluxului de materiale, intarind caracterul unitar de cuprindere a componentelor pe care le leaga intr-un singur sistem;
sistemul permite o evidenta foarte clara a tuturor materialelor care se misca in cadrul hipersistemului la un moment dat;
faciliteaza realizarea fabricatiei in camere curate.
mărește viteza și simplifică instalarea sistemului.
format „prietenesc”, pe care oricine poate să-l învețe.
noile comenzi sunt rapid implementate fără întreruperea operației, datorita frecventelor de schimbare a cailor de rulare si ridicare
7.2. STADIUL ACTUAL
In prezent modelul de AGV utilizat si dezvoltat la Uzina de Vehicule DACIA este urmatorul:
Fig 1. AGV TCS/DACIA
In continuare va aratam un exemplu despre modul in care trebuie sa utilizam un AGV intr-un proces de automatizare logistic.
Conditia de functionare: timpul de descărcare pentru fluxul logistic rosu = timpul de încărcare a fluxului logistic rosu = timpul de descărcare pentru fluxul logistic albastru = timpul de încărcare a fluxului logistic albastru
Obligatoriu este necesara aceasta conditie si anume ca intervalele de timp sa fie egale pentru ca un AGV sa nu intalneasca un altul pe traseu.
Fig. 2 fluxuri AGV (rosu & albastru)
In cadrul Uzinei noastre am realizat doua automatizari de fluxuri logistice implementand si dezvoltand sistemul cu AGV-uri :
7.2.1. Circuitul de transport GMP (motoare) din postul MO1 in postul MO3 in departamentul Montaj.
7.2.2. Circuitul de trasport sanii pe fluxul D (veh.H79 –DUSTER) in departamentul Caroserie.
7.2.1. Circuitul de transport GMP (motoare) din zona de pregatire motoare MO1 in zona MO3 in cadrul departamentului Montaj a fost posibil sa fie automatizat cu ajutorul a patru AGV-uri.
Analiza functionala detaliata AGV tronson MO1-MO3:
Cadenta:
– cadenta nominala de functionare: 60 véh /h
Program de lucrul:
– 5 zile pe saptamana in 3 ture de 8 ore Sinoptic general :
Fig. 3 Traseu AGV tronson MO1-MO3
Grupul motor:
– este format din 3 motoare, din care 2 sunt de tractiune si unul de ridicare
Elemente de securitate sunt urmatoarele :
a) Bumperul
Daca bumperul intra in contact cu un obiect, AGV-ul se va opri instantaneu, pentru a-l reporni trebuie sa resetam defectul, care se face prin apasarea butonului Reset + Master ON.
b) Mustatile
La atingerea mustatilor AGV-ul se va opri instantaneu, pentru a-l reporni trebuie sa resetam defectul prin apasarea butonului Reset + Master ON
c) PBS-ul
Acesta este radarul de securitate si are rolul de a opri AGV-ul in momentul in care un obstacol intra in aria acestuia de siguranta.
Are trei zone de siguranta, care sunt semnalate prin aprinderea unui martor luminos, in momentul in care un obstacol intra in acea arie Martor.
In momentul in care obstacolul este detectat in prima zona de securitate, AGV-ul va incepe micsorarea vitezei de deplasare, iar daca acesta nu dispare si patrunde in a 2-a zona, acesta va incetini viteza de deplasare mai mult, iar in cazul in care patrunde si in a 3-a zona, acesta se va opri pana cand obstacolul va disparea din zona de detectie
d) Baliza
Aceasta are rolul de a ne atentiona acustic si luminos cand AGV-ul este in miscare, si ne semnaleaza un defect in momentul in care AGV-ul stationeaza Baliza
Mersul degradat :
– in cazul in care se defecteaza un AGV, acesta va fi tras in afara traseului, iar in locul acestuia transportul va fi efectuat de catre operatorul logistic cu tractorasul de transport.
Mod de functionare AGV GMP – Tronson MO1-MO3:
1. Traseu pentru carucior incarcat (1500 kg)
• Distanta = 200 m
• 2= zona incarcare carucior
• 1,3,4,6,8,10 = marcaje viteza mica
• 5,7,9,10 = marcaje viteza
2. Traseu pentru carucior descarcat (200 kg)
• Distanta = 200 m
• 2= zona descarcare carucior
• 1,3,4,6,8,10 = marcaje viteza mica
• 5,7,9,10 = marcaje viteza
Sincroane WFI, intre 2 AGV, in zona 5,10 care sunt zone de asteptare AGV.
Viteza de deplasare AGV = 66,7 m / min Timpul de deplasare pentru un motor = 49,5 sec
Pentru automatizarea transportului logistic de motoare de pe tronsonul MO1-MO3, au fost necesare utilizarea a patru AGV de 1500 kg, astfel nu era posibila respectarea timpului de ciclu in cadrul filmului de fabricatie din departamentul Montaj.
Proiectul a fost demarat la sfarsitul anului 2015 si a devenit functional in ianuarie 2016 iar ca si modificare de proces progres continuu (MPPC) in viata serie, procesul a fost calificat in luna aprilie 2016.
Fig. 4: Traseu AGV final pe tronsonul MO1-MO3
Fig. 5: Traseu AGV MO1-MO3 – simulari prin folosirea foilor de tabla (au inlocuit motoarele pe BR trase de TE)
7.2.2. Circuitul de trasport sanii de pe fluxul D (veh.H79 –DUSTER) in departamentul Caroserie a fost posibil sa fie automatizat prin utilizarea a 2 AGV pe fluxul Préli-AG
Obiectivul acestui proiect a fost de a obtine performanta
Logistica in cadrul departamentului Caroserie :
INVESTITII = 50 k€
Achizitie 2 AGV (yc banda magnetica, marcare si alte componente) in departamentul Caroserie
CASTIGURI TOTALE (1+2) = 55 k€/an
1. Castig timp operator (valorizare):
1POST=3MOD=3x15k€/an=45k€/an
2. Castig un tractor electric (TE):
1TE x 10k€/an = 10k€/an
Termenul de recuperare al investitiei (Pay-Back) reprezinta perioada in urma careia valoarea veniturilor acopera valoarea cheltuielilor (se exprima in ani si luni).
Pay-Back = 50k€ /55k€ = 0,9 an
In concluzie, proiectul este rentabil, recuperarea investitiei se va face in numai noua luni, deci investitia facuta este eficienta.
Inaintea automatizarii procesului cu AGV, saniile de pe fluxul D erau transportate cu tractorase electrice (TE):
Fig. 6: Transport sanii cu TE
Pentru automatizarea trasportului saniilor de pe fluxul D din Caroserie, au fost achizitionate 2 AGV ca in desenul de mai jos, si adaptate de catre echipa IFA sa corespunda proiectului in cauza :
Analiza functionala detaliata AGV flux Préli-AG:
Cadenta:
– cadenta de functionare: 730 véh /h
Program de lucrul:
– 5 zile pe saptamana in 3 ture de 8 ore Lungimea fluxului « tur-retur » = 1065 m
Dimensiunea bazei rulante (BR) :
– Lxlxh = 5200x1300x2100
Greutatea bazei rulante (BR) goale = 480 kg Greutatea bazei rulante (BR) pline =1120 kg Numar de sani/BR = 4 bucx160kg/buc Sinoptic general:
Proiectul privind trasferul de sanii de pe fluxul D din Caroserie este in curs de obtinere jalon AF=Acord de Fabricatie in mai iar modificarea de viata-serie la care face referire acest proiect urmand sa fie calificata ca proces progres continuu (MPPC) la sfarsitul lui mai.
Roboții mobili reprezintă, probabil, cea mai spectaculoasă și reprezentativă categorie de sisteme mecatronice, mai ales datorită încercării de a copia și de a se apropia de modelele din lumea vie.
AGV este un tip de robot, cu o structură mecanică mai mult sau mai puțin complexă, cu motoare de acționare care asigură deplasarea în mediul înconjurător, cu senzori care îi permit orientarea, identificarea și evitarea obstacolelor și cu un „creier”, constituit dintr-unul sau mai multe procesoare numerice, care asigură comanda întregului sistem.
Impreuna cu echipa IFA si serviciile de mentenanta Montaj si Caroserie am realizat studierea tuturor fluxurilor logistice (cost, castig, rentabilitate) indentificand astfel si alte trasee logistice pentru a fi automatizate prin utilizarea de AGV de 750/1500 kg, in functie de lungimea traseului sau de complexitatea activitatii
7.3. Propuneri de automatizare fluxuri logistice :
7.3.1. Fluxuri pentru automatizare cu AGV :
7.3.2. Principalele caracteristici pentru propunerile de automatizare de mai sus :
7.3.3. Fotografii actuale (TE) pentru propunerile de automatizare (AGV) de mai sus :
Fig. 11: Carucioare manuale bara fata/spate
Fig. 12: Transfer BR palier si bieleta
8. CONCLUZII:
Intotdeauna este o provocare sa faci parte din echipa de management pentru realizarea unui proiect de investitii de o astfel de anvergura la nivel de Uzina, o experienta unica care m-a ajutat sa imbin partea economica cu partea tehnica (studii, conceptie, proiectare, inginerie, mentenanta, cumparari,… ) identificand axele de progres pe liniile principale prin eliminarea NVA, capitalizand si impartasind « bunele practici » impreuna cu serviciul IFA–KAIZEN intre toate departamentele de productie.
Am realizat dosare economice rentabile pentru a demonstra eficienta investitiilor in achizitionarea de AGV-uri, oferindu-mi oportunitatea sa intru in legatura cu toate meseriile din transvers, deschizandu-mi noi orizonturi de cunoastere si intelegere a mecanismelor de functionare si gestionare a afacerilor cu AGV-uri la DACIA, din faza de conceptie pana la punerea in functiune sau exploatarea bunului respectiv.
Pilotarea, animarea si participarea la validarea, gestionarea, realizarea si controlul investitiilor, gasirea de solutii viabile in toate situatile « de criza » neprevazute, precum si vizitele din teren, mi-au permis o buna capitalizare a strategiilor de management necesare obtinerii de rezultate recunoscute la nivel de Uzina, in pilotarea proiectelor de investitii platforma.
BIBLIOGRAFIE
[1]. O’Shanghnessy, W., (2013). La faisabilité de project, Les Edition SMG, Paris,
[2]. Peumans, H., (2012). Théorie et pratique des calcules d’investissement, Dunod, Paris,
[3]. Reguli si proceduri de gestionare a investitiilor in AGV la DACIA (2016), conform standardelor Renault-Nisan
[4]. Bazele sistemelor mecatronice – Roboti mobili industriali (2015), conform standardelor Renault-Nisan
Noutati :
Următoarele simboluri sunt utilizate în cadrul lucrării:
AGV = Automatique Guides Vehicules
BR = Baza rulanta
TE = Tractor electric
MPPC = Modificare proces progres
NVA = Fara valoare adaugata
IFA = Integrated Factory Automation
KAIZEN=Ameliorare continua
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza sistemului logistic în cadrul Dacia Renault [304394] (ID: 304394)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
